potentialul turistic in indonezia

Upload: catalina-costea

Post on 14-Jul-2015

211 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Cuprins:

1 Introducere 1.1 Definire (potenial, componente) 1.2 Structura potentialului turistic 1.3. Istorie 1.4. Prezentare generala 2 Potential turistic al Indoneziei 2.1. Potential turistic natural 2.2. Potential turistic al reliefului 2.3. Potential turistic climatic 2.4. Potential turistic hidrografic 2.5. Potential turistic al vegetatiei si faunei 2.6. Potential turistic antropic 2.7. Regiuni turistice 2.8. Destinatii turistice

1

1. Introducere 1.1 Definire (potenial, componente) Turismul prezinta ansamblul de masuri puse n aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau n alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice. Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care ramn, n general, neschimbati) si factorii economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare n sensul dorit). n sens larg, potenialul turistic al unui teritoriu reprezint ansamblul elementelor naturale, economice i cultural istorice, care prezint anumite posibiliti de valorificare turistic, dau o anumit funcionalitate pentru turism i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitii de turism. Un teritoriu intereseaz din punct de vedere turistic n msura n care ofer resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracii turistice sau resurse turistice. Potenialul turistic reprezint oferta turistic potenial a unui teritoriu care mpreun cu baza tehnico material i cu infrastructura general i turistic formeaz oferta turistic real (efectiv) sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul, influena lor n activitatea turistic duc la delimitarea a dou categorii de potenial turistic, i anume: natural i antropic. Potenialul turistic natural reprezint totalitatea resurselor turistice pe care le ofer cadrul natural prin componentele sale: relief, condiii climatice, ape, vegetaie i faun, ct i modificrile acestora din urm. 1.2. Structura potentialului turistic Componentele potenialului turistic Potenialul turistic are un rol important n dezvoltarea i diversificarea activitilor turistice, de aceea, a aprut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atraciilor turistice. Cea mai utilizat clasificare este realizat dup coninutul potenialului turistic: Potenial antropic; Potenial natural. Potenialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural relief, clim, reea de ape, vegetaia .a., urmrind atragerea fluxurilor de turiti n vederea petrecerii vacanelor. Relieful reprezint un element de atracie turistic de sine stttor, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte i atitudini, toate acestea realiznd cadrul propice practicrii drumeiilor i alpinismului, ct i de petrecere a vacanelor. Clima este reprezentat de tipul i volumul precipitaiilor, mrimea temperaturilor nregistrate, perioadele cu soare etc.; creeaz condiii propice schierii, curelor heliomarine .a. Reeaua de ape, reprezentat de apele curgtoare i cele stttoare, ape minerale i termale, creeaz cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.

2

Vegetaia prin bogia i diversitatea speciilor, existena speciilor florale rare, d posibilitatea practicrii unor forme particulare ale turismului: cercetare tiinific, vizitarea rezervaiilor naturale. Fauna, sub aspect turistic, prezint importan prin valoarea sa cinegetic i estetic. Potenialul turistic antropic cuprinde creaiile omului de-a lungul timpului, concretizate n elemente de cultur, istorie, art i civilizaie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turiti. Structura potenialului antropic cuprinde elementele: vestigii arheologice i monumente de art (ceti, castele, statui, biserici); etnografie i folclor (obiceiuri i tradiii, port popular, muzic i dansuri populare .a.); instituii i evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, trguri i expoziii); realizri tehnico-economice i tiinifice contemporane (porturi, poduri i viaducte, baraje i lacuri de acumulare); aezri umane (orae, sate turistice).

1.3. IstorieIndonezia are o istorie lung ncepnd cu perioada preistoric, cnd primul locuitor al arhipelagului a fost Omul Java (Pithecanthropus erectus)n urm cu un milion de ani. Cultura Dongson venit din China i Vietnam acum 4000 de ani este una dintre primele popoare care i-a pus amprenta puternic n cultura i civilizaia indonezian, mai tarziu i alte popoare din Asia au migrat n scopul comerului. Europenii au ajuns n Indonezia mai trziu, n anii 1600, colonia olandez fiind cea care a controlat economia rii timp de 3 secole, introducnd cultura piperului , pn la sfritul celui de al doilea rzboi mondial cnd Indonezia i-a declarat independena n 1945. Dezvoltarea economic a fost n cretere pn n anii '80- '90, datorit exploatrii resurselor naturale i mbuntairea serviciilor. Cu toate acestea clasa de mijloc a nceput sa se dezvolte considerabil, dar populaia srac nc este n numr mare. Indonezia a trecut i printr-o criz economic n 1997, n acelai timp existnd i schimbri majore n politic, n care preedintele Suharto a fost demis dup ce a condus ara timp de 30 de ani ntr-un regim dictatorial. Alegeri democratice au loc ncepnd cu anul 1999. 1.4. Prezentare generala INFORMATII PRACTICE Imbracaminte Este recomandat sa se poarte lucruri subtiri, datorita climatului cald si umiditatii mari. In temple vi se vor inmana anumite tunici care trebuite imbracate pentru a va acoperi zonele expuse. Carti de credit Sunt acceptate la majoritatea hotelurilor si magazinelor folosite de turisti. Sanatate Desi nici un fel de vacin nu este absolut necesar, medicii recomanda totusi vaccinul impotriva hepatitei A, febrei tifoide, hepatitei B si tuberculozei. In privinta malariei, avand in vedeere riscurile, este bine sa urmati un tratament preventiv si sa luati rezerve

