prai sud muntenia

73
PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC SECŢIUNEA 1 1. CONTEXTUL DE POLITICI 1.1. CONTEXTUL INTERNAŢIONAL Procesul de extindere a Uniunii Europene va schimba modalităţile României de funcţionare şi, din momentul în care îşi va aprofunda dimensiunea politică, poate chiar şi natura sa. Pe măsura ce domeniile de intervenţie ale Uniunii Europene se extind, cetăţenii cer, pe buna dreptate, ca structurile de decizie să fie mai democratice, mai transparente, mai eficace şi să respecte principiul subsidiarităţii. Statele Europei au nevoie acum nu doar de prosperitate economică, ci si de stabilitate politică şi securitate. Integrarea în Uniunea Europeană este o opţiune strategică pentru România. Ea ar oferi cadrul în care să suportam impactul globalizării cu riscuri mai reduse si cu beneficii amplificate. Prin dimensiunea si puterea sa economică, Uniunea Europeană reprezintă un vehicul mult mai adecvat globalizării decat existenţa de sine stătătoare ca sistem economic de nivel naţional. Din punct de vedere politic, integrarea europeană ar asigura o valorizare pozitivă a cadrului democratic existent şi ar permite menţinerea, fără obiecţii pertinente, a acelor elemente de identitate naţională care şi-au dovedit viabilitatea şi în cazul celorlalte state membre ale UE. In contextul procesului continuu de globalizare manifestat îndeosebi în activitatea economică, este antrenată implicit şi activitatea de educaţie şi formare profesională. Platforma tehnică a procesului de globalizare constă în consolidarea şi dezvoltarea tehnologiilor de vârf, îndeosebi din domeniul comunicaţiilor şi informaticii. Pentru România integrarea în Uniunea Europeană (UE), acţiune asumată politic, are efecte semnificative asupra ocupării forţei de 1

Upload: razvan-ion

Post on 06-Nov-2015

42 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

sm

TRANSCRIPT

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PLANUL REGIONAL DE ACIUNE PENTRU DEZVOLTAREA NVMNTULUI PROFESIONAL I TEHNIC

SECIUNEA 1

1. CONTEXTUL DE POLITICI

1.1. CONTEXTUL INTERNAIONALProcesul de extindere a Uniunii Europene va schimba modalitile Romniei de funcionare i, din momentul n care i va aprofunda dimensiunea politic, poate chiar i natura sa. Pe msura ce domeniile de intervenie ale Uniunii Europene se extind, cetenii cer, pe buna dreptate, ca structurile de decizie s fie mai democratice, mai transparente, mai eficace i s respecte principiul subsidiaritii. Statele Europei au nevoie acum nu doar de prosperitate economic, ci si de stabilitate politic i securitate.

Integrarea n Uniunea European este o opiune strategic pentru Romnia. Ea ar oferi cadrul n care s suportam impactul globalizrii cu riscuri mai reduse si cu beneficii amplificate. Prin dimensiunea si puterea sa economic, Uniunea European reprezint un vehicul mult mai adecvat globalizrii decat existena de sine stttoare ca sistem economic de nivel naional. Din punct de vedere politic, integrarea european ar asigura o valorizare pozitiv a cadrului democratic existent i ar permite meninerea, fr obiecii pertinente, a acelor elemente de identitate naional care i-au dovedit viabilitatea i n cazul celorlalte state membre ale UE.

In contextul procesului continuu de globalizare manifestat ndeosebi n activitatea economic, este antrenat implicit i activitatea de educaie i formare profesional.

Platforma tehnic a procesului de globalizare const n consolidarea i dezvoltarea tehnologiilor de vrf, ndeosebi din domeniul comunicaiilor i informaticii.

Pentru Romnia integrarea n Uniunea European (UE), aciune asumat politic, are efecte semnificative asupra ocuprii forei de munc i implicit asupra educaiei i formrii profesionale, ca parte a educaiei. Educaia i formarea profesional a forei de munc din Romnia vor contribui la definirea locului i rolului Romniei n structura Uniunii Europene.

Prioriti ale Uniunii Europene pentru perioada 2000 2010:

Uniunea Europeana are stabilite urmtoarele prioriti pentru orizontul anului 2010:

1. Ocuparea deplin (2010);

2. Provocarea tehnologic: economia digital;

3. Societatea bazat pe cunoatere: raportul invers proporional nivel educaie rat omaj devine tot mai pronunat;

4. Europa mai competitiv;

5. Integrarea pieelor financiare i coordonarea politicilor macroeconomice;

6. Modernizarea i ntrirea unui model social european.

Uniunea European i contextul naional n educaie

n conformitate cu prevederile tratatului UE, politica educaional a Uniunii este n principal definit n context naional, cu respectarea diversitii culturale i lingvistice. Condiii fireti legate de asigurarea egalitii anselor cetenilor statelor membre UE i candidate, la piaa muncii impun norme i recomandri acceptate de statele UE. Se are n vedere ca finalitile n formare i educaie s rspund cerinelor subsistemelor dezvoltate armonizat n cadrul UE. Fcnd referire la subsistemul economic, spre exemplu, este evident c angajatorii ateapt ca formarea profesional s se fac ntr-un cadru armonizat din punct de vedere al calificrilor, competenelor dobndite prin formare, al abilitilor de inovare i comunicare.

Noul sistem de invatamant profesional si tehnic din Romania trebuie sa raspunda urmatoarelor influente si oportunitati externe:

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007.

Intentia Romaniei ca pana in 2007 sa creeze un sistem de invatamant profesional si tehnic, bazat pe transparenta si competenta.

Impactul internationalizarii Romania face parte din economia globala, unde competitivitatea diferitelor domenii industriale si economice se bazeaza pe o forta de munca ce dispune de o gama larga de abilitati si cunostinte permanent actualizate. Multe activitati repetitive si slab remunerate vor disparea in viitor pentru a fi inlocuite de ocupatii ce necesita abilitati mult mai dezvoltate.

Aparitia erei informationale noul sistem trebuie sa raspunda cerintelor erei informationale si celor ale societatii cunoasterii. Pentru a deveni membrii activi si utili ai unei societati, oamenii trebuie sa dispuna de cunostinte de utilizare a calculatorului, iar unitatile de invatamant profesional si tehnic trebuie sa utilizeze tehnologia informatiei in oferirea unui curriculum specializat pentru invatamantul profesional.

Cresterea varstei de absolvire a invatamantului obligatoriu ciclul de invatamant obligatoriu a fost extins cu doi ani. Acest lucru permite sistemului sa se foloseasca de aceasta oportunitate pentru a elabora un curriculum nou de invatamant profesional si tehnic, certificat la nivel national, pentru elevii de nivel 1 din Scolile de arte si meserii.

Schimbari demografice numarul absolventilor va scadea substantial in urmatorii ani scolile vor trebui sa fie rationalizate, iar toti tinerii vor trebui sa absolve ciclul de invatamant cu califaicari ce le permit sa contribuie la economia Romaniei.

Cunoasterea celor mai recente teorii educationale referitoare la invatare noul curriculum de invatamant profesional si tehnic trebuie sa ia in considerare noile teorii educationale referitoare la invatare, si, pe baza acestora, sa se elaboreze un curriculum care:

Implica activ pe cel care invata;

Beneficiaza de avantajele interactiunii sociale;

Motiveaza pe cel care invata.

Acest lucru poate fi posibil cu ajutorul unor tehnici creative de evaluare, asigurand astfel un proces eficient de invatare.

1.2.CONTEXTUL NATIONAL

Reforma ce a urmat anului 1989 s-a realizat cu un ritm mai susinut n sfera economic. Odat cu dezvoltarea economiei concureniale, s-au construit structuri parteneriale i sindicale. Deosebit de semnificativ n acest context este implicarea Comitetelor Locale de Dezvoltare a parteneriatului social n decizii privind VET la nivel judeean.

n organizarea administrativ au loc reforme structurale. Are loc un proces de descentralizare a responsabilitilor i deciziilor legate de viaa comunitii. Unitile colare sunt din ce n ce mai mult antrenate n viaa comunitii.

n perioada 1997 1999 a fost nfiinat un organism care s realizeze i s actualizeze continuu standardele ocupaionale (COSA), a fost definit i structurat nomenclatorul calificrilor. Se fac eforturi pentru punerea n coresponden a nomenclatorului calificrilor, cu Codificarea Ocupaiilor din Romnia (COR) i cu Codul activitilor din economia naional (CAEN).

A fost realizat asocierea judeelor n Regiuni, avnd ca prim obiectiv facilitarea realizrii i urmririi proiectelor cu contribuie financiar din fonduri publice. Acestor regiuni urmeaz s li se acorde competene decizionale sporite i n alte domenii de interes regional.

Este n curs de implementare un program de reform n administraia public ce urmrete transferul competenelor decizionale i a colectrii i gestionrii resurselor financiare proprii, de ctre autoritatea public local (consilii locale, judeene, municipale, comunale).

Ministerul Educaiei a susinut prin activitatea proprie, cristalizarea procedurilor de dialog tripartit, i antrenarea lor n decizii ce se referea cu precdere la forma VET.

Reprezentanii MECT prin reprezentanii din teritoriu colaboreaz la realizarea Planurilor de Dezvoltare Regional i a Planului Naional de Dezvoltare.

intind obiectivul politic prioritar integrarea n UE Ministerul Educaiei Naionale (MEN actual MECT) a dezvoltat strategii proprii ce s conduc la integrarea educaiei i formrii iniiale i armonizarea sistemului educaional preuniversitar cu sistemele de educaie/formare a rilor membre n UE.

Dezvoltrile din nvmntul profesional i tehnic se vor realiza cu asistena multianual a Uniunii Europene prin proiecte Phare (componenta TVET din Phare RO 0108.01, Phare RO 0108.03, Phare RO 0104.02, precum i componenta certificare TVET din Phare RO 0006.03), att pentru infrastructura colar, ct i pentru dezvoltarea instituional, prin proiecte care susin coeziunea economic i social. Centrul Naional pentru Dezvoltarea nvmntului Profesional i Tehnic, ca agenie specializat a Ministerului Educaiei i Cercetrii, este Unitatea de Implementare pentru derularea proiectelor de dezvoltare instituional. Activitatea se va realiza n colaborare cu structurile administrative specializate din cadrul Ministerului Educaiei i Cercetrii, precum i cu ceilali parteneri guvernamentali i neguvernamentali care fac parte din structurile manageriale ale proiectelor.

Consolidarea realizrilor reformei, susinerea raionalizrii i modernizrii sistemului de nvmnt Tehnic i Profesional prin crearea unui cadru naional romnesc de calificri profesionale bazat pe competena i transparen, care s aib urmtoarele caracteristici:

flexibilitatea fa de noile cerine ale economiei;

calificri naionale pe cinci niveluri;

structura modular a calificrilor;

orice metod, ritm sau durat a studiilor i a formrii profesionale s fie acceptate drept pregtire n vederea evalurii;

utilizarea locului de munc n scopuri de instruire, acumulare de experien i evaluare;

evaluare continu n vederea certificrii i feedback constructiv pentru toi cei care nva;

oportuniti egale i politici de includere;

acces liber;

oportuniti deschise la angajare;

control unitar al sistemului de calificri profesionale naionale, la nivel naional.

