potentialul turistic al muntilor gurghiu

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII ,TINERETULUI SI SPORTULUI

LICEUL .........................................

PROIECT DE CERTIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT

BUCURESTI2010

Potentialul turistic al Muntilor Gurghiu

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII ,TINERETULUI SI SPORTULUI

Filiera : TehnologicaProfil : ServiciiCalificare profesionala : Tehnician in turism

POTENTIALUL TURISTIC AL MUNTILOR GURGHIU

BUCURESTI2010

2


CUPRINS

ARGUMENT...................................................................................................................................5

CAPITOLUL1:CONSIDERATII GENERALE - MUNTII GURGHIU........................................7

1.1Asezare,limite geografice.............................................................................................................7

1.2 Cadrul natural..............................................................................................................................8

1.2.1 Unitati de relief..........................................................................................................9

1.2.2 Aspecte climatice.....................................................................................................12

1.2.3 Suprafete lacustre ....................................................................................................14

1.2.4 Reteaua hidrografica................................................................................................15

1.2.5 Flora,Vegetatia,Fauna..............................................................................................18

1.2.6 Rezervatii naturale...................................................................................................21

1.3 Cai de acces-Infrastructura turistica...........................................................................................23

CAPITOLUL 2 :POTENTIALUL TURISTIC AL MUNTILOR GURGHIU............................24

2.1 Potentialul turistic ....................................................................................................................24

2.1.1Potential turistic antropic..........................................................................................29

2.1.2 Potential turistic rural...... .......................................................................................29

2.2 Circulatia turistica .....................................................................................................................30

2.3 Sezonalitatea si implicatiile ei in turism.....................................................................................32

CAPITOLUL 3: VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI .....................33

3.1Baza tehnico-materiala ..............................................................................................................33

3.2 Tipuri si forme de turism practicate..........................................................................................33

3.2.1 Turismul balneoclimateric........................................................................................33

3.2.2 Turism pentru sporturile de iarna..............................................................................35

3.2.3 Turismul scolar.........................................................................................................36

3.2.4 Turismul de drumetie montana.................................................................................37

3


3.2.5 Turismul cinegetic.....................................................................................................39

3.2.6 Turismul piscicol......................................................................................................39

3.2.7 Turismul rural...........................................................................................................40

3.2.8 Turismul de sfarsit de saptamana.............................................................................42

CAPITOLUL4: PROPUNERI DE PROMOVARE SI DEZVOLTARE ALE TURISMULUI IN

ZONA MUNTILOR GURGHIU.....................................................................................................43

4.1 Propuneri cu privire la amenajare turistica a zonei cu potential turistic .....................................43

4.2 Analiza S.W.O.T a potentialului turistic al Muntilor Gurghiu...................................................44

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................51

ANEXA 1..........................................................................................................................................52

ANEXA 2..........................................................................................................................................56

4


ARGUMENT

Turismul prezintă importanţă atât pentru individ cât şi pentru societate, oferind alternativa

petrecerii utile şi agreabile a timpului liber, cu aer curat, tratament balnear, elemente active în

menţinerea şi consolidarea sănătăţii într–o societate orientată spre industrializare şi urbanizare.

Turismul, ca fenomen formă de valorificare într-o manieră aparte a resurselor naturale şi

patrimoniului antropic, a devenit în secolul trecut, ramură economică cu impact major asupra lumii

contemporane. El a parcurs toate aceste etape de esenţă dinamică şi calitativă, marcând puternic

evoluţia României moderne şi contemporane.Potenţialul turistic, ca premisă fundamentală;

amenajarea turistică ca factor decisiv în valirificarea acestuia; creştera calităţii vieţii, printre care şi a

venitului ca element permisiv în stimularea circulaţiei turistice, toate vor putea contura în

următoarele decenii o nouă geografie a turismului în România, integrat turismului european şi

universal.Turismul montan este o componentă importantă, care leagă, prin profilul activităţii, cele

două categorii de staţiuni, incluzându-se în tendinţa de diversificare a activităţilor în staţiune şi de

conferire a acestora a polifuncţionalităţii, dar şi de includere a muntelui,prin caracteristicile sale

morfopeisagistice (altitudine, componente morfologice, energie, pantă, expoziţie a versanţilor) în

circuitul turistic.

Motivul pentru care mi–am propus aceast itinerariu, printr–un masiv vulcanic mai puţin

cunoscut, Gurghiu, este acela de a scoate în evidenţă existenţa unui potenţial natural deosebit în

această zonă, prea puţin şi nesatisfăcător amenajată, iar în al doilea rând pentru a–l face mai

cunoscut în rândul iubitorilor de munte, în special a celor ce preferă natura aşa cum este ea, curată şi

nealterată.

Pentru elaborarea lucrării am obţinut informaţii cu privire la zona luată în studiu de la: Ocolul

Silvic – Gurghiu, Ocolul Silvic – comuna Eremitu, şi de la câteva agenţii de turism din Târgu –

Mureş, în plus apropierea de zona respectivă mi–a permis efectuarea unor excursii în teren.

Dificultăţi în elaborarea lucrării am întâlnit, datorită lipsei materialelor bibliografice şi mai ales a

hărţilor. Lucrarea este structurată pe opt capitole şi ia in studiu o unitate montană din grupa centrală

a Carpaţilor Orientali, o zonă turistică deosebită din punct de vedere al potenţialului natural, cu

multe elemente unicat, în ţară, dar lipsită de amenajări turistice, masivul posedă cabane puţine,

majoritatea fiind situate la periferia lui.Zona a fost delimitată şi studiată din punct de vedere al

potenţialului natural, antropic şi al bazei materiale.

5


Pentru realizarea acestei lucrări am fost îndrumata şi ajutata de doamna profesoară Manole

Mariana, am beneficiat de sprijinul calificat si doresc să–i mulţumesc şi să asigur că efortul nu a

fost în zadar.

Sper din tot sufletul ca lucrarea mea să se ridice la nivelul aşteptărilor celor care au prilejul să o

citească şi să-i surprindă într-un mod plăcut.

6


CAPITOLUL 1:CONSIDERATII GENERALE - MUNTII GURGHIU

Munţii Gurghiului ,localizaţi la sud de Defileul Mureşului, s-au format în urma unor intense

activităţi vulcanice din timpul Neogenului (Pliocenul Inferior) ce a dus la apariţia unor imense

acumulări de lavă în alternanţă cu aglomerate şi cenuşă vulcvanică, creând un anumit tip de vulcani

şi anume strato-vulcanii.Craterele Munţilor Gurghiu s-au stins în urmă cu 1,8-5 milioane de ani,în

Cuaternalul Inferior.

Fig.1. Munţii Gurghiului

1.1Asezare,limite geografice

Munţii Gurghiului fac parte din lanţul vulcanic ce căptuşeşete latura internă a Carpaţilor

Orientali,încadrându-se în grupa sudică a munţilor vulcanici. Încep de la Defileul Deda-Topliţa şi ţin

până la izvoarele Târnavei Mari (Pasul Şicaş,1000m), de unde se coboară în partea superioară a

Depresiunii Giurgeu (la Suseni). Spre est,vin în contact cu Depresiunea Giurgeu printr-un abrupt de

200-300m, situat la limita dintre platoul de lave şi glacisurile acestuia, la altitudinea de 850-950 m.În

vest se ajung până la Depresiunea Transilvaniei, care înregistrează o seamă de intrânduri pe Văile

Gurghiu (Ibăneşti), Niraj (Eremitu), Târnava Mare (Zetea),Becheci (1079 m), în dreapta Târnavei

Mici, Şiclod (1025 m) şi Firtuş, cu aglomerate vulcanice.

Munţii Gurghiu se extind pe o distanţă de peste 60 km, de la NV la SE, fiind formaţi din mai

multe masive vulcanice.Din punct de vedere administrativ-teritorial aparţin judeţelor Mureş şi

7


Harghita. Sectorul din judeţul Mureş este extins doar pâna la cumpăna de ape a afluenţilor râului

Gurghiu, adică până la aliniamentul de creastă vîrfurilor Bătrâna, Crucii, Tătarca şi puţin mai spre

est de cel al vârfurilor Fâncelu şi Saca, iar judeţului Harghita partea estica a masivului.

Căi de acces: -în partea de vest: Sovata,Reghin,Lăpuşna;

-în partea de nord: Lunca Bradului, Stânceni, Topliţa, Sărmaş;

-în partea de est: Ditrău, Remetea, Lazărea, Gheorgheni, Joseni, Ciumani, Suseni,

Voslobeni, Borzont ;

-în partea de sud: Praid .

Fig.2. Aşezarea geografică a Muntilor Gurghiului

1.2 Cadrul natural

Cadrul natural este factorul fundamental ce a determinat iniţierea valorificării turistice a unor

componente a acesteia şi se constituie ca şi ofertă turistică primară.Resursa turistică naturală se

caracterizează prin originalitate,adesea prin unicitate.Acest fapt a dus la amenajarea componentelor

acesteia. Resursa turistică naturală este un factor esenţial de prezenţa căruia se leagă existenţa sau

absenţa activităţilor turistice. În cadrul său intră componentele cadrului natural, cu aport diferit, în

funcţie de raporturile cantitative şi calitative existente în structura sa.

8


1.2.1 Unitati de relief

Relieful reprezintă unul din componentele majore ale învelişului geografic fiind principalul

factor de atracţie turistică de la nivelul scoarţei terestre.Relieful prin formele sale participă la zestrea

turistică şi intervine indirect în nuanţarea şi etajarea celorlalţi componenţi ai învelişului geografic

într-o zonalitate altitudinală.Relieful îndeplineşte două funcţii în turism: în primul rând prin valoarea

turistică a formelor sale, iar în al doilea rând prin faptul că el constituie suportul de amplasare şi

localizare a infrastructurii turistice.Relieful vulcanic se remarcă prin formele vulcanice specifice

determinate de erupţiile din Neogen, asupra cărora au acţionat diferenţiat factorii modelatori.

Relieful vulcanic se evidenţiează cel mai bine în peisaj în grupa cea mai tânără a lanţului vulcanic.

Relieful Munţilor Gurghiu este reprezentat prin două trepte principale:cupole vulcanice, situate la

1500-1700 m şi platourile de lavă şi piroclastite, care coboară până la 800-1300 m.

Relieful este simplu: o creastă generală orientată NV-SE străbătută de pâraie care dau

naştere la creste cu orientare E şi V. Pe aceleaşi aliniament se înşiră câteva căldări vulcanice,mărturii

ale activităţii vulcanice: Fâncel, Saca, Şumuleu şi Ciuman.Pereţii acestora sunt de fapt vârfurile cele

mai înalte din regiune şi închid în interior pâraie dispuse radial, adunate de o vale mai mare care le

poartă spre un colector principal (Mureş, Târnave). În interiorul acestor caldări sunt pante abrupte,

pline de blocuri de stâncă şi bolovăniş, greoaie la urcat şi coborât, iar la exterior sunt pante domoale,

regulate, ce coboară lin spre Depresiunea Gheorgheni şi Ciuc la est, spre Mureş la nord şi spre

Depresiunea Transilvaniei la vest. Din această coamă principală şi mai înaltă a munţilor, se desprind

o serie de creste secunde care se pierd spre vest, în dealurile Podişului Transilvaniei: Dealul

Gurghiului, Dealul Adrianului, Capul Dealului, Dealul Beicii, alcătuite din aglomerate vulcanice.

