POTENTIALUL NATURAL SI ANTROPIC AL MUNTILOR CEAHLAU

Tara are munti mai inalti,cu vai prapastioase,dar nici unul nu a nascut mai multe legende si n-a indemnat mai mult la visare ca Ceahlaul.

Teritoriul montan,conoscut mai mult sub numele de Masivul Ceahlau,este situat in partea centrala a Carpatilor Orientali,la intretaierea paralelei de 45 de grade latitudine nordica cu meridianul de 26 grade longitudine estica. Fata de muntii vecini este foarte bine delimitat de catre vai largi si adanci.La est Lacul Izvorul Muntelui de pe Bistrita reprezinta limita spre M-tii Stanisoarei,la nord,Bistricioara il desparte de M-tii Bistritei,iar Bicazul la sud de M-tii Tarcau,la vest culoarul morfologic natural drenat de paraiele Pintic si Bistra constituie limita naturala spre culmile Haghies,Cicera si Comarnic,care apartin Hasmasului

M-tii Ceahlau reprezinta un sinclinal suspendat la peste 1900 m altitudine,cu forme de relief specifice . Rocile in care este sculptat Masivul Ceahlau sunt foarte variate ,toate apartinand aceleasi grupe mari de roci sedimentare ,detritice numite “flis”. Dupa dimensiunile fragmentelor,in compozitia flisului se gasesc numeroase strate ,cu grosimi si duritati diferite(monocalcare,marne,argile,sisturi argiloase,gresii,conglomerate) grupate in complexe litologice sub forma de fasii paralele, orientate nord-sud.

Dintre rocile mentionate ,conglomeratele au rolul cel mai important in morfologia Ceahlaului.Avand o duritate mare,conglomeratele au opus rezistenta actiunii distructive a agentilor fizico-geografici externi(ploaie,vant,scurgere superficiala,inghet-dezghet).

Conditiile Climatice

Teritoriul Ceahlaului evolueaza sub un climat montan relativ aspru,ale carui elemente sunt distribuite in etaje altitudinale .Astfel,temperatura medie anuala a aerului este mai mica de un grad pe varful toaca ,creste pana la 5 grade pe culmile perifericesi ajunge la 7 grade in vaile limitrofe.Nebulozitatea creste o data cu altitudinea (de la 6,2 la 7). Reteaua hidrograficaReteaua de ape curgatoare ce dreneaza Masivul Ceahlau apartine in totalitate sistemului hidrografic al Bistritei.Cu exceptia paraielor Schit,Rapciunita,Tiflec,Izvorul Alb,Secu,Izvorul Muntelui care sunt afluenti directi ai Bistritei.

In conditiile morfologice ale Ceahlaului(culmi cu orientare radiara si cu denivelari in forma de trepte ),reteaua hidrografica are un aspect divergent ,iar scurgerea se face in cascade ,iar cel mai bun exemplu este Cascada Duruitoarea de pe Paraul Rupturii,cu o cadere de peste 30 de metri.

CASCADA DURUITAOREA

Cascada Duruitoare reprezinta un adevarat obiectiv natural pentru turismul din aceasta zona.Totoadata este un punct major de atractie pentru majoritatea turistilor ce parcurg traseul M-tilor Ceahlau.

CABANA FANTANELE

M-tii Ceahlau nu au un potential turistic ridicat doar datorita altitudinii si rocilor ce stau la baza formarii lui,ci si datorita vegetatiei si faunei foarte diversificate.

Pe suprafata Ceahlaului se intalnesc specii de plante al caror spectru floristic tradeaza cele mai diverse origini euroasiatice, central-europene, alpine,circumpolare etc.Numarul total de specii intalnite aici este evaluat de catre botanisti la cca 1111,ceea ce reprezinta 33,27% din flora Romaniei.

Datorita amplitudinii mari a reliefului,covorul vegetaleste raspandit in etaje altitudinale. Cele trei etaje forestiere ocupa cca 80% din suprafata Ceahlaului.La poalele muntelui se intinde in mod discontinuu etajul padurilor de foioase(alcatuit din fag si carpen),care urca pana la 650-700m.Mai sus de aceasta limita se dezvolta etajul padurilor amestecate(fag si conifere) care la 1200-1300 m cedeaza locul padurilor de molid .In cadrul acestui etaj,pe versantii estici,feriti de furia vanturilor si cu o durata de insorire mai mare se intalneste singurul conifer cu frunza cazatoare din tara noastra ,zada sau “crinul de munte”(Larix decidua).Pentru ocrotirea acestui frumos si valoros arbore ,Polita cu crini,care gazduieste cele mai frumoase exemplare de zada ,uneori grupate in asociatii pure ,a fost declarata rezervatie naturala inca din 1941. Spatiul forestier al Ceahlaului este interupt de pajisti si fanete ,care in lunile de vara au aspect de gradini.Dintre cele mai cunoscute plante cu un colorit atragator amintim: limba cucului(Botrychium lunaria) cu flori violacee,stupinita(Planthera bifolia) de culoare alba,papucul doamnei(Cypripedium calceolus),slavocul cu flori rosii-violet,caldarusa(Aquilegia vulgaris),cu flori albastre liliachii.