3

suplimentare de medicamente. Tipping Hotelurile si restaurantele adauga 10% la nota de plata. Un bacsis mic este necesar pentru soferii de taxi si pentru cei care cara bagajele, cat si pentru ghizi si insotitori de grup. Apa Va recomandam sa fierbeti si sa sterilizati apa inainte de a o folosi. Apa imbuteliata este de asemenea disponibila. Moneda Moneda indoneziana este Rupiahul, bancnotele fiind de la 100 Rp la 50000 Rp, iar monezile de la 25 Rp la 500 Rp. Pasapoarte si vize Pentru a ajunge in Indonezia aveti nevoie de o viza eliberata de ambasada acesteia. TARA Steagul national indonezian este numit "Sang Saka Merah Putih". Dupa cum scrie n Articolul 35 din Constitutia de la 1945, steagul este alcatuit din doua culori, rosu deasupra culorii albe. Latimea sa reprezinta doua treimi din lungime sau 2 metri pe 3 metri. Este arborat n fata Palatului Prezidential, a cladirilor guvernamentale si a misiunilor diplomaice indoneziene n strainatate. Primul steag a fost n mod curajos purtat n mijlocul fortelor de ocupatie japoneze n ziua n care s-a proclamat independenta Indoneziei. De atunci, a fost arborat la sarbatorile Zilei Independentei n fata Palatului Prezidential din capitala Jakarta. Acest steag istoric sau "bendera pusaka" a fost arborat ultima data la 17 august 1968. Dupa aceea a fost pastrat si nlocuit cu o replica tesuta din matase pura indoneziana. Imnul national este "Indonesia Raya", care nseamna Marea Indonezie. Cntecul a fost compus n 1928. Politica coloniala a vremii era "divide si condu". Aceasta politica a agravat n mod intentionat diferentele de limba, etnice, culturale si religioase dintre oameni. Stema Indoneziei este alcatuita dintr-un vultur auriu, numit "GARUDA", personaj din poemele epice antice indonezien. Acesta este pictat de asemenea n multe temple din secolul VI. LIMBA SI DIALECTELE n arhipeleag se vorbesc circa 500 limbi si dialecte, care apartin diferitelor grupuri etnice din care este alcatuita populatia. Unele dintre limbile locale distincte sunt cele vorbite n Aceh, Batak, Sunda, Java, Sasak, Dayak, Minahasa, Toraja, Bugi, Halmahera, Ambon, Ceram?? si cteva limbi vorbite n Irian. LINGUA FRANCA (Limbaa mixta) Limba nationala indoneziana este "Bahasa Indonesia". La nceput aceasta a fost limba Malay vorbita mai ales n Insulele Riau. n cursul raspndirii sale n toata tara, vocabularul si idiomurile sale s-au mbogatit cu un numar mare de limbi vorbite pe plan local. Pentru a tine pasul cu progresul religios, social si cultural, multe cuvinte si termeni au derivat din limbile straine, inclusiv din olandeza, chineza, sanscrita, araba si mai trziu portugheza. Desi Bahasa Indonesia a devenit lingua franca, se mai folosesc si dialecte si alte limbi vorbite pe plan local

4

FUSUL ORAR STANDARD INDONZIAN De la data de 1 ianuarie 1988, din punctul de vedere al fuselor orare, n Indonezia se ntlnesc urmatoarele trei zone: Zona fusului orar standard din vestul Indoneziei, care este egal cu GMT plus 7 ore (meridianul de 1050E), n provinciile Sumatra, Java si n provinciile din Kalimantanul de Vest si Central. Zona fusului orar standard din centrul Indoneziei, care este egal cu GMT plus 8 ore (meridianul de 1200E), n provinciile din Kalimantanul de Est si Sud, Sulawesi, Bali, Nusatenggara de Vest si Est. Zona fusului orar standard din estul Indoneziei, care este egal cu GMT plus 9 ore (meridianul de 1350E), n provinciile Maluku si Irian Jaya.

2. Potential turistic al IndonezieiTurismul in Indonezia: Cunoscuta si sub denumirea de "Salba de smaralde a Ecuatorului", Indonezia este o tara cu un veritabil potential turistic, atat natural, cat si cultural.

2.1. Potential turistic naturalIndonezia este cea mai mare tara-arhipelag din lume, cuprinzand peste 17 500 de insule (din care 6.000 nelocuite), precum si o extinsa suprfata de apa, fapt ce a determinat si demunirea ei populata de Tanah Air Kita ("Pamantul si apa noastra"). Zone extinse din Indonezia fac parte din arhipelagul malaez, care se intinde intre Oceanul Indian si Oceanul Pacific. Zona este foarte dinamica si in prezent, datorita activitatii placilor tectonice. Tara dispune de un potential turistic mare, aproximativ 6 milioane de turisti vin anual pentru a vizita templele budiste, templele hinduse, vulcanii, lacurile vulcanice si statiunile balneoclimaterice. Irian Jaya este o zona cu munti inalti, paduri tropicale si este considerata a fi una dintre cele mai salbatice insule din Indonezia. Parcul National Komodo inscris in patrimoniul Unesco este singurul loc din lume unde traieste cea mai mare reptila din lume, dragonul de Komodo care atinge lungimea de 3 metri. Vulcanul Bromo este un vulcan activ care are o inaltime de 2329 m. Acesta este inconjurat de alti doi vulcani Kursi 2581 m si Batok 2440 m, iar la sud este vulcanul Semeru care atinge inaltimea de 3676 m. Companiile aviatice va pun la dispozitie zboruri low cost directe catre principalele orase din Indonezia: Jakarta, Bali, Medan, Padang, Bandung, Solo, Yogyakarta, Surabaya, Makassar Pe langa minunatele plaje foarte cautate de turistii din intreaga lume, fauna si flora tarii sunt spectaculoase. Printre cele mai caracteristice exemple se numara Dragonul de Komodo (Varanus komodoensis), o creatura preistorica desemnata drept specia nationala indoneziana, pestele rosu Siluk/Arwana (Scleropage formossus) - un animal fascinant si soimul Elang Jawa (Spizaetus bartelsi) - specie rara (in primejdie). In Indonezia se

