Primaria Miroslava

Departamentul Stare Civila

2009

CUPRINS

1. Scurt istoric2. Cadrul organizatoric si functional ala ctivitatilor de stare civila3. Etapele procesului decisional4. Rectificarea actelor de stare civila5. Dobandirea si schimbarea numelui persoanelor fizice pe cale

administrative6. Transcrierea actelor/certificatelor de stare civila7. Mentiuni de stare civila8. Casatoria9. Decesul10.Inregistrare nou nascuti11.Contencios administrative12.Cariera functionarilor publici si desfasurarea raporturilor de serviciu13.Concluzii14.Bibliografie

SCURT ISTORIC

Comuna Miroslava cu satele componente face parte din categoria asezarilor care

apar amintite in primele documente istorice ale sec. XIV, ca formand o fasie care

traverseaza Poarta Targul Frumos si prelungindu-se pe sub "Coasta Iasilor" pana spre

vechea capitala a Moldovei. In prezent, ea cuprinde 13 sate, face parte din comunele de

talie mare si este situata in partea centrala a judetului Iasi, la limita sud-vestica a

Municipiului Iasi. Incepand din aprilie 2004 face parte din Zona Metropolitana Iasi. In

comuna functioneaza 12 unitati scolare si 10 gradinite, apartinand de 3 unitati scolare cu

personalitate juridica: Scoala "Colonel Constantin Langa" Miroslava, Scoala "Dimitrie

Anghel" Cornesti si Scoala cu clasele I-VIII "Miron Barnovschi" Uricani. Localitatea

Miroslava este sat centru de comuna, atestat documentar din anul 1579. Este situata la 5

km de municipiul Iasi. Zona care altadata delimita satul de oras este acum un adevarat

cartier de vile elegante si cochete, in plina dezvoltare.

In comuna Miroslava există sase lacase de cult:

• Biserica de lemn Sf. Nicolae (1806) – Ciurbesti;

• Biserica Sfintii Voievozi (1769) – Ciurbesti;

• Biserica din satul Cornesti (1833);

• Biserica Nasterea Maicii Domnului (1811) – Miroslava;

• Biserica Sf. Voievozi (sec. XVIII) – Proselnici;

• Biserica de lemn Sf. Gheorghe (1768) – Vorovesti.

Siturile arheologice releva o serie de asezări din cele mai vechi timpuri:

• La Bulgarii – asezare din epoca neolitica;

• Casa Sturza – sec XIX;

• Cetatuia – fortificatie de pamant;

• La Rapa – asezare din epoca neolitica;

• Dealul Barca şi Barsanul – asezare din epoca fierului;

• Asezare din epoca fierului la 300 m de satul Valea Ursului.

Clima comunei Miroslava este una temperat continentala de tranzitie, specifica pentru

Europa Centrala, cu patru anotimpuri - primavara, vara, toamna si iarna. Diferentele

climatice se datoreaza în special altitudinii si latitudinii si mai putin influentelor oceanice

din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest si celor continentale din est.

Zona Metropolitana Iasi cuprinde municipiul Iasi si 13 comune invecinate acestuia,

constituita in scopul crearii de noi oportunitati de afaceri, al constructiei si amenajarii de

locuinte si locuri de recreere, al atragerii de investitii mai consistente si al coordonarii

mai bune a proiectelor de mediu si infrastructura. Ea a fost constituita in data de 8 aprilie

2004 si cuprinde, pe langa municipiul Iasi, comunele Aroneanu, Barnova, Ciurea,

Holboca, Letcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Ungheni, Valea

Lupului si Victoria.

Comuna Miroslava este situata in partea centrala a Judetului Iasi, fiind plasata la

limita sud-vestica a municipiului Iasi, resedinta judetului Iasi, la 47º08' latitudine nordica

si 27º29' longitudine estica. Comuna este situata la aproximativ 30 km de raul Prut (limita

estica a judetului), 40 km fată de limita vestica, 25 km fată de limita sudica. Comuna cu

satele componente, avand o suprafata de 831 km2, face parte din categoria asezarilor care

apar amintite in primele documente istorice ale secolelor XIV - XV:

• Ciurbesti - 8-9 km sud de centrul comunei, atestat din anul 1503, dispune de un iaz

mare de aprox. 154 ha, acces la DJ248 - Iasi - Ciurea;

