poluarea mării cu produse petrolifere

44
Poluarea mării cu produse petrolifere Conceptul de poluare prin deversare Poluarea cu produse petroliere a mărilor şi oceanelor a fost recunoscută ca o problemă în prima jumătate a secolului XX, diferite State introducând reglementări specifice vizând controlul deversărilor de produse petroliere în apele lor teritoriale. Prin poluare maritimă cu produse petroliere, se înţelege eliberarea de produse poluante, cel mai adesea voluntară, rezultată în mod tipic ca urmare a operaţiunilor de spălare a rezervoarelor de petrol şi la eliberarea în mare a uleiurilor uzate. Poluarea astfel realizată, are dezavantaje serioase. Adesea, sub influenţa vânturilor şi a curenţilor oceanici, plăcile plutitoare de hidrocarburi, se pot deplasa sute de mile marine, provocand daune mult mai departe de punctul de deversare, apa mării rămânând poluată pentru un timp îndelungat după deversare, dat fiind faptul ca dizolvarea produselor petroliere este extrem de lentă. În acest context, în 1954 Marea Britanie a organizat o conferinţă privind poluarea cu hidrocarburi, în urma căreia s-a adoptat Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării Mării cu Produse Petroliere Petrol (OILPOL) . Ulterior, odată cu crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale - OMI, în anul 1958, sub egida Naţiunilor Unite, toate dispozitivele şi instrumentele de ratificare ale Convenţiei OILPOL 1954 au fost transferate de Statul britanic noii organizaţii internaţionale. Conştientizând importanţa prevenirii poluării marine, mai ales după accidentul petrolierului Torrey Canion , care a deversat 120.000 tone de petrol pe coasta de vest a Angliei în 1967, în cadrul OMI a fost adoptată, la 2 noiembrie 1973, Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) , cu obiect de reglementare mai vast, aplicându- se atât poluării cu produse petroliere, cât şi cu alte produse chimice, în mod voit sau accidental. După semnarea acestei

Upload: sinziana-trasca

Post on 16-Sep-2015

245 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Drept maritim, drept,

TRANSCRIPT

Poluarea mrii cu produse petrolifere Conceptul de poluare prin deversare

Poluarea cu produse petroliere a mrilor i oceanelor a fost recunoscut ca o problem n prima jumtate a secolului XX, diferite State introducnd reglementri specifice viznd controlul deversrilor de produse petroliere n apele lor teritoriale. Prin poluare maritim cu produse petroliere, se nelege eliberarea de produse poluante, cel mai adesea voluntar, rezultat n mod tipic ca urmare a operaiunilor de splare a rezervoarelor de petrol i la eliberarea n mare a uleiurilor uzate. Poluarea astfel realizat, are dezavantaje serioase. Adesea, sub influena vnturilor i a curenilor oceanici, plcile plutitoare de hidrocarburi, se pot deplasa sute de mile marine, provocand daune mult mai departe de punctul de deversare, apa mrii rmnnd poluat pentru un timp ndelungat dup deversare, dat fiind faptul ca dizolvarea produselor petroliere este extrem de lent. n acest context, n 1954 Marea Britanie a organizat o conferin privind poluarea cu hidrocarburi, n urma creia s-a adoptat Convenia Internaional pentru Prevenirea Polurii Mrii cu Produse Petroliere Petrol (OILPOL) . Ulterior, odat cu crearea Organizaiei Maritime Internaionale - OMI, n anul 1958, sub egida Naiunilor Unite, toate dispozitivele i instrumentele de ratificare ale Conveniei OILPOL 1954 au fost transferate de Statul britanic noii organizaii internaionale.Contientiznd importana prevenirii polurii marine, mai ales dup accidentul petrolierului Torrey Canion , care a deversat 120.000 tone de petrol pe coasta de vest a Angliei n 1967, n cadrul OMI a fost adoptat, la 2 noiembrie 1973, Convenia internaional pentru prevenirea polurii de ctre nave (MARPOL) , cu obiect de reglementare mai vast, aplicndu-se att polurii cu produse petroliere, ct i cu alte produse chimice, n mod voit sau accidental. Dup semnarea acestei Convenii, ca urmare a unor accidente ale unor tancuri petroliere n perioada 1976 1977, n anul 1978 a fost adoptat un Protocol referitor la Convenia MARPOL, n cadrul unei conferine privind msuri de siguran a navelor-cistern i prevenirea polurii. Astfel, Convenia MARPOL este o combinaie ntre cele dou tratate din 1973 i 1978 intrat n vigoare la 2 octombrie 1983, actualmente cunoscut sub denumirea de Convenia MARPOL 73/78, fiind actualizat prin amendamente succesive, de-a lungul anilor. La ora actual, 95% din Statele lumii sunt parte la aceast convenie . In aceast Convenie, sunt definite navele i normele privind deversarea, elemente care stau la baza polurii maritime cu produse petroliere, modalitile de control i sanciune din partea Statelor pri, precum i zonele susceptibile a fi protejate, dup cum urmeaz :1. Prin nav se nelege orice ambarcaiune utilizat n mediul marin. Sunt excluse din domeniul de aplicare a Conveniei navele de rzboi, precum i navele de asistena i de alt tip deinute de ctre un Stat sau folosite de ctre acesta pentru scopuri necomerciale. Totodat, prezenta Convenie se aplic doar navelor cu o capacitate mai mare de 400 de tone, cu excepia petrolierelor, crora li se aplic n integralitate, indiferent de capacitate. Referitor la deversare, regulile sunt foarte stricte, fiind interzis deversarea la o distan mai mic de 50 de mile maritime de coasta, viteza de deversare fiind limitat la 60 de litri de reziduuri pe mil. In plus, petrolierelor li se aplic, n afar de aceste reguli, o serie de obligaii i limitri specifice, dup cum urmeaz : - interzicerea total a deversrii n zone protejate; - utilizarea unui sistem de decantare a tancurilor i a unui dispozitiv de de control al scurgerilor n mare (cutie neagr); - limita maxim de deversare este de 1/15000 din volumul ncrcturii navei. n ceea ce privete navele de mai puin de 400 de tone, acestea au urmtoarele obligaii : - interzicerea total a deversrii n zone protejate; - deversrile se pot face doar n micare, cu respectarea unor cerine specifice privind coninutul de hidrocarburi; - locul deversrii trebuie s fie mai departe de 12 mile de la coast ; - echipamentul utilizat trebuie s fie conform din punct de vedere tehnic. Normele privind deversarea de produse petroliere n mare au i cteva excepii, putnd avea loc deversri n orice loc, cu condiia ca acestea s fie justificate de sigurana navei sau de protecia i salvarea de viai pe mare, precum i intenia de a preveni sau remedia un caz specific de poluare. Control i sanciuni Convenia MARPOL prevede c Statele pri trebuie s se angajeze s aplice efectiv acest acord i n special s sancioneze orice nclcare a acestor dispozitive de navele care intr sub jurisdicia oricrui Stat oriundes-ar gsi acestea. Ceea ce trebuie menionat este c sanciunile trebuie s fie similare, indiferent dac deversarea a avut loc n afara apelor teritoriale, sau n marea teritorial, elementul fundamental fiind necesitatea unor msuri sancionatorii suficient de dure pentru a descuraja comiterea unor astfel de acte. Sistemul impus de convenie este urmtorul: regula este c normele Conveniei trebuie s fie aplicate n marea liber de ctre Statul de pavilion, n apele teritoriale de ctre Statul riveran sau de ctre Statul de pavilion, daca cel riveran omite sau este n imposibilitate s ia msuri. Celelalte State pot oferi informaii sau dovezi referitoare la o deversare ilegal i, pe baza principiului reciprocitii, acestea trebui s fie informate asupra msurilor luate mpotriva autorului deversrii. Verificarea aplicrii conveniei este realizat imperfect efectueaz, n msura n care aceasta poate fi realizat doar n porturi, cu excepia vizitelor efectuate la bord, n largul mrii. Atunci cnd o nav intr ntr-un port al unui Stat parte, aceasta poate fi inspectat, pentru a se verifica dac a deversat substane nocive n mare, nclcnd astfel Convenia.Controlul se face mai uor prin obligativitatea prezenei pe anumite tipuri de ambarcatiuni a unor echipamente i sisteme de nregistrare funcionale - n special cutiile negre -, precum i inerea la zi a registrelor de mrfuri transportate i pstrarea certificatelor internaionale privind poluarea, date dup inspecie de ctre Statele de pavilion. Inspecia este posibil nu doar pentru a verifica existena la bord a unui certificat valabil, ci i pentru a verifica dac caracteristicile navei i a echipamentelor, nu difer, n mod esenial, de cele menionate n certificat. Statul riveran n portul cruia are loc escala unde se face controlul, trebuie ns s aib motive precise pentru care acioneaz n acest mod. Acesta poate lua msuri pentru a intezice plecarea navei din port, n cazul n care, urmare a inspeciei efectuate a rezultat c temerile cu privire la o posibila poluare a mediului marin au fost fondate. Se cuvine a fi remarcat i faptul c un Stat contractant poate refuza accesul unei nave n porturile sau terminalele sale, dac aceasta nu este conform cu Convenia. De asemenea, odat ce controlul efectuat n port duce la constatarea nclcrii Conveniei de ctre nava verificat, prin provocarea unui act de poluare a mrii libere, trebuie ntocmit i transmis un raport Statului de pavilion, care poate solicita informaii suplimentare i, cruia, i aparine dreptul exclusiv de a impune sanciuni.

