pregatirea prescolarului curs complet 5 7 ani
TRANSCRIPT
e
bqa
a
a;!
*#n4I
Cuprins
C;dtre pdrinf i 9i educator i . . . , . . . . .4
Particularitdlile fiziolog ice 9iprsihologice ale copi lului de 5-7 ani . . . . . . 5
i l / l a t e m a t i c a . r r r r r r r r r r r r r r r r r . r r r r r r r . r r r 9dflifr. .,$* l$t l fea r r r r r r r r r ! r r r r r r r r r r r r r r r r r I r r r r r r-^.,€rEGr r l r r r r r r r ! r r r r r r r r l r r r r r r r r I r r r r r r r 35
Dezvo l ta rea gand i r i i , , , , r , , , , , , , , , , r . 051 l _ l r _ _ , , ^ _ r r r r
l l Fzvo l t a rea vo rb i r i i . . , . , , , , r , , r , , , , , . 85I n t e n l i a g i m e m o r i a . . r r r r r r . r r r r ' r r r 1 1 5
Eixersarea maini i pentru scris . . . 159Ell r
l f l t T l ] l L l f , ' ' r , , r r ! i l r , . r r r r r r r r ' r r . r ! r : r r . . . 1 7 5
" f f i ih ,gdiu l Tnconjurdto r . . , r , , . , . . , r , r . , 1 BTF g n o m e n e l g n a t u r i i r r r r r . r . ' r ! r , , . 1 8 8
P l a n t e l e ' . r r r r r r r r r r r I r r r r r r r I r I r r . . 1 9 6
.€: l r : ! i 'y ' f i * i f t * r i * 1 i :E s ; , r r r E + 5 * ! : e s * € d 3 s r i i r s - " - f f **
nll
l l l gu ran la cop i l u l u i . . . , r , . . , , , . , , . . . 217
Cdtre pdrinli gi educatori!
Cu to{ii dorim ca micu{ii nogtri sd poatd citi, socoti gi scrie incd inainte de amerge la gcoald, 9i sa aibd un bagaj de cunogtinle destul de bogat.
Aceastd carte este conceputd pentru copiii de vdrstd pregcolard mare. Temelevariate adunate ?ntre cope(ile ei vor permite pregdtirea sistemicd a copilului pentrugcoala. El va deprinde socotitul, citirea 9i scrierea, va ?nvdta sd observe, sd com-pare, sd memoreze, sd se exprime corect, sd-gi dezvolte gdndirea gi imaginaJia.Cartea oferd un materialteoretic detaliat, precum gi diverse exercili i sau probleme,sub formd de jocuri, care permit diversificarea procesului de invdfare gi pdstrareacapacitalii de lucru gi a puterii de concentrare ale copilului. Prescolarulva fi motivatsd se pregdteascd pentru a fi admis in gcoala,
Acest curs complet de pregdtire a pregcolarului cuprinde noud capitole, iar lasfArgitul unora dintre ele este prezentat un test, pentru a verificain ce mdsurd copilula asimilat noile cunostinte.
Util izarea carfii presupune conlucrarea adultului cu copilul. Organizafi-vd acti-vitatea in aga felincOt aceasta sd devind o plScere atAt pentru copil, cdt Si pentrudvs. Durata unei lecfii nu trebuie sa depageasca 20-30 de minute Dupd ce studiaiio temd noud, antrenafi-vd in rezolvarea exercili i lor de consolidare a cunogtinlelor,acolo unde este cazul. Explicali-i copilului exerciliul, lasafi-i timp de gAndire gi deanalizd, ?nainte de a-gi spune pdrerea. ln cazulin iare intdmpina dificultafiin rezol-varea exercifiului, incercali sa-l ghidafi cu intrebdri care sugereazd rdspunsul, dar nuva grabifi sd rdspunde{iin locul lui. Pastrafi-vdintotdeauna calmul gi buna dispozi{ie,nu uitali s6-lincurajali pe copil, remarcAndu-i succesele gi evolufia.
Participdnd activ la lecfii le copilului gi manifestdnd multd rdbdare, vefi oblinefdraindoiala rezultate bune. Copilul va fi bine pregdtit pentru $coald, pdstrdndu-Si totusiinteresul pentru studiul viitor.
Va dorim succes!
F'a rtii c u la ritii{i le fi ziol og icegi i l p$i f ro logice ale copi lu lu ide 5- ' I ani
La vdrsta de 5-7 ani, copilul incepe sd se dezvolte repede si sd creascdin Sreutate. Se dezvoltd intens mai ales mugchii corpului gi coloana vertebrald.Maturizarea organismului este ?nsd incompletd, sistemul neryos, de care depindcornpoftamentul gi activitatea psihicd, nefiind incd deplin format. Pregcolarul obo-se{;te destul de repede gi se plictisegte.
I ncl uderea copi I u lu i in procesu I gcolarizdri i i nf I uenleazd esenlial latu ra socialda dezvoltdr i i lui . Eltrebuie sd comunice nu doar cu un numdr mare de copi i oe ace-eaqi vArstd, ci gi cu adulli i, sa indeplineascd ce i se spune si, mai ales, trebuie sddevind membru al unui colectiv ale cdrui funcfii gi obiective sunt deosebite de celeale colect ivului de la gradini!a.
Faptul cd pregcolarul nu este pregdtit pentru gcoald se manifestd adesea, martdr,liu, prin nereugita la studii, nevrozd gi o stare intensd de anxietate. Mulli parinficonsiderd cd un indicator al pregatirii copilului pentru gcoala este orizontul largde cunogtinle pe care acesta le-a oblinut in copilarie. Totugi, se poate intAmplaca, degi copilul sd fi intrat in gcoald cu un intelect bine dezvoltat, el sa fie cu totulnepregdtit pentru a face fala diverselor solicitdri impuse de gcoald $i sd intdmpineanumite dificultali:
' sd nu poata respecta programul, adicd sd nu ?ndeplineascd unele elementeale acestuia, in timpul stabilit; cel mai des astfel de dificultafi apar la copiii care nuau frecventat grddinila;
' sd nu poatd comunica, adica sd nu manifeste dorinfa de a intra?n contact cucei rlin jur; cel mai des aceste dificultafi se observd la copiii care au putina expenen-!d cle comunicare cu alli copii, de aceeagivArstd; pregcolarul se adapteaz6.greulacol.lctivul clasei gi nu-gi gdsegte loculin acest colectiv; asemenea copii au dificultaligiin comunicarea cu invdldtorul.
De reguld, nevrozele gcolare se manifestd printr-o agresivitate nemotivatd,tearna de a merge la gcoald, refuzul de a rdspunde la tabla. Deseori se observdo stare nevroticd care se exprimd prin emolie, nelinigte in timpul leclii lor, copilulagtr'rptandu-se sd fie tratat prost, sd nu fie apreciat de dascdl gi de colegi.
Pentru ca inceputul procesului de invSlamOnt sd reprezinte startul unei noieta;:re de dezvoltare, copilultrebuie sd accepte noile forme de colaborare cu adul{iigi copiii, noile tipuri de activitate.
J ine l i mlnte !1 . Starea de sdndtate a copilului are un rol important la inceputul procesului
de i;tudiu Ea reprezintd acea rezervdde fo(a care determind deseori atdt reugitainprinrul an de gcoald, cdt giin intregul ciclu scolar.
2:' Numeroase investigalii au demonstrat cd elevilor din clasele primare leplace sa invefe. La aceastd vArstd se pune baza comportamentului sdu moral, suntinsugite regulile gi normele morale.
Totugi, un comportament incorect gi inadecvat al pdrinlilor gi al ?nvdfatorilorpoate duce la scdderea sdrguinlei gi a responsabilitafii. Sd nu uitdm cd fiecare copil,cAnd merge la gcoald, are nivelul sdu de dezvoltare morald. De aceea, unii copiiincep sd respecte regulile de comportament stabilite, numai pentru a evita pedeap-sa din partea adul{ilor. Un nivel mai inalt de dezvoltare morald se caracterizeazdprin faptul cd elevul din clasa intAi se conduce dupd principiile si normele stabilite,pentru a-gi pastra demnitatea gi a evita remugcarile.
3. Comportamentul copilului depinde in mare mdsurd gi de temperamentulsdu. Unii copii vorbesc mai repede, alli i mai lent; unii se integreazd, mai ugor inactivitatea gcolard, allii sunt nehotarA{i; unii insistd asupra rezolvdrii unui exerci}iuoomplicat, alfi i renun{a, apoi se apucd din nou sd-l rezolve.
Este aproape imposibil sd schimbi temperamentul cuiva, deoarece acestaJepinde de particularitdlile sistemului nervos al fiecdrui individ gi ar fi o gregeald sd1'ncercdm sd facem acest lucru.
4. LavArsta de 6-7 ani, copiii posedd deja capacita{ile de comunicare. Printreiacestea se numdrd dorinla de a intra in contact cu adulfii gi copiii din jur, capacita-tea de aorganiza o comunicare gi de a asculta interlocutorul, precum si necesitatearJe a cunoagte normele gi a regulile de comunicare.
La aceastd vdrstd, copilul dd dovadd de sinceritate, emotivitate, curiozitate,ihcredere, bundtate. De exemplu, ?n timp ce explicd un exercitiu de aritmeticdih care se vorbegte despre ciuperci, elevul din clasa intAi poate sd povesteascddespre faptul cd gi el a cules ciuperciin pddure. Un asemenea compoftament nutrebuie interpretat ca un gest de neascultare sau de neaten{ie. Pur gi simplu, copiluleste sincerin comunicarea cu dumneavoastrd, degi capricii le gi?ndardtnicia rdmAncaracteristici definitorii ale copiilor de aceastd vdrstd. O calitate importantd esteimitafia, dar trebuie sa {inem minte cd un copil imitd nu numai lucrurile bune, ci sioe cele rele.
Asffel, pregdtirea copilului pentru gcoala depinde atdt de pregdtirea sa fizicd,c;dt gi de cea psihicd, fara de care el nu va putea da un bun randament la scoald.
l=ormarea motivaliei pentru TnvdlareDescoperirea unei bune motivalii pentru ?nvdfare este o sarcind foarle dificila.
l/aiintdi, pentru cd nici elevul nu poate spune intotdeauna ce ?i trezegte dorinfa deer ?nvd!a, apoi, pentru cd unele motive pot fi ascunse.
Adeseori, unul dintre motivele de bazd fl constituie atributele exterioare ateinvdldturii, de exemplu dorinla elevului de a avea o uniformd frumoasd, un ghioz-clan, un loc propriu pentru studiu, de a merge la gcoald aga cum adul{ii merg ralucru. Tn acelagi timp, nivelul pregdtirii pentru gcoata al unui copil poate sd scaddclin cauza povestirilor, auzite de la alJi copii, despre dificultdlile pe care leintalnesclia scoald.
Motivalia se formeazd de obicei in primele 2-3 saptamdni de gcoald, dupacarr3 surylne un moment critic. Este foarte important ca dupd aceastd perioaddeletrulsd meargd la gcoala nu pentru ca poarta uniformd gighiozdan, m6ndrindu-secu asta ci pentru cadoregtesainvefe, sdfie un om cultivat Altfel, copilul poatesdfie decepfionat, sa piardd interesul pentru studii.
Printre elementele pozitive care pot susline motiva{ia se numdrd atitudineapo;zitivd fala de gcoald, interesul pentru studii, incredereain autoritateainvdtdtoru-lui, ouriozitatea, naturaletea gi deschiderea fatd de oameni.
I m portanta autoeval udri i
Oamenii se compard permanent cu semenii lor giin urma acestei comparafiiisi ltrrmeazd, o pdrere despre sine, despre propriile posibilitati gi capacitdfi. Astfel,treptat ei se autoevalueazd. ProcesulTncepe de la cea mai fragedd vOrsta gi pariniiitrebuie sa lina cont de acest lucrul
Autoevaluarea poate fi exageratd, prea modestd sau moderatd. Este impor-tant ca ea sd coincidd cat mai mult cu posibilitafile reale ale copilului.
Agadar, cum se manifestd autoevaluareain comportamentulcopilului? Spiritulacti 'r, ingeniozitatea, vioiciunea, simlul umorului, comunicabilitatea - iatd calitdfilecari?cteristice copiilor care s-au autoapreciat adecvat. Ei participd cu pldcere ladive;rse jocuri gi nu se supdrd daca ajung in rolul unor perdanli. Copiii care igi sub-evalueazd capacitafile sunt pasivi, banuitori, prea susceptibili. Atunci cAnd cooiluligi exagereazd posibilitdfile, el tinde sd se considere mai bun decAt al{ii: ,,Mie imireul;;egte totul", ,,Eu sunt cea mai frumoasd" etc.
Cum se autoevalueazd copilul dumneavoastrd?Desenali pe o foaie de hdrtie o scard cu 1O trepte gi aratafi-i-o copilului.
Explicafi-i ca pe treapta de jos se afld copiii cei mai neprietenosi, invidiogi -intr-uncuvlint, copiii rdi. Pe treapta a doua, copiii ceva mai buni, pe a treia - gi mai bunietc. Pe treapta cea mai de sus se aflS cei mai buni copii: cinstifi gi degtepli Apoiintrebali-l pe ce treaptd crede cd ar sta elinsugi. Rugafi-l sd deseneze o figurd peacea treaptd, care fl va reprezenta.
Dacd igi va plasa reprezentarea pe una dintre primele trel trepte, inseamnd cdel se subevalueazd, dacd o va desena pe treptele 4-7, inseamnd cd se auroeva-lueazd adecvat. Daca va desena figura pe treptele B-10, inseamnd cd se suorae-valut:azd.
T in r : t i m in ie i
1 . Nu laudali peste mdsurd copilul, dar nici nu uitafi sa-l stimulati, atunci cdndmeritd.
2. Nu uitaii sa laudafi gi alfi copii, ?n prezenla propriului copil.3. Demonstrafi, prin exemplul propriu, atitudinea adecvatd fafa de succes sl
INSUCCES,
4. Nu vd comparafi copilul cu al{ii. Comparali doar felulin care s-a comportatieri, astdzi gi cum se va compofta, probabil, mdine.
fineli minte cd nivelulautoevaludrii nu este mereu acelagi. El se poate schim-ba, mai alesin perioada pregcolard. Fiecare adresare a parinlilor cdtre copil, fiecareapreciere a activitSlilor acestuia, atitudinea fald de reugitele gi nereugitele sale -toate i nfl uenfeazd autoeval uarea.
Recomanddri generale privind pregetirea copiluluipentru gcoale
1 . citit i impreund cu copilulin fiecare zi gi analizafi cele citite.2. Stimulaii-i dorin{a de a pune intrebdri.3. lmbogati t i - i vocabularul.4. Mergeli regulat la bibliotecd, pentru a-lfamiliarizape copil cu o mare diver-
sitate de ca(i gi a-linvdla cum sd solicite o carte.5. Compuneli povestiri, impreund cu copilul, pe baza unor desene. lncepeli
dumneavoastrd, dupa care rugafi copilul sd continue povestea. Putefi citi povestiriscurte, dupd care sd-l ruga{i sd redea confinutul, sd reproducd in expunerea saideea esenfiald din povestire, sd descrie detalii le secundare.
6. Tnvalali poezii pe de rost. Citili mai intAi poezia, dupd care invdlafi-o pefragmente. Copilultrebuie sd reproducd integral textul, sd nu omita cuvinte gi sd nule inlocuiascd.
7. ln discuf i i le cu copi lul numif i cAt mai multe obiecte, caracterist ic i le gi dome-niile in care acestea sunt folosite.
8. Familiarizali-l cu socotitul, cu succesiunea numerelor. De fiecare datdurmarifi cum calculeazd - ,,in minte" sau in goapta. Copilul trebuie sd treacd treptatde la socotitul ,,pe degete" la calculul fara util izarea elementelor motrice, adica lacalculul , in minte",
9. lnva{aii copilul sd compare, sd gdseasca asemdndri gi deosebiri intreobiecte: ,,ce s-a schimbat in acest desen?", ,,Prin ce se aseamdnd aceste oese-ne?" etc.
10. lncurajafi-l sa se joace cu alfi copii, juca{i-va gi dumneavoastrd cu et.
Bineinleles, aceste recomanddri au un caracter general. Activitatea ulterioard,lepinde numai de dorinfa parinlilor de a ajuta copilul sd se dezvorte.
La intrarea in gcoald, copilul trebuie sd aibd deja noliuni elementare dematematicd. Un copil de vOrstd pregcolard trebuie sd fie ?n stare sd se orienteze'in spaliu, stabilind o relalie ?ntre sine gi obiectul numit, ca in urmdtorul exemplu:,Mingea se afld in dreapta mea, dar ?n stanga terevizorului." Este important salunoascd noliunile de spaliu (departe, aproape, sus, jos etc.).
Familiarizali copilul cu numerele gi cifrele. Nu este suficient sa gtie sd numerepdnd la zece. Copilul trebuie sd fie?n stare sd facd legdturaintre o cifrd gi cantita-lea desemnata de ea. Pentru inceput, el poate sd numere obiectele ardtandu-let:u degetul, mai apoi sd socoteascd ,,din ochi". Pentru dezvoltarea deprinderii de anumdra, folosili situalii le de zi cu zi, de acasd gi de pe stradd.
Este foarte important ca pregcolarul sd inleleagd cum se obfine un numdrnou, prin ce se deosebegte acest numdr de unul deja cunoscut. Tnva{a{i copilul sddescompund un numdrin doud mai mici gi sd compund din doud numere mai miciunul mai mare (cinciinseamnd doi plus trei). Folositi neapdrat material i lustrativ.
lnvaia{i copilul sd compare intre ele numerele obiectelor. Explicafi-i noliuneade comparalie numericd, pentru ainlelege, de exemplu, cd patru e mai mare decdtlrei, dar mai mic dec0t cinci, de aceea, la numdrare, ordinea este 3, apoi 4, apoi 5.'invalafi
copilul sd compare maiint6i numerele apropiate, apoitrecefi la oricare altenumere, ?n limita primelor zece.
Familiarizafi copilul cu semnele matematice ) (mai mare), < (mai mic) si =(egal), explicafi-i cum le poate folosi. Cu ajutorul materialului i lustrativ obignuili-l cuoperalii matematice cum sunt adunarea gi scdderea.
Copilul de vArsta pregcolard poate fiinvalat sd rezolve operalii de adunare gide scddere. Cel mai bine este sa incepeli cu exercilii in care la un numdr mat mares;e adaugd altul mai mic gi dintr-un numdr mai mare se scade altul mai mic. pentruilustrare se pot folosi beligoarele de calcul sau orice alte materiale.
Deprindeli copilul cu structura exerci{iului (condi[ie, intrebare, rezolvare,rdspuns). lnvalafi-l sd alcdtuiascd de unul singur probleme gi sd noteze rezolvdrilelrrr. Pentru inceput, acest lucru se poate face pe baza unor imagini. Este foarteimportant ca pregcolarul sd poata formula intrebarea problemei, sd in{eleaga ceintrebare anume poate sd constituie incheierea logicd a condiJiei unui exercifiu.