• Cornesti - 6 km sud-vest de centrul comunei, atestat din anul 1613;

• Dancas - amplasat la 4 km sud de centrul comunei, atestat din anul 1820;

• Gaureni - amplasat la 2 km nord-vest de centrul comunei, atestat din 1583;

• Horpaz - amplasat la soseaua Iasi - Ciurea, la 11 km de centrul comunei, pe directia

sud-est, atestat din 1646;

• Miroslava - sat centru de comuna, la DJ248A, atestat din 1579;

• Uricani - situat la 5 km vest de centrul comunal, atestat din 1456, cu trupuri izolate în

lungul DN28 - Iasi - Targu Frumos, la 1 km de DN28;

• Valea Adanca - amplasat la sud-est de centrul comunal, la 1 km distanta de soseaua

Iasi - Voinesti, atestat din 1772, cu extindere puternica pana la DN248 Iasi - Ciurea si

pana la iazul Ezareni;

• Valea Ursului - situat la 4 km sud-vest de centrul comunei, cu acces din DJ248A Iasi -

Voinesti, atestat din 1864;

• Vorovesti - situat la 8 km, la vest, de centrul comunei, la DJ248A Iasi - Voinesti;

• Balciu - 1-2 km sud de centrul comunal, atestat din 1446, situat la 200 m de DN248A;

• Bratuleni - 8 km de centrul comunal, pe directia nord-vest, atestat din 1456, la 4 km de

DN28;

• Proselnici – la 9 km sud-vest de centrul comunal, an vecinatatea iazului Cornesti.

Fata de municipiul Iasi este pozitionata in partea de sud-vest si se invecinează cu

urmatoarele unitati administrative:

- Municipiul Iasi - nord-est;

- Comuna Valea Lupului - nord;

- Comuna Rediu - nord;

- Comuna Letcani - nord-vest;

- Comuna Horlesti - vest;

- Comuna Voinesti - sud-vest;

- Comuna Mogosesti - sud;

- Comuna Ciurea - sud-est.

Principala legatura rutiera a comunei este asigurata prin DN28 (E583), legatura cu

municipiul Iasi si satele comunei fiind asigurata de DJ248A (Iasi - Voinesti), DJ248 (Iasi

- Ciurea).

Mediu economic

Radiografia vietii economice locale pe sectoare si ramuri industriale are la baza

prelucrarea informatiilor obtinute de pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor,

pornind de la lista societatilor comerciale cu sediul sau puncte de lucru în comuna

Miroslava, existente la 31.12.2007.

Comuna Miroslava face parte din zona preoraseneasca a Iasilor, avand activitati

agricole, industriale, comerciale si prestari servicii.

Agricultura

Se încadreaza in zona a-V-a, favorabila productiei de carne, cereale si legume:

• terenuri agricole - 6.120 ha;

• terenuri neagricole - 2.137 ha, distribuite astfel: paduri - 745 ha, ape - 258 ha, drumuri

- 217 km, curti constructii - 216 ha, neproductiv - 701 ha.

Silvicultura

Comuna Miroslava are un perimetru funciar de 745 ha, reprezentand 35% din

terenurile neagricole.

Luciu de apa

In comuna exista 258 ha luciu de apa: Ciurbesti, Cornesti, Ezareni, Valea Ursului si

Uricani.

Industria, activitati agricole si zootehnice

Miroslava are un profil economic complex:

• prestari servicii;

• productie: confectii metalice, textile, aluminiu, prelucrarea lemnului, confectii

jaluzele;

• activitati agricole si zootehnice: prelucrarea carnii si laptelui, crescatorie ovine, fazani,

ferma piscicola, pepiniera dendroflorica, expozitie floricola, comert cu produse agricole

si zootehnice.

Activitatea economica de pe raza comunei Miroslava este reprezentata de firme de

renume: Metro Cash&Carry, Elvila, Gold&Platin, Interprima, AB Plus, Elma Stil,

Francomi, Delta Plan, Capitol, Tagus Contor, Sayegh-Paints, Tess Conex, Bing Bang,

Grup Artigiani Brianza, Pescaris Sab (SABTIBROM), Teba Industries, Agricola SA,

Semtest, Prodavis, Agromixt, Agromec, Szaspic, Pepiniera Dendroflorifică T. Neculae,

crescătoria de fazani Ciurbesti, ferma de ovine Uricani etc.