Legislatia Nationala

NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2000de implementare a prevederilor Conveniei internaionale privind rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992 (CLC, 1992).Publicat nMONITORUL OFICIAL nr. 652 din 13 decembrie 2000.

Seciunea 1DefiniiiArticolul 1n nelesul prezentelor norme metodologice termenii utilizai se definesc dup cum urmeaz:1.1. armator - persoana juridic sau fizica, romn sau strin, care deine titlul de proprietate asupra navei la data producerii poluarii;1.2. armator solicitant - armatorul care solicit autoritii competente emiterea certificatului de asigurare sau alta garanie financiar;1.3. asigurare sau alta garanie financiar:a) asigurrile de rspundere civil pentru pagube produse prin poluare, limitat la sumele stabilite conform art. V pct. 1 din CLC, 1992;b) cautiunile bancare/scrisori de garanie bancar;c) certificate de garanie financiar sau alte garanii financiare similare;1.4. asigurator sau garant:a) asociaiile mutuale de asigurare de rspundere ale armatorilor - cluburile P amp; I, pentru asigurrile prevzute la pct. 1.3 lit. a);b) asiguratori membri Lloyd's, Internaional Underwriting Association of London (IUA), American Institute of Marine Underwriters (AIMU), Verein Bremer Seeversicherer e.V. (VBS), Verein Hamburger Assecuradeure (VHA), pentru asigurrile prevzute de la pct. 1.3 lit. a);c) Fondul internaional de despgubire, pentru certificatele de garanie financiar prevzute la pct. 1.3 lit. c);d) ali asiguratori/garani romni sau strini;1.5. autoritate competent - autoritatea desemnat de statul parte la CLC, 1992.n Romnia Ministerul Transporturilor, n calitate de organ de specialitate al administraiei publice centrale i de autoritate de stat n domeniul transporturilor maritime, ndeplinete rolul de autoritate competent pentru eliberarea Certificatului de asigurare sau alta garanie financiar n legtur cu rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, prin direcia de specialitate din cadrul sau;1.6. certificat de asigurare sau alta garanie financiar - Certificatul de asigurare sau alta garanie financiar n legtur cu rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, care constituie documentul prin care autoritatea competent atesta sau certifica, dup cum este cazul, faptul ca armatorul menine o asigurare sau o alta garanie financiar conform art. V i VII din CLC, 1992;1.7. CLC, 1992 (Internaional Convention on Civil Liability for Oil Pollution Damage, 1992) - Convenia internationala privind rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992;1.8. fond - potrivit dispoziiilor art. V, VI i IX din CLC, 1992, nseamn suma de bani pus la dispoziie instanei judectoreti competente sau scrisorile de garanie uzuale emise de asiguratorii menionai la pct. 1.4, scrisorile de garanie bancar, precum i depozitele bancare, depuse de asiguratori/garani sau de armator, n raport cu tipul de asigurare sau alta garanie financiar meninut de acesta, din care se vor plati creditorii pe baza nelegerii dintre pri sau dintre reprezentanii prilor i asiguratori/garani ori pe baza unei hotrri judectoreti, potrivit prevederilor art. IX pct. 3 din CLC, 1992;1.9. Fond internaional de despgubire - instituia care poate emite certificate de garanie financiar prevzute la art. VII pct. 1 din CLC, 1992, i nu se identifica cu noiunea de fond.Aceasta instituie este constituit n condiiile Conveniei internaionale pentru stabilirea unui fond internaional de compensare pentru daune provocate prin poluare cu hidrocarburi, 1971, cunoscut ca fiind Convenia fondului, 1971, n conformitate cu prevederile art. XII pct. 4 din CLC, 1992;1.10. liniile de baza - liniile celui mai mare reflux de-a lungul rmului sau, dup caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale rmului, inclusiv ale rmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajrilor hidrotehnice i ale altor instalaii portuare permanente, astfel cum sunt definite nart. 1 din Legea nr. 17/1990privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale i al zonei contigue ale Romniei;1.11. marea teritorial - fasia de mare adiacenta rmului ori, dup caz, apelor maritime interioare, avnd limea de 12 mile marine, masurata de la liniile de baza, astfel cum este definit nart. 1 din Legea nr. 17/1990;1.12. zona economic exclusiva - zona care se ntinde n partea ei exterioar pn la o distanta de 200 mile marine de la liniile de baza de la care se msoar limea marii teritoriale, astfel cum este definit nDecretul nr. 142/1986privind instituirea zonei economice exclusive a Romniei n Marea Neagra;1.13. pagube produse prin poluare - pierderile/daunele provocate de nava, costurile i alte cheltuieli aferente, definite la lit. a) i b) ale pct. 6 al art. I din CLC, 1992.