OBIECTIVE NAIONALE

nvmnt preuniversitar- obiective strategice i msuri

Dezvoltarea coeziunii sociale i a participrii cetenilor la programele de dezvoltare economic i social a comunitilor locale

Asigurarea anselor egale n educaie ca premis a dezvoltrii coeziunii sociale

Dezvoltarea nvmntului n mediul rural i n zonele prioritare de dezvoltare economic i social

ntrirea capacitii de autoreglare i autoperfecionare a sistemului de nvmnt n funcie de cerinele prezente i de perspectiv ale societii

Facilitarea integrrii cetenilor n cmpul muncii dup etapa colarizrii

Dezvoltare ceteniei democratice

Implicarea unitilor de nvmnt n dezvoltarea social i economic a comunitilor locale i restructurarea reelei colare

Creterea calitii actului educaional ca baz a realizrii societii cunoaterii n Romnia

Informatizarea procesului de nvmnt

Sprijinirea organizrii de concursuri i examene naionale pentru evaluarea cunotinelor elevilor i profesorilor

Adaptarea continu a curricumului naional, monitorizarea aplicrii acestuia i creterea rolului inspectoratelor colare n sporirea eficienei actului didactic

Asigurarea calitii pregtirii resurselor umane prin nvmnt profesional i tehnic i Formare profesional continu (TVET)

Adaptarea planificrii educaionale, a capacitii de colarizare i a coninuturilor nvrii la nevoile de dezvoltare economic i social, la nivel local, judeean, regional i naional

Asigurarea recunoaterii calificrii, transparenei i eficienei sistemului naional al formrii profesionale

ntrirea mecanismelor de asigurare a calitii procesului de pregtire profesional prin TVE T

Dezvoltarea i consolidarea culturii organizaionale a unitilor de nvmnt din TVET din perspectiva parteneriatului social i al spiritului antreprenorial

Dezvoltarea intelectual i profesional din perspectiva nvrii permanente

mbuntirea formrii profesionale ca baz a obinerii unor rezultate eficiente pe termen lung

Includerea i dezvoltarea nvrii nonformale i informale n oferta educaional a formrii profesionale iniiale i a formelor specifice de educaie continu

Armonizarea metodologiilor de certificare a formrii continue dobndite prin educaie formal i nonformal

Diversificarea i extinderea ofertei de educaie prin unitatea de nvmnt

1.3. CONTEXTUL REGIONAL

Structura educaional n Regiunea Sud-Muntenia poate asigura colarizarea la toate nivelurile, n cadrul acesteia existnd un numr de 1780 grdinie, 1965 coli primare i gimnaziale, 176 licee, 10 coli profesionale i de ucenici, 9 coli postliceale i 4 instituii de nvmnt superior.

Dac reeaua colilor primare i gimnaziale acoper ntr-un grad suficient nevoile educaionale, nu acelai lucru se poate spune i despre nvmntul TVET a crui oferta educaional nu este corelata cu cererea de calificare i acoper partial nevoile pieei muncii, ceea ce determina un grad redus de integrare profesionala a absolventilor.

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVET este determinat de:

Situatia materiala precara a familiilor din mediul rural;

Numarul mic de unitati scolare TVET din mediul rural;

Lipsa informatiei;

Personal didactic necalificat.

Elevii cu dificultati de invatare si cu handicap nu beneficiaza de oportunitati egale in ceea ce priveste educatia.

Un mare numar de unitati scolare TVET au infrastructura necorespunzaoare si dotare didactico-materiala uzata fizic si moral, care nu este in concordanta cu noua structura a invatamantului TVET.

Parteneriatul social pentru formare profesionala in Regiunea 3 SUD MUNTENIA se caracterizeaza prin :

Necesitatea de implicare activa a partenerilor sociali in formarea initiala si continua pentru sistemul TVET;

Procesul de transformare a scolilor in furnizori de servicii pentru comunitatile locale;

Dezvoltarea parteneriatelor de tip public privat;

Implicarea redusa a partenerilor sociali in identificarea oportunitatilor de integrare profesionala a absolventilor invatamantului TVET.

In Regiunea 3 SUD MUNTENIA incadrarea scolilor TVET cu personal didactic se caracterizeaza prin:

Necesitatea cresterii mobilitatii profesionale a personalului didactice;

Fluctuatia personalului didactic;

Nevoia de noi competente si abilitati datorate progresului tehnologic;

Procesul de consiliere tehnica trebuie sa asigure cresterea interesului elevilor, parintilor si profesorilor pentru invatamantul TVET, in conjuctura socio-economia caracterizata prin:

Schimbarea permanenta a raportului cerere / oferta pe piata muncii;

Cresterea nevoii de educatie pe parcursul intregii vieti;

Nevoia de dezvoltare a unor competente transversale si specifice, in raport cu evolutiile de pe piata in UE.

Acoperirea parial a nevoilor de formare academic din cadrul Regiunii de ctre cele 4 instituii de nvmnt superior localizate n judeele din nordul Regiunii, a determinat crearea n ultimii ani a unui numr de 7 colegii universitare n judeele din Sudul acesteia.

Un avantaj major pentru Regiune cu privire la invatamantul superior l constituie existena n cadrul acestuia, pe lng instituiile menionate, a celui mai mare centru universitar din ar-Bucureti.

Strategia regionala prin structura si orientarea ei urmareste integrarea aspiratiilor de dezvoltare a regiunii in contextul strategiei de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

Inceputa in anul 2002, dezvoltarea strategiei a continuat procesul de analiza socio-economica desfasurat pe parcursul anului 2002 si inceputul anului 2003.

Elaborata pe baza unei abordari logice, structura strategiei este bazata pe avantajele comparative ale regiunii, pe punctele tari si pe oportunitatile identificate.

Scopul ei este de a obtine prin stimularea potentialelor de dezvoltare, efecte eonomice si sociale pozitive in beneficiul intregii regiuni, prezentand in acest context obiectivele tintite si instrumentele necesare indeplinirii lor.SECTIUNEA 2

2.PROFILUL REGIONAL - ANALIZA MEDIULUI

Caracteristicile geografice ale regiunii

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafa de 34.453 kmp reprezentnd 14,45 % din suprafaa Romniei, este situat n partea de Sud-Sud Est a acesteia, nvecinndu-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dat de grania natural- fluviul Dunrea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezena n Sudul Regiunii a fluviului Dunrea i confer acesteia posibilitatea de a avea comunicaii cu cele 8 rii riverane, iar prin intermediul canalului Dunre-Marea Neagr de a avea ieire la Marea Neagr i deci acces la Portul Constana- principala poart maritim a rii.

Existena n centrul Regiunii dar nefcnd parte din aceasta a capitalei rii, Bucureti, parte component a Regiunii Bucureti-Ilfov, constituie prin infrastructura social i instituional existent i prin aeroportul internaional Otopeni, un real avantaj.

Nefiind o structur administrativ, Regiunea Sud-Muntenia este format din: 7 judee (Arge, Clrai, Dmbovia, Ialomia, Giurgiu, Prahova i Teleorman), 15 municipii, 28 orae i 481 comune cu 1552 sate.

Relieful Regiunii caracterizat prin varietate i dispunere n amfiteatru cuprinde trei forme majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, cmpie i lunc 70,7%.

Dac pentru cele 4 judee din Sud (Ialomia, Clrai, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristic de relief este cmpia, celelalte 3 judee din Nord (Arge, Dmbovia, Prahova) cuprind att cmpia ct si dealurile i munii, n aceast zon gsindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale arii- vrfurile Moldoveanu (2544m) i Negoiu (2535m) din Masivul Fgra i vrful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.

Reeaua hidrografic destul de bogat este dominat de fluviul Dunrea n care se vars principalele ruri ale Regiunii (Olt, Arges, Dmbovia, Ialomia i Prahova). Aceasta este completat de o serie de lacuri naturale i antropice cu folosin complex.

Clima luat n ansamblu este temperat-continental moderat, cu temperaturi medii anuale ntre 10 0-12 0 C n partea de Sud i 2 0-6 0 C n partea de Nord i cu un regim al precipitaiilor atmosferice caracterizat de urmtoarele cantiti medii anulae: 504 mm-600 mm n zona de cmpie i 1000 mm-1300 mm n zona montan.

Varietatea formelor de relief i complexitatea geologic a acestora fac ca resursele naturale ale Regiunii s fie destul de diversificate.

Zona montan i de deal concentreaz resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, crbune, minereuri radioactive i metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulri de gips i izvoare minerale) importante pentru industria energetic, chimic i a materialelor de construcii.

Alturi de resursele subsolului, de o importan deosebit i cu influene directe n dezvoltarea anumitor sectoare economice se afl resursele solului.

Astfel, suprafaa agricol concentrat preponderent n judeele din Sud deine 71,1% din suprafaa total a Regiunii i din care 80,2% reprezint teren arabil.

Regiunea dispune de resurse bogate i importante de ap (3,4% din suprafaa Regiunii), care prin utilizarea n diferite domenii, au un rol deosebit n dezvoltarea economic a acesteia.

Flora i fauna de o mare diversitate constituie o alt bogaie natural a Regiunii.

Terenurile ocupate cu pduri i vegetaie forestier dein 19,3% din suprafaa Regiunii, reprezentnd o surs important de mas lemnoas i un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

Populaia i fora de muncn numr de 3,465 mil. locuitori (15,5% din populaia rii) populaia Regiunii, cu o densitate de 100,6 locuitori/km 2, se caracterizeaz din punct de vedere al repartizrii pe medii de trai prin faptul c 41,6% triete n mediul urban iar 58,4% n mediul rural.

n comparaie cu judeele din Sud, judeele din Nordul Regiunii concentreaz un numr mai mare att de populaie ct i de centre urbane.

Evoluia structrii pe vrste a Regiunii relev apariia unui proces lent dar constant de mbtrnire demogarfic, fenomen caracteristic tuturor judeelor componente ct i rii, generat de scaderea natalitii.

Cu privire la fora de munc, populaia activ, pe fondul unei tendine de scdere, era la sfritul anului 2000 de 1,444 mil. persoane reprezentnd 15,0% din populaia activ a Romniei, populaia ocupat la sfritul aceluiai an inregistrnd un numr de 1,294 mil. persoane.

Caracteristic forei de munc ocupate este faptul c un procent substanial din aceasta (48,5%) lucreaz n agricultur, restul de 51,5% fiind mparit aproape egal ntre sectoarele industrie i construcii (26,1%) i servicii comerciale i sociale (25,4%).

Dezechilibrele economice din perioada de tranziie au influenat substanial fenomenul de omaj, astfel c n Regiune la sfrsitul anului 2000 s-au nregistrat 150,7 mii omeri reprezentnd 15,0% din total ar, din care 44,2% erau femei.

Rata omajului de 10,4% nregistrat la sfritul anului 2000 nu difer cu mult de rata existent la nivel naional (10,5%), ns aceasta nregistreaz n judeele Prahova i Ialomia valori ridicate de 13,5% respectiv 13,1%.

n rndul femeilor rata omajului de 9,7% este mai mic n comparaie cu cea din rndul brbailor care este de 11,0%.

Generat n mare parte de restructurarea unor ntreprinderi importante, fenomenul de omaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de munc nou create, dinamica realativ cresctoate a acestora nefiind suficient.

2.1. PIAA MUNCII OFERTA DE MUNC

2.1.1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

Analiz acestui domeniu pe baza criteriilor stabilite urmrete furnizarea unei imagini cuprinztoare a caracteristicilor i evoluiilor cu privire la capitalul uman-resursa de baz i creatoare a fiecrei societi.