Familiarizali copilul cu numerele care urmeazd dupa zece. Folosili neapdratrnaterial i lustrativ gi imaginile din carte, intrucOt copiii intAlnesc deseori dificultaliinerprecierea marimii numerelor si memorarea lor.
Explicali copilului ce sunt figurile gi corpurile geometrice. Pentru a fine minternai bine denumirile lor, face{i uz de jocuri, de exemplu ,,Mozaicul geometric". putetisa faceli un asemenea mozaic, decupAnd din carton colorat diferite figuri geome-trice. Propuneli copilului sd incerce sd asambleze din aceste figuri diferite obiecte(c casd, o magind, o cordbioard etc.).
Deprinz0nd copilul cu nofiunile elementare ale matematicii, nu uitaJi cd lucrulc:el mai imporlant este sd-i dezvoltali dorinla gi obignuinfa de a gAndi, at6t denecesare in procesul de instruire $colard.
.fUNU
C;i f rele dre la 1 la 10
do i
n r * t * ! ' : * t l u + t + * r ' i l i l t *
, r r l r t s+ { * $, } a+ t& ' r l l * i
+ l * *a a + * + t + € t r f 3
, u l! a+&
s v a , i t 5 ' a t* g a i ! l i r a , ,
' a r a , s l y a * t r a f
5 l t * €
1
t v a * 9 v l } 9 " "
_ v , ' E g v i * a r a "3 : f i-'7"ffi
sapteK9
I llt:t. + ts
opt
a t t s t * i t ' l c + t * t F l $ t * t t O
$ a * g o + l t ; o t ' +. t i s c
* i t * o
-{:.T
l * : f ; * $ t * X + * l ; r g t
Numegte cifrele care seamana cu aceste obiecte.
l 59. $L$
5Unegte cifrele in ordine crescdtoare.
(t6
O@
cum se compune numdrul '10? Numegte toate variantere. Scriein cercule[e numerele care corespund obiectelor din desen.
JOOOOOOOOOOOI,l********oo* * * r t t t t t t o oL a a a f f f t f a o o6 6 6 6 6 , C , C 6 , 6 6 0 0l i t t t t t c c c ; o oYTTYYYYYTIITJT@L,bbt t t t i i t *oooruooooooo*ooa ' c c o c g c e o c o o
Semnele matematice
-
-
mar mare mai mic egal
GIFDoud alune inseamnd mai mult decAt o aluna.
Deci doi este mai mare decAt unu.
d d dUn con este mai pu{in decAt trei conuri.
Deci unu este mai mic decdt trei.
-
-
Trei ciuperci sunt egale cu trei ciuperci.Deci trei este egal cu trei.
$i numerele pot f i comparate:
rI il -s -.., I]ffIE ! g
f l f l - f l J@
sr 1{! w-w
N?tl(l)
@ E
+ptus
-
-
egalminus
Semnul , ,plus" se pune atunci cAnd trebuie sd addugam (adunam)Semnul ,,minus" se pune atunci cAnd trebuie sd scoatem (scadem,l.Semnul ,,egal" se pune la sfdrgitul operaJiei, inaintea rdspunsului
Operalia cu semnul ,, * " se numeste adunare.
f l t t + t t t - t t t3 + 3 - 6
Operafia cu semnul ,, - " se numegte scadere,
t t t
t t t t t - - - t4 - 3 = 1
5 I-r 2 7 7 2 5
Tabfa adundri i
0 + 1 - 1 1 * 1 =O + 2 - 2 1 + 2 -O + 3 - 3 1 + 3 =0 + 4 - 4 1 + 4 -O + 5 - 5 i + 5 =O + 6 - 6 1 + 6 =0 + 7 - 7 1 + T -O + B - B 1 + B =O + 9 - I ' 1 + 9 =0 + 1 0 = 1 0
234567B9
1 0
2 + 1 - 32 + 2 - 42 + 3 - 52 + 4 - 62 + 5 - 72 + 6 - B2 + 7 - 92 + B = 1 0
7 + 1 - B7 + 2 - g7 + 3 = 1 0
3 + 1 = 43 + 2 - 53 + 3 = 63 + 4 - 73 + 5 = B3 + 6 - I3 + 7 = 1 0
B + 1 = IB + 2 = .10
4 + 1 - 54 + 2 - 64 + 3 = 74 + 4 - B4 + 5 = 94 + 6 = 1 0
9 + 1 = 1 05 + - 1 - 65 + 2 - 75 + 3 - B5 + 4 - I5 + 5 = 1 0
6 + 1 - 76 + 2 - 86 + 3 = I6 + 4 = 1 0
4*
4#36 -l- 2 B 6 3 3
4 + 3 7 5 2 3
Rezolvarea problem elor
Fiecare problemd are conditie, intrebare, rezolvare si rdspuns.
Problemd:O caracatila are 3 caracatile-fetife 9i 3 caracatile-baiefei. CA{i pui are,in total, caracatita?
f - n n r ] i f i aV U I I U I L I U
O caracatifa are 3 caracatile-fetife9i 3 caracatiJe-baieJei
Tn | "n
|-r a "n| | r U U u c l t u CAli pui are, in total, caracati{a?
Rezolvare 3 + 3 = 6
RaspunsCaracatifa are 6 pui.
o \
o ooo
o
o
o
Problelma:Oana avea B creioane, l -a dat 2lui Vlad.Oanei?
Cdte creioane i-au rdmas
@8N ?Este important sa invalaJi copilul sa rezolve problemele de unul singur gi sa-ginoteze rdspunsurile Pentru inceput, acest lucru se poate face dupa imagineapropusa, apoi se caute in mediul inconjurdtor subiecte pentru alte probleme.
i ' i :)r ; , , , i : , i Cdte creioane i-au rdmas Oanei?
- I Oanei i -au rdmas 6 creioane.
#
Propunel i copi lului sd alcdtuiascd o problemd in baza acestei imaorni
Incd zeceCopii i intAmpind adeseori dif icultd{i in in}elegerea si memorarea numerelor dela 1 1 la 20. Explica{i copilului cd imbinarea ,,sprezece" este alcdtuitd din doudcuvint,e gi se folosegte pentru compunerea unor numere noi: unsprezece, doi-cnrozr rno o t^
Propuneli-i un exerci{iu concret. De exemplu, sd ingire zece be{igoare de oculoare, iar peste ele sd pund incd trei de altd culoare Dupd aceea, ruga{i-l sdnumere toate betisoarele.
1 1U NSOTEZECE
e r r i . o + r { a t ' * t ' ' ; + ' } f l ) } f r f & a - a r + t a
. * l i 3 a r * ; * r + * a . * r + * a . * a + s a r + t + ' o ' t t + l o " $ r + , , o . * r r
1 2 1 0 + 2 12
1 0 + 1 11
doisp rezece
1 ?l gtreisprezece
6 r t f * * r ' o l a l t
t ' " + :
1 0 + 3 1 3
Y t a f r - , a r } *
v a r + l 7 a r + l 7 a a + t v t l * l
v t l a l v f t t l v t ' + : v " r l
t ' r t
1 0 + 4 1 4
patsprezece
r 5 f r "
t ' v ' - 3 1 v l * | | " ] ' l a r a .
t o ' a , t a v a , t a v a a g l v t f l " ' l
l t v t t r o v o ' l ' v l t t l r o r
1 0 + 5 1 5
cincis;p rezece
</,
(1.f , tq i l t - f : '7 ,a ̂ p\ r \ r l u l ! / r v r _ J J v
: ,aolesp'ezece
, .1 ' : l : t
n r r l o r \ r - A - ' a \ r ' \ ^I t L l t \ L t t - / F J lv f - r . v l ! / r v L _ v \ / v
1 0 + 6 1 6
1 0 + B 1B
1 0 .T- 7 1 7
1t9)n n l l i o n r a \ - 7 r - \ / \ t / \I f f f f f - \ t t t - / + lI r v v " . v v t v L v \ _ / v
i l
1 0 -T- I 1 9
1 0 + 1 0 20r,zv^lr0)
do;d;reci
Scrie cifrele in patrafele.
I1112
- _ \I
IL - \
\ - tt - - 7
l l
I
_ L
I-'r- l
III
II
_ L
I
I- L
- t - lt lt lt l
- L . - L .
I - - \- l Il /
l - ,t '
_ L . - - - /
t
t \t l
. - ! .
1 ' l t l
l It . tl r
_ ; . t
' l / \l r l| \ - - ' l
l l- L .
L3:j.7;)
IIIII
2+6E0
I ' , - - r
t )l /
- i - - .1
i , '_'f ,r1, -), ,<,'_r- i i r - i i _ _ i _i ' - - i - i
-i ','J '" "' ' :i ''",J'
i i - - r i i - - rl \ , ' t i - l
-i ,>=,, ri ;)=1i - , i x
= L . ' ' - /
- L , ' - - z
- - t , , - - \
/ - \ ; \
, ) i j ) i j. / 1 , / / \ l
{ , : . : : . , \ - . . 1 . . . . - { = . . - , , - . t . = , / .
Geometria
Acesta esteun punct.
Aceasta este o linie. Ea este alcdtuita dintr-omulJime de puncte unite.
l-inia poate fi prelungita in dreapta gi in stOnga, la nesfArgit.l lxistd mai multe feluri de l inii.
Acestea sunt l inii drepte.
Acestea sunt l inii curbe.
l-inii le drepte pot f i trase cu ajutorul riglei.
|||||||l||l||lu|l|||||l||l||l||||l|||l||||||||l||l||l|l|l|lllll|0 1 2 3 4 5 6 7 8 I 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4
l-inii le drepte pot f i prelungite in direc{ii diferite.
lilill
Acestea sunt l inii orizontale.Ele sunt trase de la stdnga la dreapta.
Acestea sunt l inii verticale.Ele sunt trase de sus in ios.
Acestea sunt l in i i obl ice.
Privegte desenul gi spune care obiecte seamdnd cu l inii le dreo-te. Dar cu cele curbe?
Contureazd linii le verlicale cu un creion ro$u, cele orizontale, cuunul albastru, iar cele obl ice, cu unul verde.
I I I I T I I I I II I I I I I I I
a\
\
Ia
II
I\
I\
\
a'a
aa
Dacd limitam o linie la capete, oblinem unsegment. Segmentul are o anumita lungi-me, care poate fi mdsuratd cu ajutorul riglei.
Dacd unim cdteva segmente,ob{inem o l inie frdnt5.
Aceasta esteo raz[.
Raza poate fi prelungita numaiintr-o direclie.CAnd dintr-un punct ies doud raze, se formeazdun unghi .
Unghiul este alcdtuit din vdrf Si doud laturi.
Punctul deasupra cdruia e desenat bradul este vdrful unghiului;drumurile pe care merg camioanele sunt laturire unghiutui.
Existd diferite unghiuri Pentru a afla ce unghi avem, folosim echerul.
A a a ^ + ^ ^ ^ + ^^ U U D L d U b L U
un unghi drept.
Unghiul drept este mediu ca melme.
A n n a * n n ^ * ^^ U ( ' D L d U ) L U
un unghi ascul i t .
Unghiul ascut i t este cel mai mic,
A n n n * n n ^ * ^A U U D L d U J I - U
un unghi obtuz.
Unghiul obtuz este cel mai mare
Aceasta este o linie frdnta deschisa,
Aceasta este o linie frOntd inchisd.Ea formeazd un poligon.
Poligonul are unghiuri, laturi gi vArfuri.
Varf
Unghi
Exista diverse poligoane. Numele pe care fl au este in func{ie denumdrul de unghiur i sau de latur i .
Triunghi Patrulater
Pentagon Hexagon
Palrulaterul care are toate unghiurile drepte se numegte dreptunghi.
Drerptunghiul care are toate laturile egale se numegte pdtrat.
Exis;ta figuri care nu au unghiuri.
Oval
Numegte figurile geometrice care seamdnd cu obiecteleprezentate mai jos.
Figurile geometrice care au volum se numesc corpuri geometrice.
Cub
Ci l indru Paralel ipiped
Numegte corpurile geometrice care seamdnd cu obiecteleprezentate mai jos.
NXldsurile de greutateGrerutatea unui obiect poate f i af lata cu un aparat specialnurnit cAntar. Cu ajutorul cdntarului, de exemplu, se poate cAntdriun ki looram de mere.
1 k i logram (kg) - 1000 grame (g)
Greutateel obiectelor foarte mari se mdsoard in chintale siin tone.
1 chirr ta l - 100 ki lograme1 tonei = 10 chinta le - 1000 k i lograme
Giriafa cAntdregte, in medie, 750 de kilograme, hipopotamul - 3 tone,iar elefantul african - 5 tone.
Test:cdte obiecte se afla in fiecare dreptunghi? calculeazd gi scrienumdrulin cerculet.
€-D$8[o
oPuneintre numere semnele corecte ,,(", ,,)" s?u ,,="
o@ @o@ @o@
1,,i,: Punein cercule{e semnele corecte,,+" sau,,-"
@@
oo
@@
oo
@@
@@
oo
o@@
@@
oo3 O 2 - 16 O 4 : 2
b O 5 - 1 0
4 0 2 : 6
I
1 0
6 = 3
B = 2
iffo
**&t*F Rezolvd problema:
Prin curte se plimba 5 rafugte gi B puigori. Cdte pdsari suntintotal?
B*5i&
ErF Rezolvd exerciJii le:
20 1
{lF Gdsegte in figurile de mai jos poligoanele gi colorea zd-le.
L>
1 0 I-T- 2 1 9 1
1 5 5 1 6 + 4
1 7 -T- 1
$df eat* nn aticm
/
Raspunde la int rebar l s i scr ie in cerculet numdrul corect
*r
7
Vtl/
lir'
3Ate bra{e aresteaua-de-mare? CAte capete are dragonul?
Cate, iar-ipi are pasarea? COte cozi are cOinele?
Cate ro l i are caleagca?
\-__---/ =-(!<tr
a)CAte pic ioare are gOndacelul? V
t:.F
i ; i
.:.::.::
.,g' $r" S',.1-, :-i*:,.* ,5i'
' : r t ; 5il, ;
,
L:'. l.l
a+'
* ;iF'Fi
+,
'4:+r.
'{],f
_F:\
Prima etapd in deprinderea copilului cu citirea este familiarizarea cu sunete-le. Copilul trebuie sd inve{e sa distingd sunetele din care se compun cuvintele pecare le aude. Familiarizafi-l cu vocalele gi consoanele, explicafi-i particularita{ilepronunldrii acestora, invdlafi copilul sd facd diferen{a intre consoanele sonore sicele surde.
Copilultrebuie sd poatd determina unde se afld un anumit sunetin cuvdnt (lainceput, la mijloc sau la sfdrgit) gi sa fie in stare sd-l arliculeze cu voce tare.
Straduifi-vd sd invdfali copilul cu ajutorul unor jocuri. Pronun{area unora din-tre sunete poate fi asociatd cu zgomote din naturd (j-j-j - vdjditul vdntului, z-z-z -bAzditul albinei, g-$-$ - fognetul frunzelor) Propune{i copiilor sd spund cdt maimulte cuvinte care conlin un anumit sunet. tnvafafi-i sd articuleze sunetul ates cuintonafie.
Cdnd fl ?nvalali sunetele cuvOntului, desenafi scheme. Pentru un copil dev0rstd pregcolard este foarte important ca lucrurile noi pe care le invald sd fie clare,palpabile, concrete.
Este foarte important, de asemenea, sd poata citi corect pe silabe. AtenJiona{ipregcolarul sd nu numeascd literele separat, apoi sd compund silaba. Corect e sdciteascd dintr-odatd silaba, fluent gi prelungit.
Atunci cAnd copilul va incepe sd citeascd silabele, se poate trece la citireaunor cuvinte simple, compuse din una, doud sau trei si labe. Expl icaf i- i copi lului cdsunetele trebuie cititeimpreunS, la fel cain cazul citiri i silabelor.
Treptat, puteii trece la asimilarea propozifiilor, apoi la texte scurte. Uneori,dupa ce a citit un text, copilul nu este in stare sd spund cu exactitate mesajul aces-tuia.ln astfel de cazuri, rugali-l sd povesteascd, cu propriile cuvinte, ceea ce a citit.Aceasta fl va ajuta sa ?nfeleagd sensul celor citite.
Nu uitali cd, invdldnd sd citeascd, copilul deocamdatd, nu este interesat sdciteascd pentru sine. Continuali sa-i citif i cd(i, iar pentru lecturile independente,propunefi-i texte scurte, cu multe ilustralii. Puteli gi citi impreund cu el, pe rdnd:copilul citegte o propozifie, dumneavoastrd - urmdtoarea. Pentru copil esteimportant sd vd arate cum citegte de unul singur, de aceea susfine{i-i neapdrataceastd tendinld gi laudali-l pentru succese.
Nu uita{i cd, de la bun inceput, cititul trebuie sd se asocieze cu sentimentul depldcere. Nu-l sil if i pe copil sd citeascd, ciincercali sa facefiin aga felincAt elinsugisd vrea acest lucru
Cu',rintele din vorbirea noastrd sunt alcdtuite din sunete. Noi auzimsi pronunl:dm sunete. Atunci cAnd pronunfdm sunetul [a], aerul reselibe I gura e larg deschisa, dinJii gi l imba nu participa la rostire, voceanu 1'ntOlnegte niciun obstacol. Asffel de sunete se numesc vocate.Sunetul [er] este o vocald, el poate f i prelungit si cOntat. Limba romdndare 7 vocale:
Vocalele 19i A se pronuntd la fel,numai cd prima se folosegte lainceputul gi sfArsitul cuvintelor.
A A A E I I O U Ylncearcd sd pronunli toate vocalele.
La pronuniarea unor sunete, l imba se sprij ina de cerul gurii, in spateledinfi lor. E greu sa cdnli gi sa prelungegti asemenea sunete, cdci aerulintOlnegte un obstacol in gurd, l imba. Astfel de sunere se numescconsoane. ln l imba romAnd existd 22 de consoane.
B C D F G H J K L M NP Q R S g T T V W x z
Privegte desenul gi spune cine gi ce sunet pronuntd.
A O IConsoanele pot f i sonore sau surde.Unele dintre ele sund asemdndtor gi de aceea formeazd perechi.
{F;tvU
sonore
tblIv]tgltdllzltil
surde
tpltflIk]ttlIs]tEl
o o o o o a o a a o a o a o o o o o a o o a a o o o oo o Y oo - o l V o
o \ - ( o 1iAqAhna :Ad Ara :
Citirea
ALFABETUL
Litera este un semn pentru scrierea sunetelor. ln l imba romdnd sunr31 de l itere. Ele alcdtuiesc alfabetul.vocalele sunt transcrise cu l itere de curoare rogie, rar consoanele -cu l itere de culoare albastrS.
c { . - 2 a l . o- - - - t .