SECTUNEA a 2-aScopul i domeniul de aplicare a normelor metodologiceArticolul 2Prezentele norme metodologice au ca scop aplicarea CLC, 1992, pe teritoriul Romniei, incluznd marea teritorial i zona economic exclusiva, pentru pagubele produse prin poluare n sensul prevzut la art. 1 pct. 1.13.Articolul 3(1) Armatorul unei nave petroliere care arboreaza pavilionul statului romn, care transporta mai mult de 2.000 tone de hidrocarburi n vrac ca incarcatura, este obligat sa menin o asigurare sau o alta garanie financiar conform art. 1 pct. 1.3 i sa posede la bordul navei sale certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de Ministerul Transporturilor.(2) Forma i coninutul certificatului de asigurare sau alta garanie financiar sunt prezentate n anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.(3) Armatorul unei nave petroliere care arboreaza pavilionul altui stat, care transporta mai mult de 2.000 tone de hidrocarburi n vrac ca incarcatura i trece prin marea teritorial, zona economic exclusiva, sau intra/iese ntr-un/dintr-un port romnesc, este obligat sa menin o asigurare sau o alta garanie financiar conform art. 1 pct. 1.3 i sa posede la bordul navei sale certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent a statului al crui pavilion l arboreaza, stat parte la CLC, 1992.Articolul 4(1) Armatorul unei nave petroliere care arboreaza pavilionul romn sau strin i care transporta mai mult de 2.000 tone hidrocarburi n vrac ca incarcatura este obligat sa menin o asigurare sau alta garanie financiar compatibila cu limita rspunderii sale, prevzut la art. V din CLC, 1992, pe durata valabilitii certificatului de asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent.(2) Dreptul de limitare a rspunderii civile a armatorului, n condiiile art. V din CLC, 1992, nu reflecta ntinderea efectiv a pagubei produse prin poluare, care urmeaz s fie determinata de instana judectoreasc competena potrivit art. IX din CLC, 1992, sau prin tratative ntre pri ori ntre reprezentanii acestora i asiguratori sau garani, dup cum este cazul.(3) Armatorul este ndreptit la limitarea rspunderii civile n condiiile art. V pct. 1 din CLC, 1992, n afar de cazul n care sunt aplicabile cauzele de excludere a dreptului de limitare a rspunderii civile prevzute la art. V pct. 2 din CLC, 1992.Seciunea a 3-aProceduri privind eliberarea certificatului de asigurare sau alta garanie financiarArticolul 5n vederea emiterii certificatului de asigurare sau alta garanie financiar armatorul va prezenta direciei de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor urmtoarea documentaie:1. cererea de certificare-tip, conform modelului prezentat la anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice;2. lista cuprinznd nava/navele pentru care se solicita certificatele de asigurare sau alta garanie financiar, conform modelului prezentat n anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice;3. copie de pe certificatul de tonaj al navei/navelor;4. pentru navele sub pavilion strin i certificatul de naionalitate, n original i n copie, copia rmnnd la dosarul direciei de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor;5.1. originalul unei asigurri sau altei garanii financiare emise de asiguratorii sau garanii menionai la art. 1 pct. 1.4, cu datele privind durata i aplicabilitatea acesteia, pentru nava i armatorul solicitant, n forma i coninutul acceptabile autoritilor competente din Romnia i din celelalte state pri la CLC, 1992;5.2. pentru asigurrile ncheiate cu asiguratorii menionai la art. 1 pct. 1.4 lit. d) armatorul solicitant va depune n plus dovezile necesare privind capacitatea de plat a asiguratorului/garantului sau, dup caz, confirmarea existenei unei reasigurari ncheiate cu asiguratorii prevzui la art. 1 pct. 1.4 lit. b).Articolul 6(1) n urma verificrii documentaiei primite direcia de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor va emite certificatul de asigurare sau alta garanie financiar n doua exemplare.(2) Un exemplar al certificatului de asigurare sau alta garanie financiar va fi pstrat la bordul navei i un exemplar va fi pstrat la direcia de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor.Articolul 7(1) Inspectoratul Navigaiei Civile - I.N.C., prin capitaniile de port, verifica existenta la bord a certificatului de asigurare sau alta garanie financiar i conformitatea acestuia cu prevederile CLC, 1992, pentru navele petroliere care transporta mai mult de 2.000 tone de produse petroliere n vrac ca incarcatura, indiferent de pavilion sau de statul de nregistrare, care intra sau ies ntr-un/dintr-un port romnesc ori care sosesc sau prsesc terminalele din largul marii.(2) Ministerul Transporturilor, prin Inspectoratul Navigaiei Civile - I.N.C., denumit n continuare I.N.C., va lua msurile necesare, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, inclusiv de reinere a navei petroliere implicate, dac este cazul, pentru ndeplinirea n mod corespunztor a cerinelor prevzute la art. VII din CLC, 1992.Seciunea a 4-ancetarea valabilitii, anularea sau retragerea certificatului de asigurare sau alta garanie financiarArticolul 8Certificatul de asigurare sau alta garanie financiar nu se va putea emite dac asigurarea sau alta garanie financiar poate inceta nainte de mplinirea a 3 luni de la data la care armatorul solicita eliberarea unui asemenea certificat, n condiiile CLC, 1992, din alte motive dect expirarea termenului de valabilitate.Articolul 9Certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent, i va inceta valabilitatea sau va fi considerat anulat/retras n urmtoarele condiii:a) la expirarea duratei de valabilitate a asigurrii sau a altei garanii financiare;b) modificarea condiiilor i termenilor asigurrii sau garaniei financiare de natura sa atrag inaplicabilitatea prevederilor CLC, 1992, i n special a dispoziiilor art. VII din CLC, 1992;c) dac nava a suferit transformri importante ale construciei, echipamentelor, instalaiilor i armaturilor amenajrilor i materialului, fr aprobarea autoritii competente a statului de pavilion;d) la schimbarea pavilionului navei.Articolul 10(1) Armatorul are obligaia de a aduce la cunotina autoritii competente:a) orice modificare a termenilor i condiiilor asigurrii sau garaniei financiare;b) orice alta mprejurare de fapt sau de drept care poate afecta n orice mod asigurarea sa de rspundere civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi n termen de cel mult 3 zile lucrtoare de la data la care o asemenea modificare sau mprejurare a devenit operativ ori s-a produs.(2) n cazul neconformarii cu prevederile alin. (1), Ministerul Transporturilor retrage certificatul de asigurare sau alta garanie financiar pentru nava n cauza sau pentru orice alta nava a aceluiai armator i refuza sa dea curs cererii de emitere a unui alt certificat de asigurare sau alta garanie financiar pe o durat de 5 ani.Seciunea a 5-aProceduri n caz de poluare cu hidrocarburiArticolul 11Activitile de prevenire i constatare a poluarii pe Dunarea maritima, marea teritorial i n zona economic exclusiva sunt asigurate de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, prin ageniile de protecie a mediului Tulcea i Constanta i prin Compania Naionala "Apele Romne" - S.A - Direcia apelor Dobrogea-Litoral, de Ministerul Transporturilor, prin I.N.C., i de Ministerul de Interne, prin Garda de Coasta.Articolul 12La observarea unei poluari Garda de Coasta, comandantii navelor care arboreaza pavilionul statului romn i persoanele care au n subordine uniti de foraj marin aflate sub jurisdicia statului romn vor informa imediat I.N.C., Compania Naionala "Apele Romne" - S.A. i agenia de protecie a mediului competena, care, mpreun, constata poluarea. n funcie de gravitatea acesteia I.N.C. poate dispune reinerea poluatorului, prin orice mijloace prevzute de lege, de ctre Garda de Coasta sau de ctre nave ale marinei militare n vederea investigarii, precum i a stabilirii cauzelor i responsabilitilor de ctre instana competena potrivit art. IX din CLC, 1992, sau, dup caz, de ctre pri ori reprezentanii autorizai ai acestora i asiguratori sau garani.Articolul 13(1) I.N.C. va ntiina imediat armatorul navei poluatoare despre incident, prin agenii si sau direct, dup cum este cazul, precum i pe corespondentul Clubului P amp;I al navei sau agenii Lloyd's, Internaional Underwriting Association of London (IUA), American Institute of Marine Underwriters (AIMU), Verein Bremer Seeversicherer e.V. (VBS), Verein Hamburger Assecuradeure (VHA) sau ai celorlali asiguratori sau garani, dup caz.(2) I.N.C. va pune n ntrziere armatorul navei poluatoare, instiintandu-l despre intenia organismelor abilitate de a introduce cererea de despgubire n faa instanei judectoreti competente, sub forma unui preaviz, conform dispoziiilor art. IX pct. 1 din CLC, 1992.Articolul 14Coordonarea msurilor de eliminare a efectelor poluarii i a msurilor preventive se va face de agenia de protecie a mediului i de I.N.C., prin capitaniile de port, pe mare i pe Dunarea maritima, i va fi executat contra cost de companiile naionale n zonele de jurisdicie aferente acestora i/sau de ali ageni economici, conform Planului naional de pregtire, cooperare i rspuns n caz de poluare cu hidrocarburi, care se aproba n condiiile legii.Articolul 15(1) Pagubele produse prin poluare vor fi suportate de armatorul navei poluatoare, respectiv de asiguratorul de rspundere civil al acestuia sau de garantul menionat n certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent.(2) n situaia n care asiguratorul a constituit fondul prevzut la art. 1 pct. 1.8 i sunt respectate cerinele prevzute la art. VI pct. 2 din CLC, 1992, nava poluatoare nu mai poate fi reinut sau sechestrata dup terminarea investigatiilor cu privire la cauzele poluarii.(3) Investigaiile se vor efectua cu toat operativitatea necesar, n raport cu complexitatea cazului.Articolul 16Valoarea fondului prevzut la art. 1 pct. 1.8 va fi estimat de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, prin agenia de protecie a mediului competena, mpreun cu I.N.C. i cu consultarea tuturor prilor care participa la aplicarea msurilor de eliminare a efectelor poluarii i a msurilor preventive, precum i a celor care ar putea suferi pierderi sau daune ulterioare, cauzate de msurile preventive.Articolul 17Fondul va fi pus la dispoziie instanei judectoreti competente potrivit art. V i IX din CLC, 1992, urmnd ca din acesta s se fac plata despgubirilor datorate pentru pagubele produse prin poluare, n raport cu rspunderile ce vor fi stabilite pe baza unei hotrri judectoreti definitive ori irevocabile, dup caz.Articolul 18(1) n cazul n care fondul nu se constituie voluntar, persoana juridic responsabil cu administrarea zonei n care s-a produs poluarea, precum i persoanele fizice i juridice prejudiciate de poluare introduc n conformitate cu prevederile legale n vigoare, n nume propriu sau prin reprezentantul comun mputernicit, n faa instanei judectoreti competente, cererea de compensare a pagubelor produse prin poluare, direct mpotriva asiguratorului sau garantului menionat n certificatul de asigurare sau alta garanie financiar, emis de autoritatea competent a statului pavilionului navei sau a altui stat membru al CLC, 1992.(2) n cazul n care poluarea s-a produs n zona economic exclusiva i fondul nu se constituie voluntar, Ministerul Finanelor formuleaz n faa instanei judectoreti competente, n numele statului romn, cererea de compensare a pagubelor produse prin poluare.Articolul 19n cazul introducerii cererii de compensare a pagubelor produse prin poluare la instana judectoreasc competena, n condiiile art. 18 alin. (1), plata taxei judiciare de timbru se face dup constituirea fondului, conform legislaiei n vigoare.Articolul 20Pe baza hotrrii executorii a instanei judectoreti competente fondul va fi distribuit proporional, n funcie de sumele creanelor admise de instana, ntre cei care au suferit pierderi prin poluare, au contribuit la eliminarea poluarii i/sau au luat msuri preventive pentru prevenirea sau minimizarea pagubelor prin poluare, conform prevederilor art. IX pct. 3 i art. X din CLC, 1992.Articolul 21Anexele nr. 1-3 fac parte integrant din prezentele norme metodologice.Anexa 1-------la normele metodologice-----------------------ROMNIAMINISTERUL TRANSPORTURILOR MINISTRY OF TRANSPORTCERTIFICAT DE ASIGURARE SAU ALTA GARANIEFINANCIAR N LEGATURA CU RSPUNDEREA CIVIL PENTRUPAGUBELE PRODUSE PRIN POLUARE CU HIDROCARBURICERTIFICATE OF INSURANCE OR OTHER FINANCIALSECURITY N RESPECT OF CIVIL LIABILITY FOR OIL POLLUTION DAMAGEntocmit conform dispoziiilor art. VII din Convenia internationala privind rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992Issued n accordance with the provisions of article VII of the Internaional Convention on Civil Liability for Oil Pollution Damage, 1992Numele navei

