8/18/2019 Prelucrarea Artistică a Metalelor

1/2

Prelucrarea artistică a metalelor

Ateliere de fierărit în secolul al XX-lea existau în fiecare comunitate rurală, care îndeplineau solicitările locale, producînd obiecte necesare în fiecare gospodărie.

Utilajele şi uneltele fierarilor sînt: foi, nicovale, ciocane, maiuri, cleşti, dorne, dăl i,vase pentru călire etc.

!n cadrul procesului de prelucrare a fierului, la fierăria propriu-"isă, sînt confec ionate diferite categorii de obiecte:

#. Unelte agricole: sape, săpăligi, greble, seceri, coase, furci, bră"dare, cu ite de plug etc.$%. Unelte meşteşugăreşti: pentru prelucrarea lemnului &topoare, securi, băr"i, tesle, cu ite, scoabe'$ pentru scoaterea şi prelucrarea pietrei &tîrnăcoape, ca"male,ciocane, dăl i, sfredele, ferestraie etc.'$ pentru meşteşugurile artistice ( la ales covoare, esut &pieptene, detalii la ră"boaie de esut etc.'$ unelte de pescuit şivînătoare &capcane, cîrlige de pescuit, lan uri speciale de prins fiare, etc.'$ unelte şi obiecte păstoreşti &foarfece de tuns oile, vase cu lan uri pentru a fi atîrnate,pirostrii etc.'.). *biecte pentru u"ul gospodăresc &făraşe, cîrlige, cociorvă, ră"ători de legume, etc.'.+. lemente din fier pentru construc ii şi instala ii &fiare de moară, lan uri, armături de uşi şi ferestre, încuietori, ferecături, cuie, scoabe, piroane etc.'. Aiciintervine o speciali"are: lăcătuşeria, respectiv sînt confec ionate lăcate, "ăvoare, balamale, c ei şi diferite tipuri de încuietori de uşi şi por i.

. *biecte din fier pentru mijloace de transport &ro i, lan uri, restei etc'. /ot din această ramură a fierăriilor s-au desprins şi potcovarii. 0e regulă to i fierariiasigurau confec ionarea potcoavelor şi potcovirea cailor.1. 2eroneria decorativă. Acest domeniu are o răspîndire din ce în ce mai largă în ultimul timp. 3ardurile, por ile din metal, reali"ate, în deosebi, prin te nica de

forjare, au un aspect decorativ remarcabil şi sînt solicitate de popula ia rurală, înlocuind astfel gardurile din scînduri. /ot la acest domeniu se referă şi obiectelepentru decorul casei: suporturi pentru flori, detalii pentru sobe, balustrade, verande, suporturi de cură at g etele etc.4. *biecte de cult din fier: sfeşnice bisericeşti, cruci pentru biserici, cruci şi monumente funerare etc.Tehnici de prelucrare a fierului. Una dintre principalele te nici de prelucrare a fierului este prelucrarea la rece, prin lovirea repetată a pieselor cu ciocanul, pînăla primirea formei dorite$ prin tăierea cu dalta, 5foarfecele6 sau 5g ilotina6$ inci"are cu dalta şi găurire cu ajutorul dornului sau 5priboiului6. Acest ultim procedeu seaplică mai ales la piesele sub iri, din şină, tablă sau sîrmă, pentru modificări ale formelor şi ornamentare cu figuri geometrice &cercuri, semicercuri, linii dreptesimple si duble'. 7relucrarea fierbinte a fierului cere o speciali"are a meşterilor şi un grad ridicat de duritate al fierului. /e nica poartă numele de 5fierbere afierului6. Aceasta se face pînă la momentul în care materialul devine rosu-incandescent, moale, aproape de stadiul de curgere, pe por iunea care trebuieprelucrată. 7entru ob inerea formei dorite ( încovoierea metalului, metalul înroşit se forjea"ă prin lovire rapidă, repetată, ritmică si puternică, cu ajutorul ciocanelor de diferite mărimi şi forme. !ncovoierea fierului poate fi urmată şi de tăiere. /e nica este deosebit de dificilă şi presupune o bogată experien ă şi îndemînare înexecu ie, pentru că topirea excesivă a metalului sau lovirea lui necorespun"ătoare pot duce la stricarea definitivă a pieselor.

Ulterior fierul trebuie tratat pentru mărirea durită ii, mai ales stratul de suprafa ă &ascu işul topoarelor, securilor, sapelor, coaselor', care se căleşte prin încăl"ire lao temperatură ridicată, urmată de răcirea bruscă într-un mediu ga"os, uleios sau lic id.

8orbind de prelucrarea metalelor, nu putem să ne referim doar la fier. 9e prelucrau şi metale neferoase scumpe: arama &cuprul', aurul, argintul. i domeniulprelucrării neferoaselor poate fi divi"at în unele speciali"ări.

„Arămarii”, „căldărarii”. ;ăldărarii confec ionau şi reparau vase de aramă, dar făceau şi acoperişuri pentru biserici &extinderea ulterioară a meseriei s-a produs înspre tinic igeria în aluminiu'. 8asele căldărarilor sînt de două categorii: vase de u" familial sau comunitar &ca"ane mari, găle i de apă etc.' şi de cult &căldăruşade ateria primă pentru aceste meşteşuguri se ob inea în primul rînd din monedele care circulau în epocă. Argintarii şi aurarii confec ionauobiecte de podoabă &inele, cercei, salbe, broşe, pandantive, agrafe, bră ări, coliere, lan uri', decorau armele &tecile şi efesele săbiilor, paturile puştilor şipistoalelor', piese de îmbrăcăminte &nasturi, butoni, cingători', obiecte de u" casnic &tacîmuri, castroane, tăvi, solni e aurite, cupe aurite, linguri de argint etc.',obiecte de cult &c ivoturi, potire, cădelni e, candile, ferecături de carte bisericească, policandre, talere, sfeşnice, cristelni e, tăvi, linguri şi linguri e, cruciuli e etc.'.*biectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau ob inute prin turnare în tipare de piatră sau de ceară. Alte te nici erau: încrustarea cu pietre pre ioase,imprimarea, încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matri e speciale, laminarea sîrmei de aur şi de argint prin ciocănire &te nică ce oferea posibilitatea unor multiple utili"ări ale sîrmei filigranate'.

>etodele ştan ării, perforării şi ajustării erau şi ele utili"ate mai ales la confec ionarea obiectelor de cult. ;ea mai răspîndită însă era te nica modelării în relief princiocănire./rebuie să men ionăm neapărat aicităierea artistică din tabla zincată sau din foi de aluminiu . !n ultimele decenii tabla "incată ca material pentru acoperişulcaselor capătă o răspîndire aproape tot atît de largă ca şi arde"ia. ?areori, cînd o casă sau o fîntînă acoperită cu metal nu are acoperişul împodobit cu dantelă lamargini. 0e fapt, decorul ar itectural din foi de metal &dantela, decorul frontonului, creasta de pe vîrful acoperişului' în raioanele de nord, într-o mare măsurăpre"intă o reproducere a decorului tradi ional din lemn. * excep ie o constituie doar burlanele evilor pentru scurgerea apei.http://www.moldovenii.md/md/section/385

8/18/2019 Prelucrarea Artistică a Metalelor

2/2