5

intalnesc de asemenea din belsug plante tropicale, inclusiv renumita Rafflesia arnoldi, cea mai mare floare din lume si Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescenta a genului. In Indonezia se gasesc 32 de rezervatii naturale, unde accesul este permis doar cu acordul autoritatilor, insa se organizeaza excursii speciale in aceste rezervatii, de catre agentii locali de turism. Parcul National Gunung Lorentz este cel mai mare din Asia de SudEst, cu o suprafata de 25 000 kmp. Parcul National de pe insula Komodo este cunoscut pentru "dragonii" Komodo - cea mai mare reptila din lume (3 m lungime). Parcul National Ujung Kulon este cel care adaposteste Vulcanul Krakatau, situat la vest de Java. De asemenea, in acest parc sunt protejate si cele 60 de exemplare de rinocer javarez, aproape disparut. Unele parcuri nationale, precumKepulauan Seribu dispun de un fascinant habitat marin, foarte apreciat de catre scufundatori. Parcurile Nationale Tanjung Putingdin sudul insulei Kalimatan (zona Camp Leakey) si Gunung Leuser din nordul Sumatrei (zona Bukit Lawang) au ca obiective, printre altele, protejarea urangutanilor. Parcul National Gunung Bromo - o zona larga acoperita cu nisip vulcanic fin care se intinde la picioarele Vulcanului Bromo - activ - inalt de 2329 m; Irian Jaya - o zona cu muni inalti si paduri tropicale dese; SILVICULTURA 67% din suprafata tarii este impadurita. Indonezia are cele mai mari rezerve silvice din Asia si este a doua dupa India in productia de esenta tare. Aproape de coasta sunt paduri de mangrove si palmieri nipa, in interior sunt paduri tropicale. Lemnele speciale, precum tecul, abanosul, lemnul de santal si sideroxilonul, sunt deosebit de importante. Din paduri se obtin vopsele, tanin si medicamente, bambus si trestie indiana. AGRICULTURA Indonezia este o tara agricola, aproape 70% din populatie fiind angajata in productia agricola si auxiliara acesteia. Principala planta cultivata este orezul , cu o productie de 30 milioane de tone. Alte culturi pentru hrana: manioc, soia, cartofi dulci, trestie de zahar si nuci de cocos. Printre culturile pentru comert se numara: copra, ulei de palmier, cafea, cauciuc, ceai, condimente. Solurile aluvionare si cele vulcanice bogate sunt importante pentru agricultura. Regiunile cele mai productive sunt in depresiuni dar multe coaste de deal au fost terasaie pentru extinderea terenului agricol. Clima calda si umeda este favorabila multor plante si permite dubla recolta. Aceasta a contribuit la cresterea productiei, iar importurile de alimente ale Indoneziei au fost reduse considerabil.

2.2. Potential turistic al reliefuluiArhipelagul se afla la ntlnirea a doua oceane, Pacific si Indian si este o punte de legatura ntre doua continente, Asia si Australia. Aceasta pozitie strategica a influentat dintotdeauna viata culturala, sociala, politica si economica a tarii. Teritoriul Republicii Indonezia se ntinde de la latitudinea nordica de 6008' la cea sudica de 11015' sintre longitudinea estica de 94045' si cea de 141005'. Suprafata maritima indoneziana este de patru ori mai mare dect cea terestra, care are circa 1,9 milioane km2. Suprafata maritima este de circa 7,9 milioane km2 (inclusiv Zona Exclusiv Economica) si reprezinta circa 81% din suprafata totala a tarii. Cele cinci insule principale sunt: Sumatra, cu o suprafata de aproximativ 473.606 km2;

6

cea mai fertila si mai dens populata insula, Java/Madura, 132.107 km2; Kalimantan, care include doua treimidin insulele Borneo si are o suprafata de 539.460 km2; Sulawesi, 189.216 km2; si Irian Jaya, 421.981 km2, care face parte din a doua insula ca marime din lume, Noua Guinee. Celelalte insule ale Indoneziei sunt mult mai mici ca marime. Arhipelagul este mpartit n trei grupuri. Insula Java, Sumatra si Kalimantan si insulele mici dintre acestea se afla pe Pragul Sunda care se ntinde de la tarmul Malaeziei si Indochinei, unde adncimea apei nu depaseste 23 m. Irian Jaya, care apartine de insula Noua Guinee si Insulele Aru se afla pe Pragul Sahul, care se ntinde nspre nord, de la coasta Australiei. Aici adncimea apei este similara cu cea de la Pragul Sunda. ntre aceste doua praguri se afla grupul insular Nussa Tenggara, Maluku si Sulawesi, unde adncimea apei atinge 4575m. Pe tarmurile insulelor Sumatra. Java, alimantan si Irian Jaya s-au dezvoltat cmpii litorale. Zona de uscat este n general acoperita de paduri tropicale, unde solurile fertile sunt nnoite continuu prin eruptii vulcanice, cum sunt cele ntlnite pe insula Java.