Name of ship

Numrul sau literele distinctive Distinctive number or letters Portul de nmatriculare Port of registry

Numele i adresa proprietarului Name and address of owner

Subsemnatul atest ca nava sus-menionat deine polia de asigurare sau alta garanie financiar care satisface cerinele art. VII din Convenia internationala privind rspunderea civil pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992.This is to certify that there is n force n respect of the above-named ship a policy of insurance or other financial security satisfying the requirements of article VII of the Internaional Convention on Civil Liability for Oil Pollution Damage, 1992.Tipul de garanie ............................Type of security .............................Durata garaniei .............................Duration of security .........................Numele i adresa asiguratorului (sau ale asigurtorilor)i/sau ale garantilor ........................Name and address of the insurer(s) and/or guarantor(s) ...............Numele .......................................Name .........................................Adresa .......................................Address ......................................Acest certificat este valabil pn la ........This certificate is valid until ..............Emis sub autoritatea Guvernului RomnieiIssued under the authority of the Government of Romnian ......... La data de .........At ......... On ................. ...............................Semnatura i titlul emitentuluiSignature and title of issuingNumai dac nu este indicat altfel,semnatura acestui certificat atesta ca rspundereacivil, conform Conveniei internaionale privindrspunderea civil pentru pagubele produse prinpoluare cu hidrocarburi, revine asigurtorilori/sau garantilor menionai mai sus.Unless indicated to the contrary the signatureof this certificate certifies that civilliability under Internaional Convention on CivilLiability for Oil Pollution Damage is coveredby afore mentioned insurers and/or guarantors.Anexa 2-------la normele metodologice----------------------- CERERE PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE ASIGURARE SAUALTA GARANIE FINANCIAR N LEGATURA CU RSPUNDEREA CIVILPENTRU PAGUBELE PRODUSE PRIN POLUARE CU HIDROCARBURIAPPLICATION FOR CERTIFICATE OF INSURANCE OR OTHER FINANCIALSECURITY N RESPECT OF CIVIL LIABILITY FOR OIL POLLUTION DAMAGEMINISTERUL TRANSPORTURILORDIRECIA DE REGLEMENTRI I CALITATEA SERVICIILOR N PORTURII N NAVIGAIA MARITIMATel.: 040 16387386Fax: 040 13130120Bd Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureti, Romnia1. Numele i statutul solicitantului:Name and status of applicant:2. Adresa sediului solicitantului:Address of registered office:Tel.:Fax:3. Numele i adresa proprietarului navei (navelor), dac difer decele menionate la pct. 1.Name and address of owner of ship (ships) (if different from 1 above):Tel.:Fax:4. Subsemnatul solicit eliberarea unui certificat de asigurare pentrufiecare dintre navele prevzute n anexa.I hereby apply for a certificate to be issued n respect of eachof the ships overleaf.Data ........... Semnatura ...............Date ........... Signature ...............Statutul n companie ...............Status n Company ..................Anexa 3-------la normele metodologice-----------------------LISTAcuprinznd navele care trebuie certificate conformdispoziiilor art. VII din CLC, 1992SCHEDULEof ships to be certified n accordance with theprovisions of article VII of CLC, 1992

123

Numele i tipul navei Name and type of shipNumrul oficial Official number (CALL SIGN)Pavilionul i portul de nregistrare Flag and port of registry

456

Garania SecurityNumele i adresa asigurtorului i sau ale garantului Name and address of insurer and or guarantorNumrul IMO IMO number

Tipul TypePerioada valabilitii Period of valability

789

Tonajul brut Gross tonnageNumrul certificatului de asigurare sau alt garanie financiar Certificate of insurance or other financial security numberObservaii Observations