Astfel, la sfarsitul anului 2007, la nivelul comunei Miroslava sunt inregistrate 301

societati comerciale, din care 104 detin doar teren pe raza comunei, fara a presta nici o

activitate economica. Prin urmare, analiza a fost facuta pe un esantion de 197 agenti

economici.

Analizand principalele sectoare economice din comuna Miroslava, situatia este

urmatoarea:

- 107 agenti economici isi desfasoara activitatea in comert;

- 13 agenti economici opereaza in diverse ramuri industriale (confectii textile si

incaltaminte, productie vopsele, contori, piese auto, mobila si prelucrarea lemnului);

- 2 agenti economici desfasoara activitati in unitati de alimentatie publica;

- 10 agenti economici isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor;

- 17 agenti economici opereaza in domeniul transporturilor de calatori si transport

marfa;

- 40 de agenti economici desfasoară activităti in servicii;

- 8 agenti economici desfasoara activitatea in agricultura si zootehnie.

Mediul economic local este dominat de firmele din comert si de firmele de servicii.

Peste jumatate dintre firme activeaza in domeniul comertului (54,31%) si aproximativ un

sfert din economia locala revine sectorului serviciilor (21%).

Cadrul organizatoric si functional al activitatilor de stare civila

Starea civila are ca activitati principale:

- inregistrarea nasterii, casatoriei, decesului;

- inregistrarea actelor incheiate in strainatate (transcrierea);

- inscrierea mentiunilor de stare civila in actele de stare civila (stabilirea filiatiei

prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila precum si

incuviintarea purtarii numelui; constatarea recunoasterii sau tagaduirea

paternitatii; casatorie, desfacerea, incetarea sau anularea casatoriei; adoptie,

desfacerea, incetarea sau anularea adoptiei etc)

- reconstituirea si intocmirea ulterioara a actelor de stare civila;

- anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila si a

mentiunilor;

- atribuirea, inscrierea si gestionarea codului numeric personal;

- eliberarea certificatelor de stare civila;

- eliberarea adeverintelor de stare civila sau de atestare a existentei inregistrarilor

de stare civila;

- eliberarea extraselor dupa actele de stare civila;

- arhivarea documentelor primare si a registrelor de stare civila din evidenta

proprie;

- acordarea sprijinului financiar familiilor in care ambii soti se afla la prima

casatorie;

Personalul care exercita atributii de stare civila pot fi:

1) Ofiteri de stare civila

2) Functionari de stare civila

Ofiterii de stare civila sunt functionarii delegati de catre primari, sefii misiunilor

diplomatice si oficiilor consulare de cariera sa exercite atributiile de stare civila.

Delegarea se face prin dispozitie, la inceputul fiecarui an calendaristic si se ataseaza la

dosarul profesional al functionarului. Ofiterii de stare civila detin parafe pe care se

mentioneaza “ofiter de stare civila”.

Functionarii nu intocmesc acte si certificate de stare civila, ci exercita atributii de

stare civila cum ar fi inscrierea mentiunilor pe marginea actelor de stare civila, elibereaza

extrase de pe acestea, primeste cereri, arhiveaza documente,etc. Functionarii detin parafe

pe care se mentioneaza doar numele si prenumele.

Etapele procesului decizional

Procesul decizional reprezinta procesul prin care un sistem inteligent stabileste

oportunitatea si pertinenta unei anumite modificari a comportamentului sau si elaboreaza

alternative posibile in acest sens, alegand pe una dintre acestea ca actiune indreptata

constient catre atingerea scopului propus. Procesul decizional este extrem de complex, iar

organele abilitate în acest scop au o mare responsabilitate pentru a putea evita adoptarea

unor decizii eronate

Organele si institutiile de la nivel local cunosc cel mai bine nevoile comunitatii si

este necesar ca acestea sa adopte deciziile în legatura cu solutionarea problemelor locale.

Este necesar ca functionarii publici din administratia centrala, respectiv din institutii

locale să aiba o viziune sistemica, asupra realitatilor din sistemul administrativ si o

capacitate ridicata de analiza si sinteza a informatiilor provenite de la administratia locala

si/sau de la cetateni.