' - - r F - - - - - ^ .a e a - ao o o a a a a o a a o o o o o a a a o a a a a o o a oo a a
iCccar le 1Dd,DraPe' | :3 ,r----r o tY oo t { - \ \ ' ' 4 : + o J t ao. : r - - - / : - 7 1 ) 1 7 . r oo. N i | o f oo - a t aa o a o a o a a a o a o o a o a o o o o o o a o o a oo o o
:Cg^'ou':Hfunu' '" 'a i repure
- f t . - * - .
E =-o -T' I r
a o o o o o a o o a
A
O Romon
o o a o a a o o o o
Q Elicooter
o o o o o o a o o o
a o a a o a a o a a a a o o o a a o o a a a o a a a a a a a o o o a o a o o
a o a o o a
fiit f a o a o a o a o o o o a a o o o o o o o a o a
O 1o a a o o a o a a a o o o o a a o o a o
oa a a
Kiwilngheiata
o o o o o o a' o a o lr a a a a o a o o o o a o o o a o o o o o o o o o a o o o o o o o o a o a a o a o o o
OooaooOaaoo
aaoaaoaoaO
Oooooao
aaoaaO
aaaOo
SS sanie 5s--L=;-
O
I Jucdrie kooaoaOoaoaa
aooaOaO
oaooaaoaooa
Lebada
Pis icdNucd
a a a a a a o a o a a a o a a o a a a o a o a
:odcherari !
oaoOoao
OoaaaOaaaaO
aooaooa
aooaaoaaaao
aOoooaoooao
OooooOaaaOo
o o o a a a a o a a o a a a a a o a a a o o o o a o a a oO 3
Yala i7J zmeurdXX Xiroron
ooaOoooaO
Qq\
Quetzal
a a a a o a o a a a a a
Tt risaiel
o o o o o o o a o o o o o o a o a o a a o o o o o o o a o a o o o o o a o a a o ao 3 a
tAlWw,n
F oa
Rac
o a o o a o a o a o a o a o a a a o a o a o o a o o o a o a a a a a a a a a oo j o
lAniar U rcior Vioard
o a a o o o o a o o o o
a
a o a o a a a o a o a a o o a o o a o a o a a a a a a a a o o a o a a a a o o o o o a a a o a a a a a o o
Consoanele pot fi sonore sau surde.
Memoreazel
Noi auzim gi pronunfdm sunetul.
Litera o vedem $io scnem.
,Alfabetul are 31 de litere.
lK, Q, W gi Y nu form eazdsunete gi sunt folosite la scri-(3rea cuvintelor imprumutaterJin alte l imbi
Numegte obiectele desenate. spune unde se afla sunetul lmlin f iecare cuvAnt. Daca sunetul se afla lainceputul cuvdntului,cotoreaza primul patraJel, dacd este la mijloc, coloreaza-l pe aldoilea, iar dacd se afla la sfArsit, pe ultimul.
Unde se afld sunetul lpl in aceste cuvinte?
Uncle se afld sunetul Ir] in aceste cuvinte?
Unde se afld sunetul [t] ?n aceste cuvinte?
Unde se afla sunetul [b] in aceste cuvinte?
Unde se afl5 sunetul lnl in aceste cuvinte?
: Gtisegte literele identice din cuvintele scrise sub cdsule gi dininteriorul lor. Unegte-re cu o linie. care literd este in olus infiecare cdsuld?
mare turn
Iron horn
aS
t
on
d
ramii
J
Daca un im vocale le cu consoanele, obf inem s i labe
Vocalele sund f luent, prelung Ele pot f i cAntate. a-a-a, o-cr-o.
/ ' - i * n r . * n r r r m 2 i l - n n . n l ^ ^ i l ^ t ' - ^v i l . r r . - ) L U u t | | d t . u d t u t u > | d u u ,
I I n n c t n ^ n n o . \ - n - ^ r ' r , n a a l n l n / - i f a n * n n i l a l - . ^ l ^ .L - / I I U - ' L U U U I I ) L ] d I I d U U V U U d I U I U . U I I - U 5 L U 5 I I d U U I U .
//
-+
\\
//27
ckt'
$ilrt f
:qpt
,tY,"gtn7
tpF't
e,{
I'qp/,tY,"gtn7
tpF't
e,{V't'
(}itirea
.z
\
SL
Unegte jumatafile de imagini, citegte cuvintele care au rezuttat:
Este foarte important sd invdlali copilul sd citeascd silabele corect, Atenfionafi-lsd nu citeascd literele separat, apoi sd compund silabe. corect e sd rosteascdsilaba dintr-odatd, fluent gi prelungit.
G
cuvintele pot f i compuse din una, doud sau mai multe si labe.
cuvintele de mai jos sunt compuse dintr-o silaba. citegte-le
mdr
pat
nor pom
nai
ACSUC
pu l
Urmdtoarele cuvinte sunt compuse din doud silabe. citegte-le9i rostegte prima gi a doua silaba:
pe$-te
cea- pia
rna- re
lu -nd
roa-te
gi- rag
vul-pe
ba- lon
Aceste cuvinte sunt compuse din trei silabe.gr rostegte prima, a doua si a treia silaba:
Citegte-le
flu-tu-re
se-ma-for
pan -ta- lon i
ciu - per-ca
CU T-CU. bCU
ma-si-na,
f ie- rd-strdu
buf-ni-ta
ti-ti-rez
citegte cuvrntele. Alege desenul care corespunde fiecdrui cuvant.
r:hi-f l i i\ r ^ - F \\ , /d- Lc7
n a - r Al J q r u
1'u l-g el r
ra- m u -rer \ r t I n xl - / r u - r oi , - r t ^I rf. - LCt
to-por
va-gonco-cogg ean -tasd-pun
CA-SEhai - naca- na- peapan-tof i
A}$ fl Trlr wtlrympF 3
De regulS, intr-un cuvdnt sunt tot atdtea silabe cdte vocale conlineacesta. Pentru a determina numdrul de silabe dintr-un cuvanr, punempalma sub bdrbie, dupd care pronunldm rdspicat cuvOntul gi numdrdmde cdte ori s-a deschis gura.
Ardtafi copilului cum se face asta pronun!6nd cuvantul ,,arbore". Apoi pronun{aticuvAntul impreund cu cooilul.
AR -BO-RE
Acest cuvAnt conline trei vocale. PronunfAndu-|, deschidem gura de treiori. Prin urmare, cuvAntul ,,arbore" este compus din trei silabe.
Citegte cuvintele gi determina cdte silabe contine fiecare dintre ele.
I\4ASI\IA MINGE PAPUSA MAR
e ^G,,>= + LPE ENIE PIX TITIS=Z FRU NZA
Privegte cum se alcdtuiesc schemele cuvintelor cu un numdr diferitde si labe
U/ \L (1 s i laba)
Cl\PR;\ tz sirabe)
M,\ lM UTA (3 sitabe) | |
H IPOFCTAM t+ s i tabe)
Nurnegte obiectele prezentate mai jos gi alcatuieste schemelecuvintelor.
Fiecare cuyAnt confine o silabd pe care cade accentul. Silaba accen-tuatd se prpnunla mai tare 9i mai prelung.Accentul sE marcheazd cu semnul ( '), care se pune deasupra vocaleiaccentuatd.
iCEAS
FOARFECA
v v l
PALARIE
/ -Yx:=:
:- i :
Uneori, accentul poate schimba sensul cuvAntului.
COPI I
VESE
Citeste cuvintele si oune accentul.
SOATE
stele
I
COPI I
LAI
VESELA
c:u [c u be u
lu ndnouras
ploi la
CitireA propozilii lorVorbirea nqastra este alcdtuita din propozilii. Propozilia este alcatuitadin unul sap mai multe cuvinte. Primul cuvAnt din propozi{ie se scrieintotdeaunfl cu litera mare.
t,I"f"I
P loud
Aceste pr
E iarna l Cad fu lg i
na.
zil i i sunt alcdtuite dintr-un singur cuvdnt.
Aceste propozil i i sunt alcdtuite din doud cuvinte.
II
In , ' IA venit prirndvara Afard este cald
I
IAceste propoziJii sunt alcdtuite din trei cuvinte.
II
I.::. .11' I
..- n.-, I
iF' Priv$te desenele giincearcd sd alcatuiegti singur propozi{ii dincel Qulin patru cuvinte,
Privegte cum se poate alcdtui schema unor propoziti i.
Ploud.
L-Soarele lumineazd.
A venit primdvara.
t__Dupa intonalie, propoziJiile pot fi enunfiative, exclamativegi interogative.La sfdrgitul f iecdrei propozil i i se pune punct, semnul exclamdrii sausernnul intrebdrii, lncerca{i sa citiJi aceeagi propozifie schimbAndintonalia.
Vom vedea desene animatePropozilie en unf iativd.
Vcrm vedea desene anim ale?Propozi{ie i nterogativd.
Vom vedea desene animate!Propozi{ie exclamativd.
Ordoneazd cuvintele in aga fel incdt sd rezulte propozi{i i .
la baiatul telefonvorbe$te
cal feti la uncdldreste
maginula a primitnoud o beiete lu l
gustoasd a salatdfdcut mama o
Citegte propozifi i le gi completeaza-le:
Noi avem acase ,..
Pe cer t rec , . .
larna me dau
Prin case port
tn padure cresc ...
Am vdzutin lac ..
Mama a fdcut , , ,
f v lIn padure am intOlnit
Citirea textelorMai multe propozi{ii legate intre ele alcdtuiesc un text.
A venit toamna, Frunzde caddin copaci Ploud Pdsari lepleacd in larile calde
Dacd propozifi i le nu sunt legate intre ele, atuun text.
Copiii deseneazd cu creioanegi acuarele. ln gradina crescflori Pisica bea lapte. Afardploua.
nci acestea nu constituie
wff
Numarul propozi{iilor dintr-un text poate fi diferit. ln acest text sunrdoud propozil i i :
1 Andra are culori gi pensule.2. Ea a desenat o floare.
Acest text con{ine trei propozi}ii.
1. Astdzi e ziua de na$tere a luiVictor2, Au venitin viziI6, musafiri carei-au adus cadouri .3 Toatd lumea s-a simtit bine.
Citegte propoziJii le de mai jos gi spune care dintre ele alcdtuiesc untext.
Noi avem o pisicd. Pisica se numegte Pufi , Ea efoarte frumoase. Pufi se joace cu ghemele bunici igi incAlcegte f i rele. Bunica nu se supdrd.
ln poiand cresclepurele aleargd
flori VeveriJeirepede. Vaca
i i plac ciuperci lepagte iarbd
rrea
Citegte cuvintele gi compune propoziJii cu ele.
CcrrpJne erc)poz l i i pent ru imagtn i le de nra i jos
t
\*-d
\
e\
\n,
\?
?o(,,, r
j>.^_il"-la
@
7Tt %=\ G O
o(1-Y
, J '\ ( .
77Na4
\ e\
TestCite$te cuvintele de sub desenefiecare cuvAnt. Scrie numerele in
Numara cAte silabe arepdtratele.
SCAU N
excavator
Citegte perechile de cuvinte. Prin ce sunete se deosebesc?
$* ff-w
ACVATI U
umbreld
---r
Alcatuiegte scheme pentru urmdtoarele propozi[ii:
N inge.
Afard ploua
Ciobanul pagte oi le.
Ce semne trebuie sd punem la sfOrgitul acestor propozilii?
ln poiand cresc multe flori
Vom pleca oare in drume[ie
Cezifrumoasd []
Citegte propozifi i le gi completeazd-le:
Tata cite$te ...
Baie[elul a agalatin copac ..
L]
E
ln gradind s-au copt , , ,
Citirea
f - i f n o f n o i r ] n z l n - 1 n i n h i n i t n r i l oU T L U J L U J l U U Z l U a v o v l | t u t L \ _ / t i l ( t .
A re coame $ i nu- i leu,l l conduc unoe vreau eu;Cu capdstru gi cu ga,larna-mi p l imbe sania
Are coarne, dar nu- i taur,$i-a facut-o un megter faur'.Doud roate-n lanf legate,Duc iute un om in spate,
f l i tpq tp n rnnnz i t i i l p e nmnr rno r^ l in o lo n nnvoqt i ra ( - , - t ra l rn l - r r r in\ J T L U O L g V r U V \ ] Z | L i l r V . \ _ , / \ J I t V U | ( f L l t r r L , t L , \ _ . i v \ J v \ / o U t U . U d l U L I U U U I U
s i f ie ord inea nronozi t i i lo r? Nr rmeroteazd- leY r v v v L r L r r r v r , r \ u r l
Cat de alb e totul imprejur!A venit iarna.
Noaotea a nins.
oo
uf'
ft'llr 5 5
{ F I I I I
l'{,"I/
/
TG
( )
git f:,jo--E 3,,1
L - /f f i l l f f i x K n r n I ?
La preqcolari, facultdlile mintale evolueazd foarle repede, de aceea trebuiesd acorddm, o atenlie deosebita dezvoltarii gOndirii copilului: sa-l invafdm sagAndeasca, $a ralioneze, sd analizeze, sd compare obiecte gifenomene.
1n dive$e situalii din viald, parinfii trebuie sa-i stimuleze copilului necesitateade a obline iFformalii noi despre fenomene gi obiecte, atrdgdndu-i aten{ia asupracalitalilor importante ale acestora. Deseori, copiii compard obiectele gi fenome-nele, bazdn(u-se numai pe caracteristicile exterioare. De exemplu, atunci cdndcompard o f$tile cu o pdpugd, ei zic cd, ele se deosebesc doar prin faptul ca fetitaeste mare, i{r papuga - micd. Explicafi-i copilului cd existd particularitdfi esen{iale,fard de care pbiectul nu poate fi definit. ln acest exemplu, diferenfa esenfiald estefaptul ca fetip este o fiinfd vie, iar pdpuga, doar o jucdrie.
Pentru pa pre$colarul sd ?nvefe sd compare de unul singur, explicali-i ce tre-buie sd facd:lsd priveascd atent obiectele, sd stabileascd prin ce se deosebesc, sdscoatd in eviflenla trdsdturile generale Abilitatea de a compara obiectele fl va ajutape copil sa lp poata impa(i in grupuri, dupd o anumitd caracteristicd, adicd sd leclasifice,
Clasificprea se poate efectua pe baza unor particularitdfi esenliale sauneesenliale. lmportant este sa fie stabilit corect principiul clasificdrii Orice clasificaretrebuie sa aiha o singurd bazd,.
Exista Qiverse exercilii pentru a deprinde realizarea unei clasificdri:o sd impartd obiectele in grupuri, explicdnd care este principiul dupacare ao sa rmpafta obtectele In grupL
fdcut-o (moQilier, veselS, jucarii etc.);o sd nufneascd obiectele care co sd nufneascd obiectele care corespund unui anumit grup (legume: morcov
varzd, castraveli, mazdre etc.);o sd elirlnine obiectul ,,in plus" dintr-un grup gi sd explice alegerea facuta.Familia(iza{i copilul cu analiza gi sinteza, care reprezintd operafii le de baz6, ale
gAndirii. lnvefil icopilul sd descopere legitatea aranjarii unorfiguri, sd determine, pebaza unor dQsene, ce a fost la inceput gi ce a urmat. Explicali-i cum sd compundpovestiri OupF desene, menliondnd cd maiintOi trebuie sd determine succesiuneadesenelor, ial apoi sd compund povestirea.
RezolvQnd diverse probleme 9i exercilii, copilul de vArstd pregcolard este instare sd-gi?npugeascdbazele analizei gi sintezei, precum gi sa traga concluzii sim-ple
\
Obiectelebes;c.
au caracter is t ic i pr in care se aseamand sau se deose-
Sa compardm ac;este doua obiecte: I e
ambele obiecte sunt rotunde.mdrul este un fruct comest ibi l Mingea este o lucarie
Mar-ul este galben, iar mingea este rosie
Corpara ob iecte le de mai jos Spune pr in ce se aseamanA s ipr in ce se drtosebesc
\'.
\
f\\
\5
\5t
\
i\/
Clasificarea
Haine
Cbiecte de culoare verde
v o r + a v a5+l v aa+r
Cbiecte in formd de sferd
Obiectele pot f i adunate in grupuri, dupd diferite criteri i, De exemplu:
l a v a t l a v a a I a v a a l a v o r l a v a a l a v a f
v O r + l v a r + l v f r l l v a a + l v a a + l v i | t + l v a r +
oo
-{,
^
-{
5::!3
\ €€Sl
\**
\
f\\ r
\Y\5
J\
\>, l
\/
r \ x ^ ^ ^ + ^ ^ L - ^ ^ , f , f l i n n l r t q ' , q i A V n l i n X a l n n a r n n\ r d > U b L U U U U U L U r , , r r V r u o o r v n ; u l l U d d l U U U l U d
Analiza 9i sintezaAnaliza este procesql de descompunere a unuiintreg in elementele lui com-ponente (fiecare dintfe ele fiind un intreg separat gi determinat) precum si destabilire a relatiilor dir{tre elemente.Sinteza este proce$ul de reunire a elementelor sau a caracteristicilor unuiobiect, dupd ce acestea au fost stabilite prin analiza.Analiza gi sinteza repnezintd unele dintre operaliile mintale de bazd. copilul devArsta pregcolard trebuie sd le posede gi sd le aplice, rezolvdnd probleme $iexercitii.
ln acest tapel, in f iecare coloand, de pe verticald sau de pe orizontald,trebuie sa fie amplasate cate trei obiecte diferite. ln patra[elul l iber dincea de a doua coloane lipse$te floricica.
\ \ t I
-
/
/-
\
\ \ t I
-
/
1-
-
\
\ \ t I
t
/
, t \
0
ln rAndul de sus, trebuie sa stabilimalegem, in locul semnului intrebdri i ,puse mai jos.
regula amplasdrii f igurilor, apoi sdfigura potrivita din variantele pro-
# tDetermind, in fiecare exercif iu,locul semnului intrebdri i .
ln ultimul patrafel trebuie sd se aflefloricica cu patru petale.
ce figurd trebuie sd se afle in
? t{
2I
o
ilL.o ? {
? I illofl\o 2
T ?
tr A oo tr A2
T @ tr
Privegte cu atenlie desenele.fost nnai apoi. Explicain ce fel
Spune ce a fost la inceput gi ce aai ajuns la aceastd concluzie.
t O a + l r ' ' t + I v o ' + ' v . ' f l
t t ' t l ? a r f r
v a a + a v a r + l v r l l l v t l + l
v " + l v " + l v t ' r l t a a t
Pune in patraJelul l iber desenul numerotat care se potrivegte.Explica alegerea facutS,
/
. 1v
Privegte cu atenlie imaginile. Numeroreazd-lein ordinea potrivitdcornpune o povestire.
aa
.aaoaaaaaaaaaaaaoaaaaaaa
a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a o a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a a a a a a a a a aaaaaaaaaaoaaaaaaaaaaaaaaaaa
a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o a o a a a a a a a a a o a a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a o a a a a a
4
aaaaaaaaaaaaaoaaaaaaoaaaaa
Concll uziile formulate prin analogie
Obiectele pot constitui perechiin baza unui criteriu.ln exerci{i i le cuo perechelde imagini se determind maiintdi ce particularitate unegtecele doua limagini, dupd care, in baza aceluiagi criteriu, se alege pere-chea pentfu al td imagine, De exemplu, iepuragului i i p lac morcovi i .Dar ce-i plpce goricelului? Printre imaginile propuse este gi o bucatdde cagcavf,l. Copilul trebuie s-o aleagd gi s-o pund in locul semnuluiintrebdrii. r
Analogia inseamnd psemdnarea obiectelor printr-o particularitate. Concluziaprin analogie inseanf nd transferul parlicularitdtilor unui obiect studiat asupra
t, dar cu particularita{i asemdnatoare.medie sunt capabili sd tragd concluzii simple bazale
pe analogie, ca de e{emplu: rald - rdfugcd, caprd - ied.Pregcolarii de varstd rtrare trebuie sd poatd alege rdspunsul corect din mai multevariante. Deinjec{ie). Ra{i
. gcoald - invdfdtor, spital - ... (pacient, salon, medic,posibil: ,,lnvdfdtorul lucreazd la gcoald, deci, trebuie sd-l
numim pe cel care lupreazd la spital. Acesta este medicul. celelalte cuvinte nu
Perechile pot f i constituite dupd aspectul exterior. De exemplu, cAineleare bland pufoasd, iar pegtele este acoperit cu solzi netezi.