R O M A N I A CURTEA DE A P E L C O N S T A N T A SECTIA COMERCIALA, MARITIMA SI FLUVIALA, CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILA O../MF. Sedinta publica din 20 mai 2009 Completul compus din: PRESEDINTE - (...) (...) (...) Judecator - (...) (...) Grefier - (...) (...) Pe rol solutionarea apelului maritim fluvial declarat de apelanta reclamanta - (...) B. ROMANEASCA - B. (...), cu sediul in B, sect. 2, Bd. (...) I, nr.31-33, impotriva Sentintei civile nr. 61/MF/9.10.2008 pronuntata de T r i b u n a l u l C o n s t a n t a in dosarul nr(...) in contradictoriu cu intimatii parati - B. M., cu sediul U. House, 112 E.T., L., T. E., B. T. M. SRL , cu sediul in C,(...), jud. C, (...) B. T. SRL, cu sediul in C,(...), jud. C si (...) B. (...) , cu sediul in B, sect.3,(...), (...)01, avand ca obiect pretentii. Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 29 aprilie 2009 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta decizie. Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, in conformitate cudispozitiile art. 260 alin. 1 Cod procedura civila, a amanat pronuntarea in cauza la data de 06 mai 2009, la data de 13 mai 2009 si la data de 20 mai 2009, data la care a pronuntat urmatoarea decizie: C U R T E A: Asupra apelului maritim fluvial de fata: Prin cererea inregistrata sub nr(...) la T r i b u n a l u l C o ns t a n t a, reclamanta (...) Asigurarea Romaneasca B. (...) a solicitat, in contradictoriu cu paratele Amira M., B. T. M., (...) B. T. SRL si (...) B. (...) obligarea acestora, in solidar, la plata sumei de 272.727 lei cutitlu de despagubire, precum si a dobanzii legale aferente creantei pretinse si a cheltuielilor de judecata. In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la data de 24.03.2006, nava M., sub pavilion D. de nord, a parasit Portul C cu destinatia E.-F. Si din cauza conditiilor meteo nefavorabile ce au condus la ruperea amarajului marfii incarcate pe punte a rezultat pierderea unei parti din marfa. Invedereaza reclamanta ca, in calitate de asigurator al (...) S.International SRL care a fost prejudiciata prin pierderea a 15 tractoare, a platit asiguratului o despagubire de 272.727 lei prin ordinul de plata din data de 26.05.2006 si astfel, ca in temeiul art. 22 din Legea 136/1995, s-asubrogat in drepturile asiguratului impotriva celor raspunzatori deproducerea pagubei. De asemenea sustine ca, potrivit raportului de expertiza maritimaextrajudiciara efectuat la solicitarea sa, cauza principala care a condusla pierderea marfii este amararea necorespunzatoare, cu materiale uzate,fara a se monta stante si fara amararea individuala a fiecarui tractor. Se mai arata ca, in raport de dispozitiile art. 425 si 501 Codcomercial raspunderea apartine paznicului juridic, respectiv a manageruluinavei, iar potrivit art. 1 pct. 2 din Conventia Internationala privindlimitarea raspunderii pentru creante maritime, termenul de proprietar denava are intelesul de proprietar, navlositor, manager si operator al uneinave maritime, sens in care sunt si prevederile art. 1.1.2 din CodulInternational de Management. In drept, s-au invocat dispozitiile art. 969 Cod civil, art. 3, 42,43, 425, 501 Cod comercial, Legea 136/1995, OG 9/2000. In sustinerea actiunii au fost depuse la dosar inscrisuri. Prin intampinarea formulata de parata (...) B. (...) s-a invocatexceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive cu motivarea ca la dataproducerii evenimentului asigurat nava M. nu avea un contract de asigurarevalabil, acesta fiind reziliat pentru neplata primei de asigurare din datade 17.03.2006. Paratele (...) B. T., in calitate de agent al armatorului in Portul Csi B. T. M., in calitate de manager al navei, au invocat pe caleaintampinarii lipsa calitatii procesuale pasive pentru considerentul ca nuau fost parte in contractul de asigurare si nici nu au savarsit vreo faptailicita de natura sa atraga raspunderea lor. Considera cele doua parate cain cauza calitate procesuala pasiva nu poate avea decat armatorulproprietar al navei. La termenul de judecata din data de 23.04.2008, parata (...) B. (...)a invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor romane in raportde clauza inserata in booking-note-ul din 20.03.2006, cauza fiind decompetenta arbitrajului londonez. Prin Incheierea de sedinta din data de 24.04.2008, instanta a respinsca nefondata exceptia necompetentei generale a instantelor romane insolutionarea litigiului, iar in temeiul art. 137 alin. 2 Cod proceduracivila, a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aparatelor (...) B. (...), (...) B. T. SRL si (...) B. T. M. SRL,considerentele acestor solutii fiind prezentate in incheierea mentionata. Prin Sentinta civila nr.61/MF din data de 09.10.2008 , T r i b u n al u l C o n s t a n t a a admis exceptiile lipsei calitatii procesualepasive a paratelor B. T. M. SRL, (...) B. T. SRL si (...) B. (...). A respins actiunea formulata de reclamanta (...) AsigurareaRomaneasca - B. (...), in contradictoriu cu paratele B. T. M., (...) B. T.SRL si (...) B. (...), ca fiind promovata fata de persoane lipsite decalitate procesuala. A respins actiunea formulata de reclamanta (...) AsigurareaRomaneasca B. (...) in contradictoriu cu Amira M., ca nefondata si aobligat reclamanta catre paratele B. T. M. SRL si (...) B. T. SRL la platasumei de 4760 lei reprezentand cheltuieli de judecata (onorariu avocat). Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele: La data de 24.03.2006, orele 1620, nava M., sub pavilion coreean,incarcata cu cherestea si tractoare, a parasit Portul C, iar la scurt timp,datorita conditiilor meteo nefavorabile (vant de 7-8 pe scara E.), nava aintampinat valuri mari care au facut-o sa ruleze si sa tangheze violent.In aceste conditii, nava a fost lovita de doua valuri succesive si s-ainclinat la tribord aproximativ 400, pozitie in care a stat cca. 20 deminute. In acest interval de timp, cateva legaturi ale marfii s-au rupt sicca. 140 mc de cherestea si 15 tractoare aflate pe coverta s-au pierdut inmare. Ulterior, nava si-a redus inclinarea, iar comandantul a luathotararea de a se intoarce in Portul C in vederea refacerii stivuiriimarfii ramase pe coverta. Aceasta situatie de fapt a fost retinuta din protestul de mareintocmit de capitanul navei (fila 49) si din jurnalul de bord (fila 51) sinu a fost contestata de catre parti. Cele 15 tractoare pierdute in mare, care apartineau societatii S.International SRL, erau asigurate la (...) B. (...), conform contractuluide asigurare probat cu polita nr. (...)/21.03.2006 (filele 41-42). Prejudiciul suferit de asiguratul (...) S. International SRL a fostrecuperat prin incasarea de la asiguratorul (...) B. (...) a uneiindemnizatii in suma de 272.727 lei. Dupa plata acestei despagubiri, reclamanta (...) B. (...) a efectuatun raport de expertiza tehnica maritima care a concluzionat ca "amarareanecorespunzatoare, cu materiale uzate, fara a se monta stante si faraamararea individuala a fiecarui tractor au constituit principalele cauzecare au condus la ruperea amarajului, la numai 30 de minute dupa iesireadin port, precum si pierderea partiala a incarcaturii de pe coverta navei". In temeiul dispozitiilor art. 22 alin 1 din Legea 136/1995,asiguratorul (...) B. (...), in limitele indemnizatiei platite si dinmomentul platii, s-a subrogat in toate drepturile asiguratului contra celorraspunzatori de producerea pagubei, drepturile sale exercitandu-se asa cumar fi putut fi exercitate de catre asigurat in lipsa raporturilor deasigurare, asiguratorul beneficiind de toate drepturile asiguratuluiimpotriva tertului. Asadar, a constatat prima instanta ca actiunea in regres se judecadupa regulile care guverneaza raporturile dintre asigurat si terti, adicadintre (...) S. International SRL, pe de o parte, si armatorul Amira M.,managerul B. T. M. SRL, agentul navei (...) B. T. SRL si asiguratorul naveiM., (...) B. (...), pe de alta parte. La termenul de judecata din data de 12.03.2008 si prin notele depusela data de 16.09.2008, reclamanta a precizat ca temeiul juridic al actiuniiil constituie dispozitiile art. 998-999 Cod civil. Prin urmare, a retinut tribunalul ca pentru angajarea raspunderiicivile delictuale se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii:existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unuiraport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celuicare a cauzat prejudiciul. Prima conditie a fost gasita ca fiind indeplinita in cauza, insa nusi cea referitoare la existenta