Dinamica populaiei, indicator de definire a resurselor de munc necesare procesului de planificare, arat c populaia Regiunii a crui numr de locuitori este de 3.465,5 mii, reprezentnd 15,4% din populaia rii, a avut n ultimii ani o tendin de scdere continu, n acest context aceasta reducndu-se fa de 1992 cu 94,3 mii locuitori, cauza principal a acestui fenomen fiind sporul natural negativ.

Analizat pe medii de trai i n contextul preponderent agrar al Regiunii, se constat o pondere ridicat a populaiei din spaiul rural [58,4%], valoare cu mult peste media pe ar de 45,4%, populaia urban fiind de 41,6% .

ntr-o situaie opus acestui aspect se afl judeul Prahova, singurul din cele 7 judee componente, n care populaia urban este preponderent [51,9%] n comparaie cu populaia rural [ 48,1%].

Fr a avea variaii semnificative, aceast caracteristic a fost dominant la nivelul Regiunii din 1992 i pn n prezent, n aceast perioad populaia urban nregistrnd o cretere de la 41,0% la 41,6%.

Densitatea populaiei, analizat valoric, n timp i din punct de vedere al distribuiei teritoriale, se caracterizeaz prin:

superioritate fa de valoarea densitii la nivel de ar [100,6 locuitori/km2 - Regiune, 94,1 locuitori /km2 ar]

scderea fa de 1992 cu 2,7 locuitori/km2 diversitate n distribuia real a populaiei, concretizat prin valori mari n judeele din nordul Regiunii comparativ cu judeele din sud (judeele Prahova cu 181,4 locuitori/km2 i Dmbovia cu 136,0 locuitori/km2 aflndu-se pe primele locuri, iar judeele Clrai cu 65,2 locuitori/km2 i Ialomia cu 68,3 locuitori/km2, pe ultimele locuri).

Structura pe sexe a populaiei se caracterizeaz printr-o uoar predominare numeric a populaiei feminine - 51,1% fa de 48,9% brbai.

Evoluia structurii pe vrste a populaiei Regiunii relev din 1992, att scderea ponderii populaiei tinere ct i apariia unui proces lent dar constant de mbtrnire demografic, fenomene caracteristice tuturor judeelor componente ct i rii.

Imaginea detaliat a structurii populaiei pe grupe de vrste este redat n tabelul 1.

Tabel 1

Perioadar/

RegiuneNumr locuitori (mii)n % fa de total

Total0 14

ani15 59

ani60 ani i peste0 14 ani15 59 ani60 ani i peste

1992Romnia

22.810,05.182,013.886,03.742,022,760,816,5

Regiunea 3 Sud-Muntenia3.559,7765,42.151,0643,321,560,418,1

2000Romnia

22.435,24.098,114.117,14.220,018,262,918,9

Regiunea 3 Sud-Muntenia3.465,4624,72.115,4725,318,0361,0420,93

Sursa: Directia Regionala de Statistica

Dezechilibrul n structura pe vrste determinat de fenomenul de migraie al populaiei tinere, este o consecinta a atractivitatii extrem de reduse a locurilor de munca din anumite sectoare ale economiei nationale in primul rand din punct de vedere al castigurilor salariale.Reabilitarea conditiilor de munca si a nivelului salarizarii va conduce la cresterea interesului tinerilor pentru o gama mai larga de activitati si implicit a gradului de integrare a acestora in sistemul TVET.

Imbatranirea populatiei constatata la nivelul regiunii reclama implementarea unor politici, care sa conduca la prelungirea vietii active pentru adulti pe de o parte, iar pe de alta parte va determina modificarea ponderii tinerilor in structura populatiei ocupate in sensul cresterii oportunitatilor de integrare profesionala a acestora in toate sectoarele vietii economice.

Imaginea furnizat de analiza demografic, se caracterizeaz prin:

scderea numrului populaiei

densitate superioar mediei pe ar

creterea populaiei urbane pe fondul dominrii populaiei rurale

spor natural negativ

dominarea populaiei de naionalitate romn i de confesiune ortodox

Din analiza efectuat rezult faptul c potenialul populaiei constituie un punct relativ tare al Regiunii, dar care poate fi i sursa unor viitoare probleme legate de procesul transformrii economice.Avand in vedere ca prin Planul de Dezvoltare Regionala se prevede ca prioritate dezvoltarea serviciilor aceasta va conduce la cresterea ofertei de locuri de munca in primul rand cu adresabilitate tinerilor care vor detine competentele adecvate acestui domeniu. Oferta de job-uri pentru tineri influenteaza semnificativ atat numeric cat si ca gama de optiuni orientarea acestora pe viitor catre invatamantul profesional si tehnic.

2.1.2. PARTICIPAREA LA PIATA MUNCII

In perioada de tranzitie care a urmat dupa 1990 in Regiunea Sud Muntenia s-au inregistrat disponibilizari masive de personal in sectoarele industriale restructurate si anume: industria extractiva, industria chimica, industria metalurgica, industria constructoare de masini. Sectoare industriale precum: chimie, mecanica, electrotehnica, electromecanica ,extragerea si prelucrarea titeiului sunt la ora actuala in declin inregistrand reduceri continuie de personal.

Aceste fenomene au fost determinate de accelerarea restructurarii, urmata de disponibilizari masive de personal precum si de tendintele demografice negative inregistrate in Regiunea Muntenia Sud avand ca efect niveluri scazute ale participarii populatiei la activitatile economice.

In contextul tendintelor identificate pentru mediul de afaceri din regiunea 3 Sud Muntenia, tinand cont de prioritatile stabilite de Planul Regional de Dezvoltare precum si de perspectiva integrarii in UE se apreciaza ca pana in anul 2010 se vor inregistra cresteri economice in domenii precum electronica, automatica si informatica, transporturi, industrie alimentara, industria materialelor de constructii, constructii si lucrari publice, servicii, protectia mediului. Pentru aceste domenii de activitate este oportuna extinderea capacitatilor de formare prin invatamantul profesional si tehnic pentru a raspunde solicitarilor de calificari pe care piata muncii le va inregistra ca urmare a dezvoltarii acestor sectoare economice.

DomeniiPondere (%)

1Industrie43

2Constructii si lucrari publice7,5

3Servicii14

4 Agricultura si silvicultura35

5Protectia mediului0,5

DomeniiPondere (%)

1Industrie40

2Constructii si lucrari publice10

3Servicii27

4 Agricultura si silvicultura20

5Protectia mediului3

In prezent populatia ocupata este majoritar masculina, fiind dominata de populatia matura(25-50 de ani). Ponderea mare a populatiei mature in totalul populatiei ocupate se explica prin prelungirea vietii active pana la varste inaintate.

Analizand structura populatiei ocupate din punct de vedere al tipului de angajare se constata ca la nivelul regiunii cea mai mare pondere (peste 50%) este detinuta de persoanele care lucreaza cu norma intreaga fiind mai slab reprezentati cei care desfasoara activitati part-time ( de regula suplimentar fata de activitatea de baza) sau pe cont propriu (in special in domeniul mestesugurilor si agriculturii).

In ceea ce priveste raportul rural urban in structura populatiei ocupate, balanta este relativ echilibrata inregistrandu-se o diferenta de numai 3,2% mai mult in mediul rural.

Desi populatia ocupata este majoritar masculina, cea mai mare rata a somajului se inregistreaza in randul barbatilor fenomen datorat in primul rand disponibilizarilor colective care au vizat ramurile de activitate cu personal preponderent masculin.Totodata dezvoltarea industriei usoare a creat conditii favorabile pentru angajarea in procent mai mare a fortei de munca feminine.

Gradul de risc pentru somaj este diferit si in functie de pregatirea profesionala. In acest sens, in Regiunea Muntenia Sud se observa o reducere a ponderii muncitorilor ( de la 84,1% la 72,5%), in timp ce ponderea somerilor cu studii medii s-a dublat( de la 12,9% la 24,1%). Categoria cea mai expusa la somaj este reprezentata de absolventii liceelor teoretice care nu au nici o calificare, inatampinand mari dificultati in ceea ce priveste integrarea in viata activa. Ponderea mai mare a somerilor cu studii medii se explica prin numarul redus al locurilor de munca pentru care se solicita o calificare medie.

In Regiunea 3 Sud Muntenia evolutia ocuparii va fi influentata de un complex de factori. Pe de o parte, fluxul de investitii se apreciaza ca va genera noi locuri de munca. Se asteapta ca intreprinderile mici si mijlocii sa aiba, de asemenea, o contributie pozitiva asupra cresterii gradului de ocupare. Pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare si privatizare va induce presiuni asupra ocuparii, generand noi disponibilizari. De asemenea, in ciuda unei cresteri economice relativ ridicate, piata locurilor de munca ramane tensionata, in principal din cauza structurii pe varste si profesii a somerilor, care nu este corelata cu cererile din economie.

Din aceste considerente politicile de ocupare adoptate acorda o atentie deosebita recalificarii si reconversiei fortei de munca. Ca un rezultat agregat al acestor factori si ca urmare a politicilor de ocupare implementate la nivel regional, prognoza evidentiaza posibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului, la 8-9% in 2005.

In Regiunea 3 Sud Muntenia sunt identificate zone de restructurare industriala conform HG 399/2001. Zonele de restructurare industriala cu potential de crestere economica, in sensul hotararii de guvern, reprezinta concentrari geografice de localitati cu intreprinderi aflate in dificultate, nivel ridicat al somajului, probleme de poluare a mediului si care au totodata potential de crestere economica. Dintre localitatile apartinand celor XI zone prevazute in HG399/2001, in Regiunea 3 Sud Muntenia sunt urmatoarele:

Pitesti

jud. Arges

Targoviste

jud. Dambovita

Campulung Musceljud. Arges

Mioveni

jud. Arges

Curtea de Argesjud. Arges

Moreni

jud. Dambovita

Gaesti

jud. Dambovita

Pucioasa

jud. Dambovita

Costesti

jud. Arges

Titu

jud. Dambovita

Topoloveni

jud. Arges

Fieni

jud. Dambovita

Mija(I.L.Caragiale)jud. Dambovita

Componenta Investitii pentru Coeziune Economica si Sociala-RO 0108.03, din cadrul Programului Phare 2001 sprijina Guvernul Romaniei in implementarea politicii integrate a planurilor multianuale de dezvoltare regionala pentru proiecte de investitii, in sectoarele prioritare, in vederea cresterii potentialului economic si social in zonele identificate de restructurare industriala. Vor beneficia atat de investitii cat si de masuri pentru dezvoltarea institutionala finantate prin Programul Phare 2001, 10 unitati de invatamant TVET din Regiunea 3 Sud Muntenia, din zonele de restructurare industriala.

2.1.3.