La altitudinea de 1750-1800m,o fasie ingusta ,alcatuita din exemplare rare si pipernicite de molizi cu coroana in forma de drapel si de tufisuri de jneapan,face tranzitia spre etajul alpin inferior ,ultimul din Masivul Ceahlau .In componenta acestui etaj floristic se intalnesc plante pitice ,rezistente la asprimea climei ,intre care jneapanul(Pinus Montana),enuparul(Juniperus nana),afinul(Vaccinium myrtillus) si merisorul(V. vitisidaea) sunt dominanate.Alaturi de acestea ,o sumedenie de plante ierboase ,cu flori multicolore ,completeaza decorul alpin al Ceahlaului.Asa sunt gentienele,clopoteii,garofita de munte,floarea de colt.

In afara de vegetatia zonala distribuita spatial in concordanta cu etajele climatice ,pe Ceahlau se mai intalnesc o serie de plante,a caror raspandire depinde in primul rand ,de unele conditii locale.dintre acestea amintim: vegetatia luncilo,dezvoltata in lungul; principalelor vai si alcatuita din salcii ,arini,piciorul cocosului,palcuri de brusturi ,tufe de Mericaria.

Codrii Ceahlaului adapostesc aproape toate speciile de animale existente in Carpati,din care amintim: cerbul,ursul,jderul,mistertul,vulpea,lupul,veverita,cocosul de munte,vulturul,iar in apele sale traieste pastravul,cleanul,obletul etc.Dintre toate categoriile de animale ,pasarile si insectele domina autoritar ca numar de specii ,dar cele care constituie elementul de podoaba al masivului si au o valoare cinegetica sunt mamiferele.

Ca obiective antropice putem aminti bisericile de lemn de la Farcasa si Durau si cele de piatra de la Hangu si Durau. Baza materiala turistica este concentrata in Ceahlau ,cu 95% din numarul locurilor de cazare (1352 locuri).Masivul Ceahlau este una dintre cele mai bine dotate unitati montane din Carpatii Orientali,cu o statiune climaterica montana –Durau si cabane apartinand tuturor categoriilor pozitionale-functionale ,la poalele muntelui baze de pornire(Izvorul Muntelui si Bicaz Baraj),cabane de versant (Fantanele),cabane de varf(Dochia,reconstruita si data in folosinta in 1988). In concordanta cu fondul turistic si baza materiala, Ceahlaul atrage cea mai mare parte a turistilor .Statiunea Durau devenita statiune cu profil complex ,odihna ,agreement dar si sporturi de iarna (cu partii amenajate si teleschi) primeste o mare parte din cei ce strabat unitatea montana.

CABANA FANTANELE

In perspective creerii Parcului National al Ceahlaului ,cu acces restrictive in zona tampon si mai ales in rezervatia stiintifica ,patrunderea In zona inalta a Ceahlaului va putea fi rezolvata prin construirea unei telecabine Durau-varful Toaca,iar de aici fluxul de turisti va fi riguros canalizat si supravegheat in zona platoului. Realizare si modernizarea soselei Izvorul Muntelui –Durau scurteaza distanta si multiplica posibilitatea de acces in zona montana.

Se remarca o circulatie turistica intensa,peste 125000 nopti de cazare realizate de 59000 persoane,din care 75% poposesc la Durau.Numarul real al celor ce fac ascensiuni in Ceahlau este mult mai mare daca se are in vedere ca acesta poate fi traversat intr o singura zi ,fara sejur. Combaterea turismului stationar ,de odihna,agreement si sporturi de iarna cu cel itinerant pentru drumetii montane conduce la un sejur mediu de 2,1 nopti cazare\turist.Sezonalitatea turismului montan influenteaza intensitatea utilizarii spatiului de cazare ,care este de numai 84,3 nopti cazare \loc pe an.

Dupa parerea mea,ca simplu turist as putea spune ca sunt cei mai spectaculosi munti din Grupa Carpatilor Orientali.In schimb traseul este destul de dificil iar pantele sunt foarte abrupte.In cazul in care drumetiile se fac in sezonul de iarna este recomandat ca turistii sa fie echipati corespunzator.

Bibliografie

Ioan Stanescu, “Masivul Ceahlau” (Ghid turistic)Nicolae Ceanga, “Turismul in Carpatii Orientali” Fotografii din colectia personala, Daniela Sofian.

Daniela Sofian Anul I geografia turismului, seria 2, grupa 18