faptei ilicite. A aratat prima instanta ca reclamanta nu a precizat in ce constafapta ilicita savarsita de fiecare dintre parati, dar din considerenteleactiunii si din apararile formulate pe parcursul judecatii s-a dedus caaceasta consta in executarea superficiala de catre echipajul navei, subsupravegherea comandantului, a armarii marfii de pe coverta, fapt care acondus la pierderea acesteia. Insa, paratele B. T. M. SRL, B. T. SRL si asiguratorul navei M. -(...) B. (...) nu au avut atributii in ceea ce priveste armarea marfii sideci nu au savarsit fapta ilicita imputata de reclamanta, imprejurarea incare exceptia lipsei calitatii lor procesuale pasive a fost admisa. Astfel, intre (...) S. International SRL si parata (...) B. T. SRL,in calitate de reprezentant al armatorului, s-a incheiat contractul denavlosire sub forma booking-note (fila 33) din care rezulta ca parata nu aincheiat contractul in nume propriu, ci a actionat in numele si pe seamaarmatorului, respectiv a paratei Amira M.. Mai mult, parata (...) B. T. SRL, in calitate de agent alarmatorului, nu a avut atributii legate de stivuirea marfii pentru a fiposibila antrenarea raspunderii sale delictuale. In aceeasi situatie se afla si parata B. T. M. care este managerulnavei M. si, potrivit contractului incheiat cu armatorul Amira M.,actioneaza doar in calitate de agent, pentru si in numele armatorilor(filele 248-249). In justificarea calitatii procesuale pasive a paratelor (...) B. T.SRL si B. T. M., reclamanta a invocat prevederile art. 425 Cod comercial(raspunderea D.ului pentru pierderea sau stricaciunea lucrurilor) si art.501 Cod comercial (raspunderea proprietarului de E.), insa aceste parate nuau nici calitatea de D. si nici de proprietar al navei, astfel ca normelelegale mentionate nu le sunt aplicabile. N. B. T. M. nu justifica calitatea procesuala nici prin prismadispozitiilor art. 1 pct. 2 din Conventia privind limitarea raspunderiipentru creantele maritime, cat timp nu a avut atributii in legatura custivuirea marfii. In ceea ce o priveste pe parata (...) B. (...), s-a constatat ca, pelanga lipsa oricarei obligatii izvorate din contractul de transportmaritim, implicit de fixare (armare) a marfii transportate, nu avea, ladata producerii evenimentului maritim, un contract de asigurare E. valabilincheiat cu nava M.. In acest sens, s-a retinut ca, potrivit politei nr. 024CT/15.06.2005(fila 52), prima de asigurare se plateste in 4 rate, ultima S. avandscadenta la data de 16.03.2006. Conform sectiunii 3.15 din Conditiile generale de asigurare, "in cazulin care asiguratul nu achita primele restante nici in termen de 20 de zilede la data scadenta, contractul de asigurare se reziliaza automat.Rezilierea opereaza ab initio incepand cu data pana la care s-au achitatprimele de asigurare". Din corespondenta electronica purtata de (...) B. (...) cu armatoriinavei M. (filele 285-293) rezulta ca acestia din urma au fost notificatipentru neachitarea ultimei rate din prima de asigurare si intrucat nu afost platita in termenul de 20 de zile de la scadenta, contractul deasigurare a fost reziliat. Fiind in prezenta unui pact comisoriu de gradul III, nu era necesarainterventia instantei judecatoresti pentru pronuntarea unei hotararijudecatoresti de desfiintare a contractului. Obligatia de a efectua stivuirea marfurilor pe nava, operatiune ceconsta in repartizarea, asezarea si fixarea marfii in magaziile si pepuntea navei, revine comandantului, dar fiindca el este desemnat de catrearmator, armatorul este cel care este tinut raspunzator de daunelepricinuite printr-o stivuire defectuoasa care afecteaza buna stare denavigabilitate a navei. Potrivit conosamentului aflat la fila 214, care nu prevede nici oclauza de exceptare de raspundere a armatorului, parata Amira M. arecalitatea de armator, dar si D., si prin urmare avea indatorirea sa iamasuri de fixare (armare) a marfii, in asa fel incat si in conditiile unorintemperii marfurile sa fie transportate in bune conditii. Prin urmare, parata Amira M. ar raspunde pentru marfurile pierdute inmare, dar in temeiul contractului de transport dovedit prin conosament,fapta ilicita constand in incalcarea unei obligatii concrete contractualesi nu a uneia legala, cu caracter general. Prin urmare, a apreciat tribunalul ca atat timp cat suntem in prezentaunei raspunderi contractuale, nu se poate angaja raspunderea delictuala aarmatorului Amira M., care este subsidiara celei contractuale, imprejurarein care actiunea formulata impotriva sa fundamentata pe raspunderea civiladelictuala urmeaza sa fie respinsa. Referitor la incidenta in cauza a prevederilor art. 1000 alin. 1 Codcivil, s-a precizat ca aceste dispozitii legale au fost indicate, in moderonat, drept temei juridic al solidaritatii paratelor (fila 62), inconditiile in care fundamentul juridic actiunii a fost precizat ca fiindart. 998-999 Cod civil, ori in raport de acest fundament, temeiulsolidaritatii nu putea fi decat art. 1003 Cod civil si nicidecum art. 1000alin. 1 Cod civil. Privit doar ca temei al solidaritatii pasive, nu se mai impuneexaminarea incidentei art. 1000 alin. 1 Cod civil prin prisma analizariinotiunilor de paza si de paznic al lucrului. Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat apelreclamanta (...) B. ROMANEASCA - B. (...), in temeiul art.282 Cod proceduracivila, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoareleaspecte: 1. cu privire la actiunea formulata impotriva armatorului navei,Amira M., Instanta de fond a apreciat pe de o parte ca "potrivitconosamentului aflat la fila 214, care nu prevede nici o clauza deexceptare de raspundere a armatorului, parata B. M. are calitatea dearmator, dar si D. si prin urmare avea indatorirea sa ia masuri de fixare(armare) a marfii, in asa fel incat si in conditiile unor intemperiimarfurile sa fie transportate in bune conditii", iar pe de alta parte aapreciat "cat timp suntem in prezenta unei raspunderi contractuale, nu sepoate angaja raspunderea delictuala a armatorului B. M., care estesubsidiara celei contractuale, imprejurare in care actiunea formulataimpotriva sa fundamentata pe raspunderea civila delictuala urmeaza a firespinsa". Or, dupa cum a invederat in mod expres in fata instantei de fond,temeiul de drept precizat de catre reclamanta - apelanta pentruintroducerea actiunii in instanta este art. 998 - 999 Cod civil, deciraspunderea delictuala. In conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr.136/1995 privindasigurarile reasigurarile in Romania, "asiguratorul este subrogat in toatedrepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celorraspunzatori de producerea pagubei". Asa cum s-a pronuntat si I n a l t a C u r t e de Casatie siJustitie prin decizia nr.2241 din 8 iulie 2003, actiunea in regres aasiguratorului pentru despagubiri impotriva persoanelor vinovate deproducerea pagubei este o actiune in raspundere delictuala. Actiunea in regres a asiguratorului contra celor raspunzatori deproducerea prejudiciului deriva din subrogarea in drepturile asiguratului. Subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului sau pentrudespagubiri are la baza un raport juridic delictual si nu unul contractual. Nici nu ar putea fi altfel, in conditiile in care reclamanta -apelanta, in calitate de societate asiguratoare a societatii care a avutmarfurile pe nava respectiva in vederea efectuarii transportului, nu a avutnici un fel de relatie contractuala cu armatorul navei. Considera apelanta ca in cauza sunt indeplinite in totalitateconditiile necesare pentru existenta raspunderii civile delictuale,respectiv existenta prejudiciului (probat cu documentele aflate la dosar),existenta faptei ilicite, existenta raportului de cauzalitate intre faptailicita si prejudiciu precum si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul. In conditiile in care fapta culpabila a armatorului B. M., inexecutarea contractului de transport a fost stabilita prin raportul deexpertiza efectuat in cauza, necontestat de catre parti, cuantumulprejudiciului nefiind contestat de parti, considera ca instanta de fond agresit in cadrul pronuntarii sentintei apelate, situatie care impuneschimbarea in tot a acesteia si pe fond admiterea cererii de chemare injudecata astfel cum a fost formulata. 