2.3. Potential turistic climaticIndonezia este caracterizata de o clima tropicala musonica (in zonele periferice), cu 2 sezoane, unul ploios si unul secetos, fara anotimpurisi de o clima euatoriala in partea centrala, unde umiditatea este foarte ridicata. Intre lunile noiembrie si martie, musonul nordic sufla dinspre China si Ocenul Pacific, iar intre lunile mai si septembrie, musonul sudic sufla dinspre Oceanul Indian si Australia. Zonele de vest si de nord sunt mai umede cu o mai mare cantitate de ploaie, in timp ce in estul si sudul tarii precipitatiile sunt mai putine. De obicei ploile sunt abundente (150-500 cm) pe tot parcursul anului, iar furtunile sunt insotite frecvent de trasnete. In Indonezia temperaturile sunt ridicate, temperatura medie anuala fiind de 27C. Medan si Jakarta au temperaturi de 26C sau 27C, dar in munti este mult mai frig. Cele mai secetoase regiuni sunt in sud-est. Perioada optima de vizitare difera in functie de insula la care facem referire. De exemplu, pentru Sumatra, Java si Bali (cele mai importante insule), perioada optima de vizitare este din mai pana in octombrie. Anotimpurile principale Clima se schimba la fiecare sase luni. Anotimpul secetos (din iunie pna n septembrie) este influentat de masele de aer continentale australiene, n timp ce anotimpul ploios (din decembrie pna n martie) este rezultatul maselor de aer oceanice asiatice si pacifice. Aerul contine vapori care precipita si produc ploaie. n zonele tropicale ploua aproape tot timpul anului. Totusi, clima din Maluku Central este o exceptie. Anotimpul ploios ncepe n iunie si se sfrseste n septembrie, iar cel secetos ncepe n decembrie si se termina n martie. Perioadele de tranzitie ntre cele doua anotimpuri sunt din aprilie pna n mai si din octombrie pna n noiembrie. Temperatura si umiditatea Datorita numarului mare de insule si de munti din tara, temperatura medie poate fi clasificata astfel: - cmpiile litorale: 280C - zonele din interiorul tarii si cele montane: 260C; - zonele montane nalte: 230C, variind cu altitudinea. Fiind o zona tropicala, Indonezia prezinta o umiditate relativa ntre 70% si 90%, cu un

7

minim de 73% si un maxim de 87%.

2.4. Potential turistic hidrograficSituat ntre Asia i Australia, Indonezia este o ar strict insular, alctuind cel mai mare arhipelag din lume, avnd circa 18.100 (numr neoficial) de insule rspndite pe o suprafa de lungime de 5.120 km de la vest la est i de lime de 1.760 de km de la nord la sud n oceanul tropical. Aproximativ 4/5 din aceasta suprafa este ocupat de mare. CARACTERISTICI GEOGRAFICE Indonezia se intinde pe o suprafata vasta de ocean si contine 13600 de insule. Cele mai mari insule, Kalimantan (60% din Insula Borneo), Sumatra si Irianul de Vest (Noua Guinee de Vest) reprezinta 70% din suprafata totala a Indoneziei. Impreuna cu Java si Sulawezi, aceste regiuni inglobeaza majoritatea populatiei. Majoritatea insulelor sunt muntoase, dar in multe locuri apar depresiuni. Sumatera si Kalimantan au depresiuni largi de coasta, iar Java are campuri aluvionare si vai de rauri fertile. Insulele mai mici, ca Lombok si Hali, au si ele depresiuni fertile. Cel mai inalt punct este varful Djaja (5029 m) pe Irianul de Vest. O particularitate este lacul Tofcia, situat inu-un crater vulcanic. Exista mai multe sute de varfuri vulcanice in Indonezia, unele dintre ele inca active. APELE TERITORIALE SI ZONA EXCLUSIV ECONOMICA Cnd a fost proclamata independenta si a fost cstigata suveranitatea, Indonezia a trebuit sa proclame legi care sa guverneze zona maritima n conformitate cu structura geografica a unui stat arhipelagic. Totusi, acest lucru nu a nsemnat ca tara interzice trecerea internationala prin apele teritoriale. Aceste legi au fost instrumente necesare pentru unitatea si flexibilitatea nationala a acestei tari, cu un teritoriu care cuprinde toate insulele, insulitele si zonele maritime dintre acestea. Din cauza susceptibilitatii tarii fata de interventia straina dinspre mare si din motive de securitate nationala, la 13 decembrie 1957, Guvernul indonezian a facut o declaratie referitoare la apele teritoriale ale Republicii. S-a proclamat faptul ca apele dinprejurul si dintre insule apartin Indoneziei. S-a mai stabilit limita apelor teritoriale la circa 20 km, masurate n linie dreapta din extremitatile insulelor. n trecut, statele arhipelagice ca Indonezia si-au declarat unilateral Zona Exclusiv Economica de 20 km. n prezent, asemenea zone economice sunt confirmate de catre Conventia Internationala prin Legea marilor, care a fost ratificata de Guvernul indonezian la 18 octombrie 1983, prin Actul nr. 5 din acelasi an. Aceasta este baza legala a Zonei Exclusiv Economice indoneziana. RURILE SI LACURILE Tara este strabatuta de numeroase ruri. Acestea sunt importante rute de transport pe anumite insule; de exemplu, rurile Musi, Batanghari, Indragiri si Kampar n Sumatra; rurile Kapuas, Barito, Mahakam si Rejang n Kalimantan; rurile Memberamo si Digul n Irian Jaya. Rurile care strabat Java sunt importante pentru irigatii; de exemplu rurile Bengawan Solo, Citarum si Brantas. Multe insule au lacuri naturale, cum ar fi lacurile Toba, Maninjau si Singkarak n

8

Sumatra, lacurile Tempe, Towuti, Sidenreng, Poso, Limboto, Tondano si Matana n Sulawesi si lacurile Paniai si Sentini n Irian Jaya.