Etapele procesului decizional:

1) Stabilirea obiectivelor administrative, care pot viza, fie latura interna a

administratiei (structura sa), fie pe cea exterioara (orientate si spre satIsfacerea

interesului general);

2) Culegerea, prelucrarea si analiza informatiilor administrative;

3) Elaborarea de variante alternative si adoptarea deciziei administrative;

4) Executia si controlul rezultatelor obtinute.

Rectificarea actelor de stare civila

In conformitate cu prevederile art 57/1 din legea 119/1996, rectificarea actelor de

stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora se face in temeiul dispozitiei

primarului unitatii administrative-teritoriale care are in pastrare actul de stare civila, din

oficiu sau la cererea persoanei interesate.

Cererea de rectificare a actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea,

insotita de actele doveditoare, se depunde la serviciul public comunitar local de evidenta

a persoanelor de la locul de domiciliu.

Referatul motivat cuprinde rezultatul verificarilor si va fi prezentat spre aprobare

primarului localitatii, dupa ce in prealabil a fost avizat de catre seful structurii de stare

civila din cadrul serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanelor, precum

si de seful serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanelor. Dupa ce se

aproba referatul si se emite dispozitia de aprobare de catre primar, ofiterul de stare civila

delegate, expediaza certificatul de stare civila ca urmare a rectificarii actului, primariei

care a primit cererea, impreuna cu un exemplar al dispozitiei de aprobare a rectificarii.

Rectificarea se face prin bararea textului gresit cu o linie orizontala, trasa cu cerneala

rosie, inscriindu-se deasupra noului text, tot cu cerneala rosie.

La rubrica “mentiuni” se va inscrie numarul si data dispozitiei primarului unitatii

administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de stare civila, precum si continutul

rectificarii.

Cererea se solutioneaza in termen de 30 de zile, prin emiterea dispozitiei, care se

comunica solicitantului in termen de 10 zile de la data emiterii.

Dobandirea si schimbarea numelui persoanelor fizice pe cale administrativa

Cetatenii romani pot obtine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale

administrative a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, in

conditiile prezentei ordonante.

Cererile de schimbare a numelui sunt considerate ca intemeiate in urmatoarele

cazuri:

1) Cand numele este format din expresii indecente, ridicule ori transformat prin

traducere sau in alt mod;

2) Cand persoana in cauza a folosit, in exercitarea profesiei, numele pe care doreste

sa il obtina, facand dovada cu privire la aceasta, precum si asupra faptului ca este

cunoscuta in societate sub acest nume;

3) Cand, in neatentia ofiterilor de stare civila ori ca urmare a necunoasterii

reglementarilor legale in materie, au fost efectuate mentiuni gresite in registrele

de stare civila ori au fost eliberate alte acte;

4) Cand persoana in cauza are nume de familie sau prenume format din mai multe

cuvinte, de regula reunite si doreste schimbarea acestuia;

5) Cand persoana in cauza poarta un nume de familie de provenienta straina si

solicita sa poarte un nume romanesc;

6) Cand persoana si-a schimbat numele de origine straina intr-un nume romanesc, pe

cale administrative si doreste sa revina la numele dobandit la nastere;

7) Cand parintii si-au schimbat numele pe cale administrativa, iar copiii solicita sa

poarte un nume de familie comun cu al parintilor lor; cand prenumele purtat este

specific sexului opus.; etc.

Deasemenea sunt considerate justifiate si cererile de schimbare a numelui in

urmatoarele cazuri:

1) Cand persoana in cauza a adoptat minori si doreste ca acestia sa poarte un alt

prenume;

2) Cand casatoria a incetat prin moartea sau prin declararea judecatoreasca a mortii

unuia dintre soti, iar sotul supravietuitor solicita sa revina la numele de familie

purtat anterior casatoriei ori la numele de familie dobandit la nastere;

3) Cand parintii au divortat, iar copii incredintati spre crestere si educare unuia

dintre parinti, care a revenit la numele de familie avut anterior casatoriei, solicita

sa poarte numele de familie al acestuia;

4) Cand unul dintre soti, la incheierea casatoriei, a luat numele de familie al celuilalt

sot, nume pe care acesta la dobandit prin adoptie, iar ulterior incheierii casatoriei

are loc desfacerea adoptiei; etc.