Se pot forma perechi dupd senza{ii opuse de gust. De exemplu, ldmA-ia este acrd, iar bomboana e dulce.
ln aceste imagini sunt prezentate obiecte care pot forma perechi dupaanumite particularitafi qi obiecte care nu pot forma perechi.
Cuiele gi ciocanul sunt doud obiecte care se potrivesc, deoarece cuciocanul batem cuie. Mingea gi pieptenele nu pot forma nicicum opereche.
Pe 15 sep brie, tofi elevii merg la gcoald,Dorel gi Veronica suntei la $coald.e lev i ,aga pe 15 septembrie vor merge gi
Cristina si ctavian au cumpdratinghelata gi bomboane. Cristina n-acumpdrat icd Octavia
he[atd, iar Octavian n-a cumpdrat bomboane. lnseamnda cumpdratinghe{atd, iar Cristina bomboane.
Ana, Diana gi Doinifa au desenat cu acuarele, creioane gi carioci.Diana n-a desenat nici cu acuarele, nici cu creioane. Ana n-a desena!nici cu acuarele, nici cu carioci,lnseamnd cd Diana a desenat cucarioci, Ana, cu creioane, iar Doinita, cu acuarele,
r e sPisicilor le place laptele. Pufule{ este pisicd, ceea ce inseamnd cd gi eii i place laptele.
Afla pupa care criteriu au format o pereche primele doud ima-gini.lDupa acelagi criteriu, alege dintre cele trei variante dateimaginea potrivita pentru a fi pusd in locul semnului intrebdrii.Explica alegerea ta.
B1 ) 2 ) p
' GasQgte doui obiecte care pot forma o pereche. Explicd de cese pptrivesc aceste doua obiecte.
,i Gdsegte cuvAntul potrivit pentru a completa propozi{ia. Explicafelulin care ai ajuns la aceastd concluzie.
Morcovul cregte in gradind, iar mdrul
Soarele apare pe cer ziua, iar luna ...
Ce se afla in numdr mai mare in aceastd imagine: pisici sau altean i male? Arg u men teazl,-li rdspu nsu | .
Tofi pebi ban u
pleteazd propoziti i le :
t i i pot inota gi cumeste pegte,
panta lon i i sunti decdt gorluri le,
tele e mai mare decdtatunci surioara este.,,
ragului gri nu-i place varza, iar celui alb nu-i place morco-ratd prin sageli ce va mdnca iepuragul alb gi ce va mdnca
ragul gri.
nlort
Ir{ur?,
I
;dl u
UTrl
Dacdsu rioa
IC
l irtr
)a l
taor
DmS(
;,11,,i: lep
V U I .
iep
Flor in . Dor i r r s i Luc ian se joaca de-a v-a i i ascunselea, F lor innu s-a ascLrns n ic i sub masd s i n ic l dupa fo to l iu Dor in nu s-aascuns rrcr suf l masd si nic i in cutre Unde s-a ascuns f iecaredintre baiel i r
Q\
\
\
ft\ r
\5,C
\r
qV
Cosmina Cabi g i Ot i l ia au pr imi t cadour i Cosmina n-aposetd s i narge le Ga[r i n-a pr imi t margele g i og l indaprimit f iecare dintre fete?
n r i m r t
U U d
€ ) € l
f>, | /\-3 I
-7j
L1A- . )
/fi
v
Test:ConfOara obiectele, Spune prin ce se aseamana gi prin ce sedeofebesc.
obiectul nepotrivit. Explicd de ce ai fdcut aceastd alegere.
urd ar trebui sd fie in locul semnului intrebarii?
L A AA 2
t LA L A2
I
- t -j ue sunt ln numdr mai mare ?n aceastd imagine. ursuleli sau alte
iucari i?
i Completeazd propozifi i le:
Carlea este mai groasedecdt caietul, deci caietul . . .
Dacd avionul zboare mai repededecAt el icopterul, atunci el icop-teru l . . ,
Toli goriceii preferd cagcavalul,iar Mickey Mouse este goricel,asa ce . . .
6tr
De;zvoltarea gandiri i
--'tZ
trAra^VHY \ €
.,,o\
t ' )\ i
\ l\ {. \t \
( , \
, / \ a )\-* V\,
/
/
/
(\
V\\t
@Mp
,D
Vorbirea copi luluise dezvoltdin procesul comunicdri icu oamenii din jurul sdu.La vdrsta preEcolara se pun bazele dezvoltdrii vorbirii, de aceea este imoortant sd-iacorddm o atenfie deosebita
Copilul de vdrsta pregcolara mare trebuie sd poata pronun{a clar toatesunetele, sd le deosebeascd laauz, sd recunoascd locul sunetului in cuvAnt gi sddeosebeascd sunetele asemdndtoare (z - s, j - g, b - p etc.) Trebuie sa fim aten{ila ritmulvorbirii copilului, la diclia gi expresivitatea cu care rostegte cuvintele.
Atunci cOnd intra la gcoala, copi lul trebuie sd cunoasca no{iuni le elementareale gramaticii l imbii romAne. Aceasta inseamnd cd el poate sa formuleze propozi{ii,sd le foloseascd in mod corect gi sd acorde cuvintele, sd formeze cuvinte prin com-punere, precum gi sd derive cuvinte noi.
Copi lul trebuie sd dispuna de un vocabular destul de mare, care sd con{ind inprimul rdnd cuvintele necesare comunicdri i .
Ar fi bine dacd vocabularul activ al copilului (cuvintele folosite in mod curent)ar corespunde celui pasiv (cuvintele pe care le infelege). Este imporlant ca pregco-larul sd-gi insugeascd in mod congtient cuvinte gi expresii accesibile nivelului sdude perceplie, sd inleleaga polisemia cuvintelor, sa foloseascd in vorbire sinonimegi antonime.
Acordafi atenfie folosirii unor cuvinte noiin vorbire: pentru copil nu este sufi-cient doar sd le numeascd, ci trebuie sa le Si repete in diverse contexte. Numaiinfelul acesta copi lul le va memora.
Una dintre cele mai importante sarciniin procesul de invafare a limbii mater-ne de cdtre pregcolar este dezvoltarea exprimdrii logice. La aceasta v0rst6, copi-lul trebuie sd poata descrie de unul singur o jucdrie, un obiect sau un desen, sdpovesteascd ceea ce reprezintd o imagine, dar gi sd descrie evenimente care ar fiputut sa aiba loc pAnd la sau dupd cele reprezentate. Copi lul trebuie sa gt ie sd pundintrebdri gi sa raspunda la ele, sd redea coerent un text, expresiv gi fara repetari.
Pentru dezvoltarea gAndirii creative gi perfeclionarea vorbirii logice, este util sacompunel i impreuna cu copi lul povestir i gi povegti . $i , desigur, trebuie sd discutal icu el cdt mai des, sa-i citi! i ca(i gi sa-linva{afi poezii
Aspectul fonetic al vorbiri iNumegte obiectele\ l pronunfa distinct sunetul evidentiat.
mtnge
: r o t a a ; 1 v l i g a v a t
: - a r l ,
Y ' r t
t ! i
v O r + l
" O r t lg v c f * l
- a r "
cdrucior
l " o v r ! : r l r l l f t " ' 6 * a r a *
cureat o r t l r a r t l I a o i l
r f l 1 l f v t a 4 l t t ' I l
" c r l lt ' t a f I
hArciog' : s " "
* a Y i a € a r a a i t a r a t E ' v i *
cdldareghinda
Rostegte den umiri le imagin i lor.
prsrca papu$a vurpe
, ' a . a a { t Q t a i t + l o e + t + l I I t o i l ' 7
"lf ' t ' r ir a r *, .. a ? + a +l a v .} , { a y t ' +l t r } t +l c r' t t +l t ' f t tl ' P trt
pensula
veveritd COCOS, ch ip iu
Cuvintele se pot deosebicuvintele. Prin ce sunete
printr-un singur sunet. PronunJdse deosebesc unul de celalalt?
* t c t + € i
t a " ' * ' t ' c
lF|t R-ffcasd - masd
v a f l l v a a r l v a r f l ' t t r r * , a r f r
v a r + r v a r + l
cAine - pdine
a O r a a l O v a r . l a v a cl i r a r
l a v a , r o v o a l o r a r
sare - mare
v e r * l r t f * t
! " + l v " + l v o ' l l r t . .
rac - mac
l a v a t l o r " l l v . } l l ' v t ' a l r a r
coade - coasafaina - gaina
Rostegte denumir i le imagini lor. ln care denumire sunetul [m]se afla la inceput, la mijloc sau la sfargit? Hagureaza patra{elulcoresounzdlor.
ln care denumire sunetul [r]sfArgit? Hagureaza patraJelu I
se afla la inceput, la mijloc saucores0unzdlor.
tct
ln care denumire sunetul | l se afla la inceput,sfArgit? Hagureaza patrafelul corespunzdtor.
la mi j loc sau la
Dearo
VocabularulVorbirea noastrd consta dintr-o mul{ime de cuvinte. $i toate au diferitesensun.Cuvintele care indica denumiri le obiectelor rdsound la intrebdri le:r.ino2" ^.o2"
i l v r r r v . ! i l v v . .
Carle
Cuvintele care indicd, ,care?", , ,cum?".
Banca
proprietdli le obiectelor rdspu nd
Elefant
la intrebdri le:
! u f _ / u D Acru Rece
Cuvintele care indica acliunile obiectelor raspund la intrebarile: ,,ceface?", , ,cum face?".
SareZboar6, Se tAraste
Obiectele pot f iTnsufletite gi neinsuflelite. Cuvintele care exprimaf i in le raspund la int rebarea, ,c ine?"
Fluturei l * t + ! $ , r r l
Taur
r i * r i a { l r * i . { t + g
BaieJela i + . * ' i l i + : *
$ f G * s t€ . ' t + { r
Cuvintele care indicaobiecte neinsufletite rdspu nd
Crab
la intrebarea ,,ce?".
* , ' f I
Butoi* ! ' a + . * F a ! i r o J
Urcior6 v i $ { 5 r t * i * v a F
a r a n
Papagal
r \h i+ t x\ / t i l i l a
r f Y l } . . } r l r ;
Ceainic UASUTA Acvariu
Dezuo f,60 vo
Cuvintele pot avea sensuri opuse.
Noapte
+ 3 t + ' r . i + . a , + ?
Gros Subtire
{-rA
1-4
:.l
*
€+
*
* *
6
+
+ d+i..:
*
larnd
J.+ * ; t+ : ,
Vara
3 + * r . J l * . l a + * . . i l
**
*1
Bdietel Fetita
i , . , 4 , - t ' , 4 ' : . , t : O t t | * r a , j * e a r , a s a
M i c
; j + ! e . r + ' - - : S " + : : : * t l i a + ? +
Fierbinte
t r O = , l | t O r 4 " 4 . :
. i r f . : 9 + .,. t+ " : 9 + a e I $ . : * , ? - " +
Mare
Rece
,
( /
e
*
t*
:*+:
*.l
*+
C
*€I
;
*
;-1,;j]f
Lung Scurt lnalt Scund
Existd cuvinte care sund la fel, dar au sensuri diferite,
Para
: ] t + : : : ' t e + ; * t f *
Sornn
, p u l f 1 ; r o i
* - , ) : l l n . r _ .
O * O . . l . , oa ! a : t , a q a
Broascd
Exista cuvinte care sund diferit, dar au sens asemdndtor.+
aa
'1
a
**
a
'i
G4+
5
vesel, bucuros: a * t l * 6 - . t . t + * a i ; r a e t ' + t + p t € . f I * $ j * r + l X O
trist, amdrAt+ , + l t C . + a + i a ' . + , + : a s r I * a . ' + , + * l ' - * I + ! a t a t +
mic, mdrunt
? a r + * 1 l } t + * . a a t r F Y r ' r + X t a t + : G ; a a + G : a r +
' , * i I!' i--l
mare,
t r+n ! ,+S t i r+5 f t + * . t r + B . ? t + *
t
a
e
s r * a{**a
t
e
a:t+€as+*;
c::,+
*t
+
s
a:l
+ r *
a
1
+
tb**a:+
+-a+
ei+
+
af+.$
a*
UTiAS
e:ffi
aleargd, fuge zboar5,,planeazd
\
lV ' r r t '3 c ;u , i r l ie r [ ] r - ,n t in i . ld i re 'o rn rAnd fami l i i de cuvrn te
P, i r .L re 5 , , i , t : . l l r l ' ; rddurce in rpAdur t paduros paCurean padure t
--At7T"z
\ l
r \ ,
\
' . 2 - '
.,/7,7':,1t '= ,#:t(-, ",/'
. ' J-(tr (i-*'.i'11';,
,tt l,
(], 1.. ;,,
f f i w7 ' , 1 r
I
1,)- #M.o
,4
y'd'v"\ *\
a1-a- t
I r4t
\6r
i: ; : i l rO& i ' € i C ; ; lSOSte CaSOr CaSI rC aCaSd CaSn iC te
\@
tnva{a sa folosegti corect prepoziJiile.
Piticul sta pe ciupercd. Piticul std sub ciupercd.
Piticul sta dupd ciupercd. Piticul sta Tn fata ciuoercii., l
P i t icul s td ldngd c iupercd. Piticul std deasupra ciupercii.
Rdspunzdnd la intrebdri, trebuieprepozif i i le.
sd folosegti intotdeauna corect
Unde std oit icul?
Piticul std sub frunzd.
l o ! a r l a r
" 1 3 ' r o l r o v a r t ' P a ,
r a r o , l a v a a
Unde std pi t icul?
De unde se i legte pit icul?
Piticul se ilegtede dupd frunz6,.
l o v a , l o v a , l o v t r l ' v ' ; l o v o ' l o v " 1 l r r l i
Peste ce sare oiticul?
Pit icul std dupd garrd. Piticul sare peste gard.
Cuvintele ppt avea forma de singular gi deplural . De exemplu.
*oI a r * a + l a '
l a { * . a f l O r
Y Q ' + - V
l ,un PUrcelIi ! a r l l v * a r r 3 v + a + r * v
i
multe rosii
+ a+l a v * f l l g r .3 r+ l I v +, + l I v * , + l a v + a+l a v o r f l o " + r+l a i * r+ l a "
€ a i
m r r l f i n r r r n o iI I t L t t L t u u r u u l
* r + l Q v $ f l l 3 v + r + a e " s r + I e r * a + l a y € t t l o { € ' a + l e f c r + l o r $ r + I 3 f * a +
eee;iEmulte baloane
v + a + E v 3 r + a v a a + i E v * a + E v a r + I v t r I I v c r + t v a r + E v t r +
o r o* a + l a v * O t { a . a + l t r
l on
un lrandafir mull i trandafiri
Unel le cuvinte nu-gi schimba nic iodatd forma la p lural . De exemolu:
wBBun ochi
ar Il :f
do i och i
'r, t * ' . l
doi crai
j i " * a
mulfi puiun pu l€ t | Q r ! '
s 3a a€ a
un crar
un anc l doi ar ic i
Cuvintele dintr-opropoziJie trebuie sd se acorde corectintre ele.
VCSCI
lascamatorii
circa faceclovn
F 3 * : a * : a f * " 4 . r * " 4
cernoapte
a apereamul l ime
peo
steade
* ? a t . . 4 . * . 4 , f , , a : a r a . : | . r f . f F a . C ? a
Noaptea
t v o
d + - , : , : a + . . . ' , - a + . ! " + i , r i . t + , : . a * t + s ! e a i +
pe cer apar o mulJime de stele.r ' ; r I * j e : r l . : : : ! , , + . ; j + r I : : . Y t ' 0 + : : ' q ; 6 1 . - . : , + t +
ped u rea trdideslupinS U T
Clovnul vesel face scamatorii la circ.
Lupul sur trdiegte in pddurea deas5.
lncearcd sd
ciocdn itoareascutit
inil ciocdn i
sducopacciocu I
C U
a mergecami ladegerlp r in
vazaflor i
masdCUpe
a sta
compui propoziJi l logice din cuvintele date:
t + , , I e { , ; i . . . 1
rt {)8 l } * ' a
Exlrunerea logicdPrivegte atent desenele. Ascultdaaza acestora.
propozi{i i le care pot f i formulate pe
o ' a
I
a
I
I
t
:I
I
r
t -
1 Y
4
I
:+. a a
I
I
I
I+
:
:+
I+
I
I
I
I
.G3Jrr
Baiefelul bea ceai.
a a : o . a . t ) , o a . a , o , a
FetiJa patineazd pe gheata
s a a a a a c a a a r aa o
Bucdtarul prerpard ciorba Vaca pa$te iarbd.
latii ce povestioard se poate compune despre un fluture:
Ac;esta este un fluture, El are aripi mari, multico-lore, antene, cap $i corp. Fluturele poate fi vdzulvara in poienile cu flori l i place se se ageze peflori le mirositoare gi se le soarba nectarul. Fluturi isunt foarte frumoSi!
EF
5 ' L l i i t l
c pr-rvr. :s; t j re s: : poate compune prrvind atent desenul sr descr irnd ceeace e st(3 reprezentatlat€r r :e, oovestrre poate fr compusd pe baza acestui desen
//
"$-' r .\ . w
//
//
{Ftt< isB
i lI
iI
(8 a /*.'. ! l r 'zzz-
( \V
li ;1\E- d in ' r ineala A rdsar i t soarele oocogul canta pegarr) (Sain r -sele au iegi t in cur le sa c iuguieascagr-rr lr ' fe V' i i r larul a scos la pdscut cireada de vaciPe n ' r i : r lu l aculu i , bdie l i i pr ind pegte Manra va[)r€)cyii i i c ciorbd gustcasaCe o ine e la tarS!