Printre aceste dealuri se întinde cea mai mare regiune: Valea Gurghiului care are o lungime de 55

km, orientată E-V şi udată de râul Gurghiu. Crestele cele mai importante din Gurghiu, pereţi ai

căldărilor vulcanice pornind de la nord la sud, sunt marcate de înălţimile : Fâncel (1684 m ),

Buneasa (1648 m ), Bătrâna (1634 m ), Zâmbroi (1297 m ), Cristigiu Dealu Crucii (1517 m ),

Tătarca (1688 m ), Găinuşa (1680 m ), Frăţileasa (1648 m ), Saca (1777 m )- cea mai mare altitudine

din acest masiv.Tinereţea paroxismului eruptiv explică slaba reprezentare a mineralizării complexe,

slaba conservare a aparatelor vulcanice, ale căror cratere au fost străpunse de afluenţii Mureşului.

Astfel Valea Gurghiului şi a Târnavei Mici, prin afluentul său, Creanga Mare, separă Gurghiul în trei

masive distincte : Gurghiul nordic, central şi sudic.

9


Gurghiul nordic este reprezentat prin masivele Fâncel (1684 m ), Bătrâna (1634 m ), care

conservă parţial o calderă cu un diametru de 13 km, pe care erupţiile mai recente au adâncit-o ci

circa 200 m, sub nivelul iniţial care era de 300 m, contribuin totoodată şi la lărgirea ei.Cele mai

înalte vârfuri din Gurghiul nordic sunt : Fâncel (1684 m ), Poiana Buneasa (1648 m ), Bătrâna (1634

m ), Piatra Caprei (1483 m ) şi Dealul Crucii (1517 m ). Erupţiile tardive au complicat morfologia,

prin conuri de mici dimensiuni, atât în interiorul calderei : Bâtca Plumbului, Poiana Zimbroiului,

Vârful Crucii cât şi lateral : Bâtca Seleşele. Creasta este orientată aproximativ E-V şi cuprinsă între o

serie de pâraie care o ferestruiesc radial,iar de la această creastă, pornesc tot radial separate de câte

două văi, creste secundare ce scad treptat, ajungând la 460 m la Deda, 680 m la Topliţa, 690 m la

Sărmaş, 720 m la Subcetate şi 740 m la Remetea.

Gurghiul central se desfăţoară între Valea Gurghiului şi Pasul Bucin – 1273 m, şi este

constituit din conul Saca (1777 m ) – Tătarca (1689 m ), cu un crater bine conservat, de formă

aproximativ circulară, cu un diametru de 4,5 km deschis spre nord de către Valea Secuiului, către

care converg câţiva afluenţi dispuşi radial. Pereţii acestuia sunt abrupţi în interior şi formează cline

domoale la exterior, acoperite cu păduri şi fâneţe, străbătute de drumuri şi poteci. Principalele vârfuri

din Gurghiul central sunt : Saca Mică (1731 m ), Saca Mare (1777 m ), Frăţileasa (1648 m ),

Găiniuşa (1680 m ), Tătarca (1688 m ). Dintre crestele secundare mai importante sunt : Vf. Bacta

(1426 m ),Vf. Tarves (1434 m )situate la est.

Gurghiul sudic se desfăşoară între Pasul Bucin şi Pasul Sicaş (1000 m ), este cel mai complex,

asociind câteva nuclee de erupţii uşor de reconstituit.Vulcanul Borzont (1496 m ), care apare sub

forma unui con vulcanic, independent, fără crater, conul Şumuleu (Şoimuş) – 1553 m, cu un crater

de 4 km diametru şi 300 – 400 m adâncime, deschis spre nord de Valea Şumuleu Mare, conul

Ciumani (Vf. Amza – 1694 m ) cu două cratere îngemânate : Fierăstrău drenat spre N-E de pârâul

Fierăstrău şi Ciumani drenat spre sud de pârâul Sabasa, ambele cu diamertu de 2 km şi adâncime de

250 – 300 m.Creasta Şumuleu prezintă câteva vârfuri mai importante : Şumuleul Mare (1575 m ),

Vărşag (1531 m ), Şumuleul Susenilor (1633 m ), Şumuleul Pietros (1412 m ), Cetatea de Pădure

(1516 m ). Ea are pante foarte abrupte spre interiorul fostului crater, în special în S – V şi este foarte

împădurită. Principalele vârfuri care marchează creasta Ciumani sunt: Ciumani (1694 m ),

Bodohigea (1510 m ), Piatra Minunată (1523 m ) şi Piatra Ţiganului (1331 m).

10


Fig.3. Pasul Sicaş

Toate masivele vulcanice amintite si înşiră pe o distanţă de peste 60 km de la NV la SE, iar

pe latura vestică si întinde platoul vulcanic, cu extensiune maximă la poalele Munţilor Gurghiu,

foarte neted şi cu văi adâncite în acumulările de piroclastite.Platoul vulcanic situat în vestul

conurilor îmbracă aspecte diferite în partea de nord şi în cea se sud. În nord e mai înalt (900 – 1200

m), dar mai puţin caracteristic având aspectul unor glacisuri structurale puternic fragmentate.

Aglomeratele vulcanice se caracterizează printr-o componenţă mai eterogenă, remarcându-se

procentul ridicat de andezite.La sud de Valea Sebeşului, platoul are o înfăţişare tipică.Uniformitatea

relativă a aglomeratelor şi rezistenţa lor relativ redusă la modelare determină apariţia unor poduri

larg ondulate situate la 900 – 1050 m altitudine. Aici se dezvoltă sate risipite : Valea lui Pavel,

Fântâna Brazilor, Vărşag .

11


Fig.4. Pasul Bucin

1.2.2 Aspecte climatice

Climatul este direct influenţat de etajarea reliefului, care e unul din factorii favorizanţi sau

inhibatori ai activităţii turistice. Elementele dinamice specifice acţioneză stimulativ sau restrictiv

alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în practicarea unei anumite forme de

turism, iar atunci când ele acţionează diferenţiat asupra organismului uman introduc o selecţie destul

de riguroasă a categoriilor de persoane compatibile din punct de vedere fiziologic, accesului asu

sejurului într-o anumită ambianţă montană. Aceste elemente climatice se diferenţiază în funcţie de :

expoziţia faţă de circulaţia maselor de aer vestic sau estic şi nord – estic, expoziţia faţă de soare,

altitudine, forma de relief, vegetaţa.

Tabel 1 – Parametrii caracteristici ţinutului climatic de munte :

Munţii Gurghiu

Parametrul Munţii Gurghiu

(700 – 1800 m )

Temperatura medie anuală 2 – 6 °C

Temperatura medie în luna ianuarie - 8 --- -4 °C

Temperatura medie în luna iulie 15 – 19 °C

12


Temperatura maximă absolută 30 – 32 °C

Temperatura minimă absolută - 33 -- -34 °C

Cantitatea anuală de precipitaţii 850 – 1000 mm

Precipitaţii în sezonul cald 450 – 500 mm

Nebulozitatea medie anuală 5,7 – 6,0 zecimi

Umezeala medie anuală > 80 %

Zile cu îngheţ 110 - 130

Zile de strat cu zăpadă 80 – 120

Zile senine 40 – 50

Zile cu îngheţ 110 - 130

Muntii Gurghiu aparţin bioclomatului munţilor mici şi mijlocii cuprins între 700 – 1800 m.

Climatul se caracterizează prin temperaturi medii relativ scăzute şi valori ale precipitaţiilor medii

multianuale relativ ridicate.Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 4 – 6 °C pe platourile

vulcanice, coborând sub aceste valori în regiunea înaltă a conurilor, cu temperaturi medii anuale de

0 – 2 °C, uneori coborând sub 0 °C. Precipitaţiile sunt mai abundente pe versanţii vestici, expuşi

circulaţiei V şi NV, unde se înregistrează valori medii anuale cuprinse între 850 – 1200 mm, iar în

est condiţiile de precipitaţii sunt mai reduse datorită proceselor catabatice.Umezeala medie anuală

depăşeşte 80 %.Nebulozitatea medie anuală e cuprinsă între 5,7 – 6 zecimi.Durata intervalului fără

îngheţ scade cu altitudinea ajungând de la 130 – 150 zile pe platourile joase, la sub 100 de zile pe

culmile înalte. Stratul de zăpadă se menţine în medie 80 – 120 zile pe platourile joase, iar pe

vârfurile înalte ajunge până la 180 de zile. Munţii Gurghiu se încadrează bioclimatului tonic

stimulent de munte,indicat în efectuarea climatoterapiei. Bioclimatul tonic stimulent de munte este

un climat solicitant pentru funcţiile neurovegetativ-endocrine,care coordonează şi determină

aclimatizarea organismului la condiţii de mediu specifice.

În cadrul acestui bioclimat se remarcă efectul biologic al scăderii presiunii parţiale a oxigenului

din aer,comparativ cu scăderea presiunii atmosferice.Implicarea este cu atât mai puternică cu cât

creşte altitudinea. La acestea se mai adaugă şi radiaţia solară prezentă tot anul.

Bioclimatul montan este tot mai solicitant cu creşterea altitudinii şi cu creştera proporţională a

radiaţiei solare ultraviolete. Confortul termic este prezent la altitudini sub 1400 m, iar pe versanţii

13


însoriţi, chiar mai sus de 1400 m, datorită valorilor mai mari ale duratei de strălucire a soarelui. La

poalele Munţilor Gurghiu se află Valea Mureşului, care se încadrează climatului formelor negative.

Diferenţele de altitudine faţă de arealul montan determină alunecarea maselor de aer rece pe fundul

văii, şi stagnarea lor, din această cauză se formează inversiuni termice. Temperaturile medii anuale 2

– 6 °C, precipitaţiile medii anuale de 600 – 700 mm şi se înregistrează frecvente inversiuni de

temperatură mai ales în anotimopurile de tranziţie. Este un climat montan cu indicii bioclimaterici ce

suferă fluctuaţii mai reduse. Vara confortul termic creşte, stresul cutanat are valori mici, iarna însă

este stresantă hipertonic. În Munţii Gurghiu se practică turismul de drumeţie ( pe potecile amenajate

în acest sens) şi sporturile de uarnă (pe Pasul Bucin). Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai

mare dinspre NE în regiunea subcarpatică, dinspre NV în Depresiunea Ciucului şi dinspre V în

zonele montane înalte.

1.2.3 Suprafete lacustre

În Munţii Gurghiu nu există lacuri dar au fost amenajate câteva bazine cu păstrăvi la Lăpuşna

şi Câmpul Cetăţii, unde există o crescătorie de păstrăvi, care atrage în prezent foarte mulţi turişti. La

poalele nordice ale Munţilor Gurghiu, în staţiunea balneoclimaterică Sovata există şase lacuri sărate

şi două lacuri cu apă dulce. Al şaptelea lac sărat, Lacul Şerpilor, cu timpul s-a transformat în

mlaştină.