NIVELUL DE PARTICIPARE LA FORMARE SI RETENTIA

La nivelul regiunii 3 SUD MUNTENIA, in anul scolar2001-2002 au fost cuprinsi in procesul de formare initiala 621.892 copii, elevi si studenti :

Invatamantul prescolar 85.517

Invatamantul primar si gimnazial 353.691

Invatamantul liceal 97.529

Invatamantul profesional 35.827

Invatamantul postliceal- 10771

Invatamantul superior-38.547

La 10.000 de locuitori revin 1539,3 elevi(14,3%)

Rata bruta de cuprindere scolara este de 62,9%, sub media pe tara (68,3%) existand variatii de la un judet la altul. Rata bruta de cuprindere a elevilor in invatamantul primar si gimnazial este mai mare , (96,7%) decat cea de cuprindere a elevilor in invatamantul postgimnazial (71,3%) si prescolar (61%), invatamantul primar si gimnazial fiind obligatoriu. Pe judete situatia statistica se prezinta astfel in tabelul urmator:

Tabel 2

Nivel de invatamantTotalInvatamant prescolarInvatamant primar si gimnazialInvatamant postgimnazialInv TVETInv.

profesionalInv liceal

(TVET)Ponderea

Lic .tehn.in

Inv.lic

Media pe tara68,367,59775,1

Media pe regiunea 3Sud Muntenia62,96196,771,362,6453,539.942,25

Arges72,87198,386,162484243

Calarasi57,458,596,560,463484656,68

Dambovita65,757,29670,658,1248,2136,533,63

Ialomita5857,995,265,361,3654,3245,6842,04

Giurgiu53,550,89844,65454,2743,3236

Prahova64,258,196,47671484646

Teleorman58,368,196,3726153,739,838,4

Sursa: Inspectoratele Scolare Judetene

An de an se indreapta mai multi elevi catre invatamantul TVET, in special pentru nivelele de calificare 1 si 2 . In anul scolar 2003-2004 ponderea invatamantului TVET in cadrul invatamantului postgimnazial a crescut de la 62,64% la 73,21% iar in cadrul invatamantului TVET a crescut ponderea nivelelor de calificare 1 si 2 ( de la 53,5% in anul scolar 2002-2003 la 63,03% in anul scolar 2003-2004). A scazut interesul pentru liceul tehnologic (ponderea invatamantului liceal tehnologic in cadrul invatamantului TVET a scazut de la 39,99% in anul scolar 2002-2003 la 31,47%, in anul scolar 2003-2004) dar a crescut in cadrul invatamantului liceal de la 42,25% la 43,34% Din totalul absolventilor anului scolar 2002-2003 , cu nivelul 3 de calificare , 10% continua studiile in invatamantul postliceal si 48,57% in invatamantul univeritar

Abandonul in invatamantul TVET la nivelul regiunii 3 SUD MUNTENIA se ridica la 4% tendinta mai pronuntata fiind la invatamantul profesional.

2.1.4

OFERTA DE CALIFICARE A SCOLILOR TVET

Scolile TVET ofera posibilitatea de formare profesionala pentru 24 domenii de calificare din 5 sectoare: Industrie, Constructii si lucrari publice, Servicii, Agricultura si sivicultura si Protectia mediului. Pe nivel de calificare, tinerii pot fi calificati intr-un singur domeniu .

Tabel 3 Niveluri de calificare a populatiei tinere anul scolar 2003-2004

DOMENIUL DE CALIFICAREPonderea domeniuluiN1N2N3N4

Industria alimentara3,41,20,91,3

Industria prelucrarii lemnului30,71,061,2

Chimie indutriala1,90,30,61

Energetic0,520,020,30,2

Electrotehnic9,51,92,55,07

Electromecanica2,81,21,020,6

Electronica automatica,si informatica tehnologica industriala3,90,10,43,30,01

Mecanic30,39,611,29,5

Transporturi1,91,9

Industria textila si pielarie6,23,22,080,92

Industria materialelor de constructi0,080,040,04

Telecomunicatii11

Constructii si lucrari publice6,12,221,9

Turism alimentatie publica si activitati conexe5,71,61,62,5

Finante5,85,8

Administratie1,91,9

Comert si servicii2,50,30,71,350,15

Tehnici poligrafice

Prestarii serviciu pentru populatie , industrie si comert2,42,4

Mica industrie(mestesuguri si artizanat)0,30,3

Ingrijire,infrumusetare si igiena corpului omenesc0,50,30,10,1

Posta

Agricultura,agromontan5.32.30.92.1

Silvicultura1.40.20.21

Veterinar1.60.10.21.3

Protectia mediului22

Sursa: Inspectoratele Scolare Judetene

In anul scolar 2003-2004 s-a constatat diminuarea numarului de clase de nivel 2 si 3 ca urmare a insertiei profesionale slabe a tinerilor in domeniile:

Nivel 2 Chimie industriala

Nivel 3 Transporturi, Industria textila si pielarie, Mecanic, Lucrari publice Agricultura, Chimie industriala, Electrotehnica, Silvicultura, Industria prelucrarii lemnului

Totodata din nevoia de a raspunde nevoilor de schimbare s-a constatat cresterea numarului de clase de nivel 2 si 3 in domeniile :

Nivelul 2 Mecanic, Electrotehnica, Electronica, Agricultura ,Turism, Industria textila si pielarie Industria materialelor de constructii, Comert

Nivelul 3 Finante, Administratie, Turism si alimentatie publica, Protectia mediului, Electronica, Telecomunicatii .

In perspectiva anului 2010 in Regiunea 3 SUD MUNTENIA vor trebui incluse calificari noi:

Nivelul 2 Montator tamplarie si mase plastice, Amenajari interioare, Montaj produse rigips, Lucrator in prelucrare, carne, peste, lapte.

Nivelul 3 Tehnician mecatronist, tehnician proiectant CAD, tehnician desenator pentru constructii si instalatii, tehnician designer vestimentar, tehnician analize produse alimentare, asistent social.

In Regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt domenii pentru care nu este oferta scolara : Posta, tehnici poligrafice, sau oferta este mult diminuata :

Mica industrie judetele :Ialomita, Giurgiu, Dambovita, Calarasi

Prestari servicii pentru populatie- judetele:Ialomita, Giurgiu

Industria materialelor de constructii- judetele :Ialomita, Giurgiu, Dambovita, Calarasi, Arges

2.1.5. NIVELUL ABILITATILOR GENERALE SI DE BAZA

Invatamantul TVET dezvolta elevilor abilitati de baza:

comunicarea la locul de munca

cooperare si lucrul in echipa

capacitate de adaptare la situatii noi ( mai mult la nivelul 3)

cultura si constiinta civica la toate nivelele, dandu-le noi dimensiuni.

Prin completarea curriculum-ului national cu curriculum-ul de dezvoltare locala, modernizarea procesului instructiv-educativ si a sistemului de evaluare, scolile TVET ofera posibilitatea formarii de noi competente solicitate pe piata muncii

cultura stiintifica si tehnologica (acceptabil pentru nivelele 1 si 2 si bine pentru nivelul 3)

antreprenoriat ( acceptabil pentru toate nivelele)

utilizarea calculatorului (slab pentru nivelele 1 si 2 si acceptabil pentru nivelul 3)

comunicarea intr-o limba straina ( slab pentru nivelele 2 si 3 si acceptabil pentru nivelul 3)

promovarea cetateniei democratice ( slab pentru toate nivelele)

Nivelul redus al unor competente solicitate pe piata muncii, e cauzat de lipsa resurselor.

2.2. CEREREA DE MUNCA

2.2.1. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Transformarea social, economic i politic, componente caracteristice perioadei de tranziie i trecerii la economia de pia au produs o serie de schimbrin structura pieei forei de munc, cu consecine majore att n domeniul social ct i n cel economic.Faptul c piaa forei de munc este o problem controversat, imaginile i situaia de suprafa ascunznd probleme crora economia i mediul social trebuie s le fac fa n viitor, impune o analiz atent i identificarea majoritii problemelor din acest domeniu.

Sugestiv, situaia pieei muncii din Regiune este redat n tabelul urmtor:

Tabel 4

Total populaiePopulaie cu vrst de muncPopulaie ocupatomeri

3.465.5001.444.40001.293.800150.600

(10,4%)

Tendina perioadei 1995 2000 a fost reducerea numrului persoanelor active [1.444,4 mii persoane n 2000, cu 9,6 mai mic dect n 1995] n favoarea celor inactive, fapt datorat n special fenomenului de mbtrnire al populaiei, sporului negativ i persoanelor cu alte surse de existen.

Aceeai tendin de scdere a avut-o i populaia ocupat, care la sfritul anului 2000 era de 1.293,8 mii persoane cu 160,3 mii persoane mai puin dect n 1995, acest fenomen fiind generat de procesul de restructurare economic.

Pe sectoare de activitate scderile s-au produs cu precdere n industrie, construcii i servicii comerciale i sociale, n acelai timp nregistrndu-se o cretere a ponderii populaiei ocupate n agricultur.

Structura pe grupe de vrste a populaiei ocupate indic ponderea ridicat deinut de persoanele ntre 35-49 ani [30,6%], urmat de cele n vrst de 25-34 ani [25,9%] i 50-64 ani [20,8%], ponderea populaiei tinere de pn la 24 de ani reprezentd 10,5% din populaia ocupat.

Dup nivelul de instruire, populaia cu studii superioare deine un procent destul de sczut de numai 6,3%, cea cu studii postliceale, tehnice i liceale deie 33,2%, iar cea cu studii profesionale i gimnaziale 41,1%Numrul salariailor din economia Regiunii a nregistrat pe durata perioadei analizate o scdere continu, ajungnd n anul 2000 la 620,8 mii persoane, cu 275,4 mii mai puin fa de 1995.

Comparativ cu acelai an, numrul salariailor din industrie a sczut cu 147,0 mii persoane, ajungnd n 2000 la 272,3 mii persoane, ceea ce reprezint 44,2% din numrul total de salariai2.2.2. PROCENTUL DE AGENTI ECONOMICI IN FUNCTIE DE NUMARUL DE ANGAJATI

Urmarea procesului de privatizare nc nefinalizat i de trecere la economia de pia, s-a nregistrat un declin fundamental al numrului i mrimii ntreprinderilor de stat concomitent cu creterea numrului de societi comerciale private.

Sectorul privat caracterizat de o evoluie n timp lent dar constant pozitiv, este relativ bine reprezentat la nivelul Regiunii, fiind susinut de crearea i dezvoltarea continu a ntreprinderilor Mici i Mijlocii (IMM).

n cadrul Regiunii, dintr-un total de 37.995 societi active existente la sfritul anului 2000, 27.503 erau IMM-uri, domeniile de activitate ale acestora acoperind majoritatea ramurilor economiei, fora de munc absorbit fiind de 222.440 salariai.

Tabloul IMM-urilor n contextul celor de mai sus se prezint astfel in tabelul urmator:

Tabel 5

Nr. unit((i activeCifra de afaceri- mil. lei -Nr. mediu de salaria(i

- pers -

Totaldin care:

IMMTotaldin care :

IMMTotaldin care :

IMM

Total Regiune Sud37.99527.503169.421.54774.736.472535.852222.440

din care:

1. Industrie4.2973.37387.023.83617.208.095297.82474.091

2. Construc(ii1.1908997.632.6375.651.92039.54428.289

3. Comer(26.35918.48455.516.04642.082.8087.45766.372

4. Servicii3.7612.70011.802.3254.576.27362.63325.568

5. Alte ramuri nenominalizate 2.3882.0477.446.7035.218.00448.39428.120

Sursa: Ancheta Structural( Anual( (n (ntreprinderi - 2000.

Procentul de agenti economici in functie de angajati poate fi apreciat prin urmatoarele caracteristici:

Numarul de IMM-uri din regiune este in crestere si cunoaste o diversitate tot mai mare;

Exista variatii de la un judet la altul;

Numarul de persoane angajate de angajatorii mari este in scadere ;

Marimea medie a companiilor este in scadere, aceasta caracteristica este comuna tuturor sectoarelor.