//
/'.:ltli i I i l l l
s$
o provestire se poate compune gi din desene separate, legate de unsubriect comun.Privind aceste desene, iata ce povestioard s-ar putea compune
DimineaJa, mama a trezit-o peOana Et impulsd se pregdteascdpentru a merge la gcoale.
ln f iecare dimineaJa, Oana facegirnnastica gi se spala
Aploi , Oanai-er pregetit
ia micu l de jun Mamaceai $i tartine
Dupa micu l de jun,rdrnas-bun de laplcrcat la scoald.
r l
Oana s i -a luatt
mama ei Si a
\,G\
Obiectele potse aseamdndlata cum pot I'i
fi comparate intre ele, deoarece au trasaturi prin care9i trdsaturi prrn care se deosebesccomparate doud obiecte:
Aceste doua obiecte se aseamana intre ele prin faptul cd se numescla fel : c;eainic. $i unul gi celalart au maner gi capac. ln ambele setoarnd apd. sunt folosite pentru a prepara ceai. Aceste ceainice sedeosebesc prin faptul cd unul este electric, iar celdlalt - nu. Unul estedin po(elan, i i lr celalalt din material plastic. ln ceainicul de plastic sefierbe apa, iarin cel de po(elan se prepard ceaiul.
latd cum pot f i comparate doud animale:
*
Acestea sunt aLnimale. Au corpul acoperi t cu bland, au labe, urechi,coadd, mustal i , ochi s i nas. Se numesc di fer i t : iepure gi pis ica.lepurele are urechi le lungi, iar pis ica, scufte; iepurele are coadascurld, iar pisic;a are o coadd lunga. lepurele este un animal salbatic,iar pis ica - ani^nal domest ic.
Compi l ra cele doua obiecte din imagrneaseamdna gi pr in ce se deosebesc
S n r r n o n r i n n a c ov Y v | v v r r r I v v u v
Com pera c ,e le doua an imale Spune pr in ce se aseamand Sipr in ce se deosebesc
t\li r
\tfu:.\ /r.-.,
-\t.ttJt{,
t l )ompune propoz i t i i dupA aceste imagin i
1/
//'
/t
//
/f
/'
t'
tilla;li m!il
/f
dA'.\1 / f \
/ l i tri/lf l
i L J
Itf;ilr, /''l: :lt
&
/'
Privegte cu atenl ie desenul Raspunde laintrebari. Compune opovestire dupa acest desen
T{::;1<'"yjz
r CAnd are loc evenimentul?. ln ce luna se impodobegte bradul de Crdciun?r C)ine impodobegte pomul?o C;e jucarii sunt folosite?r Pe cine agteapta toJi copii i in seara de Craciun?r LJnde t ine Mo$ Crdciun cadouri le?
t
r r i ve-q te a ten t imag inr ie s rpovesteste ce s-a intOrnplat cu vu/pea
1/'
//'
//
//
{
/n
\ t r\,\
, f :
,;!
I\,
f -.-u-.-
/'ti*Htirfri illt
---1
),..
. --{-+=.-- ---:-
t , r \ \
' , l l
"',)'//r/
o A
/'
\6r
\
\
\
\
\
\
\
\
\},
I .\.( \ t r * . i * . . .
u
^)
l-a--*
A;.,-J!5*.trLt ,7t' '- ''--':'
Pwr L
^^"{Fli
\@
Dezvoftarea vorbirii
1l'/
,/
*1F
)/
tl
Flostegte denumir i le obiectelor din imagini Spune cOte sunetesunt in fjecare cuvant gi desene azaror atotea cerculete in ramacle sub desen
Privegte desenele s i rdspunde la int rebdr i
Qiwl
tl
tr le-r ;nde s-a
l i tabilegtelegate pr in
iv i t p is ica? De unde
l e c r i t r t r a d i n t r p r - r r v i n l o q i d o c o n or v \ J s L U ' u v I r L r v v u v I t L \ , ! ) t \ l \ _ \ ) u l l q / ,
sens si unegte- le cu saget i
u h n r " X - i ^ ^ ^ ^ aL U W A T d | | | g U d 1
Rosteste cuvinteletl
//
,*.-t4-''-:'z-'€,
//
5=
Formeazd cuvinte noi care sd exprime o actiune.
joc - ajuca
tu net
SU NCt
Formeazd cuvinte
g luma
soare
lumind
f lu ie r
copi l
secete
AUZ
rAs
piatra
zdpadd
noi care sd arate caracteristici le obiectelor.
minte - mintos
.gb@,
*
,/2
Indicd desenul care se potrivegte pentru fiecare gir de cuvinte:
verde, {epos
metalic, ascufit, de cusut
verde, lunecoasd, de balta
sur, cu coadd, mic
compard acegti arbori. Spune prin ce se aseamdnd si prin cese deosebesc.
Dt,l zvor lta rea vorbi ri i
lncearc;a sa formuiezi intrebari despre imagini le de mai ios
)/
,/
'tr|,.tt W-5t.l,r,
t\tr.l;r,
'43rr,\r.,J
-_"<.:.131k-) )
/{
//
. l
//
r{il
{
{
{
1'I
' ' J
ffit f f i 4
sffiq
{
O trasaturd comund a copiilor de vArstd pregcolard este capacitatea limitatd deconcentrare asupra unui lucru pe perioade mari de timp: copilul igi indreaptd atenliaasupra acelui lucru doar atdt timp cAtfi trezegte interesul.
Totugi, avAndin vedere caracterulspontan alatenliei, specific acesteivdrste, trebuiesd-i dezvoltdm copilului atenlia voluntard, care se formeazd sub influenla unui scop binestabilit Copilul trebuie sd invele sd se concentreze din proprie voinfa.
La formarea atenliei voluntare contribuie exercili i le de gdsire a deosebirilor intredesene, de stabilire a obiectelor asemdndtoare, precum gi exercifi i le de oroonare aobiectelor conform unor modele. ln plus, dezvoltarea atenliei voluntare e legata gi devorbirea activd, de refleclia cu voce tare. Facefi impreuna cu copilul exercifi i menite sddezvolte atenlia vizuald'. comparali diverse obiecte, cautafi modificdrile intervenite inaran1area gi aspectul obiectelor.
Nu uitali cd atenfia copilului depinde direct de interesul lui pentru anumite activitati.Straduiti-va sd le facefi cAt mai captivantel
La vdrsta pregcolard, capacitatea limitatd de concentrare pentru vreme indelungatdinfluenleazd gi memoria. Memorarea se produce spontan, fdrd participarea voinlei:copilul pur gi simplu memoreaza tot ceea ce este expresiv neobignuit, atrdgdtor. Cu toateacestea, desfSgurarea corectd a activitdlilor contribuie la dezvoltarea memoriei.
Copilul trebuie ajutat nu doar sd memoreze, ci gi sa verifice corectitudinea celormemorate, Un rol important in acest context fl are caracterul sugestiv al materialelorprezentate, de aceea strdduifi-va ca ele sa fie cAt mai bine ilustrate gi mai atrdgdtoare
La fel de important este ca informalia sa fie memoratd in mod congtient. Explicali-icopilului cd ii va fi mult mai ugor sd memoreze obiectele dacd igi va imagina cum suntacestea la pipait sau dacd va face asocialii care fl vor ajuta sd-gi aminteascd ulterior ceeace e necesar. Atunci cAnd invafa{i poeziiimpreund, formulafi maiintAiintrebdri legate demesajul versuri lor gi apoi rugal i copi lul sd rdspundd la ele.
Nu uitali sd controlali volumul materialului propus pentru memorare. Avefi grija camiculul sd nu se surmeneze, acordafi-i posibilitatea sd se relaxeze inainte de a incepe onoud activitate.
Dr:zvoltarea abi I iteti lor vizuale,
si audit ive,
Privt:gte! ln acest desen sunt reprezentate creioane care au lungimidi fer i te; doua creioane, insd, au aceeagi lungime: creioanere cununrerele 2 si 4.
1
2
3
4
5, , - t + ! * r + '
] +
ln ac;est desen sunt prezentatede c;ulor i di fer i te, ele sunt uni te
, i c l . . ; , . ; a + r , . ; . r , 1 4 . : , ' ' + ' t + ' : :
' ' ; * t i * * | r : ? * ' t : "
perechi de f igur i ident ice ca formd, darpr in l in i i .
ln acest desen sunt prezentate figuri de aceeagi culoare, dar diferiteca formd; ele sunt uni te pr in l in i i .
Mai jos sunt prezentate papugi de dimensiuniordinea in care trebuie aranjate, de la cea mai
diferite SageJile indicdmare la cea mai mic5.
/
ln centrul acestei pagini este desenat un pegte, in collul din dreap-ta sus - un urcior, in collul din stanga sus - un vapor, in collul dindreapta jos - un om de zripadd, in corlur din stdnga jos - un melc.Memoreazdin ce loc se afla fiecare obiect si rdspunde la intrebarilelegate de pozifia lor.
,/
,{
$'ji'* il* ifli} {} f $#
Priveste cu atent ie oesenur Acesta reprezinta un urcior. in: .patele 1.- l i se af la ofarJur ie in fata - ofurcul j ta in dreapta -ln paha' in stanga o ceasca Arata toate aceste obiecte sintettc)reiaza locul in care sunt anrplasate
q),,
,/
tl
,l{
P p n t f f f f i e n : 6 6 6 l i n f r n ^ n \ / n r - ^ n l ^ f ^ J e m : i i n q t r O h r r i a n l a o n A f n r r nI f i t t L t u i l g u s t u ! - , i i l r l r u u u v u t c l g u t u _ _ J l u d l u b u d L U u l l
petic. Privegte cAt de bine se potrivesc!
C)
/\
Privegte cu atenJie desenul gi spune ce acvariu se potrivegtepentru fiecare pe$te.
6F
Aratd ramura cea mai lunga gi cea mai scurta din imagine.
Gasegte in aceasta pagina figuri identice ca formd.
()
f)
/l
Privegler cu atenfie frunzele din imaglnea 0e maltor corespund ordini i in care pot f i araniate: de laverde-inchis.
jos. Cifrele din dreptulverde-deschis la
ln imagrinea din dreapta sunt mai multef igur i albastre decdt cele roz: c inci f iour isunt albastre si patru - roz.
ln imaginea din stAnga numdrul f igur i lorn l l - r a n * . ^ ^ i ^ l ^ ^ laroasrre st at cetor roz este egal: patrufiguri sunt albastre $i patru - roz.
In aceas' ta tmagtner a - A a a A l n l L - . ^ ^ +ruL uecat a tuas t re :q i t ro i - : r lh :c t roY ' . ' " ' \ / r v u u L r v .
sunt mai multe f igur ipatru figuri sunt roz
C : r l f - l n f i r r p q t i 2 6 n o * n n n " n n h i ^ f i n r r r i t iv c r r \ _ r v r r v s . ) L r a u t t D L U p u l u \ . 1 l l u u | v u t t t L l
d i f : l r i te ln real i tate, f igur i le sunt absolut^ ^ " x n n * a n a n ^ r r : i r t n r r r l r r n o i r i n l aU d L u d U J L U d J d , U u o J u L \ _ / r u r u r u r r , v , v .
n X ^ l ^ ^ " . ] ; - ^ ^U A E I E i l U U I I I I E I I S I U N I
n n m X r i m n \ l a " i lu o . r r o . r r r r r v . v u r r r l C ?
- n n ^ r
i r ] n n * i n nI I J c ; I I L I U U
[ - ) n o n n n o - 4 ] n n X * . n * a l n ^ ; ^ ' - l r n n n * n ; ^ ^L / U J U r t y A L d I r p d L t d L U t u u i l | u t u d p t d , J U 5 .r r z n n * n * n i n n X t r - l ^ l ^ n l i n n + A 'reprererL i lLe i l r p i lL t aLete u t r l sLan9a.
f igur i ident ice cu cele
copiii fac gimnasticd, Arege pentru fiecare exerciliu figuracorespunzdroare schematica gi uneste-le cu o linie.
9 l v/l' | /\ F
n i n
\
Un=ste :u o l in ie covorasul de pet icul care i se potr ivegte
1'I
\
- \t '
I
@ilv#t*
WW
\ ?
Privegte cu atenJie desenul. pentru fiecare dintre culori lecurcubeului , alege un obiect de aceeagi culoare.
Gdsegte, in desen, stegulelecu creion colorat diferit.
identice si incercuiegte perechile
Figuri le de ce culoare sunt mai multe in f iecare dintre desenelede mai jos, verde sau galben? Raspunde fara sd re numeri aooinumara-le gi vezi dacd ai rdspuns corect.
I
+ ;
J b\ A O
O
. i l : '=.
..i.: Privegte atent desenele. Numdrd cate sdgefi arata inspredreapta, cAte inspre stdnga, cdte in sus si cdte in jos,
, ,.,,. Care dintre cercuri pare mai mare Si care mai mic?
Spune ce se afla in colJul din dreapta sus, in cel din stAnga jos,in cel din dreapta jos, in cel din stAnga sus giin centru.
Care dintre cercurileS a r r q r r n t o n e l o ?r L v v q r v
i n * n r i n a r a a a * a *i l tLU|uare esre r r ta t mare s i care mai mic?
Care dintre cele trei fAgi i e mai lata? Sau sunt ele egale?
Spune cum sunt dispuse f igur i le una fatd de al ta
C)AffiAffiO
O
Atentia si memoria, ,
11
,/'
,/'
1,',a
r/'
,/'
iI irt-
,
1/'
1/'
1/'
AtenJra se dezv l r ta in acord cu par l i cu la r i taJ i le ind iv rdua le a le copr lu lu i cu t ipusistemu u sau nervos, cu starea sa de sanatate De aceea. sunt necesareact vt tat t sp,3ci t l e pentru dezvoltarea atent iei .
Aceste doud imagini conJrn zece deosebir i Gasegte- le ( ln pr ima ima-gine, rorul n-a acoperi t soarele, spre deosebire de cea de-a doua, incare l -a acoperi t (1); zboard o pasare -zl :oardtrei pasari (2); cregteun brad - cregte un mesteacdn (3); cregte doar iarba - cresc gi f lori(4); pe mal sta o fet i la - pe mat stau o fet iJa gi un baieJet (5); fet i -Ja f lutura bat ista - fet i ta face semn cu mdna (6); corabia are steagdreptunghiu lar - corab ia are s teag t r iunghiu lar (7) ; corab ia are douahublor.,tri - corabia are trei hublourr (B); corabia are o plaza - corabiaare doud panze (9); panza este de culoare arbastrd-panza este deculoare; ros ie (10)
^(^'^\( "
\_._ .-) \ -- / \ - /i / -
- / \\r,/ \
\
:
.---..r--! _ .\ \ -
1 \ i: , a l- - ! 9 7 -
-urF,r/
\
' l r ' ( , , 1 C ( , S I . i i n l n , r i o r i c - : Q e ' , f o 6 9 1 1 t e G a S e S I e - e
i ' - i
---l-(-^-* ')
; l ,I
ros r ' x i s ' a7 d i fe re r te GaSeSte - eJ " " ' ' ,
/ ' \/ -\l t '
Acesta este un labirint.pisica poate ajunge la
Urmdregte firul portocaliu.pegte,
Numai urmAndu-1,
Urmaregte l inii le care aratd cum vor ajunge fluturi i la f lori. Fluturerealbastru va zbura la floricica rogie, cel rosu - ra froricica portocalie, iarcel portocaliu - la f loricica albastrd.
Muta figurile din partea stdngd in patralelele din dreapta,urmAnd firul f iecareia. Deseneazd aceste figuriin patrdteleleooale.
Afla ce catel plimba fiecare dintre copii.
Atentia si memoria, ,
t'
r{
^ln piartera de jos a pagini i sunt desenate fragmente a e imagini i desus Urrnarind sage{i le, pute{ i af la rocul f jecarui f ragmentin imagrneaintre actiii
rl1)t'
r/
tl
t/
tl
E;-:l \G
v-
rJ-.-]\+/
(B--
ffill
o o 7o o 7 o o 7o 7 0 o o 7 c -- | t o o 7
Figurile desenate in chenare se regdsesc, in aceeasi ordine, de patruori printre celelalte.
Fiecare dintre figuri este coloratd conform modelului. Vedficd dacdtotul este corect.
? *o l? * o t ? * o i* o * ? * o ? ?
Fiecare dintre cdsulele de mai jos se deosebegte de celelalte prrnCEVA.
1) aceasta cdsutd are doud feres-tre;
2) aceaste casu!5 nu are acoperistr iu ng h iu lar;
3) aceasta casu{d are o fereastrd inacoperig;
4) aceastd cdsu{d are horn;
5) aceastd cdsute are acoperigverde;
6) aceastd cdsute are alt fel defereastrd.
ln t iabelul mare din stdnga sunt desenate diferite obiecte ln tabelul dindreapta este indicat numdrul f iecdrui obiect. Verif ica dacd totul estecoreci.
DeseneazFtin patratele din dreapta figuri identice cu celedesenate in patratele din stAnga.
Q-**-.E!
ii3.**-?
!c51
ac-**=l
@5
.4
# 7
6 3
/I
t B
S'5 # 6 / G@r* 6 * # /
Ir / 6 *(
/
j'* # / * &
/' * @/ 5 /
€ / i ffirw 6 6
Mutd desenele din tabelul de sus in cel de jos astfel incat sd fiearanjate la fel.
Prrveste cu ate;nt ie tmaginea Ce animale sunt desenate?\Lrnerlre- €) rumarS-le Qe f iecare gi scr ie nurnarul in patratelulde d,3. lSUprra aninralu ui respect iv
t l L].^r-s -
( ' o , ) i - , ' it--(=J!
- - t l ( - z - \, , . . ' : ? Y ^ ) J { ' , - - . ,* r - ?
\ @ 6 1 lY ;\r (.'-\".., i/-t.l. \--;t-
,I
\r
'1 ,
- . / * \ - \ - - - - 'L 1
\__-/,
\
Ateritia $'i rnern*riaF 5
n2),,
,{
Gases; te in imagine f ragmenteie nunrerotate d in losul pagini i[ :)une iacr:ste nurr.]ere in patratul respectiv din inraginea intreaga
t('t
, j f f(.
t.(,
?f
Privegte cu atenJie desenele de mai jos. Uneste cu o l inieobiectele identice.
Ate;ntia si memoria, ,
,/'
,/'
1,),r
r/'
Prin ce se deosebegte fiecare dintre aLceste masiniCe celelal te?
F)rrn c,3 se deosebegte f iecare drntre aoeste rochi i de celelal te?
1/'
tl
tl
j,/
. --_-.a
*\-,r'-J
-*;i-*"q ! 3
arff Privegte cu atenfie modelul. Pune sub fiecare cifrd semnulcorespunzdlor,la fel ca in modelul de mai ios.
1 € i 4 3 2 1 7 1 0 9 4 2 1
5 3 t 4 7 9 8 4 5 6 4 1 9 2
4 8 7 5 1 2 4 6 9 3 5 2 7
3 1 4 7 2 5 6 8 1 0 1 4 7 1
=*;F Deseneazd un cerc in jurul literelor gi un patrafelin jurul cifrelor.
