Posibile recomandari

catre GLI pentru

reducerea “saraciei

energetice”

Virgil MUSATESCU

Proiectul UNDP

Scop

Clarificari privind propunerile Grupul de Lucru Interoperational (GLI) -prima intalnire

Prezentarea recomandarilor din raportul Expertului de “Fuel Poverty”

Noi acte legislative: a) legea electricitatii si gazelor si b) noua directiva EE si cogenerare

Elemente teoretice. Instrumente de sprijin EE

Propunerea unor posibile masuri de politici energetice si sociale

Validarea de catre a GLI a propunerilor

Ce e de facut in continuare?

Recomandari GLI (1)

1) Imbunatatire acces al regiunilor & comunitatilor cu venituri mici la fondurile de EE:

- Elaborarea hartii consumatorilor vulnerabili

- Fond privat cu participare asoc locatari + finantare publica;

- Economii din subventii catre EE;

- Green investment scheme spre cladiri;

- Dezvoltarea unui program de finantare bazat pe performanta energetica.

Recomandari GLI (2)

2) Imbunatatirea legislatiei existente

- Definire “fuel poverty” si a notiunilor aferente;

- Crearea prin lege a unui Fond de EE (ce surse?ce legatura cu fondul de mediu?);

- Subventii pt EE la cladiri noi (combinat cu obligativitatea performantelor eg minime?);

- Noi standarde privind cons energetic in cladiri;

- Deciziile urbanistice sa inglobeze EE;

- Folosire cote RE la cladiri (Dir 2009/28);

- Revedere stimulente si sanctiuni in legislatia EE;

Recomandari GLI (3)

3) Strategii, politici, reglementari in domeniu

- Strategie nationala pt fuel poverty (separata sau integrata?);

- Strategie de implicare a tuturor stakeholders EE;

- Strategie energetica rurala (cu includerea RE);

- Implicarea furnizorilor/distrib/prod in demand side mgt (ce tip de scheme?);

- Adoptare normative si solutii constructive de EE adaptate la zonele climatice;

- Creditare pe termen > (pana la 10 ani);

- Campanii de constientizare inclusiv in invatamantul liceal si gimnazial.

Recomandari GLI (4)

4) Plan de trecere de la subventii la EE

- Identificarea grupurilor tinta;

- Subventie pret ->ajutor cons vulnerabili ->

subventie proprietar pt modernizare;

- Intocmire plan actiune si cadru adecvat pt EE

(rolul PAEE?);

- Criterii pt cladiri durabile;

- Proiecte pilot;

- Implicarea ESCO

Recomandari GLI (5)

4b) Plan de trecere de la subventii la EE (nivel

local si regional)

- Analiza situatie reala;

- Generare scenarii si alegere optim (ce fel de

optim? Economic, social? Noi criterii- de ex,

analiza cost-beneficiu);

- Campanii informative & dezbatere publica;

- Implementare & monitorizare;

- Infiintare fond local pt EE si dezvoltare durabila

(cum se aleg castigatorii?).

Recomandarile raportului

Expertului de “Fuel Poverty”

1) Contextul european privind “fuel poverty”:

a) Opinia Comitetului European Economic si Social (2010) – multe SM nu-si indeplinesc obligatiile de protectie a cons vulnerabili;

b) Sugestii:

- UE sa adopte o definitie generala comuna a saraciei energetice;

- Eurostat sa adopte metode statistice omogene pt cuantificarea saraciei energetice;

- sa se ia in considerare EE in orice propunere de politica energetica

- SM sa asigure masuri de asistenta a cons. vulnerabili

Contextul european

2) PAEE ale UE

a) PAEE de aplicare a Dir 2006/32 nu

mentioneaza saracia energetica

b) Recomandarile pt noua Dir EE: “MS’s

need to reform subsidies promoting

energy use, for example by orienting

them to improve EE and address

energy poverty”.

Contextul european

3) Strategia Energetica 2020 a Comisiei Europene

- Realizata in 2010;

- Cel mai mare potential de economisire: cladirile + transporturile;

- Nu se refera in niciun fel la “fuel poverty”.

4) Documentul Comisiei Europene asupra unei Politici Energetice pentru Consumatori

- Considera ca lipsa unei definitii uniforme in UE nu e o problema;

- In anexa se specifica ca “households in MS face significant energy expense burden”.