2.5. Potential turistic al vegetatiei si fauneiFAUNA Indonezia include una dintre cele mai remarcabile limite geografice n distributia animalelor. Aceasta dateaza din epoca glaciara, cnd nivelul apei a scazut n toata lumea. n timpul acestei perioade, insulele Java, Sumatra, Kalimantan si Bali din Pragul Sunda erau unite una de cealalta, precum si cu Asia continentala, dar Irian Jaya, Aru si continentul australian din Pragul Sahul erau separate. Aceasta separatie geografica timpurie explica de ce speciile tropicale de animale din Java, Sumatra si Kalimantan nu exista pe Irian Jaya. Din acelasi motiv, cangurul de pe Irian Jaya lipseste din alte regiuni. Insulele Maluku, Sulawesi si Lesser Sunda, care se afla ntre pragurile Sunda si Sahul, prezinta o fauna deosebita. Mare parte din fauna din est nu se regaseste n Sulawesi, desi aceasta insula este foarte apropiata de Kalimantan, despartite fiind doar de strmtoarea Makassar. Similar, speciile de animale din Irian Jaya nu se gasesc n Seram si Halmahera, cei mai apropiati vecini ai insulei Jaya. O posibila cauza ar fi faptul ca insulele Kalimantan si Sulawesi ar fi putut fi separate de o strmtoare adnca la un capat, n timp ce marea adncime a Marii Banda le-a separat n timpul erei glaciare. Unii cercetatori au atribuit acest fenomen celor trei limite de fauna. ALFRED RUSSEL WALLACE (1823-1913) a scris n cartea sa "Arhilepelagul malaezian" ca Nusantara a fost separata ntr-o zona ecologica orientala (partea de vest) si ntr-o zona ecologica australiana (partea de est) de o Linie Wallace, care trece de la nord la sud, prin strmtorile Lombok si Makassar si se termina n partea de sud-est a Filipine. Linia Weber, care trece prin marea dintre Maluku si Sulawesi si Linia Lydekker, care ncepe din marginea Pragului Sahul, insula Sulawesi se afla ntr-o zona de tranzitie, cunoscuta sub numele de Zona Wallace. Celelalte doua limite de fauna sunt Linia Weber, care trece prin marea dintre Maluku si Sulawesi si Linia Lydekker, care ncepe din Pragul Sahul si se continua pe latura de vest a insulei Irian Jaya si a continentului australian. Totusi, alti cercetatori prefera sa numeasca zona drept o "zona de tranzitie diminuata". n cadrul etapei actuale de dezvoltare sociala si economica a Indoneziei, animalele salbatice nu pot supravietui fara protectie. Pentru aceasta, Directoratul General pentru Protectia Padurilor si Conservarea Naturii a planificat sa declare circa 10% din uscatul tarii - aproximativ 18,7 milioane ha - drept rezervatii. Pna n anul fiscal 1991/92 existau 184 unitati de conservare, acoperind o suprafata totala de 8.494.118 ha, 73 rezervatii naturale, cu o suprafata de 5.586.209 ha, 56 parcuri de recreere, cu o suprafata de 263.470 ha, 13 parcuri de vnatoare, cu o suprafata de 241.387 ha, 7 parcuri marine, cu o suprafata de 72.930 ha si 30 parcuri nationale, acoperind o suprafata totala de 7.688.640 ha. Directoratul General a adoptat o strategie nationala n privinta conservarii naturii, prin care este conservat ntregul ecosistem. Acest lucru este necesar deoarece uneori este imposibil sa protejezi animalele salbatice n afara habitatului natural. De exemplu, orang utan, care nseamna "omul junglei" (Pongo pygmaeus) si traieste numai n junglele din Sumatra si Kalimantan, este dependent de un habitat fundamental forestier. n acest scop, Directoratul General, n cooperare cu World Wildlife Fund (WWF), au stabilit centre de

9

reabilitare a urangutanilor, care sa pregateasca urangutanii capturati ilegal pentru revenirea la viata n salbaticie. Dragonul Komodo (Varens komodoensis), cea mai mare soprla din lume, poate atinge 3 metri lungime. Locul lui este n grupul de rezervatii Komodo, care include insulele Komodo, Padar si Rinca, n largul coastelor insulei Flores n estul tarii. Babi rusa (Babyrousa, babi russa), un porc asemanator caprioarei si anoa, un bivol pitic de padure, sunt printre cele mai interesante animale indigene din Sulawesi. Alte mamifere indigene din Sulawesi sunt zivela mare, numita musang (Macrogalidiamusshenbroeki); binatang hantu (Tarsius spectrum), care n traducere literara nseamna "spiridus" si mai multe specii de maimuta neagra sau monyet hitam (Macacanigra). Din marea varietate de specii de pasari ntlnite n Sulawesi, gaina Maloe si gaina de tufis sunt doua specii notabile din familia megapodelor. Irian Jaya si Maluku sunt mpnzite de pasari colorate, variind de la cazuarul cel mare, care nu poate zbura, (Casuarius), de la stralucitor colorata pasare a paradisului, care apartine familiei Paradiseidae si Ptilinorhynhidae si un numar de peste 40 de specii, la o mare varietate de pasari din familia papagalilor. Printre alte specii ntlnite n Indonezia de numara pasarea hornbill sau angkonh/enggang din familia Bucerotidelor, de remarcat pentru enormul sau cioc n forma de horn. De asemenea, sunt de amintit tigrul din Sumatra (Panthera tigris sumatrenesis) si tigrul din Java (Panthera tigris sondaica), specie aproape pe cale de disparitie. Insulele Mentawai, lnga coasta de vest a Sumatrei este caminul maimutei beruk, specie de dimensiuni mari, care este deseori antrenata pentru a culege nuci de cocos si al maimutei negre lutung, care se hraneste cu frunze. Rinocerul cu un corn, Badak Jawa (Rhinocerus sondaicus) se ntlneste n Parcul National Badak Jawa n Java de Vest, nsa rinocerul cu doi corni (Dicerorhinus sumatrensis), mai mic, se ntlneste n Parcul National din Muntele Leuser (cel mai mare asemenea parc din tara), localizat de-a lungul vaii Alas din Aceh, cea mai nordica provincie a Indoneziei. Alte specii de notat sunt banteng sau taurul salbatic din Java (Bos javanicus); cangurul de copac (Dorcopsis muelleri) din Irian Jaya; delfinul de apa dulce (Orcacella brevirostris) ntlnit n apele rului Makaham din Kalimantanul de Est si maimuta cu trompa sau bekatan, tot din Kalimantan. n plus, se ntlnesc numeroase specii de pasari, inclusiv egrete, btlani, pescarusi, soimi, vulturi si altele. Mai exista de asemenea mii de specii de insecte si o mare varietate de soprle si serpi. Tot aici se ntlnesc din abundenta testoase marine si de uscat, specii exotice de pesti, crabi, moluste si alte animale acvatice, att de apa ducle, ct si de apa sarata. Pesti ornamentali Indonezia este renumita n lume pentru speciile de pesti ornamentali care sunt exportate n Statele Unite, Japonia si Germania. Speciile cele mai bine cunoscute pentru culorile si formele lor deosebite sunt Amphiprion, Dascyllus, pestele buzat (Coris gaimardi) si Corisaygula, care abunda apele Strmtorii Bali. Cea mai cunoscuta specie este pestele buzat (Thalasoma lunare). Pestele-fluture (Chaetodontidae) are bot mic, dar se ntlnesc de asemenea si pesti-fluture cu bot mare, dintre care amintim Forcipinger longirostris si Chelmon rostratus. Specia Heniochus