4
7
N
D
J
IN
2
IR
tvl,7
oD
S
4
I
Y
4
6
I
I
8
9
1
2
S
5
M
I
5
B
7
2
zG
I
c6
o7
M
I
2
D
1
S
M
7
I
3
D
4
A
J
z9
1 2 3 4 5 6 7 I 9 1 0o l + V : \ - , , 1 1 n O
Deevoltarea memorieiPrivegte cu atenlie obiectele desenate. Numegte-le gi numara-le.Pentru a le memora, privegte-le timp de so-50 de secunde.lmagineaza-li ca le atingi. Apoi, cdnd veiinchide carlea, if i va fimai ugor sa !i le amintegti. lncearcd!
lnainte de a memora diferite figuri, gOndegte-te cu ce seamdnd ere.UneL gi aceeagi f igurd poate sd semene cu obiecte diferite.
Dupd ce vei compara figurile cu obiecte pe care le cunosti, le veimernora mult mai ugor
o Aceaste f igure seamene cu un mdr (ominge, un balon, o farJur ie) .
I Aceaste figure seamdna cu o pare(o papu$e, cifra opt, un om d e zepade)
/\
Aceaste figure seamend cu un acoperis(o paldr ie, vArfu l unui deal) .
Aceaste figurA seamdnd cu soarele(o f loare, un cadran).
(3
(}
t/'
t{
' €.O3r l i dr ts3n €lste reprezentata o oamerai in care se gasesc mai' - r l i l l e ( - l l l e c te l r l l aLgneaza - t r ca tee i f l i i naceas taoo rne r rds i a l ng i i i e -[ : i i l -3 r . f , |e c[ , \s t ]e i l i va ' i l r lu l t , l -a i usot 'sa mem,t ,ezlenplasarea lor/rc i i l f t , , cr lp€rr '3 c jesen ; l
t{
t/'
/ .:'. { t *
:1"
f
S-i , t : i ( ) r i rbat : ;eva' in malr . . ] rne ' ) Pr iveste desenl l precer jent s i verr f icAdar :a : : r descr tS- , r : ' i t r ta te s ;c I inbdr i le Spune ce sch mbar i s -au facu tin r r -nar: ; i l ,3a c l€; rn i , i j :s ; fata i le cea din paglna r ler a latur
€x
o
i).;r
Priveste atent i rnaginea Tncearca sai_rrezentat Apor acoperd tmaginea gi
memorezt tot ce esterAspunde la intrebdri
f \ /---->"
z \ ' \'v\ td \s l " n l
I..a
-.*l ,r'
\+ . -
,l1')
a
, t - * J '
\ , , ,n \ I
';; /
1/'*.. .t,l)l- -:ir
r ,i r \. r)^ *t{ t)
$il ;.,r-i": ;+ tY"t U\R'.-':.U C>tr t
C ) r : i a ' r mra le sL tn t i n imag ine?Cdl .e r 'or i s lL in l prg cAmp?C)urn i : ;e numeste copacul d in fa tdrVe;z t v 'eo o iup( l rca sub e l?Se' , ,e le so,are. : le?C;01e casute s ln t in i rnagine?C,:i l r tgl ' i?
S€: r , 'e i : je S CUl .CtJbeUl?
,r/
o0trootr
oe
tr@
Semnele din figuri sunt toate conform modelului?
Deseneaz6,in tabelele libere din dreapta acelagi semn,plasdndu-l exact ca in tabelele din stAnga.
Privegte cu atenlie desenul.toate,
Cdte umbrele sunt? Aratd-le oe
@ o t rF
FF
FF
F F
P
F F
Deseneazd elementele care l ipsesc, astfelincOt toate figuriledin gir sd fie identice cu prima de pe fiecare rAnd
Privegte cu aten{ie figurile de pe fiecare rOnd.ele una ident ica aceleia din chenar.
Gdsegte printre
o
'ii*.'.t
i$l$.: ' ]
'a : : ! :
$if$ilii
.*.....,:l
:i
{
t. , i ' :' , . . . : .
T\
\t-
r
T-":
t -r. ".,,-j",
\ / t | |t / l
bC Q,-rsfF
brl'--
Unul dintre obiectivele pregdtirii copilului pentru gcoala este exersarea mdiniipentru scris. Aceastd activitate presupune insugirea unei serii de deprinderi gi tre-buie sa inceapd cu mult inainte de momentul Tn care copilul va lua stiloul in mAna.
Dezvoltarea degetelor trebuie sd inceapd odatd cu participarea copiluluila activitali precum modelarea, desenul, construirea unor mici obiecte. Acesteocupa{ii dezvoltd diferite migcdri ale mAinilor, coordonarea acfiunii mdinii gi aochilor. Desenul are un rol deosebit gi pentru cd implicd util izarea unor obiecteasemdndtoare stiloului, obignuind in acelagi timp copilul sd stea in pozilie corectd.Cdnd deseneazd, aveli grija sa lind corect creionul sau pensula, sd stea drept, sdnu se aplece prea mult deasupra foii de hdrtie. Este foarte important ca masa giscaunul sd corespundd staturii copilului, iar lumina sd vind din stOnga. tn cazul incare copilul este st6ngaci, amplasa{i astfel masa, incdt lumina sd vind din dreapta.
ln timpul exersdrii pentru scris copilultrebuie sa oblina deprinderile grafice debazd'. sd invele sd tragd linii drepte verticale, orizontale gi oblice. Dupd ce va invd{asd tragd linii drepte in diferite direclii, se poate trece la trasarea liniilor ondulate gifrAnte. Aceste exerciliiil vor pregdti pentru executarea unor sarcini mai complicate,precum conturarea, hagurarea, copierea desenelor, desenarea ?n pdtrdfele gi scri-erea oe l ini i .
Hagurarea este un exercifiu foarte util, pentru cd dezvoltd deprinderea de atrasa linii paralele, una dintre condifii le scrisului cite!. Pentru hagurare se pot folosigabloane, util izate de copii pentru conturarea figurilor. Explica{i-i copilului ca linii lede haqurare se traseazdla distanle egale una de alta, adicd paralel.ln timpul hagu-rdrii in diferite direclii, liniile se pot trage de sus in jos, de jos in sus, de la dreapta lastAnga gi de la stanga la dreapta.
Observali ritmul executdrii exerciliilor de insugire a deprinderilor grafice.Nu grabi{i copilul, lasali-lsdTndeplineascd exercifi i leintr-un ritm accesibil pentru el.Nu uitali cd scrierea este o activitate destul de complicatd pentru copii.
Ti';oS?real i n i i l o r
ln primer etapa de insugire a deprinderilor grafice, copilul trebuie sa invele satraseze inii drepte, de diferite lungimi, orizontale, vefticale gi oblice.r Liniile se traseazd dintr-o singurd miscare, fdrd a se ridica creionul de pe hartie.o Liniile se traseazd in direcfia indicatd de sdgeatd.o Maiinr:Ai se traseazd linii dupa contur, apoi - independent.
\ . ' : : & . i i
I I J
O O
--
\La desenarea diferitor obiecte, se traseazE,loarle multe linii drepte.Privegte aceste desene q;i le vei vedea. Traseazd linii drepte dupdCONTUT,
?F
A
,
i l (t t \
l J - - - - :
ln afard de l inii drepte, mai exista l inii ondulate gi frdnte, mai greu detrasat decOt cele drepte.
r. Traseazd, dupd contur, l ini i le ondulate gi frAnte gi observd cumse oot transforma liniile in diverse obiecte.
/ \z _ \
' , z r \ 'I i r r t t I\ - z 2 I\ - - '
, '\ z
\II,
I
1 v c O a l v e f s
v . ' + l v l ' + I
v a r + a v a a + t v ' t { l l t } l #
It
, - - r \a :
v a r + l v o t l l y -- t tv l } r t f , t r f l v a r+ll
/ \/ \/ \a- - - - - - - - - - r - - - \
r a r t a + t o v t t + l ' v t ' + l ' v + ' . . ' v t r l r a , ' r ] a a v + r + r o v a a + l o v , r + l a , l j a l o v + ' + l ' v + ' + l o v ] t t r o r ; r *
t l(I
II
\ \
II
Trage linii, in interiorul cdrarilor, de la animale pdnd la mdncare.Straduiegte-te sd tragi l inia prin mijlocul cdrdrii,
Contu rareaConturarea figurilor se va face strict pe l inie, tdrd a depagi desenul,De obicei, locul din care va incepe conturarea este indicat printr-unpunct, iar direc{ia in care aceasta trebuie pornitd, printr-o sdgeatd.Contureaza cdsu{a, unind toate punctele printr-o l inie.
.a.t t.,
^ / t . .
^.t r.. > \
r - - . r
r o € a t r o t "
l o v " r ' " t ' l o " " a a r a ,
l a v a a r a y a a t a . ' a r t " ' r l o v " ; l v f l l o v " l o t l , ,
Mai complicat este sd trasdm conturul pe linii ondulate.Contureazd aceastd floare. Straduiegte-te sd respecli conturuldesenului.
z - - - \ - : /
/ - l
\I
/ t -
t t \- ( \
t l, l' t
/ = - - -t ,i \\ / f ' - - '\ z l
: t - t t I
I\
\
\tI
I
\r . f
La c;onturarea desenului, trebuie sa trasdm linii lemarcajului, f6,r5, a trece peste margini.
exact prin centrul
Hasurarea
Hagurarea desenelor se poate face cu l inii orizontale, verticalesi obl ice.
Linii orizontale
Linii verticale
Lin i i obl ice
Liniile orizontale sau verticale 9i cele oblice pot fi trasate in direclii dife-rite: de sus ?n jos, de jos in sus, de la dreapta la stAnga, de la stdnga ladreapta.
Ha$urarea se poate face ldsAnd unele elemente ale desenului albe.
T TT I
Figuri le pot f i hagurate nu numai cu l in i i drepte, c i gi cu l in i i ondulatesau frAnte.
Continua hagurarea conform modelului .
Hagureaza elementele desenului folosind diferite tipuri de hagu-rare, cum sunt, de exemplu, cele din cerculete.
ffio@
Copierea desenelor ajutd copilul la dezuoltarea atenliei gi a percep{iei vizuale, lainsusirea unor deorinderi qrafice.Copilul poate copia desene din diferite cd(i. Dacd nu-i reugegte dintr-odatd, ajutali-l:desenafi linii punctate gi ldsa{i-l sd copieze desenul orientAndu-se dupd ele.
Copierea desenelor
ln dreapta sunt desenate in l inii punctate figuri identice cu cele dinstdnga. Contureazd,-le, orientAndu-te dupd linia punctatd.
\
IIIL
-l
/
\
Desenele din dreapta au fost copiate pe patrafele. Verifica dacd totul afost copiat corect, conturOnd dupd linii le punctate.
I
\\ l
- - l
I \
l
IIt
I
,I
I
I,/
/
,-
\
\
\ /
/
d
,/ 1 D\L
(\
I Y- \
(/
I
III \
IIIIt
IIIII
II
I
r l
I\
I
I
Desenea zdin chenaru I departea de sus.
un desen identic aceluia din
I\
\\\
t \t l
I\
r r lt , tI r
1 lt lII\
\ ,, . 1
It
l r t, \ r' r lt . \ l
- J
Deseneazd elementele careidentice.
l ipsesc, asffelincOt sa obti i desene
I
Da Y a t : o v ' e
ZffiS zilN ztN+ a { A . , + r f l f a :
* , } l I
a v a 5
3 r + a a . . e a + l a ' + t + l t + t + l ' - € f + t t
* ' + " ' t ' | t ' ' ' ' ' t t
,ra
a r , . , , ; . a ! f * ' : t Y " r ' v ' * l " t *
r . j a r a ,
o l l t G e t r l C
a + t + l C
III
l ) l
? a S a r a ,
a t a 9 - - e " i * o t ' $ - '
Q14
i '9 \ i@ @
lnainte de a face exerciliile, dali-i copilului o foaie in pdtrdlele 9i propunefi-isd le contureze cu creionul lnvd{afi copilul sd gdseascd centrul, unghiurile gilaturile pdtrdtelului. Aceste deprinderiir vor fi de folos la desenarea unor modelesi elemente.
Desenarea scrierea?npdtrSleleSI,
ln timpul efectudrii acestui exerciJiu trebuie sd vede{i toate unghiurilepatralelului gi satrasali l ini i oblice din collul aflatin dreapta sus la celdin stdnga jos
Pe baza pdtrafelelor se pot desena pdtrate mai mari, de diversedimensiuni. Deseneazd. patrate care sd fie compuse din patrupatrafele.
Tot pe baza patra{elelor se pot desena diverse obiecte. Deseneazdo cdsutS, orientdndu-te dupa model.
/ / /
/ \ / \
Pentru a invdla sd faci exercifii grafice, gi sa trasezi linii dupa dictare,trebuie sa fii foarle atent gi sa execufi totul conform indicafiilor, fdrd sdridici creionul de pe hArtie.O l in ie in sus, o l in ie la dreapta, o l in ie in jos, o l in ie la dreapta, o l in iein sus, o l in ie la dreapta, o l in iein jos, o l in ie la dreapta.. . lncearcd sdcont inui conform modelului .
I
O l in ie in sus, o l in ie la dreapta, o l in ie in sus,in jos, o l in ie la dreapta, o l in ie in jos, t rei l in i i
o l in ie la dreapta, o l in iela stAnga.
i lncearcd sd faci o dictare graficd deindicaf i i le
unul s ingur, urmAnd
Doud l in i i in sus, o l in ie la dreapta, o l in ie in jos, ol in ie la dreapta, o l in ie in jos, doud l in i i la stdnga.
Desenarea gi scrierea pe l inii
ReproduOerea unor elemente, desenarea modelelor pe hdrtie liniatd este foarteimportantd pentru insugirea deprinderii de a scrie. Mai int6i, copilul trebuiesd execule desene mari, pe linii late. Apoi va trece la desenarea pe linii maiinguste.
lncearcd sd reproduci f igura dupa contur, fdrl a depasi l iniiredesenulu i .
II
, ' t t a ,
1 l \
. / - - l - - - \ - -
, ' t t .
t l \. / - - l - - - \ - -
t .t
I ., \, - - - - - r
II
- ,l t, \, - - - - - r
II
1 / r' a ' al t l t, \ , \, - - - - - \ , - - - - - r
t tI
f \ / \
1 f \
\ - f t
/ - - a / - 9 a l - 9 ,
1 I 1 1 1 I
1 / 1 / 1 /
II
I
Reprodu pe l inii le punctate elementele de desen si l i terele,exact dupa model, Scrie in continuare, tot inclinat.
a4
Reprodu elementele desenului gi l i terele exact dupa model.Lini i le obl ice te vor aiuta sd scr i i incl inat.
,{rl,,i.l'.nIt / l I
JI)1L/i ,'i ,
I IlY ,Y t' t ' l , '
I
I II
I Ir tr il ,11,1
I IafX l :'.:'
Test:
( - -
t q \l rl \
t \t \t \tt
Aratd-i f luturelui drumul de la o floare la alta,
) ,$$III\
Traseazd, dupd contur, linii drepte in direcfii diferite.
IIIt
II
II
t t1 l
t lt t
II
II,
;,$
contureazd omida dupa linii le punctate, in direclia indicata desdgeatd, incepdnd de la punct.
, ' ) - ' J ,. - - f t - )
z - \
t lr t /
I .l .
. -1{ '\
-.\. It-- I\ ,
;
I
t /
, ,I
, - -_ - - . ,
( _ ,
, - - l - r - - \
, '
( ' ' ;
t . -
\\ , ,
- t - t \' : ^
v t - r . \
t :- - ' i - / \ - - , - t -
, l ; .
l t -
t - - - ( - "- - l - , .
,/ \ ^ '
l . \. t
Hagureazd f igur i le cu l in i i obl ice.
Hagureaza figurile conform modelelor din cerculete.
Deseneazlin casetele libere dinacelea din stdnga.
dreapta imagini identice cu
Deseneazd pe patralelele din dreapta o figurd identicd aceleiadin stdnga. lncepe de la punct, in direcfia indicatd de sdgeatd.
_ l t _- t t -
t_l t_
I l-l t-
a- - t -
a ' \/ l \
/ 1 1
l lI
az - t t -
a / , ' \2 / ' l
\- (- .,.L rrz : I
/ 1
?I
I
{-Y -)..,'-)Y(-,,'
I
,. :o( I', )rt .,' \r.
, l 'M, l i l l
f
' il
't.
{
{
/
{
J I- 1 1
{
{
Lm€
Anul are 12 luni , sau 365 de zi le, t imp in care Pamdntul face o rotal iecompleta in jurul Soarelui. ln t imp ce se roteste, PamAntul este mereuinclinat. Din aceastd cauzd, razele solare lumineaza diferit emisferanordica gi emisfera sudicd. Atunci cAnd razele solare cad perpendi-cular pe PamAnt, ele i l incdlzesc mai tare giin acea emisferd este vard.Acolo unde Pamdntul seincdlzegte mai putin, este iarnd. Daca ambeleemisfere sunt luminate la fel, este toamnd sau primdvard.
o a
@ffi8
-:'
.1-\-
i 7
ot
oo
oO
I0tiaOoIaoI
L -
_
L-- _
taaIoaoaOo
oa
l .o
%O j
. i '7 , '
.,$
aAcesta este cel rnai rece anot imp al anului , Zi le le sunt scurle, se intu-ne:;d devreme Plantele nu mai cresc Copaci i sunt desfrunziJi Doararbori t raginogi ramAn in cont inaareverzi Blana animalelor devine maide:rsd, ca sd le f ie mai c;ald lvul te dintre ere intra in hibernare.
a)
4J
L l
o ^ O oO a e ao o
€e
e4..+==
O Zo u < >
s
, , . . . ,
t"/:
U
Ghici despre ce anot imp este vorba:
=?:.-*.:
,.-.)