Toate aceste modificari conduc la concluzia ca, sunt necesare crearea de conditii, care sa permita pentru tineri, o reconversie cat mai rapida, astfel incat fiecare tanar sa aiba mai multe abilitati.

2.2.3. TIPURI DE OCUPATII

ESTIMAREA EVOLUTIEI OCUPARII FORTEI DE MUNCA PE RAMURI

Tabel 6

Mii persoane

DOMENIULPOPULATIE OCUPATA (2001)PERSPECTIVE DE SCHIMBARE A SECTORULUIPERSPECTIVELE PRIVIND EVOLUTIA POPULATIEI OCUPATECALIFICARI SOLICITATE

Agricultura610,4CrestereLegumicultor, crescator , ingrijitor animale domestice, pedolog , inginer agronom, consilier economist in economia mediului, inginer ecolog, tehnician veterinar

Silvicultura, expl.forestiera6,1Arboricultori, ingrijitor spatii verzi, economia mediului, ecologist, tehnician silvic

INDUSTRIE

extractiva28,8descresteredescrestere-

prelucratoare240,6descrestereDescrestere (mai putin prelucrarea lemnului)gaterist

tehnician la industrializarea lemnului

energie electrica si termica, gaze si apa22,0cresterecrestereinstalator incalzire centrala si gaze

instalator apa canal

instalator instalatii tehnico-sanitare si gaze

instalator retele exterioare apa

inginer constructii hidrotehnice

CONSTRUCTII42,5

constructii de cladiri si lucrari de geniu civilcresterecresterezidari

dulgheri

fierar betonist

asfaltator

asamblator, mintator profil aluminiu si geam termopan

constructii de autostrazi,drumuri,aerodroame si baze sportivecresterecresterefierar betonist

asfaltator

montator elemente prefabricate din beton armat

electrician in constructii

constructii hidrotehnicecresterestagnare-

COMERT82cresterecresterespecialisti in comert exterior

vinzator

agent comercial

merceolog

reprezentant tehnic si comercial

HOTELURI SI RESTAURANTE8,2cresterecrestere

hoteluricresterecresterereceptioner

manager in turism

agroturismcresterecrestereadministrator pensiune turistica

restaurantecresterecresterebucatar

ospatar

TRANSPORT SI DEPOZITARE35,8

Transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic si ocazionale (inchiriere)cresterecresteresofer

Transporturi rutiere de marfuricrestereCresteresofer autocamion sau masina de mare tonaj

Transporturi pe apa

POSTA SI TELECOMUNICATII10,7

telecomunicatii (inclusiv INTERNET)cresterecrestereinginer de sistem

ingineri electronisti in transporturi, posta si telecomunicatii

inginer de sistem in informatica

administrator retea calculatoare

administrator baze de date

manager proiect informatica

ACTIVITATI FINANCIARE, BANCARE SI DE ASIGURARI7,1

administrarea pietelor financiare (bursa, schimb de marfuri)cresterecresterebroker valori

agent de schimb

broker marfuri

evaluator

referent comert exterior

activitati lae caselor de pensii privatecrestereCrestereinspector de pensii,asigurari soaciale si asistenta sociala

activitati de creditare pe baza de contract (leasing financiar)cresterecrestereeconomist

TRANZACTII IMOBILIARE33,4cresterecrestereevaluator

agent imobiliar

ADMINISTRATIE PUBLICA20,1crestereStagnare (perfectionare)master in administratia publica

perfectionari legate de administatia in UE

INVATAMANT51,0Crestere si diversificareStagnare (specializare,

perfectionare)specializari legate de materii privind UE

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA43,0Crestere si diversificareStagnare (specializare,

perfectionare)medici specialisti (inclusiv specializari privind utilizarea thenologiei de virf in domeniu)

asistenti medicali (specializari privind utilizarea thenologiei de virf in domeniu)

ingrijitori la domiciliu

baby siter

asistent social

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE SI PERSONALEcresterecresterespecialisti in drept comunitar

specialisti in economie comunitara

consilieri, consultanti pe domenii specifice pietei comunitare

agenti publicitari

2.2.4. TIPURI DE ABILITI - OCUPAIONALE

ABILITI NECESARE N PREZENT, PROGNOZA PENTRU VIITOR ,,ABILITI GENERALE

n conformitate cu studiile realizate de Casele Corpului Didactic din judeele arondate Regiunii, de rezultatele inspeciilor colare de specialitate realizate de ISJ-uri, se poate constata necesitatea implementrii unor noi abiliti care s fie n concordan cu dezvoltarea pe termen scurt si mediu a nvmntului TVET, odat cu alinierea acestuia la sistemul i finalitile impuse de UE.

Tipurile de abiliti cerute pn n momentul de fa urmreau n general formarea la viitorii absolveni ai procesului de nvmnt tehnic i profesional unor atitudini pozitive fa de activitatea de producie n contextul lucrului n colectiviti de producie . Astfel se disting :

Abiliti generale :

a) comunicarea la locul de munc

b ) cooperare i lucru n echip

c ) capacitare de adaptare la situaii noi

d ) cultura i contiina civic

Abiliti noi formate de noua piaa a muncii:

A) cultura tiinific i tehnologic

B ) antreprenoriat

C ) utilizarea calculatorului

D ) comunicare n limba strin

E ) promovarea ceteniei democratice

Dezvoltarea socio-economic major din ultimul timp (tehnologizarea i modernizarea infrastructurii informatice) i politicile sociale actuale (acceptarea Romaniei in NATO si integrarea in structurile europene, schimbarile legislative si administrative) au dus la aparitia unor meserii noi pe piata muncii (reactualizarea COR: manager marketing, asistent maternal, broker, sef reintegrare sociala si supraveghere, designer, administrator credite, agent capital de risc, specialist resurse umane, formator, organizator / conceptor, director programe, designer pagini WEB, agent bursa, expeditor international, sef formatie paza si protectie, alpinist utilitar, modelor prototipuri auto, operator la masini unelte cu comanda numerica, operator la pregatirea, conservarea si ambalarea munitiei, montator aparate aer conditionat, supervizor geolog si foraj, inspector aeronautic, medic medicina de familie, kinetoterapeut, bioinginer medical, etc) si la o crestere a standardului in ceea ce priveste abilitatile necesare fiecarei ocupatii ( se pune accentul pe dezvoltarea Know-how-ului uman) .

Abilitati specifice viitorului:

1 ) aptitudine spatiala

2 ) aptitudine de percepere a formei

3 ) rapiditate in reactii

4 ) abilitati functionaresti

5 ) competitivitate

6 ) diplomatia

7 ) asertivitatea

8 ) adaptabilitatea

9 ) sociabilitatea

10 ) dinamism

Ca perspectiva de satisfacere a nevoilor de abilitati la nivel regional si judetean, in contextul nivelurilor de formare, se are in vedere urmatoarea structurare a abilitatilor:

Tabel 7

Domeniu Abilitati Nivel 1Abilitati Nivel 2Abilitati Nivel 3

Industriea,b,c,d

A,B,E

1,2,3,5,7,8,10a,b,c,d

A,B,D,E

1,2,3,5,7,8,10a,b,c,d

A,B,C,D,E

5,7,8,9,10

Constructiia,b,c,d

A,B,E

1,2,3,5,8,9,10a,b,c,d

A,B,D,E

1,2,3,5,7,8,9,10a,b,c,d

A,B,C,D,E

1,2,3,4,5,7,8,9,10

Serviciia,b,c,d

A,B,D,E

3,4,5,6,7,8,9,10a,b,c,d

A,B,C,D,E

3,4,5,6,7,8,9,10a,b,c,d

A,B,C,D,E

3,4,5,6,7,8,9,10

Agriculturaa,b,c,d

A,B,E

3,4,5,8,,10a,b,c,d

A,B,E

3,4,5,8,10a,b,c,d

A,B,C,D,E

2,3,4,5,7,8,9,10

Protectia Mediua,b,c,d

A,B,C,D,E

1,2,3,4,5,8,9,10a,b,c,d

A,B,C,D,E

1,2,3,4,5,6,7,8,9,10a,b,c,d

A,B,C,D,E

1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

2.3. CORELAREA DINTRE CERERE SI OFERTA PE PIATA MUNCII

Tranzitia la economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare a populatiei. Reducerea gradului de ocupare si implicit cresterea ratei somajului sunt fenomene care au insotit procesul tranzitiei.

In contextul transformarilor radicale aparute in plan economic si social piata muncii se confrunta cu un dezechilibru intre cerere si oferta cu implicatii profunde asupra gradului de ocupare inregistrat, in mod deosebit in randul tinerilor. Analizele si studiile realizate la nivelul Regiunii 3 Sud-Muntenia, releva dezechilibrul inregistrat pe piata muncii ca efect al:

necorelarea ofertei educationale cu cerintele pietei muncii caracterizata prin:

numarul mare de absolventi care nu au nici o calificare (absolventi ai liceelor teoretice)

mentinerea in structura retelei scolare a unor calificari pentru care cererea este redusa sau inexistenta pe piata muncii

includerea intr-un procent redus in oferta scolara a calificarilor pentru care se inregistreaza un deficit al fortei de munca

inexistenta in oferta scolara a unor calificari noi corelate cu solicitarile recent aparute pe piata muncii

nivelul de competente al absolventilor invatamantului profesional si tehnic necorespunzator cu cerintele angajatorilor

disponibilitate redusa la schimbare si la mobilitate profesionala

capacitate redusa de comunicare

disponibilitate redusa la mobilitate geografica

capacitate redusa de adaptare la transformarile micro si macroeconomice

La nivelul regiunii rata de plasare a absolventilor se mentine la un nivel redus, inregistrandu-se un numar mare de someri in randul tinerilor absolventi ( ponderea tinerilor este de 29,35% din totalul somerilor).

PROBLEME CHEIE LEGATE DE OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Obiectivul strategic al Uniunii Europene pentru anul 2010 este realizarea cresterii economice durabile, crearea unui spatiu economic bazat pe cunostere si refacerea conditiilor pentru ocupare deplina. Subordonat acestui obiectiv Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca are inserate obiective specifice si actiuni menite sa conduca la cresterea gradului de ocupare.

In contextul economico-social al regiunii, imbunatatirea functionarii pietei muncii este un deziderat major de a carui realizare este indisolubil legata cresterea gradului de ocupare.Realizarea acestui deziderat presupune implementarea la nivel regional a politicilor de ocupare fundamentate pe problemele specifice care caracterizeaza acest domeniu. La nivel regional ocuparea fortei de munca se confrunta cu probleme ce vizeaza, pe de o parte piata muncii ca relatie intre cerere si oferta, iar pe de alta parte principalii actori implicati, respectiv, angajatori si persoane in cautarea unui loc de munca.