10

acuminatus are aripi mai mari dect lungimea sa, iar specia Zancluscanescens poate atinge 20 cm. Specii ca pestele-nger (Pomancanthus imperator), Pomancanthus semi-circulatus, Pygoplites-diacanthus si Auxiphipops navaricus sau pestele nger, care apartine familiei Pomancanthidae sunt colectionate pentru culorile lor frumoase. Pestele-chirurg (Acanthuridae) si Paracanthurus hepatus sunt foarte cunocscuti datorita culorii lor bleu pal. Alte specii frumoase sunt Acanthurus leucosternon, Zebrazoma veliferum si Naso literatus. Pestele-tigru sau Balistidae duce o viata solitara. Calutii de mare sau Hippocampus coronatus, care apartin familiei syngnathidae sunt de asemenea foarte cautati ca pesti ornamentali. Pestele-paun, numit astfel datorita aripioarelor lungi, include varietatile pterois zebra, brachiopterus, volitans, ruselli, miles si radiata. Toate aceste specii apartin familiei Scorpanidae. Mai exista nenumarate specii de pesti ornamentali n Indonezia, prea multe pentru a putea fi mentionate. Scoicile cu perle Scoicile cu perle care se ntlnesc n aceasta zona includ Pinctada maxima, P. Margaritifera si Pteria penuin. Aceste specii se gasesc n apele din apropierea Insulei Halmahera, precum si din apropierea insulelor Maluku si Aru din Indonezia de Est. Perlele sunt foarte cautate datorita dimensiunilor mari si a bunei calitati. n Maluku, scoicile cu perle sunt colectionate si transformate n ornamente frumoase. FLORA Fauna bogata a Indoneziei include multe specii rare de plante tropicale. Rafflesia arnoldi, care se ntlneste numai n anumite zone ale Sumatrei, este cea mai mare planta din lume. Aceasta planta parazit creste pe anumite liane, dar nu produce frunze. Din aceeasi zona a Sumatrei provine o alta specie gigant, Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescenta a genului. Plantele carnivore (Nepenthea spp) sunt reprezentate prin multe specii n diferite zone din Indoneziade Vest. n aceasta zona se ntlnesc nenumarate specii de orhidee, cu diferite dimensiuni, de la cea mai mare, orhidea-tigru Grammatophyllum Speciosum la specia cea mai mica, fara frunze, Taeniophyllum, care se poate mnca si este folosita de localnici att ca medicament, ct si ca ornament la biectele artizanale. Solul padurilor este bogat n humus, care favorizeaza cresterea luxurianta a nenumarate specii de ciuperci, inclusiv specia luminescenta si ovidium. La 5 iunie 1990, n cadrul unei ceremonii pentru a marca Ziua Mondiala a Mediului, trei plante au fost declarate plante nationale ale Indoneziei: melati (Jasminum sambac), o floare mica, alba, cu miros dulceag, care joaca un rol important n multe ceremonii culturale si traditionale indoneziene, a fost declarata Floarea Nationala; anggrek bulan sau orhideea lunii (Phalaenopsisamabilis), o specie cu flori albe, a fost declarata Floarea magica; iar Rafflesia arnoldi, o planta fara tulpina si frunze, care creste pe tulpinile si pe radacinile altor plante si mprastie un miros de putred, a fost declarata Specie Rara (n pericol de disparitie). Aceasta planta parazit a poarta numele lui Sir Thomas Stamford Raffles si al Doctorului Arnold care au descoperit floarea (cea mai mare din lume) n 1818 n padurea Bengkulu, Sumatra de sud-est, cnd Raffles era Locotenent Guvernator n Bengkulu, sub dominatia temporara britanica (1814-1825) din Indonezia, care a urmat ocupatiei olandeze n Franta n timpul Razboiului napoleonian. Flora Indoneziei abunda de asemenea n specii lemnoase. Familia dipterocarp este

11

renumita pentru cherestea (meranti), rasina, ulei vegetal si tengkawang - nuci. Copacul Gonystylus produce cherestea de buna calitate pentru mobila. Alte produse valoroase ale padurii sunt: lemnul de santal, abanos, cheresteaua Palembang. Lemnul de tek este produsul padurilor plantate de oameni n Java. Deoarece flora este att de variata, multi oameni din Indonezia traiesc bine de pe urma resurselor naturale. Se cunosc circa 6000 specii de plante care sunt folosite direct sau indirect de oameni. Un exemplu remarcabil n vremurile moderne l constituie folosirea plantelor n producerea medicamentelor traditionale pe baza de plante sau Jamu. Florile sunt indispensabile n ceremonii si ritualuri traditionale.