Elemente generale

1) Serviciu public/serviciu interes general/serv universal:

- Esentiala: definirea serviciului de interes general (ca

serviciu public pus sub responsabilitatea unei autoritati

publice) + incadrarea alim cu caldura in aceasta categ.

- Serv universal: piata interna vs monopol natural.

- Trepiedul obiectivelor serviciului de interes general:

a) Garantarea dreptului fiecarui cetatean la bunuri si

servicii fundamentale (sanatate, educatie, securitate

etc.);

b) Constructia coeziunii economice, sociale si teritoriale

prin promovarea interesului general al comunitatii;

c) Raspuns la esecurile pietei, in interesul generatiilor

actuale si viitoare pt dezv sustenabila/durabila.

Schimbari legislative recente:

noua lege en el si gaze

Aprobata de Parlament pe 14/06/2012;

De ce a fost nevoie de o noua lege?

- Implementarea Pachetului legislativ 3 al

pietei interne (Dir. 2009/72) la nivelul

Romaniei

- Angajamentele din acordurile cu FMI,

BM si Comisia Europeana

Ce noutati aduce?

Modelul Operatorului de Transport si Sistem: s-a ales ISO

Liberalizarea pietelor de energie electrica si gaze (2013 pt non-casnici, 2017-casnici)

Marirea independentei autoritatii de reglementare-control al Parlamentului

Protectia consumatorilor- infiintare a unei Comisii de Solutionare a Disputelor in cadrul ANRE

Politica fata de consumatorii

vulnerabili

Posibilitate: Cons considerati vulnerabili pot

beneficia de masuri de protectie sociala de

natura financiara care sa le permita plata

consumului necesar si alte facilitati

a) Masurile de protectie sociala, conditiile si

criteriile de aplicare – legi speciale

b) Alte facilitati – prin reglementari specifice

(ANRE – ex bonusuri pt cogenerare)

Impactul asupra cadrului legislativ

Sunt necesare:

a) modificari de acte normative care nu sunt compatibile cu actuala lege;

b) noi legi/OU/HG care reglementeaza:

- categoriile de vulnerabili, cuantumul cons minim, cuantumul compensatiilor, modul de protejare in cazul intreruperilor;

- obligatiile de serviciu public (siguranta in alimentare, situatiile de criza etc.);

- modul de recuperare a costurilor obligatiilor de serviciu public si serviciu universal de catre companii

- altele (acces garantat la retea pt max 15% comb indigen, certificari etc.)

Critica legii dpdv al politicii de

protejare a cons vulnerabili

Definitia serv universal – inca neclara si

nedelimitata fata de serv public;numai la en el

Serviciul public – nedefinit la en el!

Serviciul public in domeniul gazelor

Critica legii (cont)

In schimb, serviciul public este amintit in

legatura cu obligatiile furnizorilor

Limitare preturi/tarife in

procesul de liberalizare a pietei

Alte masuri pt protectia

consumatorilor casnici

Schimbari legislative recente (2):

Directiva pt EE si cogenerare

13 -14 iunie compromisul final al “trilog”ului: Comisie, Parlament si

Consiliu.

In preambul: Member States should establish a long-term

strategy beyond 2020 for mobilizing investment in the

renovation of residential and commercial buildings with a view

to improving the energy performance of the building stock.

This strategy should address cost effective deep renovations

which lead to a refurbishment that reduces both the delivered and

the final energy consumption of a building by a significant

percentage compared with the pre-renovation levels leading to a

very high energy performance.

Retinem: -la nivelul SM, o strategie pe termen lung, care sa

depaseasca nivelul anului 2020;

- renovari adanci cu cresteri semnificative ale performantei

in

Tinte

Aprilie 2013, fiecare Stat Membru trebuie sa-si

stabileasca o tinta national indicativa pentru 2020

Iunie 2014, Comisia trebuie sa raporteze daca aceste

tinte evaluate impreuna permit UE sa-si atinga tinta

globala

Aceasta tinta globala e mentionata pt prim oara (1474

Mtoe din consumul primar de energie sau 1078 Mtoe

din consumul final de energie)

Daca tinta UE nu este “on track”, Comisia Europeana

propune masuri suplimentare

Rolul exemplar al statului

SM trebuie sa renoveze anual 3% (raportat la

suprafata desfasurata) din cladirile guvernamentale

sau sa adopte alte masuri care sa realizeze economii

echivalente de energie in aceste cladiri.