2. cu privire la actiunea formulata impotriva asiguratorului deraspundere civila al armatorului navei in cauza, (...) B. (...). Instanta de fond a considerat ca asiguratorul (...) B. (...) nu arecalitate procesuala pasiva, deoarece nu a avut atributii in ceea cepriveste armarea marfii si deci nu a savarsit fapta ilicita imputata decatre reclamanta. Considera apelanta ca solutia data de catre instanta de fond estegresita pentru motivele care urmeaza: In conformitate cu prevederile art. 41 din Legea nr.136/1995 privindasigurarile si reasigurarile in Romania "in asigurarea de raspunderecivila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentruprejudiciul de care asiguratul raspunde in baza legii fata de tertelepersoane pagubite si pentru cheltuielile facute de asigurat in procesulcivil". De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 42 din aceeasi lege"Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita impotriva celorraspunzatori de producerea pagubei. Asiguratorul poate fi chemat injudecata de persoanele pagubite in limitele obligatiilor ce-i revinacestuia din contractul de asigurare". Prin urmare, parata - intimata (...) B. (...) are calitateprocesuala pasiva in prezenta cauza, fiind asiguratorul armatorului navei,chemat de asemenea in judecata. Cu privire la existenta in vigoare a contractului de asigurare inmomentul incidentului respectiv, considera ca acesta era in vigoare,producand efecte atat intre asigurat si asigurator cat si intre asiguratorsi terti. Intre (...) B. (...) si B. M. ST E. & H. s-a incheiat contractul deasigurare nr.024CT/15.06.2005 pentru raspunderi de tip E. pentru nava M.. (...) B. (...) a invocat lipsa calitatii procesual pasive, aceastaconsidera ca fiind reziliat contractul de asigurare incheiat sub nr.024CT/15.06.2005 deoarece B. M. ST E. & H. nu ar fi achitat ultima S. careavea data scadenta pe 16.03.2007. In primul rand intimata - parata nu dovedeste faptul ca acestcontract de asigurare a fost reziliat in sensul depunerii la dosarul cauzeia unei hotarari judecatoresti prin care instanta judecatoreasca sa dispunasau sa constate rezilierea acestui contract. Intimata - parata invoca prevederile din contractul de asigurarecare stipuleaza faptul ca "in cazul in care Asiguratul nu achita primelerestante nici in termen de 20 de zile de la data scadenta contractul deasigurare se considera reziliat automat". Acest articol din contract nu poate fi interpretat drept un pactcomisoriu de gradul IV singurul in masura sa duca la rezilierea unuicontract fara interventia instantei de judecata. Pentru a fi in prezenta unui pact comisoriu de gradul IV in contracttrebuia mentionat expres faptul ca "in caz de neexecutare contractul seconsidera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarzieresi fara orice alta formalitate prealabila". In cazul de fata nu suntem in prezenta unui astfel de pact comisoriusi in consecinta pentru a se realiza acest contract parata trebuia saintroduca o actiune in instanta. Nu suntem in prezenta pactului comisoriu de gradul patru deoarecesocietatea parata nu a mentionat in cuprinsul contractului ca acesta se varezilia fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice altaformalitate prealabila. Societatea parata a mentionat in contract doar ca in caz de neplatacontractul va fi reziliat. In acest caz suntem in prezenta unui pactcomisoriu de gradul II. Acest pact comisoriu, conform literaturii despecialitate, cuprinde urmatoarea clauza :"in cazul in care o parte nu-siva executa obligatiile, cealalta parte este in drept sa considerecontractul ca desfiintat". In cazul acestui pact comisoriu instanta dejudecata va pronunta o hotarare prin care se constata rezilierearespectivului contract. Astfel, intrucat nu exista o hotarare judecatoreasca de constatare arezilierii contractului respectiv, acesta va produce efecte in continuare. Mai mult decat atat, nu poate fi vorba despre o reziliere expresa,adica despre un pact comisoriu de gradul III, deoarece acest contract incuprinsul Conditiilor de asigurare, pe langa clauza mentionata anterior maiprevede si faptul ca :"O. ratei de prima in termenul de pasuire specificatatrage dupa sine suspendarea temporara de efectelor contractului deasigurare. Contractul de asigurare se repune in vigoare incepand cu ora 0 azilei urmatoare achitarii primelor de asigurare restante". Deci in cazul neplatii unei rate se intrerupe temporar contractulpana la data achitarii respectivei sume, neputand fi vorba in cazul uneiasemenea formulari despre existenta unui pact comisoriu. De asemenea faptul ca in mesajul e-mail transmis de catre intimataparata (...) B. (...) in data de 26.03.2006 (la 2 zile de la dataincidentului) aceasta a mentionat ca datorita faptului ca nu a intrat incont suma de bani solicitata, contractul de asigurare este intrerupttemporar si ca va fi reluat la ora 00.00 a zilei urmatoare efectuariiplatii. Prin intermediul acestor mesaje, chiar societatea parata recunoastefaptul ca nu a operat o reziliere ci doar o intrerupere temporara, astfelca sustinerile societatii parate in sensul ca acest contract era reziliatsunt nefondate. 3. cu privire la actiunea formulata impotriva paratelor B. T.M. SRL si a (...) B. T. SRL. Codul civil, respectiv art. 1000 alin.1 si C o d u l c o m e r c ia l, respectiv art. 425 si art. 501, stabilesc faptul ca raspundereaapartine paznicului juridic, respectiv managerului navei. Potrivit art. 1 pct. 2 din Conventia Internationala privind limitarearaspunderii pentru creantele maritime din 1976 "termenul proprietar de navava avea intelesul de proprietar, navlositor, manager si operator al uneinave maritime" iar potrivit art. 1 pct. 5 "raspunderea proprietarului denava va include raspunderea intr-o actiune formulata impotriva naveiinsesi". Raspunderea proprietarului - managerului navei se angajeaza potrivitart. 2 pct.1 lit. e) si pentru "creantele privind preluarea, distrugereasau predarea in buna stare a marfii de pe nava". Totodata potrivit art.1.1.2. din Codul International de Management"Companie inseamna proprietarul navei sau oricare alta organizatie saupersoana, cum ar fi managerul sau agentul de inchiriere in regim debareboat, care si-a asumat raspunderea pentru operarea navei de laproprietar si a acceptat sa se achite de toate sarcinile siresponsabilitatile impuse prin cod". Pentru toate aceste motive, considera apelanta ca cele doua parate aucalitate procesuala pasiva. In sustinerea apelului nu au fost depuse la dosar inscrisuri. Intimatele legal citate, au depus intampinare potrivit art.308 al.2din C o d u l d e procedura civila . Prin intampinarea formulata de intimata (...) B. T. SRL s-a solicitatrespingerea apelului ca nefondat. Apreciaza hotararea pronuntata de T r i b u n a l u l C o n s t a nt a ca temeinica si legala. Parata intimata (...) B. T. SRL a avutcalitatea de agent maritim in Portul C al armatorului proprietar al navei,astfel cum corect a retinut instanta de fond. In consecinta, raspunderea eipentru producerea riscului asigurat si despagubirea asiguratului nu poatefi antrenata, de vreme ce nu este parte in contractul de asigurare si nicinu i se poate imputa savarsirea unei fapte ilicite de natura sa atragaraspunderea sa civila delictuala. B. T. M. SRL a avut calitatea de manager.Prin urmare nici ea nu a fost parte in contractul de asigurare si nici nu asavarsit o fapta ilicita care sa-i atraga raspunderea contractuala saudelictuala, de ar fi fost cazul. Ca atare, reclamanta care s-a subrogat indrepturile asiguratului despagubit de ea nu se poate indrepta impotrivamanagerului navei invocand existenta raspunderii sale civile delictuale,decat in masura in care probeaza existenta faptei ilicite proprii aacestuia. Or, nici aceasta parata nu a avut ca obligatie derivand dincontractul sau de mandat cu armatorul proprietar al navei, incarcarea,stivuirea si armarea marfii pe nava. Ca atare, o astfel de fapta nu a fostsavarsita decat de nava si raspunderea noastra nu putea fi antrenata. Nici codul international de management privind exploatarea insiguranta a navelor si prevenirea poluarii si nici Conventia privindlimitarea raspunderii pentru creantele maritime, 1976 nu sunt incidente incauza. De altfel, trimiterile la acest doua acte se face numai in referirela definitiile care la cuprind. Dar, acestea sunt aplicabile numai indomeniul limitat in care cele doua acte juridice reglementeaza. In cauza nueste vorba nici de poluare si nici de o limitare a raspunderii privindcreantele maritime, limitarea pe care am putea-o invoca noi, numai. Estevadit, din inscrisurile depuse la dosar ca si managerul (...) B. T. M. SRLnu este altceva decat un agent in portul C al armatorului si nicidecummanagerul navei , dincolo de La randul sau intimata