2.6. Potential turistic antropicn Indonezia se ntlnesc 500 de triburi si, n mod corespunzator, n arhipelag de vorbesc circa 500 limbi si dialecte. Din punctul de vedere al numarului de locuitori, Indonezia este acum pe locul patru n lume, dupa China, India si Statele Unite ale Americii. Polupatia indoneziana este un amestec ntre bastinasi si cei care au venit n perioada neolitica (3000-2000 .e.n.) din Asia continentala nspre sud n cadrul unei migratii la scara mare. Calitatea de cetatean indonezian este evaluata de catre Actul National nca de la obtinerea independentei, la 17 august 1945. Este a parta cea mai populata tara a lumi, cu o populatie de peste 234 milioane de locuitori. Indonezia are aproximativ 300 de grupuri etnice fiecare cu diferentele sale culturale dezvoltate de-a lungul secolelor. Arta indoneziana reflecta istoria regiunilor, religia si influentele grupurilor etnice ale arhipelagului. Arta si cultura indoneziana poate fi impartita in trei mari categorii. Prima ar fi arta si cultura insulelor Sumatra, Kalimantan, Sulawesi, Nusa Tenggara, Maluku si Irian Jaya. Sculpturile, picturile, ceramica, etc. sunt unice, de exemplu, statuetele din Nias si Sumatra, reprezentative prin legendele pe care le ascund, semnificand puterea zeilor. A doua este arta insulelor Java si Bali care au puternice influente budiste si hinduse. Tehnicile si stilul cu care a fost construit templul de la Borobudur si poemele indinene ca Mahabharata si Ramayana, care stau la baza pieselor de teatru Wayang, sunt reprezentative in cultura indoneziana. A treia ar fi puternica influenta islamica ce a modificat unele traditii deja existente. Este un stil mai rigid si se bazeaza mai mult pe reprezentarea omului si a animalelor in arta, dar din aceast cauza arta si cultura indoneziana au avut de castigat, devenind mai rafinate. Indonezia are o cultura foarte diversificata. In Bali si Java sunt cele mai frumoase obiceiuri si legende, aici gasindu-se si cele mai originale si mai frumoase obiecte de artizanat din Indonezia. In celelalte regiuni veti intalni dansuri si muzica specifica, cunoscute in intreaga lume. Batikul si Gamelanul, Silat (un stil unic de arte martiale provenit din arhipelag), teatrul Wayang, dansurile Ramayana si obiceiurile funerare din Bali, toate fac parte din minunata cultura indoneziana. Dansul specific indonezian, incluzand si baletul (sau dansul dramatic), este foarte diferit de celelalte stiluri de dans, mai ales prin miscarea delicata si gratioasa a corpului si a mainilor cu care au atras atentia lumii ntregi. Teatrul (de papusi) Javanez Wayang isi are originile in poemele epice indiene Ramayana si Mahabharata si este "inima" teatrului indonezian de peste 1000 de ani. Arta sculpturii se gaseste pe tot intinsul arhipelagului, fiecare provincie avand stilul propriu, iar diversitatea si formele sofisticate ale sculptorilor sunt cu adevarat 12

remarcabile. Foarte multe sculpturi au semnificatii spirituale, casele din Batak sunt protejate de catre singa, un cap de leu cornut sculptat in lemn,in timp ce casele din Toraja sunt "pazite" de catre bizonii care reprezinta prosperitatea, la fel cum sunt si serpii sau cainii mitologici din Dayak (Kalimantan). Sculpturile si statuile in insulelele indoneziene semnifica o expresie importanta a spiritelor. Cele mai interesante sculpturi mitologice din Indonezia sunt in Asmat, in sud-vestul Irian Jaya. Scuturi, barci, sulie, tobe si obiectele de zi cu zi sunt sculptate aici, dar cele mai distinctive sunt pari sculptati in lemn cu o aripa deschisa in varful acestora, reprezintand puterea si fertilitatea. Sculptura are de asemenea si o funcie decorativa. In Kalimantan se sculpteaza carucioare pentru copii, iar in Timor, se gasesc cele mai frumoase usi sculptate. In Bali veti intalni cele mai frumoase sculpturi din Indonezia, precum usile templelor si statuile, panouri sculptate, considerate sacre in cosmologia balineza.