Lacurile sărate din Sovata sunt carstice formate în doline de sare în depresiuni mai mici sau mai

mari. Formarea lor este legată de exploatarea de sare din trecut.

Fig.5. Lacul Ursu

14


În prezent în Sovata există următoarele lacuri mai semnificative: lacuri sărate: Lacul

Ursu,Lacul Negru, Lacul Aluniş, Lacul Mierlei,Lacul verde şi Lacul Roşu. -lacuri cu apă dulce:

Lacul Paraschiva şi lacul Dulce. Cel mai mare lac sărat din Sovata este Lacul Ursu, care este unic în

Europa.Lacul Ursu este cantonat într-o micaă ocnă de sare părăsită, şi s-a format în anul 1881.

Marea sa valoare constă în caracterul helioterm. Lacul Ursu se întinde pe o suprafaţă de 40.235 mp,

adâncimea medie este de 6 m, iar concentraţia de sare este de 250 ‰. Cel mai vechi lac al oraşului

Sovata este Lacul Negru, care este de origine antropogenă, era vestit pentru nămolurile sale

terapeutice care însă au fost extrase şi folosite pentru diferite tratamente, iar rezervele de nămol s+au

terminat şi apa lacului nu se mai foloseşte. Lacul Aluniş, este cunoscut drept ca fratele geamăn al

Lacului Ursu, s-a format într-o fostă ocnă de sare, este cunoscut pentru nămolurile sapropelice.

Lacul Mierlei este cel mai tânăr lac al staţiunii Sovata. S-a format la începutul anilor 1950, într-o

dolină de sare. Muntele de Sare tratarea durerilor de spate şi a durerilor membrelor.Lacul Roşu şi

Lacul Verde se află în vecinătatea Lacului Ursu şi s-au format concomitent cu acesta.Au o salinitate

mai redusă şi nu sunt folosite, ele sunt pitoreşti la baza micului „ Munte de Sare” de pe care se scurg

şiroaie de apă de ploaie, sculptând un microrelief cu lapiezuri în sare. Lacul Paraschiva se află într-

una din cele mai frumoase zone. Este un lac cu apă dulce, s-a format la începutul anilor 1980 din

precipitaţii. Stratul sedimentar al alacului este atât de gros, încât apa adunată nu a atins stratul de

sare. Astfel se explică faptul că acest lac are apă dulce cu toate că este înconjurat de munţi de sare.

1.2.4 Reteaua hidrografica

Indiferent de importanţa şi mărimea lor, râurile devin o sursă turistică de prim ordin prin

posibilitaţile oferite agrementului, prin pescuit şi prin diversitatea valenţelor peisagistice. Reţeauau

hidrografică a Munţilor Gurghiu este tributară direct Mureşului exceptând zona de vest şi sud-vest,

în care cele două Târnave culeg o serie de afluenţi, care se varsă tot în Mureş între Aiud şi Alba

Iulia. În tot cursul său superior, incepând de la izvor si până la Reghin, Mureşul încinge masivul

muntos al Gurghiului, separându-l de depresiunea Gheorghieni si de Munţii Giurgeului la est, iar la

nord de Munţii Căliman, după care, mai jos de Reghin, se îndepărtează treptat, indreptându-se spre

vest.

15


Mureşul izvorăşte din Muntii Hăşmaşu Mare, nu departe de comuna care se şi numeşte Izvorul

Mureşului, se îndreaptă spre nord, ocoleşte pe la vest Depresiunea Gheorghieni, străbate comunele

Voslobeni, Suseni, Ciumani, Joseni, Borzont, Remetea, Subcetate, iar apoi, după ce iese din Sărmaş,

face un cot brusc spre vest, angajându-se să-şi taie drum printre Gurghiu si Călimani, creând

frumosul Defileu dintre Toplita si Deda. Dincolo de Deda, cursul său devine liniştit, Mureşul

străbate satele dintre Deda şi Reghin, traversează apoi Târgu Mureş şi intră în Podişul Transilvaniei,

depărtându-se mereu spre vest, unde işi va pierde numele in Tisa.

Fig.6. Valea Mureşului

Conform hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr. 19/1993, Defileul Mureşului Topliţa – Deda a

fost declarat rezervaţie peisagistică. Rezervaţia se referă la sectorul de defileu dintre gura Văii

Ciobotani şi gura Văii Mureşului. Distanţa e de 33 km în linie dreaptă, şi 45 km pe albia Mureşului.

Din Munţii Gurghiu coboară spre Mureş o serie de pâraie, străjuite de poteci sau de drumuri,

pornite de pe crestele cele mai înalte.

În Munţii Gurghiu reţeaua hidrografică este de trei feluri: convergentă în interiorul craterelor,

radiar divergentă pe flancurile conurilor şi dendritică între conuri.

În partea de sud-est a masivului, primul afluent e Pârâul Senete, care izvorăşte de sub şaua

dintre Gurghiu şi Harghita, de la 1000 m şi se varsă în Mureş în dreptul comunei Voşlobeni.

Din vârful Ciumani coboară spre Mureş Pârâul Ferăstraielor şi Pârâul Mihai.

Un afluent mare al Mureşului este Pârâul Loc, care culege din masivul Şumuleu o reţea mică de

pâraie. Principalii săi afluenţi sunt: Locul Mic şi Locul Mare, pornesc spre nord-est şi se varsă în

Mureş în dreptul comunei Joseni.

16


Mai spre nord urmează Pârâul Putna, care în cursul inferior se numeşte Borzontul Mare. El

separă craterul Şumuleu de Vârful Borzont iar pe valea sa s-a construit un drum accesibil şi azi, ce a

servit la transportul sării de la Praid spre depresiunea Gheorgheni: “ Drumul vechi al sării ” . Pârâul

Borzontul Mic izvorăşte de sub Pasul Bucin (1272 m ) şi împreună cu Pârâul Borzontul Mare se

varsă în Mureş la vest de Joseni.

Pe teritoriul Comunei Remetea, se varsă în Mureş doi afluenţi: Martonca şi Şineul,iar după ce

Mureşul trece prin Subcetate şi Sărmaş se orientează spre vest în defileu, unde în teritoriul Topliţei

primeşte trei mari afluenţi: Pârâul Măgheruş, Mărgineţul de Sus şi de Jos.

Spre vest pâraiele sunt mai largi datorită depărtării Mureşului de partea centrală a Munţilor

Gurghiu: Pâraiele Gudea Mare şi Mică se varsă în Mureş în zona comunei Stânceni, iar Pârâul

Sălard se varsă în Mureş în zona comunei Lunca Bradului.

Începând din Răstoliţa nu mai întâlnim văi decât pe versantul vestic al Munţilor Gurghiu: Văile

Gurghiu şi Sebeşului.

Fig.7. Valea Gurghiului între localităţile Glăjărie şi Caşva

Gurghiul cu afluenţii săi: Lăpuşna, Creanga Albă, Fâncelul şi Secuiul îşi suleg apele din

craterele Fâncel şi Saca şi apoi după cca. 50 km se varsă în Mureş, la Reghin.

Valea Sebeşului izvorăşte de sup Vârful Saca Mare şi se varsă în Târnava Mică, la Sovata.

Târnava Mare izvorăşte de sub şaua dintre Gurghiu şi Harghita, astfel Munţii Gurghiu şi Munţii

Harghita sunt separate de Valea Târnavei Mari. Cei doi munţi mai sunt separaţi de către şoseua

Gheorgheni – Odorhei.

17


Târnava Mică izvorăşte din partea de vest a Vârfului Saca, iar împreună cu Borzontul au tăiat

drumul ce leagă Gheorgheni de Praid.

1.2.5 Flora Vegetatia Fauna

Vegetaţia reprezintă elementul definitoriu al peisajului geografic care îşi pune amprenta

decisivă asupra valenţelor turistice.Învelişul vegetal este dominat de pădure. Pădurea devine, în

condiţiile activităţilor economice din ce în ce mai stresante, un factor de destindere, de recreere, cu o

puternică atracţie turistică .Pădurea se desfăşoară de la partea inferioară a munţilor până la 1600 –

1700 m şi e dispusă pe trei etaje: foioase în partea inferioară, conifere în cea superioară şi un etaj

intermediar al pădurilor de amestec.Majoritatea suprafeţei acestui masiv este acoperită de păduri de

conifere: brad (Abies alba), şi molid (Picea abies). În Munţii Gurghiului etajul pădurilor de foioase

este acoperită de păduri de stejar (Quercus robus), boschete de alun (Corzlus avellana), exemplare

singuratice de mesteacăn (Betula mugo) şi plop (Populus), iar malurile sunt străjuite de sălcii (Salix

alba), arini şi vegetaţie caracteristică mlaştinilor: brusturi (Arctium lappa), piciorul cocoşuli

(Ranunculus repens L.). Etajul intermediar, al pădurilor de amestec e format din fag (Fagus

sylvatica) şi molid (Picea abies). În poieni şi luminişuri întâlnim o vegetaţie ierboasă intens colorată,

printre care mult căutatele narcise(Narcissus poeticus), care la Gurghiu formează un câmp întins care

Fig.8 – Narcissus poeticus

18


atrage mii de turişti în sezon. Alte plante cu flori sunt: brânduşe de primăvară (Crocus), genţiene

(Gentiana), iar vara întălnim câmpuri de margarete (Crisanthemum), pigmentate cu garoafe de câmp

(Dianthus). În luna septembrie se găsesc delicatele brânduşe de toamnă (Colchicum autumnale).

Etajul subalpin şi alpin e răspândit pe părţi restrânse în Munţii Gurghiu la înălţimi peste 1700 m.

Aici predomină pajişti de înălţime mică, tufişuri şi arbuşti pitici: păruşca (Festuca suspina), ţăpaşica

(Nardus stricta), degetăruţul (Soldanella pusilla), piciorul cocoşului alpin (Ronunculus alpestris),

salcia pitică (Salix reticulata), ienupăr (Juniperus comunis), jneapăn (Pinus mugo), afin (Vaccinium

myrtillus), merişor (Vaccinium vitis idaca). Vârfurile cele mai înalte sunt de reguşă golaşe, dar

imediat sub ele se remarcă prezenţa arbuştilor specifici înălţimilor (Tîtarca, Saca, Fâncel, Găinuşa).

În locurile unde au fost defrişate pădurile zmeura (Rubus idacus) şi murele de pădure (Rubus hirtus)

se găsesc din abundenţă.

Fig.9 – Rubus hirtus, Rubus idacus

Fauna montană se structurează altitudinal, contribuind la individualizarea unor bioceneze

specifice: etajul fauniytic al pădurilor de foioase unde domină avifauna, iar dintre mamifere se

găsesc următoarele: rozătoarele şi carnivorele de talie mică şi mijlocie: etajul faunistic al coniferelor

unde predomină mamiferele de talie mare şi păsările sau răpitoarele de noapte; etajul faunistic al

tufărişurilor subalpine şi pajiştilor alpine cu condiţii de viaţă dificilă şi număr redus de specii.