Cererea pentru schimbarea numelui sau prenumelui se depunde, dupa caz, la serviciul

public comunitar local de evidenta sau primaria in raza caruia solicitantul are domiciliul.

Acte necesare:

1) Copii legalizate de pe certificatele de stare civila ale persoanei care solicita

schimbarea numelui;

2) Un exemplar al Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a II-a, in care a fost

publicat, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea

caruia sa nu trecut mai mult de 1 an;

3) Consimtamantul, dat in forma autentica, al celuilalt sot, in cazul schimbarii

numelui de familie comun purtat in timpul casatoriei;

4) Copie de pe decizia de aprobare a autoritatii tutelare (daca este cazul), cazierul

judiciar (valabil 6 luni) si cazierul fiscal (valabil 15 zile) ale solicitantului;

5) Orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii

sale.

Transcrierea actelor/certificatelor de stare civila

Actele de stare civila ale cetatenilor romani, intocmite la autoritatile straine, au

putere doveditoare in tara numai daca sau inscrise sau transcrise in registrele de stare

civila romane.

Transcrierea actelor de stare civila si inscrierea mentiunilor primate din strainatate

se efectueaza cu aprobarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Cetateanul roman este obligat ca, in termen de 6 luni de la intoarcerea in tara sau

de la primirea in strainatate a certificatului sau extrasului de stare civila, sa ceara

transcrierea acestor acte la serviciul public comunitar local de evidenta presoanelor in a

carui raza administrative-teritoriala are domiciliul.

Cetatenii romani ale caror acte de stare civila au fost inregistrate in localitati care

au apartinut Romaniei, iar in prezent se gasesc pe teritoriul altor state, pot solicita

intocmirea actelor de stare civila la serviciul public comunitar local de evidenta

persoanelor in a carui raza administrative-teritoriala au domiciliul, pe baza extrasului de

pe actul de stare civila ce se gaseste in pastrarea Arhivelor Nationale. Transcrierea

acestor extrase in registrele de stare civila se va face cu aprobarea Ministerului

Administratiei si Internelor.

Acte necesare pentru depunerea dosarului de transcriere a certificatului de nastere

din alte tari decat Republica Moldova:

1) Cerere si declaratie tip

2) Certificatul original apostilat, copie Xerox si traducerea legalizata la un notar

public;

3) Copie xerox dupa certificatul de casatorie al parintilor- cand certificatul inaintat

pentru trenscriere este al unui copil minor

4) Copii Xerox dupa certificatele de nastere ale parintilor- cand certificatul inaintat

pentru transcriere este al unui copil minor;

5) Copii Xerox dupa actele de identitate, in termen de valabilitate;

6) Procura speciala, in original- daca persoana care depunde actele nu este titularul.

Procura poate fi redactata la un notar in strainatate si va fi apostilata sau

supralegalizata, dupa caz; redactata la Consulatele Romaniei din straintate sau

schiar la un notar public din Romania. In procura se va specifica expres “pentru

transcrierea certificatului de……. si obtinerea certificatului romanesc rezultat in

urma transcrierii”.

7) Copie Xerox dupa actul de identitate al mandatarului.

Dosarul se depunde la ultimul domiciliu din Romania al parintilor. In cazul in

care parintii minorului au domiciliul diferit, la dosar se va atasa o declaratie notariala sau

consulara privind domiciliul copilului, iar dosarul se va depunde acolo unde este stability

domiciliul copilului.

Acte necesare pentru depunerea dosarului de transcriere a certificatului de

casatorie din alte tari decat Repuiblica Moldova:

1) Cerere si declaratie tip;

2) Certifiatul original apostilat, copie Xerox si traducere legalizata la un notar

public;

3) Copii Xerox dupa certificatele de nastere;

4) Copii Xerox dupa actele de identitate, in termen de valabilitate;

5) Copie Xerox dupa hotararea de divort, certificate de deces-daca este cazul;

6) Procura speciala, in original- daca persoana care depunde actele nu este titularul.

Procura poate fi redactata la un notar si va fi apostilata sau supralegalizata, dupa

caz, sau redactata la Consulatele Romaniei din straintate;

7) Copie Xerox dupa actul de identitate al mandatarului.

In cazul in care certificatul de casatorie nu se precizeaza “ numele sotilor dupa

casatorie” se va atasa la dosar o declaratie a ambilor soti. Dosarul se depunde la locul de

domiciliu al unuia sau celuilalt dinre soti.