2.7. Regiuni turisticeInsulele arhipelagului Indoneziei sunt insirate ca niste margele de-a lungul ecuatorului. Apele albastre scalda plajele linistite, briza usoara poarta aromele mirodeniilor si a florilor, iar scufundatorii sunt fascinati de bogatiile marine. In interior, muntii vulcanici se ridica deasupra dealurilor cu paduri tropicale luxuriante. Bali ofera o imagine paradisiaca: peisaj mirific si apusuri glorioase. Pe linistita Lambok viata are un ritm mai putin alert, in timp ce Jakarta reprezinta fata cosmopolitana, modern aa Indoneziei. Pe insula Komodo se afla dinozaurii vii si intriganta gradina marina suwalesi, care va invita la le ezplorati. De asemenea si bogatiile arhitecturii Borobudur, care include 5km de sculpturi budiste. Cei care cauta aventura trebuie sa se indrepte spre jungla din Kalimantan sau sa exploreze Sumatra. Nu ratati insa deosebitele satisfactii pe care le presupune o vacanta in Indonezia. Aventura este pe primul plan in acest arhipelag animat, in care fierbe melanjul picant asiatic. Arome imbatatoare, culori vii, panorame dramatice si culturi diverse se amesteca si va imbata simturile. Orasele Indoneziei se afla intr-o continua dezvoltare urbana si populatia densa, tehnologia si constructiile traiesc intr-o simbioza perfecta. Insa cea mai mare parte a arhipelagului a ramas neexplorata, ascunzand o bogatie culturala si o multime de peisaje mirifice. Desi se poate calatori si in anotimpul ploios in majoritatea Indoneziei, ploaia poate ingreuna anumite activitati. In general, cea mai buna perioada pentru a calatori este din mai pana in octombrie, cat tine anotimpul uscat. De cele mai multe ori, un festival este cel mai bun motiv pentru a vizita o anumita regiune. Unele insa, pot genera dificultati de deplasare. Populatia Rantepao se lauda cu sezonul funerar Tana Toraj, insa in aceasta perioada preturile sunt si mai ridicate. In Java este indicat sa evitati ultimile zile ale Idul Fitri, cand transportul public se transforma in

13

haos. Perioada principala ale sarbatorilor indoneziene este la sfarsitul Ramadanului, cand statiunile se umplu de turisti localnici, iar preturile explodeaza. Orase importante: Medan, Pelambang, Jambi, Serang, Jakarta, Bandung, Bogor, Garut, Semarang, Surabaya, Solo, Denpasar, Mataram, Kupang, Watampone, Ujung Padang, parepare, Samarinda, Balikpapan, Banjarmasin, Martapura.

2.8. Destinatii turisticePrincipalele atractii turistice Vizitati Moscheea Istiqlal din Jakarta - este una dintre cele mai mari din lume. Asistati la spectacolele cu papusi ce au loc in insula Java - marionete traditionale wayang golak si wayang kulit descriu povesti bazate pe legende cunoscute. Spectacolele pot dura si toata noaptea. Tot pe insula Java puteti face drumetii in muntii Krakatoa, Bromo si Kawah Ijen, unde comunitatile de munte au pastrat traditiile. Vizitati complexul de temple Prambanan, construit in onoarea zeilor hindusi Brahma, Shiva si Vishnu. Nu ratati Borobudur, probabil cel mai mare sanctuar budist din lume, care contine peste 5km de sculpturi in relief. Vizitati Sulawesi, numita si "Insula Orhideei", un taram cu munti inalti, vai si lacuri aburinde. In sud se afla Rezervatia Naturala Bantimurung, care are mii se fluturi exotici. Insula are gheizere si izvoare termale la Karumengan, Kinilow, Lahendong, Leilem si Makule. Torajaland este un loc in care locuitorii au case bogat ornamentate si isi ingroapa mortii in pozitie verticala, in morminte din piatra. In mijlocul lacului Toba se afla o insula locuita. Aici a fost un crater vulcanic, la 900, altitudine, pe insula Sumatra. Admirati lantul de munti vulcanici de pe insula Bali, care se intinde de la est spre vest, dominat de Muntele Sfant (Gunung Agung) cu inaltimea de 3.170m. Nu ratati Pura Besakih, un templu din secolul X. Astazi este un complex format din peste 30 de temple. Faceti surfing in Bali, Flores, Java, Lombok, Sumatra, Sumba si Sumbawa. Unele plaje mai cunoscute, precum Ulu Watu de pe Bali, pot fi mai aglomerate. Faceti drumetii prin jungla indoneziana - Irian, Jaya, Kalimantan si Sumatra va ofera terenul cel mai primordial. Cele mai bune trasee includ excursii din Parcul National Bukit Barisan, o peninsula izolata a Sumatrei si Muntele Muller din Kalimantan. Gastronomie Bucataria indoneziana insumeaza traditiile culinare ale diverselor grupuri etnice din tara. Acestea au fost influentate de India, Orientul Mijlociu, China, Portugalia si chiar Olanda.

14

Pe tot teritoriul, orezul este de baza. Multe restaurante ofera "rijsttafel", cuvantul olandez pentru "masa de orez". O masa completa consta in orez gatit (nasi) cu garnituri. Acestea variaza de la legume fierte cu peste uscat pana la tocane cu carne. In cele mai multe familii, carnea rosie se consuma doar la ocazii speciale. Puiul, mancarea marina si soia sunt surse mai ieftine de proteine. La ocazii speciale se prepara nasi kuning (orez galben). Traditional, se mananca din farfurii intinse, cu mana dreapta. Nu exista portii individuale, ci fiecare se serveste pe rand din farfuriile asezate in mijlocul mesei. Informatii utile Daca sunteti invitati la masa, in mod normal, nimeni nu se atinge de mancare pana nu este invitat de gazda. Nu dati sua luati lucruri cu mana stanga. Zambetul este un obicei cultural, iar indonezienii zambesc chiar si cand sufera. Formula de intampinare in situatii formale este Wassalamu alaikum, chiar si pentru cei care nu sunt musulmani. In situatii neoficiale se spune Dari mana (De unde vii?). Chiar si in situatii mai putin formale, se cere permisiunea de a pleca (Permisi?). In special in Java, degetul aratator este tabu. Daca vreti sa indicati ceva, folositi degetul mare. Atitudinea indonezienilor fata de punctualitate este exprimata de expresia "jam karet" (timp de cauciuc). A intarzia la intalniri este o regula. Ora oficiala in Sumatra, Java si Borneo de vest este GMT +7; in Sulawesi, Insulele Sunda de Jos, Bali si Borneo de est este GMT +8, iar in Papua si Maluku este GMT +9.

15