Datorită condiţiilor favorabile oferite de vegteţia şi relieful Munţilor Gurghiu, fauna este foarte

bogată. Întâlnim aici ursul brun (Ursus arcatos), cerbul (Cervus elaphus carpathicus), căprioara

19


(Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx),jderul (Martes martes), vulpea (Vulpes

vulpes), cocşul de munte (Tetrao urogallus),cocţul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), ierunca (Tetrastes

bonasia), mistreţul (Sus scrofa), veveriţa (Sciurius vulgaris), iepurele sălbatic (Lepus europeu),

bufniţa uhu (Bubo bubo), acvila de munte (Aquila chrysaetos) – pasăre prădătoare protejată, iar

dintre speciile de peşti amintim: păstrăvul (Salmo trutta fario), mreana (Barbus fluviatili), scobarul

(Chondostroma nassus), lipanul (Thymallus thymallus).

Diversificare speciilor precum şi natura sălbatică a locurilor au făcut din Munţii Gurghiu o zonă

foarte căutată de către vânători.

Fig.10. Ursul brun

20


Fig. 11. Vulpea

1.2.6 Rezervatii naturale

„Poiana Narciselor” (Narcissus poticus) de la Gurghiu formează un câmp imens, iar cu prilejul

înfloririi lor (luna mai) se organizează Sărbătoarea Narciselor, care atrage mii de turişti anual.

Fig.12 – Poiana Narciselor

Defileul Mureşului Topliţa – Deda a fost declarat rezervaţie peisagistică conform hotărârii

Consiliului Judeţean Mureş nr. 19/1993. Geneza defileului este pusă, fie pe seam captării (eroziune

21

http://www.pozeleonline.ro/o_anunturi/566.jpg


regresivă a unei Văi a Mureşului din Depresiunea Transilvaniei), fie a atencedenţei (o legătură între

apele lacului din Depresiunea Gheorgheni şi cele din Depresiunea Transilvaniei pe actualul traseu

încă din Badenian, din perioada începutului primelor activităţi vulcanice, aceasta menţinându – se şi

adâncindu – se ulterior pe măsura retragerii acestora spre vest).

Fig.13. Defileul Topliţa – Deda în localitatea Lunca Bradului

Suprafaţa totală e de aproape 6350 ha, din care aprox. 3800 ha de pădure, aprox. 1400 ha de

pajişti montane, 510 ha de păşuni împădurite 502 ha lunca Mureşului (zona inundabilă şi aşezările

omeneşti), restul aparţin altor suprafeţe. Flora şi vegetaţia defileului se integrează organic în covorul

vegetal al Carpaţilor Orientali. Inventarul floristic însumează 695 specii corneofite. Numărul scăzut

de endemisme se datorează substratului andezitic: 5 carpatice şi 13 elemente dacice. Se găsesc 153

specii saxicale pe stânci, iar numărul asociaţiilor vegetale descrise în teritoriu sunt de 29. Mai există

în teritoriu şi 13 specii rare în flora României. În fondul forestier se delimitează următoarele etaje:

montan – premontan de făgete (41%), montan de amestecuri răşinoase şi fag (53%), montan de

molidişuri (6%). Climatul răcoros de munte, cu aer bogat în ioni negativi şi aerosoli, asociat cu

peisajul pitoresc, atrage mulţi vizitatori în zonă.

Parcul dendrologic de la Gurghiu, reprezintă unul din cele mai vechi centre de cultură a

arborilor exotici din România, fiind creat cu peste 200 de ani în urmă.

Odată cu înfiinţarea Şcolii Silvice din Gurghiu, 1983, s-a pus accent tot mai mare pe extinderea

culturilor de specii exotice, pepiniera, cu care a fost înzestrată şcoala înlesnind această cultură.

22


În cadrul parcului pot fi distinse trei părţi: Lunca Porcului, Parcul dendrologic şi Pădurea

„Cetate”.

Grădina dendrologică cuprinde: 29 de familii de arbori exotici cu aproape 100 de specii, 50 de

specii de arbuşti exotici ornamentali la care se adaugă majoritatea speciilor forestiere indigene.

Ea oferă nu numai un prilej de destindere şi relaxare, dar şi un mijloc de instruire şi îmbogăţire

a cunoştinţelor de botanică.

1.3 Cai de acces-Infrastructura turistica

Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement, alimentaţie

publică şi transport destinate satisfacerii cererii turistice. Dotările turistice sunt cele ce dau

personalitate proprie, mai ales staţiunilor turistice din aceasta zona minunata.

Căile de comunicaţie au o importamţă deosebită în activitatea turistică, pentru că ele orientează

şi canalizează fluxurile turistice spre obiectivele turistice. Drumurile aflate în diferite stadii de

organizare şi modernizare reprezintă principalele axe de pătrundere în spaţiul montan.

Căi de comunicaţie:

-drumul naţional DN 15: Gheorgheni – Topliţa – Reghin –Târgu-Mureş

-drumul judeţean nr. 153: Reghin – Beica de Jos – Chiheru – Eremitu

-drumul judeţean nr. 150C: Reghin – Gurghiu – Lăpuşna

Calea ferată: Bucureşti – Deda – Târgu-Mureş, străbate defileul Mureşului,

având locuri de oprire în principalele localităţi de acces în Munţii Gurghiu: Topliţa, Stânceni, Lunca

Bradului, Răstoliţa, Deda, Aluniş, Ideciu de Jos.

În afara şoselei naţionale şi a căilor ferate ce înconjoară Munţii Gurghiu, ei sunt traversaţi de

două şosele regionale: Gheorgheni – Odorhei şi Gheorgheni – Praid.

23


CAPITOLUL 2 :POTENTIALUL TURISTIC AL MUNTILOR GURGHIU

2.1 Potentialul turistic

Înzestrarea unui teritoriu cu dotări pentru cazare, constituie alături de alte componente, o

premisă fundamentală a valorificării acesteia sub raport turistic. Turismul nu se poate limita doar la

exploatarea însuşilor curative şi de agrement al resurselor, pentru că altfel nu se obţine nici o

eficienţă pe planul încasărilor. Punerea în circuitul turistic al unor obiective noi, impune şi

constituirea unor baze se cazare şi alimentaţie publică care să satisfacă nevoile turiştilor. În Munţii

Gurghiu din cauza lipsei oricărei unităţi turistice de cazare cu funcţionare permanentă, turismul

montan se face în etape scurte cu revenire la bazele de pornire situate la periferie. Refugiile care

există sunt foarte vechi şi impracticabile. Baza materială de cazare şi alimentaţie e concentrată la

periferie, cu excepţia Pasului Bucin, unde există mai multe pensiuni şi restaurante: Pensiunea şi

restaurantul „Bujdoso”, cu trei căsuţe pentru câte 6 persoane, şi în pensiune, sunt în total 20 de

locuri, 1 cameră cu 5 paturi, 1 cameră cu 3 paturi, 5 camere cu 2 paturi, 1 cameră cu pat dublu.

Tarife: cazare 20 de lei/persoane pe zi, cazare + demipensiune 40 de lei/persona pe zi, iarna 50 lei

de persoana.

Fig.14. Pensiunea „Bujdoso”

24


Fig.15. O cameră din pensiune Fig.16. Căsuţele de lângă pensiune

Cabana Bogdan, cu 45 de locuri, cu camere comune şi individuale. Se mai găsesc cabane la

Fâncel,Sălard,Lăpuşna.Celelalte baze de cazare sunt amplasate la periferia masivului. În partea

nordică pe Valea Mureşului „Cabana Şoimilor”, motelul „Doi Brazi”, şi „Cabana Gălăoaia”, iar în

partea sudică, la Sovata. Din totalul locurilor de cazare oferite de Munţii Gurghiului, aprox. 94 ٪ se

află la Sovata. Principalele unităţi de cazare din staţiunea Sovata sunt reprezentate de hoteluri: Hotel

Danubius Sovata, de 3 stele.

Fig.17. Hotel Danubius

25


Fig.18. Cameră de hotel Fig.19. Restaurantul hotelului

Tarife: cameră pentru o persoană: 260 de lei pe zi cameră dublă: 320 de lei pe zi cameră

dublă superioară: 390 de lei pe zi. Alte servicii: bar, restaurant, două săli de conferinţă,bazin pentru

tratament cu apă sărată, jacuzzi, saună, solariu, secţie de tratament de 4 stele, cosmetică, coafură.

Hotel Făget, cu 272 de locuri de cazare; Hotel Brădet, cu 194 de locuri de cazare; Hotel Aluniş cu

274 de locuri de cazare; Hotel Hefaistos, cu 150 de locuri de cazare; Hotel Edelweiss, cu 32 de

locuri de cazare. Alte posibilităţi de cazare în Sovata sunt campingurile: Stâna de Vale, cu 150 de

locuri în căsuţe din lemn, cu câte 2 – 3 paturi; Tabăra Bungalow; campingul „Vasskert” (grădină de

vară), cu 24 de locuri în 8 căsuţe, 50 de locuri pentru corturi şi 20 de locuri pentru rulote. În Sovata

sunt foarte multe vile, cu condiţii de cazare din ce în ce mai bune.

Fig.20,21. Campingul „Vasskert”

Aproape de Sovata, în Câmpul Cetăţii baza de cazare şi alimentaşie constă din, Pensiunea şi

restaurantul History şi Hanul şi restaurantul „Vandor, şi Păstrăvăria, „Halaszcsarda”. Pensiunea

History, dispune de 10 camere, cu garaje proprii, restaurant de 180 de persoane, grădină de vară şi

sală de conferinţe tarife: 69 de Euro 2 persoane/ noapte 49 de Euro/ persoană/ noapte.

26


Fig.22. Pensiunea History

Pensiunea “Vandor” dispune de 6 camere, cu 14 locuri.Tarife: între 40 de lei şi 50 de lei/ persoană/

noapte

Fig.23. Hanul „Vandor”

27


Fig.24. Restaurantul „Vandor’’

Păstrăvăria dispune de mai multe lacuri, unde se poate pescui, se pescuieşte în regim de

păstrăvărie, un kg. de peşte pescuit costă 16 lei, se pot închiria şi undiţe cu 2 lei.

Fig. 25. Păstrăvaria

2.1.1 Potential turistic antropic

28


Obiectivele antropice au fost considerate mult timp, ca dispunând de o forţă de atracţie turistică

mai redusă decât obiectivele turistice naturale. Azi, ele câştigă în importanţă, ducând la apariţia unor

noi forme de turism: turism de vizitare, turism de sfârşit de săptămână.

Acţiunea de atracţie exercitată de obiectivele antropice se manifestă în strânsă legătură cu

potenţialul turistic natural.

2.1.2 Potential turistic rural

Evoluţia îndelungată a societăţii umane în condiţii social – istorice a, specific regiunii carpatice,

a dus la individualizarea unei culturi material şi spirituale rurale, care a perpetuat ocupaţii şi rituri

străvechi.

În ariile depresionare şi de–a lungul râurilor s–a dezvoltat o densă reţea de aşezări rurale, în

cadrul cărora s–au individualizat de la o regiune la alta, sate cu fizionomii, ocupaţii şi fond cultural –

folclorit caracteristic.

Primul etaj al aşezărilor corespunde cu populaţia cea mai densă, cca. 50 loc./kmp., cu

gospodăriile cele mai risipe pe terasele râului Neagra. Mai sus este domeniul lucrătorilor forestieri,

al ciobanilor ce au stâne în zona pădurilor.