Mentiuni de stare civila

In actele de nastere si atunci cand este cazul, in cele de casatorie sau de deces se

inscriu mentiuni cu privire la modificarile intervenite in starea civila a persoanei, in

urmatoarele cazuri:

1) Stabilirea filiatiei prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca definitive si

irevocabila si incuviintarea purtarii numelui;

2) Contestarea, desfacerea, incetarea sau anularea casatoriei;

3) Adoptia, desfacerea, incetarea sau anularea adoptiei;

4) Pierderea sau dobandirea cetateniei romane;

5) Schimbarea numelui;

6) Deces;

7) Rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civila ori a mentiunilor

inscrise pe ele;

8) Schimbarea sexului, dupa ramanerea definitive si irevocabila a hotararii

judecatoresti.

Ofiterul de stare civila care intocmeste actele in registrele de stare civila, care atrag

dupa sine efectuarea de mentiuni pe alte acte de stare civila, trimite comunicari de

mentiuni, pentru a fi operate pe marginea actelor de nastere ale persoanelor in cauza.

Comunicarile de mentiune pentru registrele de stare civila se intocmesc pe formulare

tip si se expediaza in termen de 10 zile. Ofiterul de stare civila care primeste o

comunicare de mentiune o inregistreaza in registrul de intrare-iesire, dupa care opereaza

mentiune.

Dupa operarea mentiunii se trimite comunicare de mentiune la serviciul de stare

civila.

Atunci cand se primesc, direct, din strainatate comunicari de mentiuni, acestea se pot

opera numai dupa obtinerea aprobarii de la Directia de evidenta a populatiei.

Casatoria

Pentru intemeierea unei familii trainice, sanatoase din punct de vedere fizic si

moral, care sa-si indeplineasca functiile ce ii revin in societatea noastra, legea permite

incheierea casatoriei numai atunci cand viitorii soti au aptitudinea fizica si morala

necesare realizarii acestui scop.

Legislatia noastra a eliminate unele conditii de find cunoscute reglementarilor

anterioare si anume:

- consimtamantul parintilor sau al ascendentilor, pentru cei care nu aveau varsta de

21 ani;

- autorizatia organului ierarhic superior pentru anumite categorii de slujbasi ai

statului, cum ar fi in cazul membrilor corpului diplomatic si al functionarilor

Ministerului Afacerilor Externe.

Conditiile de fond ale casatoriei:

1) Casatoria se poate incheia numai intre personae de sex deosebit

2) Actul juridic al casatoriei este legal numai atunci cand viitorii soti au varsta

matrimoniala

3) Casatoria se incheie prin consimtamantul, liber si actual al viitorilor soti

4) Pentru incheierea casatoriei, viitorii soti au obligatia sa declare ca si-au comunicat

reciproc starea sanatatii lor, care se realizeaza prin certificatele medicale, pe care

acestia trebuie sa le anexeze la declaratia de casatorie

5) Viitorul sot, cetatean strain, pentru a incheia casatoria in Romania, are obligatia

de a prezenta dovada eliberata ori autentificata de misiune diplomatica sau oficiul

consular al tarii sale, din care sa rezulte ca indeplineste conditiile de fond cerute

de legea nationala pentru incheierea casatoriei.

Decesul

Actul de deces se intocmeste la primaria municipiului, sectorului municipiului

Bucuresti, orasului sau comunei in a carei raza teritoriala:

- s-a produs decesul;

- a fost gasit cadavrul.

Declaratia de deces se face verbal, in termen de 3 zile de la data incetarii din viata a

persoanei, termen in care se cuprinde atat ziua in care s-a produs decesul, cat si ziua in

care se face declaratia.

Cand decesul se datoreaza unei sinucideri, unui accident sau altor cause violente,

precum si in cazul gasirii unui cadavru, declaratia se face in termen de 48 de ore, socotit

din momentul decesului sau al gasirii cadavrului.

In cazul in care decesul nu a fost declarat si inregistrat in termenele legale, intocmirea

actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului.

Acte necesare:

1) Declaratia de deces

2) Certificatul medical constatator al decesului, inctocmit si semnat de medical sau

cadrul mediu sanitar care afacut constatatrea, in care trebuie consemnata cauza

decesului, fara prescurtari;

3) Actul de identitate al persoanei decedate;

4) Livretul militar sau adeverinta de recrutare, dupa caz, pentru persoanele supuse

obligatiilor militare.