Trebuie folosite mecanisme financiare disponibile la

nivelul Uniunii plus mecanisme inovatoare pentru a

avea efecte practice in realizarea obiectivului de

crestere a performantelor energetice ale cladirilor

publice.

SM pot folosi veniturile din alocatiile anuale de emisii

conform Decisiei No 406/2009/EC in dezvoltarea unor

asemenea mecanisme, dar tinand cont de regulile

bugetare nationale.

Obligativitatea schemei de EE

Art. 6: Obligatiile companiilor furnizoare.

Fiecare SM trebuie sa stabileasca o schema

obligatorie de eficienta energetica.

Aceasta schema trebuie sa asigure ca distribuitorii de

energie si companiile care comercializeaza energie pe

teritoriul fiecarui SM realizeaza economii cumulate de

energie care sa atinga tinta de la 31 Dec 2020.

Aceasta tinta va fi cel putin echivalenta cu 1,5% din

vanzarile anuale de energie (in volum) catre

consumatorii finali de catre toti distribuitorii sau

vanzatorii “en detail” intre 1 Ian 2014 si 31 Dec 2020.

Obligativitatea EE (2)

Cota de 1.5%/an este indicativa si flexibila (dar media trebuie realizata). In primii ani poate fi < (2009-2014).

SM pot stabili o schema de certificate, astfel incat furnizorii de energie pot “cumpara” economiile la alte sectoare sau consumatori.

In loc de obligatii de EE SM pot aplica alte politici dar trebuie sa demonstreze ca acelea vor genera aceeasi cantitate de economii.

Comisia trebuie sa revizuiasca prevederile pentru obligatiile de EE in Iunie 2016.

Incalzire si racire

Pana in 2015, SM trebuie sa realizeze o evaluare a potentialului pentru cogenerare si alimentare centralizata cu caldura.

Acolo unde evaluarea identifica potential de beneficiu care depaseste costurile, SM trebuie sa ia “masuri adecvate” de dezvoltare.

Sprijinul public poate fi dat numai pentru cogenerarea care indeplineste anumite criterii (High efficiency cogeneration).

Cu anumite exceptii, TSO-urile si DSO-urile trebuie sa garanteze transportul si distributia electricitatii produse prin cogenerare de inalta eficienta , sa-i dea acces prioritar sau garantat si – de asemenea – sa o dispecizeze prioritar.

Servicii energetice

SM trebuie sa disemineze informatiile

asupra contractelor de performanta

energetica si asupra companiilor de

servicii energetice si sa incurajeze

dezvoltarea etichetarii calitatii energetice

Distribuitorii si retailerii de energie trebuie

sa nu impiedice dezvoltarea pietelor de

servicii energetice.

Monitorizare si raportare

SM vor realiza un raport numeric pentru progresul din fiecare an, in cadrul Programului National de Reforma, cu un Plan National de Actiune EE detaliat la fiecare 3 ani.

Comisia va evalua aceste rapoarte si trimite evaluarea sa la Parlament si Consiliu. Va face – de asemenea – recomandari Statelor Membre.

Comisia va monitoriza impactul Directivei asupra Directivei ETS, asupra Deciziei de “effort sharing”, asupra Directivei de Regenerabile, asupra Directivei de Performanta a Cladirilor, ca si sectoarelor industriale expuse “carbon leakage”.

Politici la nivel national.

Exemple

Desi Directivele pietelor interne de electricitate

si gaze (pachetul 3) specifica ca SM trebuie sa

produca “adequate safeguards to protect

vulnerable customers”, politicile sunt nationale.

Exemple de astfel de politici:

- Austria: granturi de Euro100 mil (<= 30% din

investitiile de modernizare energetica a

cladirilor rezidentiale si ne-rezidentiale). Un

EPerformance Certificate trebuie obtinut

inainte si dupa pt obtinerea grantului.

Exemple (cont)

- Bulgaria: 2011 + 2012: Euro 80 mil din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Alte surse pana in 2010: EBRD EE credit line-Euro 45 mil si granturi de pana la 20% din investitii de EE in cladiri din Kosloduy Decommissioning Fund

- Finlanda: Granturi de 10-15% din investitii de EE in cladiri (catre companiile de constructii). Pt “low income households” granturi de 25% din costurile materialelor de renovare. PLUS: reducere din venitul de baza taxabil cu costul angajarii companiilor de constructie.