In acest sens, problemele cheie legate de ocuparea fortei de munca identificate in Regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt:

1. Piata muncii se afla intr-o continua schimbare, iar flexibilitatea si adaptabilitatea reprezinta conditii esentiale de reusita;

2. Schimbarile economice muta accentul de la tehnologiile actuale spre cele moderne, care ridica eficienta de productie a bunurilor si serviciilor;

3. Locurile de munca din viitor vor fi diferite de cele actuale;

4. Integrarea tinerilor in viata activa va presupune detinerea cel putin a unei calificari in domeniile solicitate pe piata munci si cel mai frecvent a unei duble specializari;

5. Tinerii absolventi, care nu au nici o calificare, intampina mari dificultati in integrarea in viata activa, fiind nevoiti de cele mai multe ori sa se califice prin cursuri de scurta durata;

6. Dezvoltarea spiritului de echipa si a responsabilitatii la locul de munca vor conditiona pastrarea acestuia;

7. Abilitatile de comunicare si relationare vor fi esentiale pentru obtinerea si pastrarea locului de munca;

8. Siguranta locului de munca este relativa;

9. Locurile de munca actuale nu sunt atractive din punct de vedere al salarizarii si al conditiilor de munca;

9. Dezvoltarea abilitatilor de adaptare sunt esentiale pentru ocuparea unui loc de munca;

10. Mobilitatea geografica in cadrul regiunii sporeste sansele de integrare profesionala;

11. Perfectionarea continua a deprinderilor si abilitatilor, dezvoltarea capacitatii de mobilitate profesionale, asigura sanse mai mari de ocupare si pastrare a locului de munca;

12. Dezvoltarea abilitatilor de stabilire a scopurilor si prioritatilor, de a-si valorifica initiativa proprie, conditioneaza reusita integrarii tinerilor in viata activa.

Analizand problemele cheie legate de ocuparea fortei de munca se poate concluziona, ca in conjunctura actuala schimbarea reprezinta singura trasatura constanta, careia trebuie sa i se subordoneze educatia tinerilor pentru integrarea in viata activa.

2.4. CAPACITATEA SI CALITATEA OFERTEI

Baza materiala necesara procesului instructiv - educativ specific invatamantului TVET este intr-un proces de degradare fizica si morala si nu corespunde progresului tehnic si standardelor actuale de formare profesionala. Dotarea si capacitatea existenta permit realizarea orelor de instruire practica pentru un numar maxim de 15 elevi. Exceptie fac unitatile scolare care au fost scoli de aplicatie in programul Phare VET RO 94.05.

Domeniile deficitare in privinta bazei materiale sunt: Mecanic, Electric, Electronic, Industria alimentara, Industria textila si pielarie, Constructii, Industria prelucrarii lemnului, Agricultura, Veterinar, Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc etc. Echipamentele de simulare, care asigura conditii reale de munca sunt in numar foarte mic si nu corespund in totalitate nevoii identificate pentru 2010.

Evaluarea competentei la locul de munca ocupa o pondere foarte mica in cadrul evaluarii. Din totalul elevilor cuprinsi in scoli TVET, 70.83% desfasoara practica in ateliere scoala (cele mai multe necorespunzatoare), 22.5% la agenti economici si 6.67% la agenti economici si ateliere-scoala.

Numarul cabinetelor, atelierelor scoala, laboratoarelor, in care elevii desfasoara activitatea practica este redus iar dotarea nu mai corespunde cerintelor actuale.

Buna desfasurare a procesului instructiv - educativ al scolilor TVET, necesita echipamente pentru dotarea cabinetelor si laboratoarelor:

SECTOR Echipamente

Industrie

- laboartoare de: electronica, electrotehnica, electromecanica,

constructii etc.

- ateliere software pentru simularea proceselor industriale

- ateliere mecanice

- laboratoare de masurari tehnice

- ateliere de diagnosticare si reparatii auto

- laboratoare psihologice(auto)

- cabinete de desen tehnic

- laboratoare pentru analiza calitatii pentru produselor alimentare

- ateliere de croitorie

Servicii

- cabinete pentru firme de exercitiu

- cabinete pentru studiu marfurilor

- cabinete de tehnica vanzarii

- laboratoare de:

- preparate culinare

- cofetarie- patiserie

- tehnica servirii consumatorilor in unitati de alimentatie publica

- cabinet pentru estetica etc.

Agricultura si silvicultura

- instrumentar pentru biomentria animalelor domestice

- trusa pentru castrarea animalelor de talie mica si mare

- ruse pentru altoit

- ovoscoape

- aparate pentru analiza calitativa a laptelui

- truse pentru examinarea microorganismelor

-umidometre

- higrometre

- refractrometre

- echipamente de recoltat porumb pe sase randuri (CP)

- truse vitipomicole etc.

Protectia mediului

- laboratoare pentru analiza calitatii mediului (spectrofotometre, calorometre, refractometre, polarimetre, pH-metre, conductrometre, vascozimetre, aparate pentru distilare apa, termostate, autoclabe, aparate xoxhlet, truse cromatrografice etc.)

O dimensiune comuna a continuturilor din truchiul comun de la toate specializarile se refera la utilizarea calculatoarelor in controlul si conducerea proceselor industriale. Aceasta dimensiune este atinsa intr-o oarecare masura numai in cadrul programului AEL , unde raportul calculator- elev in sala de curs, este de 0,5.

Pentru realizarea acestui obiectiv in cadrul scolilor TVET s-au achizitionat calculatoare prin intermediul unor programe ale Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului pentru Licee, Grupuri Scolare si Unitati de Invatamant din mediul rural prin SOROS, prin alte venituri extrabugetare ale unitatilor scolare ,dar fara sa fie satisfacuta nevoia de calculatoare.

2.4.1. ACOPERIREA ARIILOR OCUPATIONALE SI ADECVAREA ACESTEI ACOPERIRI DIN PERSPECTIVA CERERILOR DIN 2010

Regiunea 3 SUD MUNTENIA ofera oportunitati de formare pentru 24 domenii de calificare. Aceasta oferta variaza de la un judet la altul si nu acopera integral toate ariile ocupationale solicitate de piata: industrie alimentara, industrie textila si pielarie, electronica, mica industrie, servicii etc., sau este supradimensionata pentru calificarile din domeniile: mecanic, electrotehnic, chimie industriala, etc. De asemenea oferta de formare profesionla nu se armonizeaza cu ponderile sectoriale si cu ponderile pe nivele de calificare de pe piata muncii.

Tabelul de mai jos ilustreza numarul de scoli care formeaza tineri pentru fiecare domeniu de calificare si gradul de acoperire sectoriala si pe nivel:

Tabel 8

DOMENIUL DE CALIFICARENumarul de unitati scolare TVET

Industria alimentara22

Industria prelucrarii lemnului23

Chimie indutriala10

Energetic4

Electrotehnic45

Electromecanica28

Electronica automatica,si informatica tehnologica industriala28

Mecanic117

Transporturi7

Industria textila si pielarie33

Industria materialelor de constructi3

Telecomunicatii7

Constructii si lucrari publice31

Turism alimentatie publica si activitati conexe31

Finante21

Administratie11

Comert si servicii14

Tehnici poligrafice-

Prestarii serviciu pentru populatie , industrie si comert40

Mica industrie(mestesuguri si artizanat)8

Ingrijire,infrumusetare si igiena corpului omenesc6

Posta-

Agricultura,agromontan43

Sivicultura11

Veterinar11

Protectia mediului23

2.4.2. PERFORMANTE ALE ELEVILOR DIN SCOLILE TVET

Procentul de promovare a examenului de bacalaureat, a examenului de competenta profesionala si rezultatele la concursurile scolare, reliefeaza rata de reusita a elevilor si calitatea formarii profesionale oferite de scolile TVET .

REZULTATELE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT, EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA SCOLI PROFESIONALE, EXAMENUL DE COMPETENTE PROFESIONALE

Tabel 9

Tipul examenului Nivelul 1si 2

(procent promovare) Nivelul 3

(procent de promovare)

2002200320022003

Bacalaureat74,9466,57

Competenta profesionala99,9999,93

Absolvire 100%100%

In contextul acestor rezultate se desprinde ideea unui formalism evident in ceea ce priveste modalitatea de evaluare finala a elevilor, mai ales in situatia celor provenind din Scoala Profesionala si Scoala de Ucenici, ce pregatesc forta de munca corespunzatoare nivelurilor 2 si 3.

De asemenea rezultatele obtinute la Examenul de Competente Profesionale pentru absolventii de invatamint liceal tehnologic sunt neconcordante cu situatia reala a pregatirii profesionale a absolventilor, fapt evidentiat de numarul mic de elevi de liceu care fac fata solicitarilor angajatorilor.

Se impun modificari structurale privind finalizarea studiilor de specialitate, a elevilor absolventi ai invatamantului TVET, ca forma de organizare si exigenta a comisiilor de evaluare.

La concursurile scolare, in Regiunea 3 SUD MUNTENIA s-au obtinut in anul scolar 2002-2003 mai multe premii si mentiuni :

Pentru nivelul 3 de calificare

3 premii I Domeniile: Veterinar, Turism si alimentatie publica, Tehnic

3 premii II Domeniile: Agricultura, Telecomunicatii, Prestari servicii pentru populatie

6 premii III Domeniile: Electronica, Servicii , Constructii, Chimie industriala, Veterinar

23 de mentiuni

Pentru nivelele de calificare 1 si 2

7 premii I - Domeniile: Electric, Industrie alimentara,Constructii, Comert,Mecanic

5 premii II Domeniile: Mecanic, Electric,Industria textila si pielarie

3 premii III Domeniile: Mecanic, Prestarii servicii pentru populatie, Electric

16 mentiuni

Rezultatele demonstreaza ca la nivel de virf, elevii Regiunii sunt bine pregatiti.

2.4.3. TIPUL SCOLILOR TVET SI ADECVAREA CLADIRILOR IN CARE FUNCTIONEAZA SCOLILE

In Regiunea 3 SUD MUNTENIA functioneaza toate tipurile de scoli TVET:

- 195 pentru invatamantul liceal si profesional

- 13 pentru invatamantul postliceal

- 30 facultati cu profil tehnic

In anul scolar 2003-2004 numarul scolilor TVET a crescut fata de anul scolar 2002-2003, prin extinderea claselor de Scoala de arte si meserii in mediul rural.

Examinand reteaua unitatilor scolare TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA se constata:

Numar mare de scoli cu oferta excedentara pentru unele calificari

Numar mic de scoli cu clase pentru calificari din domeniile :

industria materialelor de constructii (Dambovita, Ialomita, Arges, Giurgiu)

telecomunicatii (Arges, Ialomita)

transporturi (Arges, Giurgiu, Ialomita, Prahova)

mica industrie (Dambovita, Calarasi, Arges, Giurgiu, Ialomita)

Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc (Arges, Giurgiu, Prahova)

veterinar

silvicultura

Concentrarea scolilor de acelasi tip in mediul urban

Numar insuficient de scoli in unele zone populate care sa acopere toata gama de calificari a zonei (Oltenita-Calarasi, Topoloveni-Campulung, Curtea de Arges, Costesti-Arges, mediul rural din toata regiunea etc)

Numar insuficient de scoli in unele zone in care vor avea loc cresteri sectoriale. Elevii sunt fortati sa studieze intr-un domeniu nepotrivit zonei si optiunilor lor.

Calitatea cladirilor poate avea un impact semnificativ asupra dorintei elevilor de a merge la scoala si asupra capacitatii lor de a accesa tipul adecvat de formare. In acest sens toate cladirile trebuie partial sau total reabilitate pana in 2010 si dotate minimal. Scolile nu sunt accesibile pentru elevii cu probleme de mobilitate.