Satele de munte aparţin tipului împrăştiat, cu grupare mai strânsă pe vaăi şi cu gospodării

risipite pe terase, povărnişuri mai domoale şi chiar pe versanţi până la 1300 m.

De–a lungul Mureşului, în defileu, pe versanţi se zăresc stânci abrupte cu aspect de turnuri, iar

în cotloanele mai largi ale văii s–au cuibărit numeroase aşezări umane: Stânceni, Meştera, Neagra,

Lunca Bradului, Răstoliţa, de unde pornesc drumuri spre Munţii Gurghiu şi Munţii Călimani.

Localitaţile sunt aşezări cu caracteristic zootehnic forestier.

Ardelenii sunt crescători de vite, iar la începutul verii îşi mână turmele spre păşunile alpine.

Localităţile sunt situate în bazine depresionare, se prezintă relativ adunate, excepţie făcînd

unele locuri unde casele sunt mai rare, răsfirate pe versanţiimai domoli.

Aşezările de pe Valea Mureşului sunt în mare parte din lemn, iar la Lunca Bradului şi Răstoliţa

apar şi case de cărămidă, chiar şi blocuri cu 3 – 4 etaje.

Casele construite din lemn, au acoperişul din şindrilă în patru ape, cu târnaţ, cu başustradă în

faţa casei şi amenajarea interiorului cu piese vechi, moştenite. Proporţiile caselor încântă privirea şi

relevă talentul meşteşugarilor lemnari ce le–au făcut.

29


O veche îndeletnicire a locuitorilor din satele de la munteo reprezintă exploatarea lemnului,

lucrul la pădure şi plutăritul, care s–a practicat pe scară largă până spre mijlocul secolului al XX –

lea.

Pe Valea Mureşului, deşi puternic influenţate, se menţin în continuare ocupaţii cu vechi tradiţii.

Între acestea se remarcă păstoritul, de care se leagă sărbătoarea pastorală a suirii oilor la munte

„Sâmbra oilor”, care se desfăşoară la sfârşitul lunii aprilie sau în prima jumătate a lunii mai.

Pentru satisfacerea diferitelor nevoi de muncă şi de viaţă ale sătenilor s–au dezvoltat diverse

meşteşuguri, practicate ocazional de unii locuitori ce nu s–au desprins de ocupaţia lor de bază,

păstrându–se adevărate tehnici populare de prelucrare a ceramicii, lemnului, pieilor, materialelor

textile.

Civilizaţia materială îndelungată şi variată a dat naştere la pe plan spiritual, la manifestări

folclorice legate de evenimentele mai importante din viaţa omului şi de activităţile agricole

tradiţionale.

Pe Valea Gurghiului se întâlnesc în realitatea etnografică contemporană multiple aspecte de

civilizaţie şi cultură populară, în ceea ce priveşte arhitectura caselor, interioarele ţărăneşti ce

păstrează numeroase elemente specifice tradiţionale, portul caracteristic, obiceiuri şi datini legate de

evenimentele mai importante.

Comuna Gurghiu face parte dintr–o zonă cu un valoros tezaur etnografic, de arhitectură şi

sculptură în lemn, port popular original, dansuri şi cântece populare prezentate cu prilejul

sărbătorilor tradiţionale: „Târgul de fete” şi „Sărbătoarea narciselor”.

Toate manifestările se desfăşoară la date precise şi constituie adevărate festivaluri ale

cântecului, jocului şi portului popular.

2.2 Circulatia turistica

Alături de fondul turistic şi baza materială, circulaţia turistică este una din componentele

esenţiale a fenomenului turistic. Ea este cea care reflectă modul şi nivelul de valorificare al

potenţialului turistic.Circulaţia turistică este şi un fenomen geodemografic complex constând din

deplasări temporare de populaţie de la locul de reşedinţă spre locul de destinaţie.Volumul circulaţiei

turistice este direct proporţional cu valoarea patrimoniului turistic. Principala problemă este de

stimulare a circulaţiei turistice care presupune diversificarea paletei serviciilor şi creşterea calităţii

acestora.

30


Circulaţia turistică reprezintă amplitudini diferite la nivelul unui an, înregistrându – se un

maxim de intensitate în sezonul estival sau la sfârşit de săptamână. Se înregistrează curenţi foarte

condensaţi suprapuşi în general marilor axe de comunicaţie (ex. Defileul Topliţa –Deda),

supradimensionaţi în centre de polarizare reprezentate de staţiuni (ex. Sovata) care constituie puncte

de dispersie areală.La nivelul unei regiuni geografice, circulaţia turistică reprezintă o succesiune de

aglomerări şi dispersori, a cărei intensitate se atenuează direst proporţional cu depărtarea de ariile de

provenienţă a turiştilor. Estimarea volumui circulaţiei turistice este o problemă complexă care

comportă un grad de relativitate. Aceasta din cauza faptului că anumiţi turişti practică anumite forme

de turism: turism de drumeţie montană, turism de sfârşit de săptămână, fără înnoptare într – o unitate

de cazare oficială, turişti care se deplasează pentru o singură zi, sau tranzitează regiunea respectivă.

În Munţii Gurghiului datorită lipsei unităţilor de cazarecu funcţionalitate permanentă, şi a

numărului mic de cabane din interiorul munţilor, turiştii se cazează în cortur, sau la locuinţele

sătenilor (turism rural). În cel mai bun caz se cazează în pensiunile de la periferia munţilor. Din

cauza manifestării unei „mode” în turism, acea a vilelor particulare, care nu pot fi verificate în ceea

ce priveşte numărul sejururilor pe an, numărul persoanelor cazate, dacă efeczuează sau nu închirireri,

estimare volumului circulaţiei turistice devine imposibilă.

Caracterul continuu al circulaţiei turistice se constată în cazul staţiunilor balneoclimaterice de

importanţă naţionlă (ex. Sovata). În decursul unui an se constată diferenţieri lunare vizibile ale

circulaţiei turistice, cu valori sensibil crescânde în lunile aparţinând sezonului estival. În plus,

datorită faptului că staţiunile prezintă amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă se

înregistrează un maxim în perioada ianuarie – martie. În cazul Munţilor Gurghiu din cauza

numărului mic de baze de cazare, intensitatea şi caracterul activităţilor turistice este determinat de

staţiune balneoclimaterică Sovata, şi întru – un procent mult mai mic de localitatea Câmpul Cetăţii.

Circulaţia turistică este cel mai precis indicator al situaţiei în care se află o regiune turistică din punct

de vedere al manifestării puterii sale de atracţie şi influenţează măsurile ce se pot lua în perspectivă

pentru stimularea acesteia.

2.3 Sezonalitatea si implicatiile ei in turism.

31


Turismul este un fenomen în continuă mişcare, care comportă trei faze cu caracter ciclic:

deplasarea temporară de la locul de reşedinţă la cel ales ca destinaţie, consumarea timpului liber şi

revenirea la locul de reşedinţă. În Munţii Gurghiu principalii factori generatori de activităţi turistice

şi de amenajări turistice sunt: peisajul montan vulcanic peste care se grefează un înveliş fitogeografic

structurat pe altitudine şi mai ales componentele hidrogeografice legate de fenomenele

postvulcanice, materializate în nămoluri terapeutice (Sovata). În zona montană propriu zisă se

practică turismul de drumeţie şi turismul pentru sporturi de iarnă, iar staţiunile climaterice sunt

indicate în efectuarea climatoterapiei.

CAPITOLUL 3: VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL

ZONEI

32


3.1Baza tehnico-materiala

Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement, alimentaţie

publică şi transport destinate satisfacerii cererii turistice.

Dotările turistice sunt cele ce dau personalitate proprie, mai ales staţiunilor.

În Munţii Gurghiu principalii factori generatori de activităţi turistice şi de amenajări turistice

sunt: peisajul montan vulcanic peste care se grefează un înveliş fitogeografic structurat pe altitudine

şi mai ales componentele hidrogeografice legate de fenomenele postvulcanice, materializate în

nămoluri terapeutice (Sovata). În zona montană propriu zisă se practică turismul de drumeţie şi

turismul pentru sporturi de iarnă, iar staţiunile climaterice sunt indicate în efectuarea climatoterapiei.

3.2Tipuri si forme de turism practicate

Turismul este un fenomen în continuă mişcare, care comportă trei faze cu caracter ciclic:

deplasarea temporară de la locul de reşedinţă la cel ales ca destinaţie, consumarea timpului liber şi

revenirea la locul de reşedinţă.

În Munţii Gurghiu principalii factori generatori de activităţi turistice şi de amenajări turistice

sunt: peisajul montan vulcanic peste care se grefează un înveliş fitogeografic structurat pe altitudine

şi mai ales componentele hidrogeografice legate de fenomenele postvulcanice, materializate în

nămoluri terapeutice (Sovata).

În zona montană propriu zisă se practică turismul de drumeţie şi turismul pentru sporturi de

iarnă, iar staţiunile climaterice sunt indicate în efectuarea climatoterapiei.

Tipurile de turism reprezintă o difernţiere spaţiale după resursele locurilor şi modul lor de

introducere în circuitul material şi spiritual al societăţii.

Tipul de turism ţine de esenţa sa, iar forma de turism de modul în care se desfăşoară fenomenul

turistic.

3.2.1 Turismul balneoclimateric

Se practică în staţiunile profilate pe utilizarea, în scopuri balneare, a resurselor hidrominerale,

mofetelor şi peloidelor pe un fond climatic favorabil şi stimulent.

33


Punerea în valoarea a acestor resurse cu proprietăţi terapeutice se asigură prin intermediul

dotărilor în scopul tratamentelor medicale.

Staţiunile balneoclimaterice impun utilizarea unor thnici şi proceduri terapeutice moderne care

vin să completeze efectul factorilor naturali. Ele sunt diferit profilate în funcţie de paleta terapeutică

a resurselor balneare

Staţiunile balneoclimaterice sunt amplasate la periferia masivelor sau la distanţe apreciabile,

legate organic de apariţii hidrominerale.

În Defileul Mureşului, la numai 1 km depărtare de oraşul Topliţa, se află mica staţiune

balneoclimaterică „Bradul”, situată la 680 m altitudine, într – un cadru pitoresc.

Factorii de cură ai acestei staţiuni sunt: climatul submontan, cu efect tonic şi stimulent asupra

organismului şi izvoarele cu ape mezotermale (23 – 26 °C), bicarbonatată,carbogazoasă calcică,

magneziană, indicată în afecţiunile aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în cură

externă, ale tubului digestiv, ale rinichilor şi ale căilor urinare, în cură internă.

O atracţie deosebită prezintă bazinul în aer liber, cu apă mezotermală, având o temperatură

medie în orice anotimp: 23 – 26 °C.

În ceea ce priveşte posibilităţile de cazare, alimentaţie şi agrement, staţiunea dispune de căsuţe

de odihnă de comfort diferenţiat, restaurant şi terenuri sportive.

La poalele Munţilor Gurghiu, turismul balneoclimateric se practică la Sovata, staţiune de interes

general cu funcţionalitate permanentă.