Exemple (cont)

- Estonia- 3 instrumente: a) imprumuturi dedicate

- blocuri(20 ani maturitate, dobanda 4.8% fixa

pe primii 10 ani). Fonduri de la Fondul

European de Dezv Regionala si Consiliul

Bancii Europene de Dezvoltare (CEB);

b) granturi pt <=50% din investitii si garantii

75% din imprumuturile de EE in cladiri;

c) Green Investment Scheme (Euro 30 mil)-

AAU’s catre Luxemburg

Exemple (cont)

Franta: a) Zero-Percent Eco Loan (Euro

20,000 pt 2 masuri, 30,000 pt 3 masuri)

b) Schema de Certificate Albe: annual Euro

180 mil, resp 54 TWh pt 2006-2009 (cca 87%

in sectorul rezidential).

Spania: Subventii <22% din costurile

imbunatatirilor daca econ de energie in cladire

sunt >20%. Daca se trece la nivel “B” pot

ajunge la 27%, respectiv “A” ajunge la 35%.

Exemple (cont)

Germania: KfW Energy Efficiency

Programme – schema de imprumut soft

cu componenta de grant. Din 2011:

programul beneficiaza de Euro 1,4 mld.

de la bugetul federal. Cuprinde case dar

si hoteluri, aziluri, scoli etc. Dobanda cca

1%, maturitate <30 ani, perioada de

gratie. Conditie: noul consum de energie

e 115% sau < din nivelul “casei eficiente

standard”.

Germania (cont)

Se dau granturi daca dupa imbunatatiri consumul e <= 115% din consumul Casei Eficiente Standard (7,5% pt 115%, respectiv max 17.5% pt 50% din CES)

Critica: + Continuitate si siguranta; conditii f bune pt imprumut; abordare globala la nivelul casei.

- standarde considerate prea stricte (se pierd unele oportunitati; limitat la proprietari cu bonitate (deci nu e bine aplicabil la consumatori vulnerabili).

Exemple (cont)

Lituania: Schema de imprumut cu grant.

Initial (<2006) grant de 36% din costul unui proiect (max Euro 49,000)= E 96 mil/an). Dupa 2006 imprumuturi prin JESSICA + grant 15% din bugetul central.

Critica: + Simplu; conditii favorabile de imprumut (20 ani maturitate, 3% dobanda fixa); posibilitate de grant 100% pt vulnerabili.

- bugetul central nu a putut suporta schema initiala.

Exemple (cont)

Croatia: Cofinantare a proiectelor de

imbunatatire din Fondul de EE si Protectie a

Mediului: <40% din costuri cu 0% dobanda pt

7ani +2 ani de gratie (<E108,000) sau un soft

loan la dobanda cu 2% fata de cea de piata

(<E190,000).

Ungaria: blocuri din panouri de beton (categ

D) sunt eligibile de a primi granturi intre 30-

60% din costuri. Din 2009 fonduri din Green

Investment Scheme (AAU vandute Spaniei si

Belgiei.

Exemple (cont)

Irlanda: 3 scheme de grant au fost folosite in sectorul rezidential:

a) Better Energy Home Scheme (initial Energy Saving Scheme)-granturi fixe, initial date pt casele dinainte de 2006. Acum se cer o evaluare a rating-ului case dupa modernizare.Pana acum 64 000 case.

b) Warmer Homes Scheme adresata celor cu venituri mici. Cu implicarea comunitatilor locale. 60 000 case. Acum a) si b) sunt National Retrofit Programme.

c) Greener Homes Scheme – granturi pt promovare RE. 32 000 instalatii.

Exemple (cont)

Italia: 2 scheme: a) Tax credit (<E60 000) platibil in 10 ani pt masuri EE in cladiri. Pana acum 2 mil apartamente (cca 8% din totalul pe tara). Economii de 6500 GWh/an

b) Schema de certificate albe aplicata distribuitorilor de gaze si electricitate cu > 50000 clienti. La nivelul 2011, economii la cons finali de 4.5 TWh.