Inregistrare nou nascut (nastere)

Acte necesare pentru inregistrarea nou nascutului:

1) certificatul constatator de nastere;

2) actele de identitate ale parintilor (carte de identitate, buletin, adeverinta);

3) certificatele de nastere ale parintilor;

4) certificatul de casatorie.

Certificatul medical de constatare al nou-nascutului se elibereaza pe baza

urmatoarelor acte:

1) actele de identitate ale parintilor (carte de identitate, buletin, adeverinta);

2) certificatele de nastere ale parintilor;

3) certificatul de casatorie;

4) daca este cazul: hotarare judecatoareasca definitiva de divort, certificat de

deces.

Nasterea poate fi declarata de orice persoana, insa certificatul de nastere il

primeste unul din parinti.

Inregistrarea noului nascut se face în termen de:

- 15 zile pentru copilul nascut viu;

- 3 zile pentru copilul nascut mort.

Contencios administrativ

Notiunea de contencios administrativ are doua sensuri principale:

1) Un sens material, care se refera la activitatea de solutionare a unor conflicte de

interese sau a unor conflicte juridice, implicand natura litigiilor propuse spre

solutionare

2) Un sens organic/formal, care face referire la organele competente sa solutioneze

asemenea conflicte, respectiv totalitatea instantelor judecatoresti abilitate sa

verifice legalitatea actelor si faptelor administrative contestate.

Constitutia Romaniei prevede, in articolul 52, alin.1 ca „persoana vatamata intr-un

drept ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau

prin nesolutionarea la termenul legal a unei cereri, este indreptatită sa obtina

recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea

pagubei.”

Activitatea desfasurata de instantele de contencios administrativ consta in solutionarea

unui conflict juridic, in care cel putin una din parti este o autoritate a administratiei

publice, un functionar al acesteia sau un serviciu public administrativ. Organele ce

infaptuiesc aceasta activitate special creata nu sunt distincte, ci fac parte din sistemul

organelor judecatoresti.

Obiectul actiunii in contencios administrativ poate fi:

1) Anularea ori modificarea unui act administrativ;

2) Obligarea autoritatii administrative la rezolvarea unei cereri referitoare la un drept

recunoscut de lege;

3) Repararea pagubei ce i-a fost cauzata prin emiterea actului administrativ,

respectiv prin refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de

lege.

Astfel, prin contencios administrativ se înţelege „activitatea de solutionare de catre

instantele competente, potrivit legii, a conflictelor în care cel putin una din parti este

organ al administratiei publice, un functionar al acesteia ori un serviciu public

administrativ, conflicte nascute din acte administrative ilegale, ori din refuzul de a

rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.”

Cariera functionarilor publici si desfasurarea raporturilor de serviciu

Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite în

temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia

publica centrala si locala.

Functionarul public este persoana numita, in conditiile prezentei legi, intr-o

functie publica. Persoana careia i-a incetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei

isi pastreaza calitatea de functionar public, continuand sa faca parte din corpul de rezerva

al functionarilor publici.

Activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea

prerogativelor de putere publica, sunt urmatoarele:

1) punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative;

2) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice

autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora;

3) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor,

analizelor si statisticilor, precum si a documentatiei privind aplicarea si

executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autoritatii sau institutiei

publice;

4) consilierea, controlul si auditul public intern;

5) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;

6) colectarea creantelor bugetare;

7) reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia

cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si strainatate, in

limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice,

precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi

desfasoara activitatea;

8) realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a

administratiei publice.

Raporturile de serviciu se nasc si se exercita pe baza actului administrativ de

numire, emis în conditiile legii. Exercitarea raporturilor de serviciu se realizeaza pe

perioada nedeterminata.

Numirea in functiile publice pentru care se organizeaza concurs se face prin actul

administrativ emis de catre conducatorii autoritatilor sau institutiilor publice din

administratia publica centrala si locala, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor

Publici. In cariera functionarul public beneficiaza de dreptul de a promova in functia

publica si de a avansa in gradele de salarizare. Promovarea este modalitatea de dezvoltare

a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante.