Climatul submontan, cu acţiune calmantă asupra sistemului nervos, pitorescul peisaj al

împrejurimilor, concură la întregirea trăsăturilor, care fac din această staţiune un loc de sejur şi

recreere de prim plan.

Staţiunea se află pe un uriaş zăcământ subteran de sare ce aflorează în mai multe locuri, fiind

renumită prin existenţa şi utilizarea lacurilor de aici, formate în dolineşi care au o mare concentraţie

salină.

Între factorii terapeutici ai staţiunii se numaără Lacul Ursu, cel mai caracteristic lac helioterm

din Europa. Heliotermia ete asociată cu mineralizarea accentuată a apelor, unde predomină clorura

de natriu.

Lacul se întinde pe o suprafaţă de 40235 mp, adâncimea maximă este de 18,10 m, adâncimea

medie este de 6 m. Caracteristica lacului constă în stratificaţia termică şi în concentraţia în săruri a

apelor, de la suprafaţă spre adâncime (concentraţia de sare este de 250‰, ceea ce înseamnă că în

fiecare litru de apă sunt dizolvate în medie 250 g de sare). Aici lipsesc curenţii de convecţie, fapt

34


pentru care la adâncimea ideală, favorabilă organismului (1,5 – 2,5 m), apa are temperatura de până

la 40° C. Fenomenul heliotermiei nu este caracteristic iarna, când pelicula de apă dulce de la

suprafaţă îngheaţă. Stratul de apă dulce de la suprafaţă este formată de pârâurile Auriu şi Criş –

Topliţa, aşa se formează un strat de apă dulce de 10 – 15 cm la suprafaţa lacului.

Alte lacuri: Lacul Aluniş, cu o mineralizare şi heliotermie mai scăzută, având şi nămol argilo –

silicos. S–a format datorită apei care se scurge din Lacul Ursu. Lacul Negru, a fost vestit pentru

nămolurile sale terapeutice, dar în prezent s–au epuizat rezervele de nămol, pentru că au fost extrase

şi folosite pentru diverese tratamente. Apa lacului nu se mai foloseşte. Lacurile Verde şi Roşu, două

lacuri mici, în vecinătatea Lacului Ursu, formate concomitent cu acesta, cu salinitate redusă.

Indicaţiile terapeutice vizează afecţiuni ginecologice, reumatice, tulburări ale sistemului nervos

periferic şi pe cele care necesită cură internă: tulburări digestive, de nutriţie, insuficineţe endocrine.

Se practică tot mai curent şi balneaţia în timpul liber, în Lacul ursu, iar pe malul lacului au fost

amenajate solarii pentru plajă.

Capacitatea de cazare: peste 2000 de locuri în hoteluri moderene, cu dotări ce asigură

tratamentul în interior, în vile şi căsuţe.

3.2.2 Turismul pentru sporturi de iarnă

Turismul pentru sporturi de iarnă este o formă de turism sportiv, care se intercondiţionează cu

celelalte activităţi din staţiunile climaterice montane, fiind practic legat de aceste staţiuni. Este

dependent de anumite condiţii morfoclimatice, pe de o parte, de dotări caracteristice în spaţiul

mijlociu al muntelui, între staţiuni şi regiunea înaltă, precum şi de infrastructua specifică din

staţiunile ce servesc de bază de desfăşurare.

Practicarea turismului pentru sporturi de iarnă este stimulată şi de crearea unei infrastructuri

tehnice, formate din mijloace de transport pe cablu şi pârtii amenajate.

Dimensiunile turismului pentru sporturi de iarnă sunt limitate de intervalul limitat de practicare,

în condiţii climatice cu precipitaţii solide.

Sezonul optim de practicare a acestuia durează trei – patru luni, cu deosebire de intervalul ianuarie –

aprilie, care poate fi prelungit la peste 2000 m altitudine.

În Munţii Gurghiu, pe Pasul Bucin există trei pârtii de schii, amenajate cu teleschi, pârtia

„Bujdoso”, ce aparţine de Pensiunea „Bujdoso”, cu o lungime de 600 m, cu un grad mediu de

dificultate, este cea mai veche pârtie de schi de pe Pasul Bucin. Pârtia de schi Bogdan, cu un grad de

35


dificultate mediu, cu o lungime de 1500 m, pantă de 24٪, nerecomandat începătorilor. Pârtia de schi

„Havas Bucsin”, amenajată în 2007, cu o lungime de 1149 m, pantă de 14٪, cu un grad de dificultate

scăzut, recomandat începătorilor.

În staţiunea balneoclimaterică Sovata, de la poalele Munţilor Gurghiu, se practică şi un turism

pentru sporturi de iarnă, aici fiind amenajate pârtii dotate cu teleschi şi telescaun. Pârtia Aluniş, cu o

lungime de 1200 m, cu un grad de dificultate mediu, diferenţa de nivel este de 300 m.

La Sovata se organizează în fiecare iarnă „Serbările Zăpezilor” care atrag o serie de turişti din

ţară cât şi din străinătate.

Fig. 26. Căile de acces către pârtiile de schii Bogdan şi „Havas Bucsin”

3.2.3 Turismul şcolar

Este o formă a turismului de sejur practicat exclusiv de populaţia de vârstă şcolară, în unităţi

specifice: tabere pentru elevi. Durata lor de funcţionare este limitată pe perioadele de vacanţă, în

special vara.

Profilul funcţional dominant al taberelor şcolare este de odihnă şi tratament. Durate sejurului

este dependentă de seriile ce succed la intervale de 10 – 12 zile.

În Munţii Gurghiului există tabere şcolare la Lăpuşna, la poalele munţilor, la Sovata, iar în

Defileul Mureşului la Răstoliţa şi Lunca Bradului.

Prin aşezarea lor, taberele oferă atât un climat adecvat pentru odihnă şi recreere, cât şi

posibilitatea efectuării de excursii cu caracter instructiv educativ.

Se organizează tabere şcolare pe Pasul Bucin, în lunile februarie şi martie, copii sunt sub

monitorizare permanentă, având un instructor de schi la fiecare 10 copii.

36


3.2.4 Turismul de drumeţie montană

A luat amploare în ultimul timp, devenind o activitate de masă, apreciast tot mai mult de tineret.

Este susţinut de numeroase publicaţii ce–şi propun să îndrume fluxul turistic spre cele mai pitoreşti

zone ale munţilor.

Turismul de drumeţie montană este foarte răspândit şi stimulat de valoarea peisagistică de o

mare diversitate a regiunii montane înalte, dependentă de substratul litologic şi de învelişul vegetal

ce înregistrează etajarea altitudinală.

În cadrul munţilor se străbat o serie de ecosisteme cu fizionomii proprii: păduri, pajişti, stânci

lipsite de vegetaţie, în cadrul cărora se detaşează forme de relief legate de procesele morfologice

locale, diferenţiate în funcţie de litologie.

Varietatea reliefului vulcanic (conuri, cratere, caldere, forme reziduale), gradul mare de

împădrire a masivelor vulcanice, bogăţia faunei şi componentele hidrogeografice, reprezintă câteva

din valenţele turistice ale acestor munţi.

În Munţii Gurghiului cea mai practicată formă de turism este turismul de drumeţie.

Localităţile de la periferia masivelor se constituie ca puncte de plecare pentru drumeţii

montane, cu o durată de o zi şi revenirea la bazele de plecare. Posibilităţile de cazare din interiorul

masivelor (cabane de vânătoare, refugii) sunt puţine şi în mare parte deteriorate.

În Munţii gurghiu există o reţea rară de poteci turistice marcate, unele marcaje fiind foarte vechi

şi uneori confuze, datorită faptului că unele porţiuni de trasee au fost marcate în perioade diferite

prin semne diferite.

Cabanele turistice sunt puţine şi situate mai ales la periferie, iar refugiile care există, puţine şi

ele, sunt foarte vechi, aflându –se într – o stare avansată de deteriorare.

Pe timp de iarnă traseele sunt foarte grele datorită stratului de zăpadă care face ca aceste trasee

să nu potă fi străbătute decât cu echipament adecvat.

Indiferent de anotimp, dacă obstacolele legate de echipament şi orientare sunt depăşite,

frumuseţea locurilor va răsplăti din plin efortul depus.

Trasee turistice în Munţii Gurghiu:

1. creasta nordică a munţilor: Valea Mureşului – cabana Gălăoaia – Căt.Borzia 552 m – Poiana

Ţibleş – Poiana Rusu 1240 m – Poiana Iodului 1302 m – Vârful Sălăştele 1318 m – Casa de

37


Vânătoare – Vârful Mic 1419 m – Vârful Mare 1581 m – Vârful Fâncel 1684 m – Poiana Buneasa

1648 m – sub Vârful Bătrâna 1634 m

-marcaj: linie roşie

-lungimea traseului este de 42 km

-durata traseului este de 18 h, cu echipament adcevat, traseu dificil

2. creasta estică a munţilor: Topliţa 754 m – Complexul Turistic Bradul 774 m – Creasta Bamfi

792 m – Poiana Platoul Bamfi – Poiana Babele Gurghiului – casa de sub Bătrâna – Poiana Şineu –

Vârful Tătarca 1688 m – Vârful Găinuşa 1680 m – Poiana Frăţileasa – Pasul Bucin 1273 m – Vârful

Borzont 1456 m – Vârful Putna 1138 m – Piatra ascuţită 1576 m – Conul Ciumani, Vârful Amza

1694 m – Pasul Sicaş 1000 m

-marcaj linie albastră

-lungimea traseului este de 66 km

-durata traseului este 22 – 24 h

3.creasta sudică a munţilor: Valea Gurghiului – Ibăneşti Pădure – Pietroasa – Piatra Orşovei –

Poiana Obârşii 997 m – Poiana Prâslap 996 m – Poiana Copriana 1140 m Poiana Brădeţel 1182 m –

casa de vânătoare de sub Saca Mică – Poiana Frăţileasa 1620 m – Pasul Bucin

-marcaj: linie roşie

-lungimea traseului este de 35,6 km

-durata traseului este de 21 h

Alte trasee:

4.Reghin – Poiana Săluş – Poiana Iodului

-marcaj: linie galbenă,lungimea traseului este de 23 km, durata traseului este de 14 h

5.Topliţa – Ideci Pădure – Poiana Iodului

-marcaj: linie albastră, lungimea traseului este de 16 km, durata traseului este de 5 – 6 h

6.Sălard – Creasta Hăclan – Poiana Hăclan

-marcaj: cruce roşie, lungimea traseului este 5,6 km, durata traseului este de 5 h dus – întors

7.Stânceni – Valea Gudea Mică – Vârful Fâncel 1684 m

-marcaj: linie albastră, lungimea traseului este de 14,6 km, durata traseului este de 5 -6 h

8.comuna Remetea – pârâul Şineu – Poiana Şineu

-marcaj: triunghi albastru, lungimea traseului este de 17 km, durata traseului este de 6 – 7 h

9.Câmpul Cetăţii – Nirajul Mic – Vârful Saca Mică 1731 m

-marcaj: punct albastru, lungimea traseului este de 21,8 km, durata traseului este de 8 – 9 h

38


10.Eremitu – Vârful Becheci 1080 m – Sărăţeni

-marcaj: cruce roşie, lungimea traseului este de 14,4 km, durata traseului este de 6 – 7 h

11.Liban – Vârful Amza – satul Ciumani

-marcaj: punct albastru, lungimea traseului este de 26 km, durata traseului este de 10 – 12 h

3.2.5 Turismul cinegetic

Turismul cinegetic are extensiune restrânsă şi cuprinde o categorie mai mică de persoane.