Exemple (cont)

Letonia: a) Granturi <50% din investitie pt economii >20% din consum. b) Green Investment Scheme va fi aplicata in 2012.

Polonia: Fond public (Thermo-Modernization Fund) plateste <=25% din creditele luate individual pt EE in cladiri private sau publice. Se poate folosi si la inloc comb fosili cu RE. Platile din Fond sunt facute direct catre banca comerciala care finanteaza investitiile (equity/debt ratio >20/80, maturitate 10 ani).

Exemple (cont)

Marea Britanie: Fuel poverty adresata coerent in politicile si programele nationale. Warm Homes& Conservation Act (2000) – obiective: eradicarea fuel poverty pana in 2010 si modernizarea tuturor caselor pana in 2016 -> NEREALIZATE.

2 tipuri de scheme: a) Warm Front grants schemes – Carbon Emission Redution Target (CERT) si Community Energy Savings Programme;

b) Scheme de tipul certificatelor albe (comercializabile).

Marea Britanie (cont)

Critica schemelor: (+): Eficiente dpdv economic (la alegerea clientilor);la CESP abordare globala la nivelul cladirii; posibilitati de formare a parteneriatelor cu comunitatile;

(-) Tendinta de alegere a “spumei” proiectelor; lipsa transparenta (furnizorii sunt obligati doar la realizarea tintelor nu la raportarea investitiilor facute); distorsiuni ale pietei (asiguratorii de servicii si bunuri EE sunt legati de comp care au obligatii stabilite).

Exemple (cont)

SUA: 2 entitati responsabile: EPA si DOE la nivel federal. Programul Energy Star (PES)- pastorit de EPA, continuare a programului de “weatherization”. In plus, multe initiative statale.

a) Certificarea noilor case prin PES – instrument: HERS (Home Energy Rating Systems) - consum <15% fata de 2004 International Residential Code (IRC) echivalent cu <20-30% fata de consumul caselor standard din SUA.

b) Programul Building America al DOE – optimizare a consumului - abordare integrata (toate tipurile de energie). Plus, DOE finanteaza R&D in domeniul tehnEE

c) Instrument financiar: finantare prin ipoteca. Calificare mai usoara in cazul caselor eficiente energetic.

Exemple (cont)

Australia: EE Homes Package – program

guvernamental (Dep. de Mediu) format din: a) Home

Insulation Programme (HIP)- din 2010 transformat in

Renewable Energy Bonus Scheme (Dep Schimbari

Climatice si EE); b) Solar Hot Water Rebate

Programme (SHWRP) si c) alte programe: Green

Loans Scheme, un program pt scoli si Solar Cities.

Instrument: granturi (<15% din costuri, direct catre

companiile de constructii).

Critica: Netransparenta; probleme la audituri si

inspectii. Chiar 35 cazuri de frauda la companii.

Exemple (cont)

Noua Zeelanda: Strategie EE cu obiective la nivel macro. NZ e insula net importatoare de energie deci imp de energ au importanta majora.

2 programe pt case vechi: Modernization Programme (optional: chiria ramane aceeasi desi valoarea casei creste) si EE Programme (pt case dinainte de 1976) – program obligatoriu: 12 case/zi.

Instrumente de sprijin EE

Instrumente de sprijin EE

3 clase: a) instrumente de politici economice:

1. Acorduri voluntare (LTA)

2. PPP – municipalitati + ESCO

3. Energy savings obligations/commitments – furnizori: DSM/IRP

4. Certificate albe – cote - furnizori – Dir 2006/32/EC: optiune, nu obligatie

5. Fonduri speciale la nivelul statului: structurale, de EE si regenerabile, de mediu, de reabilitate termica a cladirilor

6. Garantii si avantaje date de stat – ex reabil termica locuinte individuale, programe de tip “inlocuire rable”, “casa verde” etc.