Modificarea raportului de serviciu are loc prin:

1) delegare;

2) detasare;

3) transfer;

4) mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice;

5) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.

Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in cursul unui an se

poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public. Masura se poate dispune

pentru o perioada de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.

Detasarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza

sa isi desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. In

cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai

cu acordul sau scris.

Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc

intre autoritatile sau institutiile publice după cum urmeaza:

1) in interesul serviciului;

2) la cererea functionarului public.

Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla

in una dintre urmatoarele situatii:

1) este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica, pentru perioada respectiva;

2) este desemnat de catre autoritatea sau institutia publica sa desfasoare activitati în

cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau

institutii internationale, pentru perioada respectiva;

3) desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in

conditiile legii;

4) efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau

mobilizat;

5) munca, in conditiile legii;

6) carantina, in conditiile legii;

7) concediu de maternitate, in conditiile legii;

8) este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarare judecatoreasca

irevocabila; etc.

. Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc în urmatoarele

conditii:

1) de drept;

2) prin acordul partilor, consemnat in scris;

3) prin eliberare din functia publica;

4) prin destituire din functia publica;

5) prin demisie.

Concluzii

Primaria Miroslava are program de luni pana vineri incepand de la ora 8 pana la

ora 16. Cu toate ca tot acest timp pare a fi suficient pentru rezolvarea problemelor pe care

cetatenii le au, nu este asa, deoarece fiecare cetatean este nevoit sa mearga la multe

ghisee si birouri pentru a obtine, de exemplu, o adeverinta, acest lucru ocupand mult

timp. Lipsa interesului fata de cetatean a anumitor categorii de functionari este mai mult

decat evidenta dat fiind faptul ca oamenii asteapta la ghiseu pentru a primi informatii, iar

functionarul isi vede linistit de calculator sau de orice alta activitate care nu are legatura

cu datoria pe care o are fata de cetateni, prin natura postului pe care il ocupa. Cred ca

multitudinea de acte, adeverinte, cereri etc., ce trebuie facute pentru a primi un simplu act

in schimb, ingreuneaza cu mult eficienta.

In schimb am observat ca, cel putin la departamentul stare civila, exista foarte

multa organizare si ca functionarii de la acest department sunt foarte deschisi si dispusi sa

ofere orice tip de informatie, oricarui cetatean ce intra in contact cu acest compartiment.

Bineinteles ca orice institutie, fie ea publica, fie privata, are si parti bune dar si parti rele.

Una din partile bune as putea spune ca este reprezentata de sociabilitatea si amabilitatea

cu care majoritatea functionarilor trateaza cetatenii, dar ca o critica as putea spune ca

modul in care unii din superiori, cum ar fi viceprimarul, trateaza cu foarte multa

indiferenta, ba chiar sunt enervati de prezenta studentilor, aflati in stagiul de practica,

lucru care, cred eu ca nu ar trebui sa se intample deoarece noi suntem viitorii lor colegi

sau chiar inlocuitori.

Desi primaria se afla intr-o cumuna, este modernizata, este dotata cu mobilier nou

si calculatoare noi, are tot ceea ce este necesar a fi intr-o institutie publica pentru ca

functionarii sa isi desfasoare activitatea. Consider ca documentele şi actele emise ar

trebui gestionate la nivel electronic iar spatiul care este destinat arhivei ar trebui marit.

Am observat un lucru pe care cred ca rar se mai intalneste si anume faptul ca exista

comunicare intre toate departamentele institutiei si colegialitate, ceea ce face ca mediul

de lucru sa fie placut si nu stresant.

BIBLIOGRAFIE

1) Codul familiei2) Legea 119/1996 privind Actele de stare civila3) Legea 117/2006 pentru Modificarea si completarea legii 119/19964) Legea 21/1991 privind Cetatenia romana5) Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, consolidate 20096) Antonie Iorgovan, „Tratat de drept administrativ. Editia a III-a, revazuta

si adăugita” , Editura Juridica Nemira, Bucuresti, 20007) Mihaela Onofrei, Gheorghe Filip – Elemente de stiinta administratiei,

Editura Junimea, Iasi 20048) Paraschiv Petu, Elena Velicu, Viorel Mardare – “STARE CIVILA -

Mijloc de identificare a persoanei fizice”- Editura Detectiv