Are ca domeniu de incidenţă masivele montane cele mai bine împădurite, mai puţin influenţate

de activităţi economice. Aceste atribute au favorizat menţinerea unei faune cinegetice valoroase de

cervide, urside şi suide, din care se pot vâna, fără a afecta echilibrul ecologic, exemplare de excepţie.

Sub acest aspect Munţii Gurghiu prezintă un interes deosebit, chiar şi pentru turismul

internaţional.

Sejururile scurte de 2 – 3 zile necesare desfăşurării acestei activităţi sunt posibile datorită

existenţei unor cabane de vânătoare: Fâncel, Lăpuşna şi Sălard.

Acest tip de turism are sub incidenţă mamifere mari: mistreţul, lupul, ursul, cerbul, căprioarele

– mamifere mici: iepurele, vulpea, precum şi păsări, mai ales cele de penaj. Deci, un număr restrâns

de specii intră parţial sub incidenţa activităţilor chinegetic, activităţi ce se află sub controlul riguros

al organismelor de specialitate.

3.2.6 Turismul piscicol

Turismul piscicol este legat de fauna acvatică specifică regiunii montane. Are o extensiune mai

mare, fiind un sport deosebit de plăcut şi scutit de primejdiile vânatului.

Aceasta se încadrează domeniului păstrăvului, lipanului, scobarului şi cleanului, ultimele două

domenii sunt caracteristici depresiunilor montane şi sectoarelor sub 500 m altitudine.

Râul Mureş cu sectorul Defileului Topliţa – Deda şi afluenţii proveniţi din Munţii Călimani şi

Gurghiu şi Harghita: Topliţa, Ilva, Răstoliţa, Gălăoaia, Bistra îşi menţin încă fonduri piscicole

valoroase.

Pentru a stopa diminuarea fonduluii piscicol, se încearcă a fi compensat prin populare cu puiet

provenit de la crescătoriile piscicole. Astfel, în bazinul superior al Târnavei Mici, la Lăpuşna şi la

Câmpul Cetăţii au fost amenajate bazine cu păstrăvi pentru pescuit sportiv. Aceste păstrăvării, pe

39


lângă faptul că oferă o cantitate oarecare de peşte, contribuie la menţinerea achilibrului

ichtiofaunistic în regiunea montană, prin populare cu puiet a râurilor de munte.

3.2.7 Turismul rural

Turismul rural este o categorie aparte de turism cu un caracter complex, având anumite

caracteristici, incluzând componente specifice, luând anumite forme de manifestare cu efect şi

impact în mediul rural.

Cuprinde în primul rând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică,

derulare de programe), activităţi economice agricole sau cu caracter tradiţional; precum şi moduri de

petrecere a segmentului de timp liber pentu cei ce solicită acest turism. Presupune dezvoltarea

turismului în mediul rural, în strânsă corelaţie cu economia locală, ceea ce conduce la

interdependenţa dintre cele două laturi.

Turismul rural s-a născut din dorinţa de evadare într-un mediu mai puţin amenajat, unde nivelul

preţurilor este modic, caracterizat printr-un accentuat grad de elasticitate a serviciilor, care se vor

putea adapta rapid la o mare diversitate de situaţii sau de preferinţe ale turiştilor.

Ca urmare a marii dispersii a ofertei turistice, principale şi secundare (caracteristice cu

deosebire arealului montan), turismul rural se remarcă prin mai multe trăsături: echipamentele sale

sunt difuze în teritoriu, clientela este dispersată; acoperirea ansamblului teritorial şi a structurilor pe

fluxuri se face fără a se ţine seama de limitele administrative.

Turismul în pensiuni şi case particulare din mediul rural au o autentică tradiţie şi cunoaşte un

aflux din ce în ce mai mare în ţările europene cu tradiţie turistică.

În România, în perioada 1970 – 1975 s – au manifestat începuturile de practicare a acestui tip

de turism şi de amenajări asemănătoare modelului francez al „gîte – urilor rurale”, dar evoluţia

economiei româneşti a dus la stingerea acestui debut.

După 1989, contextul complet nou oferă condiţii de renaştere a turismului rural. Astfel, în zona

montană, turismul rural, în forme de organizare locală, a început să devină o activitate

complementară la agricultură, zootehnie, etc.

Există câteva criterii în ceea ce priveşte încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa de

comfort agroturistic montan.

Clase de comfort agroturistic montan: spaţii de cazare:

40


-clasa I: camere cu 1 – 2 paturi, cu posibilităţi de încălzire asigurate şi grup sanitar propriu

fiecărei camere, cu WC, lavoar, duă cu apă rece şi caldă

-clasa II: camere cu 1 – 2 paturi, cu posibilităţi de încălzire asigurate şi grup sanitar comun cu

alţi turişti, cu WC, lavoar, duă cu apă rece şi caldă

-clasa III: camere cu 1 – 3 paturi, cu posibilitîţi de încălzire asigurate şi grup sanitar comun cu

alţi turişti şi cu proprieterul, cu WC, lavoar, eventual duş cu apă caldă sau rece

-clasa IV: camere cu 1 – 3 paturi, cu posibişităţi de încălzire asigurată şi latrină separată de

locuinţă, comună cu proprietarul, o încăpere pentru spălat, cu lavoar, cu apă rece, comună cu alţi

turişti.

În Munţii Gurghiu turismul rural se practică, în general într – o formă neorganizată: în Defileul

Mureşului, pe Valea Gurghiului, pe Valea Nirajului, dar în aceste zone există câteva locuinţe

agroturistice atestate.

Defileul Mureşului separă Masivul Gurghiu de Călimani, şi constituie în prezent zona de

potenţial turistic cel mai ridicat din judeţul Mureş, întrunind cele mai multe din condiţiile necesare:

cadru pitoresc, altitudinea optimă pentru odihnă activă, frumuseţea sălbatică şi variatăa defileului,

cale ferată şi un drum modernizat de–a lungul apei Mureşului, multe posibilităţi de pescuit,

vânătoare, sport şi drumeţii.

Posibilităţi de cazare şi alimentaţie există la cabana Gălăoaia (sat Gălăoaia), Cabana Şoimilor

( Stânceni Neagra), Cabana Sălard (sat Săalard), dar mai ales în locuinţele particulare ale sătenilor.

Cele trei cabane prin modernizare şi confortizare ar putea satisface cele mai înalte pretenţii.

După înfiinţare Comisiei Zonei de Munte, interesul localnicilor pentru agroturism a crescutr, iar

cu sprijinul ei au luat naştere asociaţii familiale cu activitate agroturistică la Stânceni, Răstoliţa,

Lunca Bradului, Gălăoaia.

Agroturismul se reduce la cazarea turiştilor în camere separate din locuinţele localnicilor,

gospodăriile acestora oferind produse proaspete pe care de obicei turiştii le pregătesc singuri.

Creerea unei infrastructuri corespunzătoare: reţea de apă şi canalizare, amenajarea satelor

turistice, precum şi amenajarea unor noi pârtii de schi, ar impulsiona dezvoltarea agroturismului în

zonele Defileului Mureşului.

Deşi pe Valea Gurghiului există asemenea atracţii din punct de vedere turistic: pădurea seculară

de stejari, parcul dendrologic, Poiana Narciselor, aăezarea forestieră de agrement de la Lăpuşna, cu

castelul de vânătoare, ea e mai puţin cunoscută şi vizitată.

41


Există aici posibilităţi de practicare a pescuitului, vânatului (în special cerbi şi urşi), şi a

drumeţiilor în Munţii Gurghiu.

Valea Gurghiului reprezintă un adevărat tezaur de artă populară, manifestările folclorice

tradiţionale legate de obiceiuri vechi,ca: „Târgul fetelor”, „Serbarea narciselor”, Udatul nevestelor”,

constituie de asemenea obiceiuri de atracţie pentru turişti în fiecare an.

Agroturismul e practicat în mod întâmplator, existând posibilităţi de cazare în gospodăriile

populaţiei. Deasemenea, aici au fost construite numeroase căsuţe de vacanţă.

Se poate spune că majoritatea locuitorilor manifestă interes pentru agroturism, însă

modernizarea sau construirea unor locuinţe cu confort care să corespundă unui turism conform unor

standarde mai înalte este împiedicat de lipsa unor fonduri necesare şi de lipsa fondurilor de investiţii

de la nivelul comunelor pentru creearea unei infrastructuri necesare.

Prin investiţii şi o pregătire a populaţiei autohtone implicate, precum şi o activitate

promoţională adecvată se va putea trece la un turism rural internaţional.

3.2.8. Turismul de sfârşit de săptămână

Este o formă a turismului ce a luat amploare în ultimul timp, din nevoia de evadare de la

probleme cotidiene. Este practicat cel mai mult în zonele montane, unde începând din anii 1980 se

construiesc din ce în ce mai multe cabane.

Foarte multe cabane, proprietate privată, s–au construit de–alungul Defielul Mureşului: Deda,

Bistra, Gălăoaia, Sălard, Lunca Bradului, Neagra, Stânceni,etc.

Astfel de cabane se găsesc tot într–un număr mai mare în localitatea Câmpul Cetăţii, pe Pasul

Bucin şi Pasul Sicaş.

CAPITOLUL 4 .PROPUNERI DE PROMOVARE SI DEZVOLTARE ALE TURISMULUI IN ZONA

4.1 Propuneri cu privire la amenajare turistica a zonei cu potential turistic

42


In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al muntilor Gurghiu este necesar luarea

unor masuri concrete :

modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de

specificitate.

strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate,

prin furnizarea continua de informatii

modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelor de transport

in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari

servicii, a echipmentelor tehnico edilitare

identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este

scazut si inaintarea de propuneri in vederea introducerii cat mai rapide a acestora in

circulatia turistica

initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor

turistice cu grad ridicat de importantă

4.2. Analiza S.W.O.T. a turismului din Muntii Gurghiu

ANALIZA S.W.O.T. A TURISMULUI DIN MUNŢII GURGHIU

1. Cadrul natural

43


1 Puncte tari Puncte slabe

Poziţia geografică – peisaje naturale

atractive;

Relief foarte variat – o zonă naturală

deosebită;

Floră, faună diverse;

Resurse naturale (ale solului şi subsolului)

bogate;

Ecosistem, rezervaţii naturale;

Existenţa arealelor turistice (zone)

deosebite;

Posibilitatea de a practica diverse tipuri de

turism pe toată perioada anului (în toate

anotimpurile).

Insuficienta valorificare şi dezvoltare a

potenţialului turistic de care dispune

muntele;

Insuficienta pregătire de specialitate a

unor lucrători din industria ospitalităţii;

Insuficienta comunicare şi coeziune

pentru realizarea unor obiective majore

în domeniul turismului.