{ )Totr- - i i l lb in jur cAt vezi ;
No i podoabe po ' t i i -nca .cd
S,i v' ibretaza sub zdpezi
Satele-ad orrn ite parcd
(Nicctlae Labrg)
no
IJ
{
\*
t
'lf
z t l r>e: c jer r in nra i lung i s i mai ca lde Pe arbor iapar mugur i g i se desfacpr mele f rwtz- l i ;e lncepe sa creasca iarba Revin d in tAr i le ca ldepasal le calatr : :eire lVulte animale nasc pui
_ i.!
t3 l icr dr :s,pre ce anot imp este vorba
l:vrv\
4
lr
ln
/n
4 gi ' - -.*
\ l
Dupi-a1Oti- i f r ig; s ceatdiar s ; -ara[ i i SOi . , r0 eDe-a. r : r rn ' nu l3 r ra ingheataN arsur l s; i pr icioi . i '0 le
(G Topirceanu)
\ \
+<J /
A t \ . *
n\*.+
c ) :
E_ste c ;ea mer i ca lda vrern€) a anulu i Z t le le sunt lungrSe clezvolta toate p,lante e lnfloresc flori le incep sdS;r 1r";16{sl6: Pi isar i le ?si fac cu buri s i scot pui
, : r n n n t i l o < r - r r r t or u r r v v t r v J v u t t u .
q p a o 2 a 2 < i " r r n r , p 1u v v v q u u u L u v u
J$
' \--'-r
C : r t r t1 ( ; , cobu l 3 rA l lu tF t , . , , : ; / , J O L , ; i
D r - l :e - f l r ta rea te iu luG 'du l r a l b nu te i
(()r i t ,1are Vreru)
s/
t'#t^Jrffilrlli; t,!;,!i!i;!,
N,'1'rl",[],tia(Y
lt
,, l$L' l',',,'1)i''-.'ruu'v{
Glr ic i ' jesL)re ce ernot intp este vorb,a
\
\ r ' ' o ^ W,"E"tj
?ffi t] t
Zt )e :e c iev tn rna i scur te s i n ra i p lo ioase, ia r nopt i le ma i lung i s i rna i rec iFrwtze e arbc; t i l r t r Si a le arbust i lor se ingalbenesc s i cad, se vegteje$teia rba [ i - i ' u cop s t rugur i i f ruc te le s i legurne le es te t impu l reco l te lo rPasAr i i , l c ;Al i -Ltr : taLre pleacain tar i le calde Anirnale le se pregatescO€t' l I l - .-; el 'na
+ a ^ Y
Y 1 - v v 1 a
t ' , 1 _ , r l
. i r . i i '
Gf- ci :-1cs;6:re ce anotimp este vorba
Az e i r ig r , ; i not ' : i t vOnt.Vrw'z'e e .l&r,i ar ::dnrAntFlor le s;t irLt sJ[-)a,,[ateVes; ie e sc dc l . r , rmA toate
rGr t , - , r r r a Cnqh t t r - ] jI v f v ' \ y ' \ v u J u t l w t ,
ml. 4r.j {
*,J:\\\\:;xr
7r\:0I'{
rQ)
t' \\'il : r
,t
+.;
;./'
f ,i'.i
$hrrr ' ( \
( r {r' ( l , )I r-{
1..)
)70
/'
Numegte luni le l ipsS:
(Jecem brie februarie
apr i l ie mai
runre iu lie
rsieptembrie no iem br ie
Numegte arborii pe care cresc aceste frunze. Coloreaz6,frunze-le in culor i le toamnei,
m,?t\l/ ,,rr/
/'
7,J;a i ' , .re ?4 c:k: ore Ea se imparte in dirnineatd dupd-,lmiazd seardi- lo€i l te S;ap, e,r z l=fac o saptanrandDimrneata es ' t :
' r 'ceputul z i le i Dupa-a rntaza dureaza l r6na seara
Seara r" , i l t inaLin e de a se lntuneca Noaptea dtreaza pAnr i d imineata
j
9 , \\ ..tc) t'/
%
f--g-l i".1*1, lf " 4f
' . - . I ' r
P-r 'es te r jesenel r : s ; i s ;pune i r ce par te az i le i a l loc act iun i leOr 6 . ) t r : - i r 1g 'g , r ^ f f i e tQ t . - | .
rg,i \! r l r i l
I
\),.
J
t X X l
,,\''
"\ / v ) . '
I\ r t l
l l
Ceasurile au un ac mare (minutarul) gi altul mic (orarul).
Eu sunt acul cel mare gi ardt minutele.Md mai numesc $i minutar.
Eu sunt acul cel mic gi ardt orele.Ma mai numesc $i orar.
Distanla parcursd de acul cel mic intre o cifrd gi alta este egald cu oord. tn decurs de o ord, acul cel mare face un cerc, care este egal cu60 de minute.
oro 60 de minuteI
Jine minte!Ztua are 24 de ore.O ord are 60 de minute.Un minut are 60 de secunde.
\
Pr iveste cu atenf ie desenele5 minute Dar?nt r -o ora?
gr spune ce se poate face in
Ghic i gh ic i toarea r lea :
Anr a ic i o jucar ieCarr; cAt e vremea gtieDar nu face n ic iun pasDacd n-o invArl de nas
\ / n n , r n n a n " X i n * r X n ^ ^ lv o u c l I r u d t j r d I r i l d - t | 5 d L ,
Toatd lurnea s-a culcatVaca a ba cAnd sosegte' T n . r f
X l ' , m n a n n l . n - ^ ^ l ^r u ( f L ( a r u r r u d ) u t - t u z u b L t i .
! Sunt sapte surori ,' Si tnatp r^ lomnesca Y '
L v u L v v v r I
I Tn lumea mare,a A ,
. $ r nu au n tc io sch imbare
i lolsp rezecefrafi alearga,! Anul cAt este de Iung;' F l r n r l o z a r a r i n l r r r n o o - n t r n oI ' u V v v a \ J r p l l l l l u l l l u d - l t t t U a Q ? .o ^ ' 'o l \ l C l O O a l a n U S e - a j U n gi. (tnlnue e1run1)
\
{
€#
#F#
R.+ . - J
a
( tn. ' l t t I losP;_a ) ' I Dt tDt r rot r lor ' . I\ t , t v , v / v r v \ J v / /
o ( o u V U J a + ' , L > /a a a o a a a a a a a a a a a a a a a a r t a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a a a a a a a a
(eoldeou s enz)
eF6qa
Tinrpul
F
.a.]E=
#*F
* ' ^ * ' Ce ord arald ceasurile?
R i q n f r n f - l O l - ' , " m X * ^ ^ . n l n ? n f 7 6 [ - 1 i 1 - i .I r u r v ( r r r \ J \ / r d . U t l t t C t L U d t U t U l l l L I U U d l L
Cate anot impuri sunt?CAte luni are anul?CAte t i le are saotamAna?f r A + n n r n - r a - i , , a D\ J q L \ i U I U d I Y L I U 1 . !
CAte minute are ora?CAte secunde are un minut?
aaaaaoOaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa oaaaaaaoaaaaaaaaaaaaaoaaaaaaa
7* ;**
* x F
a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o o a a a a a a a a a o a a a a o a a a a a a a a a a a o a o a a a
#,gu:il= **1
ry=L#
#;3= *f =
S.:: Gtg
( 'rl1 0 2
I
I C / , ] - \ t \ . +- i
o \ - - ) " , . ' l
) ' o
" ] o - 0 , - r " A o
o o o o - . - o , A " o
{r',' i ',,'/,//v4"/i/'/,'l/k
M edi u I Tnconj u rf,tor. Fenonrenere
Natura este unul dintre cele mai importante mijloace de educaJie gi de dez-voltare a pregcolarilor. Copiii incep de timpuriu sa-gi manifeste interesul pentrufenomenele naturii. La aceastd vdrstd, procesul de cunoagtere este de tip emo{io-nal. Fiecare copil de vArstd pregcolard este un micu! cercetdtor care descoperd cuuimire lumea. De aceea este foarte imporlant ca, impreund cu el, sd facefi regulatobservalii asupra naturii, sd-linvdlali sa observe gi sa numeascd diverse fenomeneale naturi i .
Plimbdrile sunt un prilej excelent pentru a familiariza copilul cu o intreagdserie de fenomene ale naturii. El traiegte un sentiment de satisfacfie atunci cdndrelafioneazd cu natura gi afla lucruri noi gi interesante. Famrliarizali-l cu momenteprecum topirea zdpezii, ?nmugurirea arborilor, ingdlbenirea frunzelor ori crestereaierbii. Atragefi-i aten{ia asupra felului in care se formeazd ceala, ninsoarea, rouasau poleiul, fenomene naturale pe care copilul trebuie sd le cunoascd. Vorbiti-idespre ele in momentulin care acestea chiar se desfdgoard, asffel?ncdt copilul sale ooata observa direct.
Totugi, observarea in realitate a unor fenomene poate fi dificila sau chiar peri-culoasd, de aceea trebuie sd-i povestim copilului despre ele, sd-i ardtam desenedin carte. Copilul trebuie sa fie in stare sd recunoascd fenomenele naturii dupddesene gi descrieri orale. Povestifi-i copilului despre schimbdrile sezoniere care seproduc in naturd, despre succesiunea lor. lnvalafi-l sd deosebeascd gi sd numeas-cd fenomene naturale (ger, argita, vAnt etc.).
Interesul pentru cunoagterea obiectelor gi a fenomenelor naturii, percepereasistematicd a acestora, capacitatea de a folosi cunogtinfele pentru un comporta-ment congtient?n mediul natural reprezintd bazele educaliei ecologice. De aceea,stradui{i-va sd dezvoltali spiritul de observafie al copilului, deprindefi-l sa vadd fru-mosul din jur, forma{i-io atitudine emolional5in relafia cu natura. Demonstra{i-i, prinexemplul propriu, cum trebuie sd interactioneze omul cu natura, ce fel de atitudinetrebuie sd avem fafa de tot ceea ce este viu, cum sd protejdm gi sa ingrij im natura.
Straduili-vii s5-i citit i cat mai mult gi sa-i povestiti copilului despre plante gianimale. Familiarizafi-l cu denumirile gi cu aspectul plantelor din preajmd, invalAn-du-l sa deosebeascd foioasele de rdsinoase, sd identifice c6teva feluri de planteerbacee de pddure, de cAmp, de grddind, cAteva specii de cereale, de legume side fructe.
Atrageli-i copilului atenfia asupra plantelor de interior. Povesti{i-i desprestructura plantei gi despre funclii le unora dintre pa(ile componente. Explicati-i caradacinile absorb apa gi substanlele nutritive, care se transmit prin tulpina gi ramurispre frunze, flori gi fructe, iar frunzele absorb si lumina.
Dacd aveli acasa plante de interior, deprindeli copilul sa le ingrijeascd. El tre-buie sd gtie ca pentru cregterea unei plante e nevoie de lumind, apd, de caldura gide un sol fertil. lngrij ind plantele, observAnd cregterea lot copiluligi dezvoltd curio-zilatea gi interesul pentru naturd, invafd sd aiba o atitudine grijulie fa{a de plante.
Povestil i-i copilului cdt mai mult despre animale. Aratafi-i cAt de diversd estefauna, duceli-va cu el la gradina zoologicd, cultivali-i dragostea fa{a de animale.
O condifie necesard pentru a cultiva atitudinea atentd fa[a de naturd a copilu-lui este ca el sd conqtientizeze faptul cd face elinsu$i parte din natura vie.
Ft'lnomenele naturiiFenomenele naturale sunt acele schimbdri din naturd care, in gene-ral, se produc indiferent de vointa sau de actiunea omului.Ploile sunt precipitali i care cad sub forma de picdturi de apd.Picaturile de apd din nori devin prea grele giincep sa cada pe pamant.Dacd picaturile sunt mici, ploud mdrunt, iar dacd picdturile sunt mari,ploud torenJial. Cdnd ploua foarte puternic, se spune de obicei ca,,ploud cu gdleata".
Grirrdina reprezinta bucafi de gheala mai mari sau mai mici care cao,de obicei , in t impul furtuni lor din perioada calda a anului . Grindinaaduce mari daune oamenilor. Ea sparge acoperigurile caselor, rupecrengile pomilor, bate fructele, distruge culturi le.
ffi {
'ir//,
/Ai(
/,
( ':r-
r,{,
4lit,
,4lrI
d
J
i'*i q:''i.: ! -c i
Ninscrr i le surnl precip i tat i i care cad iarna sub forma de fu lg i de zapa-dir La o inSl t ime foarfe mare vapor i i de apd c l in nor i i de zdpada incepsa irghete t 'ansformanou-se in mici cr istale de gheald Din acestecrsta e se lormeazafulgl de zapada in zi lele cu ger zapada sca(Aiesub pic ioare sunt fu lg i i care se farAmi leazi t sub pic ioarele noastreGheala este apa sol id i f icata pr in f r ig Apa se t ransformd in gheataatunci cAnd iemperatura scade sub zero grace
11' 0
c C )o
C l c
O
0 ^r\ \Je)
or1c
c
o
'f
r-\
-
ca) \J0t , )
( t
1)
a\
\ )
,'a o
' orl-')
a)
oc ( )
O C
a\o a\.. .-- . r '
' - o
o7/'
\
);,
/'
C,i- i i i .) '- , l l r l i : :) i : l S.,.rcl ' i ' . l i . . t i . : i-r i imiintulLti se incellzeste el devile nrerir ; ! l [ r s ] : ,e r . l c i i lac in: . ; lo : a: : t . , )ur rerce ca e cobcara s i i i La loc-r\ i .Os,la, :- l€]f. i ir i ! , taiI a e aL|'-] lL; Oau nasiere vAntului
__/-
\ \\
.-- -qg-:.-t\\
v l
, \S-
\+
--*---s"
L,\
t , *
\h. S t . .S ->\SSS
\ \ ,
----4. Y .1-'-*- /-.\t'tlsfl --->--4-/-
>E<%'ar4-:",/'F'i?"--'i%L2
-<- s,::,_-1,
- ,,\/
F :,a -=
(,. \r
;^\.. {1'\^'-( ,^ |
' - l ) ,
--- ,_ ---
- 1 ^^ ) . - -
, , , r t i J y '
r r \ \ \ i r l i " '. . $,\\\\l' , 1 U/ ti_/ /)))\, ' ' \( 7,
- , - ' r ). - . . -
-t -.-i
' - - i
. r ) ,
r l r r r i o i l n n i o r r 4 , , ^ A - f A - - ^ r l t .J l L r L 1 d 5 l d p U l 5 t l d r U U U ) L U S U d r C l U .
A r - o c t e 2 a a ( a . t 1 r r ' r ^ n ' l n r l r , - : z r : l r -, - 1 v \ - \ ) l c l c . l l . r c ) , c o . t l l U U d l l U l d Z U l U
n l f l r l t oF ? r ' ,
q r v
| --* i , i it---ta l,t \t*==-:n
114.,
/''
$)I[,q1t\i
/l'
/{
/f
A t -n : i candcLlrcu beulp icS lur i le de
r-^;6't:* -41, i , E:1,]F - r ' l
fe*?s:ir\sClrc- ,be l l a13 s iapte cu lor i rogu, por toca l iu (oran l ) . ga ben, verde,al [r iastru indir ;o. v iolet Pentru a le nrenrora e suf ic ient sA ret inernrn i t ia l : e luv in te ior ROGVAIV
pe cer se vede uneor iSoarelui t rec pr in
/''
//
Ga lben Albastru
\
[ ) r 'r r t , : ,-r i . ir r: :) lrr.; cr3r-r :]ste sclnn pe l lante oe sol :s pe ociec.e ea t i t l r ' : I ee l . 03r s r3 fo ' r - tea , :a roua Ea apare doarvara cand ceru€;! t ( , r [ ] . : : l f t i l t r ( , . , Vl .C[r ]e i )CSOl^f tC)rafA nu lSe fOrnt e:azd rOuA
iilr. l !,; ) r< l t , ,\' ( 1 ,
$I'r{ft,,'dl
#$
9,1
ii\9f
',i,l,\ ;,.{,i\t/l' I
i i , l )'. t
! r<', ilfl
: , lr i r l
\'\ (,,,
!i\ 1
\
a./
7 f' '1f.1w ,T
' f i -n // /i ,/i
/ vt l r ,lY
J'''{' ,".' i
/ / ' ) ,
iU
. \
_i\ -.=-F ,_/., \_ __/
,>r ' : . i r : . i : , t i , ! t i t - t { . r : i f ) r rae SCrarelej Oeste v: i i _sl rAurr Seir l - . ( - r i : tS. i . i [ ] i : r : - , ceata Ea Srcaie f r ObServl l la in toater . l ; r i ' , / , ' i i , r i
las;a un va funrur iuanL) I rmpur i le cAnd
dli{
)l-{v
\
v,
\W-
\r1+./ \<1/
sZ rr./ v,
a:
illt)(\'f ) \t , l i i
iril,kin
ffiitr:f#t*KelffiI . * \ d \ . -
\
Inurrd;a l t i i le s . , r Lr l - i t : - i - . t , . . r , . r - r - ; i :And apai d i r - rA l . s i_ . r r n- rar se ror ( ta' ' t ' : j ! 1 . - r : l d€ ( . ) i - i l ' l ' , ' 3 l L , l l f r l e l - t ' l r l 'Sou i l l : a . l - t i _ , ! rOV! f sa tdU-Se p€ l
- r : , i : i i t L . l . r [ i i : : i : ] i r r i lS l f t l rcvL) [ ,a te ce :_ t ] r t i p ! ,er r t rce s i 'nc le l !ngaie
sau: ' . ' - t r l ' t 1 , '
n , . j , - c l I i l - l t r l ) Q , . t , , c 1
t\
ll-i\gi, ,{':/,:i*s;P{q
Arbori iExista arbori foiogi gi arbori raginogi (sau conifere).
Arborii raginogi se deosebesc de ceifoiogi prin frunzele lorin formd0e ace.
Toamna, frunzele arbori lor foiogi cad, iar ale celor rdginogi, nu.Primdvara, aldturi de frunzele vechi, la arborii r5ginogi apar gi ace noi.Arborii rdginogi nu rdmAn niciodatd fdrdlrunze, de aceea se spune cdsunt vegnic verzi.
Arbori foiosi
C,rrrealeleCen:alele sunt plante din semin{ele cdrora se macina faina, Cerealelecres;c in cAmp.
GrAu Secard
Porumb
Atunci cdnd cerealele se coc, spicele lor sunt secerate gi treieratecu ajutorul combinelor. Seminlele cerealelor se numesc grdunJe. Dupace sr:nt mdcinate, din grdunJe se obiine faina.
Din fdina de grau se coace paine, se prepard produse de patiseriegi multe alte dulciurr, rar din faina de secard se face pAine neagrd.
Flori leFlorile cresc peste tot. pe camp, in poieni, in gradini gi in spali i le
verzi din orage, Flori le de cdmp cresc spontan, iar cele de gradind suntcultivate special de oameni, care le planteazdin straturi, le stropesc gile ingrijesc.
F lor i de cOmp
Albdstrea Papadie Clopolei Mugefel
F lor i de gradina
Trandafir Bujor Garoafe Gherghine
Lregumele
Cartof
Castravete
Fructele
Ananas Strugure
Piersica
Banand
Ciuperci leMulta vreme, oamenii de gti inla au discutat ce sunt ciupercile:
animale sau plante? Aceasta pentru cd ele intrunesc atAt caracteristici
ale lrlantelor, cdt gi ale animalelor. ln cele din urmd, ciupercile au fost
catalogate ca o categorie apafte de organisme.Ciupercile pot fi comestibile sau otrdvitoare.
Ci r-roerci comesti bi le
Mdndtarcd Pitarcu{a
Burete-galben Ghebe
Ciuperci otravitoare
Burete-pestri!Ciupercd-alba Ghebe-mincinoase
Vine!ica
Pe planeta noastra trdiesc milioane de specii de animale. Acesteasunt insecte 9i paianjeni, repti le gi amfibieni, pdsdri gi pegti gi, desigur,mamifere.
lnsecteleExista foarte multe insecte, mai multe decdt pdsdri si mamifere. Toateinsectele au corpul alcdtuit din trei pa(i (cap, torace, abdomen) si augase picioruge. ln rest, ele sunt foarte diferite.