2.4.4. CAPACITATEA SI CALITATEA RESURSELOR

Pentru unitatile scolare TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA s-au achizitionat calculatoare prin intermediul unor programe ale Ministerului Educatiei Cercetarii i Tineretului pentru licee, grupuri scolare i unitati de invatamant din mediul rural si din veniturile extrabugetare ale unitatilor scolare.

Raportul calculator/elev in sala de curs, la nivel regional este 0,5. Raportul la nivel de judete este urmatorul:

Judetul Prahova: 0,7

Judetul Calarasi: 0,6

Judetul Dambovita 0.5

Judetul Arges: 0,4

Judetul Teleorman: 0,3

Judetul Giurgiu: 0,4

Judetul: Ialomita: 0,4

Calculatoarele sunt utilizate in special pentru initiere folosind programul IEARN (Educatie pe Internet), pentru birotica si pentru desfasurarea lectiilor la diferite discipline de invatamant, Programul AEL (Asistent Educational pentru Liceu).

2.4.5. aDECVAREA ABILITATILOR SI A CALIFICARILOR PERSONALULUI DIDACTIC, A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL SI A MANAGERILOR PENTRU VIITORUL TVETPersonalul didactic din scolile TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA poseda calificari profesionale si pregatire metodologica n domeniul didacticii generale si didacticii disciplinei.

Dezvoltarea profesionala a personalului didactic din TVET s-a materializat pana in prezent in participarea unui numar insemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate in cadrul Programului Phare TVET si dupa incheierea acestuia, in cadrul CCD - urilor judetene. Astfel s-au desfasurat cursuri de formare cu urmatoarea problematica:

Abilitare curriculara a cadrelor didactice n vederea implementarii curriculei VET;

Educatia antreprenoriala;

Orientare si consiliere vocationala;

Formarea competentelor de utilizare IT n procesul didactic;

Metode active de indrumare si instrumente alternative de evaluare;

Interdisciplinaritate si munca in echipa;

Managementul proiectului;

Management si finante.

Noile abilitati si cunostinte ale cadrelor didactice din TVET se refera la:

Cunostinte de actualitate specifice domeniului profesional;

Invatare centrata pe elev;

Utilizarea IT n procesul de instruire;

Competente de lucru cu elevii cu nevoi speciale.

Managerii din TVET trebuie sa-si perfectioneze competentele:

De administrare a noilor structuri institutionale a TVET;

De gestiune integrata si de asigurare a calitatii n TVET;

De planificare a ofertei educationale in acord cu cererea de pe piata muncii si cu masurile de dezvoltare economica locala si regionala;

De realizare a unor parteneriate durabile si functionale cu agentii economici si cu ceilalti parteneri sociali interesati de formarea profesionala.

In momentul de fata , la nivelul Regiunii, asa cum rezulta din baza de date ale ISJ marea majoritate a cadrelor didactice din TVET sunt calificate. Singurele exceptii se inregistreaza la unele SAM din mediul rural si la unele meserii si specializari de actualitate, nou introduse, la care reconversia profesionala a cadrelor didactice nu s-a finalizat inca. Calificarea este insa valabila pentru specializarile traditionale. Lipsa bazei materiale adecvate precum si a personalului calificat reprezinta principalele frine in ceea ce priveste introducerea noilor calificari.

In timpul cel mai scurt se impun recalificari ale cadrelor didactice de specialitate in domeniile solicitate de piata muncii. Cele mai importante domenii pentru care se solicita reabilitare pentru cadrele didactice sunt: cele impuse de noile calificari impuse de dinamica dezvoltari pietii muncii.

2.4.6.CALITATEA IN TVET

Calitatea in educatie inseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna, completa si utila dezvoltare.

Asigurarea calitatii in scolile TVET din regiune se materializeaza prin aplicarea politicii educationale puse in practica de un management adaptat realitatilor scoli, calitatea prestatiei didactice a corpului profesoral, calitatea resurselor existente si gasirea de modalitati de imbunatatire a acestora .

Tratarea individuala a factorilor care influenteaza calitatea la nivelul scolilor TVET din regiune, in conformitate cu punctele de vedere ale ISJ, conduce la urmatoarele concluzii:

Asigurarea calitatii prin calitatea managementului

Se disting cateva puncte slabe, cum ar fi:

In multe unitati scolare directori nu fac parte din categoria profesorilor de specialitate tehnica, fiind departe prin pregatirea lor de problematica specifica activitatii scolii;

Exigenta scazuta a managerilor care nu se impun la nivelul colectivului si nu imprima un spirit performant activitatii;

Multi directori acorda un buget de timp exagerat problemelor cu caracter administrativ in detrimentul celor specifice indrumarii, consilierii si orientarii;

Exista destui directori care nu participa la activitatile didactice ale profesorilor si maistrilor instructori, prin nerealizarea de asistente la lectii ceea ce reduce la 0 activitatea de consiliere la acest palier;

Directorii nu au suficienta libertate de miscare in conditiile unei centralizari institutionale;

Nu exista o deschidere manageriala suficienta in ceea ce priveste participarea scolilor la proiecte.

Asigurarea calitatii prin calitatea prestatiei didactice

Se disting citeva puncte slabe, cum ar fi:

Incapacitatea corpului didactic de a se adapta transformarilor de formare impuse de piata muncii, prin lipsa de interes privind reconversia profesionala catre domeniile de interes, constituind prin aceasta atitudine o frina importanta in directia implementarii noilor calificari si specializari;

Nemultumirile salariale constituie in unele cazuri alibiurile lipsei de implicare;

Neadaptarea stiintifica la noile continuturi, in special la profesorii de specialitate tehnica, care nu predau la nivelul dezvoltarii tehnice a domeniului in cauza.

Asigurarea calitatii prin calitatea resurselor utilizate Se disting citeva puncte slabe , cum ar fi:

Cu exceptia scolilor din Programele Phare, celelalte au resurse tehnice insuficiente si neadaptate progresului tehnologic;

Lipsa resurselor financiare utilizabile in directia procurarii de materii prime si materiale consumabile in tipul instructiei;

Activitatea de instruire cu clasa intreaga, in conditiile in care resursele sunt neadaptate acestui specific;

Lipsa autofinantarii ca modalitate de ameliorare a resuselor;

Disfunctii de parteneriat cu agentii economici care nu participa decit formal la dezvoltarea institutionala.

Asigurarea calitatii prin calitatea consilierii si orientarii Consilierea pe care o vor furniza inspectorii completeaza celelalte laturi ale consilierii realizate la nivelul unitatii de invatamint, prin :

prestatia individuala a cadrului didactic (in special dirigintele clasei) care prin actiuni specifice realizeaza orientarea si indrumarea la nivelul elevilor. Acest proces decurge in general bine;

Consilierea profesorului prin actiuni organizate in acest sens de CCD (se realizeaza si este eficienta);

Consilierea profesorului prin activitatile organizate la nivel de Comisii metodice, colective de catedra (de multe ori formale, lipsite in unele scoli de eficienta);

Participarea cadrelor didactice la obtinerea de grade didactice;

Consilierea profesorului realizata de managerul scolii (insuficient realizata de catre cei in cauza, uneori).

Inspectia scolara se ocupa in primul rand cu aprecierea si evaluarea calitatii educatiei furnizate de scoli. Consilierea si evaluarea trec in prim plan, controlul trecand pe plan secund.

Indicatorii de performanta vizeaza:

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi;

Modul in care scoala sprijina si incurajeaz dezvoltarea personala a elevilor;

Calitatea activitatii personalului didactic;

Calitatea managemnetului scolar si eficienta cu care sunt folosite resursele;

Calitatea curriculum-ului, calitatea activitatilor extracurriculare si modul in care curriculum-ul national si cel local sunt puse in practica;

Relatiile scolii cu parintii;

Relatiile scolii cu comunitatea locala;

Respectarea legislatiei in viguare si a regulamentelor;

Atitudinea elevilor fata de educatia pe care le-o furnizeaza scoala.

.2.4.7. CAPACITATEA DE A RASPUNDE NEVOILOR INDIVIDUALE

Nici un elev nu este identic cu altul.

Unii copii se nasc cu deficiene, alii pot cpta unele deficiene pe parcursul vieii, alii provin din medii defavorizante.

Unii elevi sunt nali, alii sunt scunzi; unii sunt timizi, alii sunt ndrznei; unii nva mai repede, alii nva mai ncet.

Frecventarea colii obinuite de ctre elevii cu dizabiliti sau de ctre cei care provin din medii defavorizante trebuie s sporeasc oportunitile acestora de nvare, prin interaciune cu ceilali elevi. n acelai timp este stimulat participarea acestor elevi la viaa comunitii.

Elevii cu dificulti de nvare sau cu handicap sunt deseori exclui din societate. Aceast excludere reduce ansele lor de a nva, de a se dezvolta. Ei sunt dezavantajai o dat n plus. n mediul rural, de exemplu, frecventarea colii locale rmne singurul mod de a asigura dezvoltarea personal a elevului i includerea n societate a tuturor copiilor.

Profesorilor le revine responsabilitatea special de a asigura participarea deplin a tuturor elevilor la viaa social precum i asigurarea c acetia beneficiaz de oportuniti egale n ceea ce privete educaia.

Aceti elevi beneficiaz de oportuniti de nvare n msura n care profesorul:

cunoate punctele forte i punctele slabe ale elevilor i proiecteaz leciile innd seama de acestea;

utilizeaz strategii de predare-nvare difereniat;

adapteaz curriculum-ul astfel nct s se potriveasc pentru toi elevii;

este sprijinit de ceilali profesori, de prini i de alte categorii de profesioniti;

are credina c toi copii au dreptul la educaie i c toi copiii sunt capabili s nvee.

Toate acestea se realizeaza intr-o masura foarte mica in scolile TVET ale Regiunii.

Integrarea acestor elevi n colile TVET presupune n prezent ca respectivii elevi s se adapteze la ceea ce exist n coli. Pentru elevii cu handicap fizic funcioneaz coli TVET speciale.

n colile TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA au fost integrai n ultimii 3 ani colari, cu precdere la coala profesional, respectiv Scoala de Arte si Meserii o serie de elevi provenii din colile speciale (uniti colare n care sunt colarizai elevi cu dificulti de nvare i cu handicap). Repartizarea elevilor s-a realizat in functie de optiunile si aptitudinile acestora si in functie de domiciliul parintilor, pentru reintegrarea lor in familia naturala. Incepand cu anul scolar 2003 2004 unele scoli speciale au in planul de scolarizare clase speciale de invatamant profesional (de exemplu, pentru domenii profesionale cum ar fi textile pielarie, industria prelucrarii lemnului). Pentru elevii cu handicap locomotor nu sunt create conditii speciale de acces si de invatare. Metodele de predare nu sunt adaptate unei nvri difereniate care s rspund nevoilor individuale ale elevilor.

Profesorii resimt nevoia de formare privind strategii de predare - nvare difereniat.

2.5. MECANISMELE DE PARTENERIAT SI COLABORARE EXISTENTE IN REGIUNE

In contextul unei societi care se schimb, opernd modificri de form i de fond la nivelul tuturor subsistemelor sale, nvmntul romnesc trebuie s i asume o nou perspectiv asupra funcionrii i evoluiei sale. n cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educaional trebuie s devin o prioritate a strategiilor orientate ctre dezvoltarea educaiei romneti.

Rspunznd cerinelor sociale, unele coli TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA i-au orientat ntregul lor demers asupra elevilor, care trebuie s devin centrul de interes al parteneriatului practicat n domeniul educaiei colare.