7. Etichetari: certificate pt cladiri, aparatura electrocasnica

8. Sprijin de stat pt R&D pt tehnologii de EE

9. Subventii/premii/bonusuri pt co-generare

Instrumente/mecanisme

de sprijin(2)

b) Instrumente/mecanisme de politici fiscale

1. Taxe pe energie. Avantaje/dezavantaje.

2. Taxe pe carbon. Avantaje/dezavantaje.

3. Avantaje la importurile de echipamente pt EE. Duty free sau reduceri de taxe vamale

4. Parcuri industriale specifice cu facilitati de impozitare (si pt regenerabile)

5. Neimpozitarea profitului reinvestit in imbunatatiri tehnologice (implicit EE) respectiv pt DSM

6. TVA scazut sau bonusuri pt en el si/sau termica prin co- si tri-generare

Mecanisme/instrumente

de sprijin EE (3)

c) Reglementari si standarde

1. Standarde pt cladiri/certificate pt cladiri

2. Autorizatii de construire cu obligatii minimale pt

performantele energetice ale cladirilor

3. Reglementari legale si contabile pt contractarea de

performanta si recompensarea ESCO

4. Legi specifice cu obligativitati privind executarea

auditurilor energetice

5. Tinte obligatorii privind consumul energetic la nivel

tara.

Recomandari pt Romania

Principiu: piata de energie liberalizata, sistem separat de protectie sociala

a) Definirea serviciului de interes general SIG si acceptarea alim cu caldura drept SIG;

b) Dezvoltarea si adoptarea unei definitii unitare a “saraciei energetice”;

c) Elaborarea hartii consumatorilor vulnerabili;

d) Strategie eliminare saracie energetica integrata in strategia de dezvoltare durabila a tarii;

e) Reconsiderare stimulente si sanctiuni in legislatia EE – coerenta cu noua Dir de EE;

f) Green Investment Scheme pt Romania, folosire rezultate pt EE in cladiri;

Recomandari pt Romania

(cont) h) Strategii locale pt “localitati verzi”, inclusiv aderarea la

Covenent of Mayors;

i) Campanii de constientizare inclusiv in invatamantul liceal si gimnazial;

j) Studierea posibilitatii introducerii unor facilitati fiscale pt modernizarea cladirilor;

k) Imbunatatirea situatiei SACET – cogenerare de inalta eficienta

l) Aplicarea rezultatelor bune din programele pilot la nivel local.

m) Analiza si adaptarea sistemelor de tarifare (de ex. Folosirea tarifului binar)

n) Implementarea prevederilor noii legi a energiei electrice si gazelor privind serviciul public si protectia cons vulnerabili

Comparatie tarif binom vs

monom

Monomial

tariff

Binomial

tariff

Q’

Bill

value

Heat

consumption

Recomandari (cont)

o) Stabilirea schemei de obligatii EE

p) Gasirea de solutii de finantare ale programelor de

modernizare a cladirilor: ex. revenirea la taxa de 1% pe

factura de energie electrica;

r) De luat in considerare recomandarea noii Dir pentru

EE: “As a way to support national energy efficiency

initiatives, obligated parties under national energy

efficiency obligation schemes could fulfill their

obligations by contributing annually to an Energy

Efficiency National Fund an equal amount to the

investments required under the scheme”. (Preambul

(18)).

De analizat in mod special:

Lamurirea conceptelor fundamentale: serviciu de interes general, definirea saraciei energetice;

Noi instrumente de sprijin a EE, in mod special certificate albe vs. alte scheme. De tinut seama de noua Dir de EE: “An assessment of the possibility of establishing a "white certificate" scheme at Union level has shown that (…) such a system would create excessive administrative costs and that there is a risk that energy savings would be concentrated in a number of Member States and not introduced across the Union. The latter objective could better be achieved, at least at this stage, by means of national energy efficiency obligation schemes for energy utilities or other alternative policy measures that achieve the same amount of energy savings” (Preambul (18)).

De analizat in mod special (2)

O schema de obligatii EE ale distribuitorilor si

vanzatorilor de energie.

O schema de Green Investment pt Romania,

folosibila pt programele de eradicare a saracii;

Dezvoltarea pietelor competitive de alimentare

centralizata cu caldura pt marile orase in

comparatie cu concesiunea serviciului.

Tarifare flexibila: monom vs binom/trinom;

Ce va trebui facut in

continuare?

Completarea componentei GLI cu reprezentanti ai Ministerului Finantelor, reglementatorilor, mai ales fostul ARCE si a unui specialist in domeniu legislativ.

Validarea de catre GLI a unui set de masuri care sa formeze recomandarile finale. Se vor avea in vedere prevederile noii Directive de EE si cogenerare si a legii en el si gazelor.

Introducerea recomandarilor acceptate de decidentii sectorului in politicile economice si sociale.