Insectele trdiesc pe pdmant, sub pdmdnt gi chiar?n apd, Multe dintreele pot zbura.
Insectele sunt foarte importante in naturd - ele polenizeaza plantelegi servesc drept hrand pentru pdsari. Multe insecte sunt de mare folosomului. De exemplu, albinele fac miere gustoasd si faguri de ceard.
Fluture
Bondar Albina
Viespe
wffir t f \ \\ \
\'
M uscd
Greier
Libelu la
TOntarBuburuzd
Pa:stii,
Pegtii trdiesc in mari, lacuri, belti giin ape curgdtoare.inotdtoare, coadd gi branhii. Branhia este organul cupegtele respird Toli pegtii pot sd inoate
To{i pegtii auajutorul cdruia
Pegte-fluture
Peq;tii se dezvolta din icrele care sunt depuse de femela. lcrele setransformdin larve, din care mai apoi cresc peqtigori. Pegtii potfi dediverse dimensiuni, culori $i forme. Cel mai mare pegte este rechinul-balr=nd.
Pegte-scorpion
Rechin-balend
Medi
Somn
f ' . $tiuca
La mari adAncimi, insd, culor i le vi isunt de prisos. Dimpotrivd, acolosupravieJuiesc doar animalele deculoare inchisa. Cei mai mul{i pegtide mare adAncime sunt de culoareneagrd, mulJi dintre ei avAnd ,,felina-re". DacA vreun pegtigori se apropiesa vada ce lumineazdinintuneric,imediat se pomenegte in gura unuipe$te-pescar.
ln mdrile calde trdiescpegti de o rard frumuse-!e. Printre recifii de coraltrdiesc pegti deosebit depitoregti. Acolo nu se temcd vor fi observaJi de rapi-tori, deoarece gi corali isunt la fel de diferiJi gi dem u lt ico lo ri .
Pegte-pescar
R,r.,'ptileleDin famil ia repti lelor fac parte gopArlele, gerpii , Jestoasele gi crocodil i i .Toal:e aceste animale traiesc pe uscat, degt unele pot vie{ui giin apd,aga cum se intOmpld cu crocodi l i i . Pui i rept i le lor apar din oud, numaipe uscat. Toate repti lele respird prin plamAni 9i aproape toate suntrdoitoare. Cele mai mari repti le sunt crocodil i i . Ei traiesc in rAurile dintdri le tropicale gi pot ataca animale gi oameni.
Carneleonul este o gopArla tropicald, care igi poate schimba culoarea.Printre frunze, cameleonul este verde, iar cdnd sta pe o creangd, devi-ne brun-cenugiu. festoasele pot f i crescute gi ca animale domestice,dar numai cele mai mici dintre ele. Unele lestoase au dimensiuni atdtde rnari, incAt ar putea duce in spate un om.
Crocodil
Cameleon
Mulli gerpi sunt veninogi. Printre gerpii care trdiescin ]ara noastrd senumdrd garpele de casd, dar 9i vipera, care este veninoasa. ln ]ari-le calde traiesc cobre gi alli gerpi a cdror mugcdtura este mortald. lncantita{i foarte mici, insd, veninul de garpe ajuta la tratarea unor boli.De aceea gerpii veninogi suntinmulfi l i chiar siin crescdtorii speciale,oentru a l i se colecta veninul.
$arpe-cu-clopolei
Pitonii nu-gi omoard victima cu venin. Ei o strivesc, incoldcindu-sein jurul ei .
Vipera
Arnf ib ieni iPentru amfibieni suntin egala mdsurd importante 9i apa, 9i uscatul.
Ei respird pr in pldmdni, la fel ca oameni i , dar gi pr in pielea umeda.
Cei mai cunoscuti amfibieni sunt broagtele 9i tritonii.
Broiascd
Cu foarte mult t imp in urmd, strdmogii broaqtelor au iegit din apa pe
uscat. S-au adaptat treptat la viala pe uscat, fapt demonstrat deinfdl: i$area puilor lor, mormolocii. Acegtia Se nasc in apd, din icre, 9iresprird prin branhii. Nu au picioare, inoatd cu ajutorul cozii, ca pegtii.Curi ind, branhi i le sunt inlocuite de pldmdni, pui lor le cresc labule,iar c;oada ,,se scurteazd". Dupa cAteva saptamAni, din apd iese obros;cutd.
Bro;asca-rOioasd este de folosin gradini gi l ivezi, deoarece distrugedaundtorii, Totugi, broagtele-rdioase nu sunt atAt de inofensive cumpare la prima vedere - ele gtiu sa Se apere, Au glande care secretdvenin gi atunci cAnd un rapitorinhaJd o broasca-rdioasd, ea elimindun lichid rdu mirositor, careil dezarmeaz6,,
Broascd-r0ioasd
PdsdrileToate pasarile au doud aripi, pene gi cioc. Ciocul, insd, nu este un nas,ci gura - ce-i drept, fara dinli. Aproape toate pdsdrile pot zbura. Multepdsari gtiu sa inoate. Acestea se numesc pdsdri de apd.Puii pasarilor apar din oud, pe care pasdrea-mamd le depune ?n cuib.Apoi, ambi i par int i , sau doar unul dintre ei , le clocesc, incalzindu-le cucorpul lor.
Lebada cu pui Colibri
Unele pdsdri nu zboara. Strulul, de exemplu, prefera sd alerge foarterepede. ln unele !5ri se organize azd chiar competilii intre struii, caresunt conduSi de cdldreti.
ln lume existd foarle multe pasdri. Ele traiesc giin friguroasa Arctica,9i?rr Africa dogoritoare, dar giin padurile noastre, Numai cd, in fiecareregiune trdiesc doar anumite specii de pasdri.cel,a mai multe pdsari din lara noastrd sunt pdsdri migratoare.Acestea vin la noi vara, ?gi fac cuiburi gi scot pui, iar iarna pleacdintar i le calde
CiraurRAndunica
Privighetoare
CiocOrl ie
F'|dsdrile sedentare nu pleacd toamna in larile calde, ci ierneazdtot la noi,
PiJigoi Stancuta
Cintezd
Porumbel
Vrabie Cioara
Med i u I Tnconj u rdtoF. Animatete
J
7*f'/'
:. /'
9,/'
/'
l',
Pe plareta noastra traiesc multe mamifere, foarte diferite intre eleTotusi rnarni ferele au cevain comun: nasc pui v i i s i i i hrdnesc cu lapteSi omu este tot un mamifer,Cel mrai mare rnamifer terestru este elefantul ln apele rnari lor gi aleoceanerlor t rdieste un mamifer si mai mare decAt elefantul - balena
Elefant
D a l n n XL J O t U t t d
Marniferele se imparl in erbivore gi carnivore,Carnivorele vdneazd alte animale, hrdnin-du-rse cu carnea acestora. Tigri i, deexemplu, sunt carnivori. Elefantuleste, insd, un animal erbivor.
Tigri
Multe animale salbatice se hrdnesc atOt cu hrand vegetald, cdt 9i cuhrand animald. Ursul, de exemplu, se hrdnegte cu zmeurd gi miere,dar si cu oud de pdsdri gi cu animale mici ,Anirnalele salbatice contribuie la pastrarea echil i brulu i in natu rd,penrtru cd se hrdnesc gi cu diverse rozdloare care dduneazd culturilor,pre(lum si cu animale bolnave sau sldbite.
\i |9, , ' ,111, ," , t ,
Urs-brun
Mled iitu | ?nconju rdtof. Animarere
J
A n i m n l n l n n n i m n r # f nn r I r t d r t t u . u r r p d r L | |
* r X i n a n " ^ ^ X . l , , " ,L ra tesc; I FJauure s t ts lsalbat ice gi domest ice. Animalele sdlbat iceobJ in s ingure hrana
/'
|#'ITjii
'd 3'.1") llu'r
/'
Vulpre
Fn1 r
: ' 1 € r
: l ( ^ .J - ' '
, , r ' *
{*r&"e-o
lepure
/' \ / n ' , n r i * XV U V U I I L O .
E lan
/';::.t '
,.' iht::
/'
Ar ic iM istret
/'
UTS
Hermind
Dihor
Bursuc
Acestea sunt animale domestice. Oamenii au grija de ele, le hra-nesc, le construiesc addposturi si le apdrd de animalele salbatice.
Caprd
CAine
Pisicd
La c;e- i sunt bune omului animalele si pdsdri le domest ice?Oarnenii folosesc, pentru a se hrdni, Carnea vacilor dar 9i laptele,din oare se face unt, smdntdnd $i iaur1. Gainile sunt crescute pentrucarnea $i oudle lor,
Carne gustoasd au gi curcile, ralele, gdgtele, iepurii 9i porcii.
GOgte
ffih lepuri
Porci
ln afara de carne, de la porci folosim gi pielea, din care se confec{io-nea.zdincallaminte, genli gi manugi,Din lOna de oaie gi de caprd se fac stofe, iar din pielicelele de miel 9idin piei le de oi - cdciul i g i cojoace.
Med iul ?nconjurdtor.
/
/'
A
I
/
Surs bat tobele,Jos; curg r0uri ie
I t s imti s i nu- l vr:z i ,T e h a t e s i n r r f r r r t ir u r u v
UnlugA)
*'r{.
Am o pasdre rctatd,Sta cu coada-nvolburata
(1nueun3)
(eleold)
M anastr re- ntr - un pic ior ,Gh c i , c iupercd , ce- i?
(puodntc )
f laspunde la urmdtoarele intrebari :
Ce fenomene a le na tur i i cunogt i?Ce sprun oameni i cdnd ploua foarte puternic?CAnd apare curcubeul pe cer?Ce es;te roua si cdnd se formeazd ea?Ce fe l de arbor i exista?Cate t ipur i de f lor i ex ista?Dar de an imale?
Ghic i gh ic i toarea mea
'1{
tHV
tt
4
IIj f
i . tl t ,
S : l
7t rfI J f
f l ' 1
F Nn {
I
IIJ T
l .I
,&a
I
11I
t aI
i l
^\ l l t t t
I5
T'r:1get
..;EF
Pdnd la vdrsta de 4-5 ani copilul se afld - sau ar trebui sd se afle - intotdeaunasub supravegherea parinfilor, fiind protejat asffel de diverse pericole Vine insa gimomentul cAnd trebuie neapdrat sa-i dam mai multd independenla. ln acest scop,pentru a-i proteja viala gi sdndtatea, este foarte important sd-linvafdm sd respectemdsurile de securitate acasd gi pe strada.
Spunefi-i copilului cum trebuie sd se comporte, dacd a rdmas singur acasd.Explica{i-i cd existd anumite reguli care trebuie respectate:
o sd nu deschida niciodatd u$a unor oameni necunosculi;o sd nu se joace cu chibriturile gi brichetele, sd nu aprinda lumAndri gi artificii,
deoarece acestea pot cauza incendii;o sd nu ia niciodatd vreun medicament, deoarece un medicament luat gregit
poate deveni otravd;o sd nu se joace niciodatd cu detergenfii gi solulii le pentru spdlarea vaselor.Familiarizali copilul cu regulile de comportamentin afara casei. Explicafi-i cd
nu trebuie sd plece de acasd fdrd permisiunea parinfilor. Ei trebuie sd gtie intot-deauna unde se afld copilul. Nu trebuie sd intre in vorbd cu oameni strdini gi sdurce in magina lor. Nu trebuie sd primeascd bomboane, dulciuri, jucdrii etc. de lapersoane necunoscute. Este foarte important sd-i explicali ca,,strdin" este orice ompe care nu fl cunoagte. Chiar dacd o persoand strdind fi spune pe nume si zice cd avenit din partea parinlilor, nu trebuie in niciun caz sd stea cu el de vorbd.
Explicafi-i copilului ce trebuie sd facdin cazulin care a rdmasin urma pdrinlilorsau s-a pierdut de ei Eltrebuie sd rdmAna exactTn ultimul loc unde au fostimpre-und. Dacd parin{ii nu apar, atuncitrebuie sd ceard ajutorul polifistului, in cazul cdndse afld pe stradd, sau alvdnzdtorului, cdnd se afldintr-un loc public.
Familiarizali copilul cu principalele semne de circulalie, explicali-i regulile decomportament pe stradd. Este foarte important ca pdrinliiingigi sd fie un exemplupentru copii gi sd respecte regulile de circula{ie.
o Traversati strada numai pe culoarea verde a semaforului. Nu se poate sdtraversali strada pe culorile galben sau rosu, chiar dacd nu circuld ma$ini.
o Traversati strada numai pe trecerea de pietoni.o CAnd traversali strada, privili mai intAi in stdnga, apoiin dreapta, ca sd vd
asigurali cd drumul e liber.o Nu iegili in stradd alergAnd, fdrd sd vd asigurali ca pe ea nu circuld magini.o Nu sta de vorbd pe carosabil.ln timpul traversdrii strdzii trebuie sd fii foarte
atent.Povestifi-i copilului cum semnalizeazd maginile inainte de a vira.CAnd folosi{i transportul?n comun, inva}afi copilul sd se !ind bine de bare, pen-
tru a evita accidentarea, in cazul unei frdne. Explicali-i ca in mijloacele de transportin comun se poate urca gi cobori numaiin sta{ii.
Copilul trebuie gi poate sd fie invalat sd se protejeze. lmportant este sdavem rdbdare, sd fim insistenfi, sd ardtam prin propriul exemplu cum trebuie sd necomoort5m.
\
\6ln nrizn r l in noratrrI t l ) t tLO, \_ . r | | r v9 | u t t ,
no t r r c i r - i e Dac i gv v t u v r v v , v u v u
^ n - ^ ^ r ' n r l { , , l n nse asOu|u lurgere carea l i n n i n n l n X . i n n A n l n i ld L | 1 9 r , p u L D d r D U d r r L U r :
t !
+riiii,
tr-r.-,\I-, 1a
\I t i
G I
ru' G
\
$.@
t t
mrnte, medic i lmentele nun o n t r l t i o n r - k l F ) 2 ^ + : l ^ l ^ ^ , ,V r - t t L r u j \ J c t \ , c . r : t c r b L l l t i l t j l l U
bomboane!
Tin: :SUN I
SU Nt
f'
\J./'1C/
Daca nu vrei sd umbl i bandajat,nu folosi la joaca obiecte ascul i te!
D a r - i t r r t r r C i n o n o n / 2 2 n o l a . h c z z i n o n t r r r n i n 1 , n o i iu . J w c L ( J L r u r V U V U t v c r l , V \ J L o c _ l \ / c r z l , V t - t t L t u u c { t t U U J L I
av lon s i lu pasare sa z l :or i s i n ic i paraguta nu ai !
i#;lt*ill' i 7 ' S - l l I
,rll\r*: : -dL! I
Hl3ir
Siguranta copi lu lu i
l :
F,
J
I
Nu Jeschide n ic ioCata uga unui ompe care nu- l cunogt i !
\t
chibr i ' :ur le, pentru ca pot i provocaNu te juca cuu n i n c e n d i u !
\
$G
\}
*---
\,-
*&4 \11 uu
1.
\
l l l r
Reguli le de circulatie rutierd,
Pe strazile oragelor sunt foarle multe magini gi mulli oameni, care sedeplaseazdin diferite direclii. Pentru a nu provoca accidente, oameniiau stabilit reguli de circulafie. Aceste reguli trebuie cunoscute de toatdtumea.
Pietonii se deplaseazd pe trotuare, iar maginile - pe carosabil. Dacdun pieton vrea sd traverseze strada, el trebuie sd gdseascd o trecerede pietoni.
Trecerea de pietoni este marcatd cu un indicator de circulalie specialgi cu nigte dungi albe, late, care alterneazd pe carosabir, ra fer cadungile zebrelor.
indicator pentru trecerea de pietoni
lnainte de a traversa strada, trebuie sd privim semaforul. Travers areaeste permisd numai pe culoarea verde a semaforului, Este interzissd traversdm strada in fugd, prin fala unei magini care se apropie cuvilezd, deoarece ea nu se poate opri in loc.
Pentru magini : Pentru pietoni:
- Deplasare interzisd Stopl Traversareinterzisd!
- Schimbd culoarea
OO
K-
- Deplasare permisd
- Traversare permisd
{iubterana
Stalie deautobuz
Indicatoare pentru pietoni 9i goferi
pietoni
Stalie detramvai
Indicatoare de interdiclie
NITrecere de
lndicatoare de informare
Trecere de pietoni
suoraterand
Telefon
Accesul oietoniloreste interzis
Accesul cu bicicleteeste interzis
Drum pentrubiciclete
Pasaj pietonal
Curs complet .S'7 aniCopyright @ text gi i lustra{ i i Rosman
Texte de S.E. Gavrrna, N.L Kuteavina l .G. Toporkova, S.V $cerbinina, VG. Babenko,A.V Tihonov L. la. Galpergtein, B N. Golovkin, A.A Minin, M.A. Tolst ikova, R.N. Samare!
l lustra{ i i de S.R. Adalean, E A. Antonenkov, A. l . Art iuh VV Bast i ik in, K.R Borisov, VA, Goreaceva,M.O Dmitr iev, S.V Durnev, O.V Jidkov E.P Zolotusski i , A V Kazmina, VD. Kalganov E.A. Korakova,L.V Korni lova, S.G. Kurkina, A.N. Lukianov, l .V. Maximova, N.V Masberg S.S. Merinov, A.A. Mosalov,
M.G. Oboeva, A.M. Prosvetova, O I Runovskaia, A.N. Savel iev, M.M. Saltkov, A.N. Sicikar i ,M.N. Sergheeva, M.E. Spehova, K.V Ter-Zaharian!, E.G. Tregubova, Huan-Zin-$u, A.V labrova
+,,"*ursl
O. P 53; C.P.212, sector 4 , Bucuregt i , RomAniate l . 02 l 319 63 90 ,031425 16 r9 ,0752 548372 ,
e-mail : comenzi@litera, ro
str. B.P Hasdeu nr. 2, Chiginau, MD-2005tel. :fax (37 322) 292 932, 294 1 10,
e-mail: litera@litera ro
Copy r igh t@2011L i te rapentru versiunea in limba romAnd
Toate drepturile rezervate
Ne pute{i vizita pe
www.litera.roTraducere de Constantin Dragomir
Editor: Vidrascu si fiii
Lecturd: Valentina TifinCopertd: Vladimir Zmeev
Teh noredactare gi prepress: Anton Vacu lovsch i
l ipdrit la Combinatul Polrgrafic din Chiginduc o m a n d a n r . 1 1 1 8 0
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiPregitirea pregcolarului. Curs complet. 5-7 ani /trad,: Constantin Dragomir. - Ed. a 2-a. - Bucuresti:Litera InternaJional, 201 1rsBN 978-606-600-485-5
l. Dragomir, Constantin (trad.)
372 3