Oportunităţi Riscuri

Existenţa rezervaţiilor: Defielul Topliţa –

Deda (rezervaţie peisagistică), Poiana

Narciselor (Gurghiu), Parcul Dendrologic

de la Gurghiu

Susţinerea proiectelor care introduc

valoare turistică, obiective şi evenimente

culturale şi spirituale;

Încurajarea dezvoltării unor forme de

turism (de exemplu turism pentru sporturi

de iarnă, de aventură).

Condiţiile meteo aspre (verile reci şi

ploioase, iernile geroase cu precipitaţii

abundente);

Lipsa promovării turismului,

introducând ghiduri turistice, pliante;

2. Potenţialul turistic

Puncte tari Puncte slabe

44


Sovata, oraş ce se află la poalele Munţilor

Gurghiu, staţiune balneoclimaterică +

practicarea sporturilor de iarnă

Valea Mureşului

Pasul Bucin (practicare sporturilor de

iarnă);

Păstrăvăriile de la Lăpuşna şi Câmpul

Cetăţii;

Turism chinegetic

Comuna Gurghiu – cu un valoros tezaur

etnografic, de arhitectură şi sculptură în

lemn, port popular original, dansuri şi

cântece populare prezentate cu prilejul

sărbătorilor tradiţionale: “Târgul de fete” şi

“Sărbătoarea narciselor”

Promovarea insuficientă a unor

obiective turistice (număr redus de

centre de informare turistică, lipsa

materialelor promoţionale de tipul

broşurilor oferite gratuit în unităţile de

cazare, lipsa unor ghiduri culturale din

care turistul să poată afla activităţile şi

evenimentele culturale ce se desfăşoară

pe parcursul sejurului său);

Lipsa organizării evenimentelor care să

pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile

din regiune;

Măsuri insuficiente luate pentru

păstrarea monumentelor istorice şi

culturale;

Ofertă de agrement insuficientă –

agenţii economici din domeniu nu

dispun de echipamente de recreere şi

practicare a sporturilor accesibile

turiştilor.


Includerea unor case de vacanţă (pensiuni

agroturistice) în reţeaua de agenţii de

turism din România şi în reţelele europene

profesionale.

Încurajarea unor noi forme de turism şi

valorificarea moştenirii istorice, culturale,

spirituale şi de tradiţie.

Lipsa de coeziune a măsurilor de

dezvoltare economică şi socială pe

fondul accentuării lipsei de încredere a

populaţiei în redresarea economică a

ţării;

Degradarea monumentelor de artă şi

arhitectură;

Lipsa de colaborare între regiuni pentru

dezvoltarea turismului (promovarea

unui turism care să includă zona

Munţilor Gurghiu)

45


3. Infrastructura


Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni,

hoteluri, moteluri) cu respectarea

standardelor internaţionale.

Drumul naţional DN 15 (Gheorgheni –

Topliţa – Reghin – Târgu – Mureş)

Calea ferată Bucureşti – Deda – Târgu –

Mureş, ce străbate Defileul Mureşului

având locuri de oprire în principalele

localităţi de acces în Munţii Gurghiu

Munţii Gurghiu sunt traversaţi de două

şosele regionale Gheorgheni – Odorhei şi

Gherorgheni – Praid.

Infrastructură rutieră modernizată (se

află sub standardele minime acceptate);

Reţele de alimentare cu gaze, apă

potabilă şi canalizare slab dezvoltate,

mai ales în mediul rural;

Infrastructura de sănătate şi educaţie

insuficient modernizată;

Infrastructura pentru drumeţii (drumuri

forestiere, cărări de munte)

nesemnalizate şi neîntreţinute

corespunzător (marcaje

corespunzătoare);

Slaba dezvoltare a infrastructurii

turistice, lipsa magazinelor cu articole

de specialitate pentru turişti (suveniruri,

hărţi, ghiduri, pliante).


Modernizarea, extinderea şi refacerea

infrastructurii de transport rutier;

Extinderea şi modernizarea infrastructurii

de mediu;

Capacitatea scăzută a populaţiei din

regiune de a prelua costuri specifice de

utilizare şi întreţinere a infrastructurii

reabilitate, modernizate sau construite,

datorită posibilităţilor materiale şi

financiare reduse;

Furnizarea anumitor tipuri de servicii

din infrastructura de utilităţi implică

costuri foarte ridicate;

Insuficienta colaborare între

administraţiile publice locale şi judeţene

pentru promovarea unor mari proiecte

de interes judeţean sau naţional.

46


4. Mediul


Poluare scăzută a aerului pe munte, climat

răcoros de munte, cu aer bogat în ioni

negativi şi aerosoli

Utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi

îngrăşămintelor chimice, cu efecte

favorabile asupra dezvoltării unei

agriculturi ecologice;

Floră şi faună bogată, ce oferă un peisaj

pitoresc

Poluarea atmosferică şi nivel crescut

de zgomot în localităţile urbane,

datorită traficului rutier;

Poluarea apelor de suprafaţă şi

subterane ca urmare a inexistenţei/

insuficientei capacităţi de epurare a

apelor reziduale în staţiile de epurare

Inexistenţa sistemelor centralizate de

alimentare cu apă în mediul rural şi

gradul de uzură avansat al reţelelor de

distribuţie apă potabilă din zonele

rurale

Colectarea neselectivă a deşeurilor şi

lipsa sistemelor de colectare a acestora

în zonele rurale;

Creşterea gradului de eroziune a solului

datorită posibilităţilor reduse de

efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri

funciare.


Dezvoltarea parteneriatelor în vederea

derulării proiectelor de mediu;

Posibilitatea finanţării/cofinanţării de la

Fondul de Mediu a unor proiecte

prioritare de mediu;

Elaborarea şi respectarea măsurilor

cuprinse în Planul Local de Acţiune

pentru Protecţia Mediului al judeţului

Mureş

Fonduri insuficiente destinate protecţiei

mediului;

Continuarea defrişărilor necontrolate cu

efecte asupra poluării aerului, eroziunii

solului;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor în

mediul rural;

Existenţa unor zone predispuse la

dezastre naturale (alunecări de teren,

inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a

47


localităţilor.

5. Dezvoltarea rurală


Producţia agricolă;

Producţia silvică;

Producţia cinegetică;

Existenţa centrelor de recoltare şi

valorificare a fructelor de pădure, a

ciupercilor.

Agroturism

Ponderea ridicată a populaţiei

concentrate în mediul rural;

Exploataţiile agricole se realizează pe

loturi de dimensiuni mici, ceea ce

conduce la un grad de valorificare

redus;

Utilajele din parcurile agricole existente

la nivelul comunelor sunt insuficiente

având un grad de uzură avansat şi nu

sunt performante.


Acordarea de facilităţi pentru asocierea

deţinătorilor de terenuri agricole, în

conformitate cu prevederile legislaţiei în

vigoare;

Creşterea producţiei agricole datorită

folosirii substanţelor fertilizatoare

ecologice;

Valorificarea potenţialului silvic şi

cinegetic de care dispune Muntele

Gurghiu.

Slaba competitivitate a firmelor de

profil din judeţ cu cele din statele

membre ale UE;

Acces redus la credite pentru

dezvoltarea rurală;

Acces redus la granturi nerambursabile,

la activităţi desfăşurate în mediul rural,

deoarece nu sunt preluate informaţiile.

6. Resurse umane


Ponderea populaţiei tinere;

Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi

a personalului care desfăşoară activităţi în

domeniul turismului;

Colaborarea deficitară între actorii de pe

piaţa turistică;

Ponderea ridicată a populaţiei din

mediul rural care nu are posibilitate

48


Preocuparea autorităţilor locale pentru

dezvoltarea acestui sector de activitate.

materială de a dezvolta o activitate în

acest domeniu;

Lipsa centrelor de instruire-consiliere

sau a centrelor de servicii integrate de

consultanţă pentru persoanele interesate

să desfăşoare activităţi în acest

domeniu.


Consolidarea relaţiilor de parteneriat între

toţi operatorii turistici de zonă şi

organizaţiile neguvernamentale cu

activitate în domeniul turistic;

Crearea unor parteneriate cu organisme sau

investitori străini în sectorul turistic;

integrarea în programele finanţate de

Uniunea Europeană.

Slaba capacitate a firmelor de

consultanţă din judeţ;

Nepregătirea şi neutilizarea

corespunzătoare a forţei de muncă prin

programe de integrare pe piaţa muncii;

Migraţia forţei de muncă calificate spre

alte zone sau alte state.

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:

1. Trasee turistice nemarcate sau marcate necorespunzător;

2. Lipsa unui refugiu montan adecvat;

3. Parcurile Naţionale nu sunt protejate şi delimitate corespunzător;

4. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;

5. Lipsa unei politici eficiente de promovare a turismului în mUnţii Gurghiu;

6. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Munţilor Gurghiu şi a zonei rurale ce aparţine de

Munţii Gurghiu;

7. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de distribuţie de

produse artizanale specifice;

8. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.

49


BIBLIOGRAFIE

1. M. Bucur Sabo, Marketing Turistic, Editura Irecson, Bucureşti 2006.

2. R. Mincu, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti 2004

3. B. Negoescu, Ghe.Vlăsceanu, Geografia României, Editura Teora, Bucureşti 1996

4. S. Neguţ, Geografia Turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti 2007.

50


5. O. Şuta, Economia turismului, Editura George Bariţiu, Cluj-Napoca, 2002

6. XXX , Ghid de turism – Judetul Suceava, Consiliul Judetean Suceava, 2001-2002

Internet

www.suceava.insse.ro(Direcţia Judeţeană de statistică a judeţului Suceava)

www.judetulsuceava.ro

www.orasulsuceava.ro

www.cjsuceava.ro

www.wikipedia.org

www.romanianmonasteries.org

www.bun-venit.ro

www.infotravelromania.ro

www.primariasv.ro

ANEXA 1

51

http://www.primariasv.ro/

http://www.infotravelromania.ro/

http://www.bun-venit.ro/

http://www.romanianmonasteries.org/

http://www.wikipedia.org/

http://www.cjsuceava.ro/

http://www.orasulsuceava.ro/

http://www.judetulsuceava.ro/

http://www.suceava.insse.ro/


Caprioara( Capreolus capreolus) Cerbul (Cervus elaphus)

Cocos de munte (Tetrao urogallus)

52


Veverita (Sciurius vulgaris) Acvila de munte ( Aquila chrysaetos)

Branduse de primavara

53


Branduse de toamna

Gentiene

54


Lup (Canis lupus) Mistret (Sus scrofa)

Iepure salbatic (Lepus europeu)

55


ANEXA 2

Invitaţie la sejur

Gazdele pensiunilor vă invită cu o deosebită plăcere să vă petreceţi un sejur de neuitat în această „împărăţie” a muntilor, unde puteţi întâlni cele mai neaşteptate locuri şi cei mai ospitalieri şi amabili oameni.

Uşile pensiuniilor vă sunt larg deschise, iar gazdele vă stau oricând la dispoziţie.

Nu ezitaţi să ne contactaţi si să veniţi la minunata noastră pensiune, şi vă promitem că nu veţi regreta.

56

potentialul turistic al muntilor gurghiu

Documents