Un rol important n educarea elevilor l constituie parteneriatul cu familia. Pornind de la aceste premise, efortul ndreptat ctre cunoaterea familiei ca partener potenial s-a orientat ctre:

statutul pe care elevul l are n cadrul su familial;

avantajele pe care le poate ctiga n cadrul parteneriatului;

beneficiile pe care le poate aduce colii, ca partener real.

n relaiile dintre coal i prini au aprut unele disfuncionaliti generate de:

lipsa de interes din partea prinilor n raport cu educaia i, n particular, n raport cu evoluia propriilor copii;

probleme severe cu care se confrunt unele familii;

marginalizarea i automarginalizarea unor familii defavorizate;

barierele n comunicarea interpersonal;

restriciile care in de timpul limitat i de lacunele informaionale.

Pentru depirea acestor bariere, care genereaz n mod inerent parteneriatul dintre coal si prinii elevilor scolilor TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA, si-au asumat ca prioriti:

ameliorarea modalitilor de informare a prinilor;

transformarea comitetelor de prini n structuri active i dinamice care i pot asuma rolul de referin n relaia dintre coal i prini;

elaborarea i implicarea sistematic a unor proiecte centrate pe parteneriatul cu prinii;

organizarea unor activiti extracolare diversificate n regim de parteneriat.

Centrat pe stabilirea unui echilibru ntre cererea i oferta educaional, parteneriatul dintre coal i agenii economici are un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltrii personale i a inseriei socio-profesionale a viitorilor absolveni.

Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agenii economici poate s le aduc colii i elevilor si, colile TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA au elaborat i aplicat o strategie n acest sens punnd accent pe:

identificarea agenilor economici cu valoare de parteneri poteniali ai colii;

identificarea problemelor, nevoilor concrete i cererii de educaie la nivelul partenerilor poteniali;

stabilirea prioritilor pe care coala dorete s le acopere prin intermediul parteneriatului;

clarificarea condiiilor concrete pentru derularea efectiv a parteneriatului;

informarea, sensibilizarea i atragerea agenilor economici;

conceperea i elaborarea protocoalelor dintre coal i agenii economici.

Un numr mare de coli TVET din regiune desfoar parteneriate active cu agenii economici pentru instruirea practic a elevilor i cu comunitile locale pentru asigurarea resurselor bugetare.

2.5.1. EXEMPLE DE BUNA PRACTICA PRIVIND PARTENERIATUL IN REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA

Un grup colar de construcii are un parteneriat cu primria, parteneriat ce are ca obiect de activitate repararea mobilierului (bnci colare) de la colile care nu au posibilitatea s i le repare singure. Primria a adus materialul lemnos i cel pentru asamblare, iar colile pun la dispoziie scheletele metalice.

Scheletele metalice ale bncilor sunt reparate n atelierele de lctuerie ale grupului colar de construcii (ndreptate, sudate, curate, vopsite), iar partea lemnoas a bncii i asamblarea se execut la atelierul de tmplrie. Prin aceast activitate s-a rezolvat o activitate arztoare a colilor, aceea a lipsei fondurilor pentru materialele necesare instruirii practice.

Acelai grup colar are parteneriate i cu ageni economici, parteneriate care se materializeaz n desfurarea instruirii practice a elevilor. n orele de instruire practic elevii, mpreun cu muncitorii, execut toate tipurile de lucrri specifice construciilor: lucrri de betoane, zidrii, zugrveli i vopsitorii, faianri, lucrri de armturi, instalaii de iluminat interioare i automatizri precum i nlocuirea instalaiei electrice la un spital din oras.

La un alt agent economic elevii au executat produse din lemn (mobil, cofraje, tmplrie etc.) folosind utilaje de nalt performan cu un randament sporit i de o complexitate mare. Aceti ageni economici angajeaz anual 80% dintre absolvenii grupului colar.

Un grup colar tehnologic are un parteneriat cu o agenie naional, parteneriat care vizeaz pregtirea antreprenorial a elevilor grupului colar n cadrul programului Sprijin ntreprinztori i administrarea centrelor de afaceri. Proiectul dezvoltat n cadrul acestui parteneriat are ca rezultat nfiinarea n cadrul colii a unui Incubator de afaceri.Un colegiu cu experien bogat n derularea de proiecte, are un parteneriat cu Consiliul Judeean i cu Inspectoratul colar Judeean constnd n derularea unui proiect n cadrul Programului Phare 2000 Dezvoltarea resurselor umane n contextul restructurrii industriale. Proiectul intitulat Centrul agroturistic judeean are drept scop valorificarea potenialului uman din mediul rural i urban capabil s nfiineze i s dezvolte microferme agroturistice.

Grupul int este alctuit din locuitori din zonele turistice, absolveni ai nvmntului liceal/profesional aflai n omaj sau fr ocupaie, persoane disponibilizate prin lichidarea ntreprinderilor, persoane cu handicap fizic.

Aceeai coal desfoar parteneriate cu AJOFM i Camera de Comer, Industrie i Agricultur judeene pentru desfurarea unor cursuri de formare continu a adulilor pentru calificri din domeniul serviciilor.

Cu primria din oraul ei coala are un parteneriat activ care contribuie la dezvoltarea relaiilor cu comunitatea local prin:

promovarea de ctre coal a unei oferte educaionale adaptat la nevoile populaiei colare i care rspunde prioritilor de dezvoltare economico-social la nivel local i regional;

cooptarea n consiliul de administraie al colii a viceprimarului localitii care este i preedintele CLDPS;

prestarea de ctre elevii colii unor servicii de alimentaie public n cadrul unor programe sociale iniiate de primrie pentru persoanele defavorizate i cu prilejul unor manifestri culturale tradiionale;

asigurarea de ctre primrie a serviciului de paz i protecie a elevilor;

susinerea financiar de ctre primrie a unui proiect de dotare a colii cu echipamente IT, proiect iniiat de ctre o coal din Frana.

Colegiul respectiv deruleaz de aproape 10 ani un parteneriat colar cu o coal din Frana materializat n schimburi anuale de elevi i profesori. n prezent cele dou coli partenere au n desfurare un proiect lingvistic n cadrul Programului SOCRATES. Parteneriatul pe care unitatea de invatamint o realizeaza cu CLDPS este fundamental in sensul in care politica educationala la nivelul scolii este adaptata ceritelor externe , in cotextul analizelor de dezvoltare pe termen scurt si mediu realizate de catre fiecare CLD.

Scoala nu mai aplica o politica individuala , ci face parte dintr-un intreg al dezvoltarii, in concordanta cu solicitarea de forta de munca pe piata , acum si in perspectiva . In aceeasi masura dezvoltarea locala evidentiata de activitatea CLD ului este subordonata dezvoltarii regionale pe care o tuteleaza Agentiile de Dezvoltare si Consortiile regionale .

In acest sens parteneriatul scolii cu respectivele institutii se realizeaza eficient prin consultarii periodice, vizite in sistem a persoanelor responsabilizate in acest sens, participarea personalului didactic nominalizat in acest sens la activitatile organizate de CLD-uri, Consortiile Regionale .

SECTIUNEA 3

Analiza SWOT RESURSE UMANE

Puncte tariPuncte slabe

Predominarea fortei de munca tinere

Procentul ridicat al populatiei angajate ( in partea de nord a Regiunii)

Disponibilitatea programelor de reconversie si formare profesionala

Nivel ridicat de includere in invatamantul gimnazial si liceal

Existenta centrelor universitare ale regiunii

Existenta in centrul regiunii a centrului universitar Bucuresti

Disponibilitatea formarii continuie si programele de educatie

Scaderea numarului populatiei active

Procent scazut al angajatilor cu studii superioare

Lipsa oportunitatilor de ocupare in special in zonele rurale

Lipsa stimulentelor financiare pentru someri pentru obtinerea unui loc de munca

Armonizarea insuficienta a sistemului educational cu cererile de pe piata fortei de munca si dezvoltarea viitoare a societatii

Conditii insuficiente pentru integrarea grupurilor dezavantajate

Capacitatea inegala si insuficienta a structurii serviciilor sociale si a facilitatilor sociale

OportunitiAmeninri

mbuntirea sistemului educational

Programe de formare orientate catre formarea abilitatilor cerute pe piata fortei de munca

Dezvoltarea antreprenoriatului

Programe intocmite pentru includerea sociala egala pe piata fortei de munca pentru barbati si femei

Cooperarea cu alte tari in sectorul educational si de formare Subestimarea problemelor sistemului educational

Intensificarea discrepantelor intre cerere si oferta pe piata fortei de munca

Aparitia si conturarea de noi probleme sociale

Somaj ridicat in randul noilor absolventi de licee si colegii

Migrarea in strainatate a fortei de munca calificata

3.1. PRIORITATI

Prioritatea 1: Armonizarea sistemului TVET cu piata muncii, pe baza de studii si cercetari

Obiectiv: Corelarea ofertei scolare cu cererea existenta pe piata muncii prin includerea in scolile din sistemul TVET a calificarilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel regional

Context: In regiunea 3 Sud - Muntenia s-a constatat existenta unor dezechilibre intre cererea de calificare si oferta educationala in cadrul sistemului TVET, ceea ce determina un grad redus de integrare profesionala a absolventilor.

inta / Rezultate msurabile

Includerea in oferta educationala a scolilor TVET a cel putin 75% din calificarile de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel regional

Sursa datelor

ISJ

Msurat prin:

Plan de scolarizare pentru invatamantul TVET

Evaluarea institutionala a unitatilor scolare TVET (Cap. Eficienta externa)

Analize privind insertia profesionala a absolventilor

Msuri/Aciuni pentru atingerea obiectivului:

Infiintarea unui serviciu de cercetare si prognoza a pietei muncii in cadrul Regiunii 3 Sud-Muntenia;

Corelarea anuala a planului de scolarizare pentru invatamantul TVET cu studiile realizate si prognoza pietei muncii

Dezvoltarea de noi calificari si competente pentru nivelele de calificare 2 si 3, conform studiilor realizateTermene

2005

2010

2010Organizaie responsabila

Consiliul pentru Dezvoltare Regionala

ISJ

AJOFM

ISJ/CLD

Parteneri:

AJOFM, autoritati locale si regionale, parteneri sociali (org. patronale, asociatii profesionale, camere de comert, agenti economici, parinti, consiliile elevilor).

Resurse: Resurse ale autoritatilor locale si regionale Surse atrase de la parteneri sociali Finantari externe

Prioritatea 2: ASIGURAREA DE SANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA INVATAMANT SI INSERTIA PROFESIONALA A TINERILOR

Obiectiv: Cresterea numarului elevilor din mediul rural, a elevilor cu dificultati de invatare si a celor cu handicap cuprinsi in sistemul TVET, integrati socio-profesional

Context:

In regiunea 3 Sud Muntenia se constata existenta accesului limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVET, determinat de:

Situatia materiala precara a familiilor din mediul rural;

Numarul mic de unitati scolare TVET din mediul rural;

Lipsa informatiei;

Personal didactic necalificat.

Elevii cu dificultati de invatare si cu handicap nu beneficiaza de oportunitati egale in ceea ce priveste educatia.

inta / Rezultate msurabile Cuprinderea absolventilor de gimnaziu din mediul rural in invatamantul TVET in proportie de 100 % pentru nivelul 1 si echivalentul nivelului 1 de calificare, 75% pentr