B. (...) a formulat intampinare prin care asolicitat sa se respinga apelul ca nefundat si sa se mentina sentinta cafiind temeinica si legala. Astfel, instanta de fond in mod temeinic si legal a respins actiuneareclamantei fata de B. (...) socotind ca nu are calitate procesuala pasivain cauza. (...) B. (...) a incheiat contractul de asigurare nr.024CT/15.06.2005pentru raspunderi de tip E. pentru nava M.. Acest contract de asigurareeste supus legii romane si instantele de judecata competente romane, insael reglementeaza exclusiv raporturile contractuale de asigurare intresocietatea B. si paratele B. M. si B. T. M. si nu raporturile contractualede transport intre persoana pagubita reprezentata de reclamanta si parataB. M.. In acest sens, art. 42 din Legea asigurarilor nr.136/1995 stabilesteclar ca "asiguratorul poate fi chemat in judecata de persoanele pagubite inlimitele obligatiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare". Se pune problema determinarii obligatiilor ce ii revin din contractulde asigurare. Perioada acoperita de acest contract era 17.06.2005 -16.06.2006, in conditiile platii ratelor primei de asigurare, curespectarea termenelor de plata stabilite in contractul de asigurare. Acest contract este materializat prin polita de asigurare si princonditiile de asigurare atasate politei. Un contract de asigurare este, prin excelenta, un contract aleatoriu,adica la incheierea acestuia partile nu cunosc existenta sau intindereaexacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract.Aceasta deoarece obligatiile asumate de asigurat si asigurator depind de uneveniment viitor si incert. Caracterul aleatoriu este esential lacontractul de asigurare: daca evenimentul ar fi cert, iar momentul cunoscutde parti, asigurarea nu ar mai avea sens, riscul respectiv urmand a fiacoperit cu certitudine de catre asigurator. In acest considerent sestabileste si la plata primei de asigurare in avans, adica inainte deproducerea riscului. Facilitatea platii primei de asigurare si in rate tine de caracterulsuccesiv al contractului de asigurare, care nu inlatura insa caracterulesential aleatoriu: contractul este impartit in 4 etape, fiecare S. deprima trebuie platita inainte de inceperea asigurarii pentru perioadaurmatoare, respectiv inainte de producerea unui risc asigurat. In speta, cea de a IV - a S. de prima aferenta politei E. avea termenscadent data de 16.03.2006. Acest termen de plata nu a fost respectat si infapt asiguratii paratii B. M. si B. T. M. nu au platit niciodata aceastaultima S. de prima. Paratele B. M. si B. T. M. au avut cunostinta inca dela semnarea contractului de conditiile in care platile pot fi efectuateastfel incat riscul asigurat, odata produs, sa fie acoperit de asigurator.La data pierderii marfii 24.03.2006, data a IV - a de prima nu era platita.Altfel spus, raspunderea B. nu poate opera in situatia in care producereariscului a devenit deja certa si cunoscuta partilor, iar prima de asigurareneincasata. A considerat ca asiguratorul trebuie sa raspunda pentru o daunacerta si sa recupereze prima de asigurare datorata din eventualadespagubire ar insemna sa se inlature caracterul aleatoriu al contractuluide asigurare, adica insasi esenta contractului . Nu se poate interpretaastfel un contract de asigurare. Conform conditiilor de asigurare atasate politei - sectiunea3.15."Plata primelor de asigurare":"In cazul in care asiguratul nu achitaprimele restante nici in termen de 20 de zile de la data scadenta,contractul de asigurare se reziliaza automat . Rezilierea opereaza "abinitio" incepand cu data pana la care s-au achitat primele de asigurare".Aceste prevederi ale conditiilor de asigurare erau cunoscute asiguratilorparati inca de la data semnarii contractului de asigurare. In acest sens,societatea a si comunicat, in data de 25.03.2006 si cu revenire in datelede 26.03.2006, 27.03.2006 si 28.03.2006, brokerului de asigurare alasiguratilor parati G. Broker de Asigurare si asiguratului, suspendareaefectelor contractului de asigurare incepand cu data de 17.03.2006, iar indata de 10.08.2006 s-a facut inca o reiterare, pentru inlaturarea oricarorinterpretari, cu privire la rezilierea contractului de asigurare si apolitei E. nr.024CT/15.06.2005 din data de 17.03.2006. In opinia intimatei este evident in aceste conditii ca la dataproducerii evenimentului care a dat nastere solicitarii de despagubiri areclamantei , respectiv 23.03.2006, nava M. nu avea un contract deasigurare E. valabil, acesta fiind reziliat pentru neplata primei deasigurare din data de 17.03.2006. Examinand apelul prin prisma criticilor aduse, a probelor administratesi in conformitate cu dispozitiile art.295 alin.1 Cod procedura civila,Curtea constata ca este fondat pentru urmatoarele considerente: In ceea ce priveste angajarea raspunderii patrimoniale a armatoruluiAmira M., reclamanta a aratat ca se intemeiaza pe dispozitiile art.998- 999C.civ., coroborate cu dispozitiile art.22 alin.1 din Legea nr.136/1995. Desi a retinut in mod corect ca - armatorul este cel care este tinut raspunzator de daunele pricinuite printr-o stivuire defectuoasa care afecteaza buna stare de navigabilitate a navei si ca potrivit conosamentului de la fila 214, nu este prevazuta nicio clauza de exceptare de raspundere a armatorului, - este investita cu o actiune in regres formulata de asiguratorul bunurilor, - asiguratorul beneficiaza de toate drepturile asiguratului impotriva tertului, in mod gresit prima instanta a concluzionat ca nu se poate angajaraspunderea delictuala a paratei Amira M. pentru marfurile pierdute inmare, atat timp cat obligatia acesteia rezulta dintr-un contract. Prima instanta a ignorat faptul ca pretentiile in speta de fata nu aufost solicitate de proprietarul bunurilor, (...) S. International SRL,parte in contractul de transport, care putea intr-adevar sa ceara obligareaarmatorului la plata despagubirilor, intemeindu-se pe raspunderea juridicacontractuala, data fiind relativitatea efectelor contractului. U. persoane, straine de contract, nu pot invoca raspundereacontractuala pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-au avut de suferitca urmare a neexecutarii ori a executarii necorespunzatoare a unui contractincheiat de alte persoane. Pentru acoperirea prejudiciilor suferite, tertiipot apela la raspunderea civila delictuala, in masura in care suntintrunite conditiile pentru aceasta raspundere. In cauza de fata dreptul asiguratorului la actiunea in regresimpotriva tertului responsabil deriva din subrogarea in drepturileasiguratului in limita indemnizatiei platite si este valorificabil pe caleadreptului comun, nefiind vorba despre un raport juridic contractual,direct, intre asigurator si asigurat. Asa fiind, subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratuluisau pentru despagubiri, ca urmare a producerii unui prejudiciu in afararaporturilor de asigurare, are la baza un raport juridic delictual si nuunul contractual. Avand in vedere neindeplinirea de catre Amira M. in calitate dearmator proprietar al navei, a obligatiei ce-i revenea in temeiulcontractului de transport dovedit prin conosament, de a lua masurile defixare a marfii in asa fel incat aceasta sa fie transportata in conditiibune chiar si in caz de intemperii, se constata existenta faptei saleilicite, cauzatoare de prejudiciu, ca urmare a producerii evenimentului denavigatie asigurat si, deopotriva, a culpei acestei parti . Omisiunea, inactiunea ilicita, neindeplinirea unei activitati,neluarea unei masuri, atunci cand aceasta activitate ori aceasta masuratrebuie intreprinsa de catre o anumita persoana, fizica sau juridica,angajeaza raspunderea acelei persoane si pentru neglijenta, ca manifestarea culpei, fiind intrunite conditiile prevazute de art.998 si 999 C.civ. Indeplinirea in cauza a elementelor raspunderii civile delictuale ( existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, raportulde cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatieicelui ce a cauzat prejudiciul ) in ceea ce o priveste pe parata Amira M. afost dovedita prin probele administrate in cauza, respectiv protestul demare intocmit de capitanul navei, jurnalul de bord, raportul de expertizatehnica maritima, facturi fiscale, contractul de asigurarenr.(...)/21.03.2006, ordine de plata a indemnizatiei in suma de 272.727lei. Pentru considerente aratate, actiunea indreptata impotriva parateiAmira M. in calitate de armator proprietar al navei este intemeiata, urmanda fi admisa. Referitor la actiunea indreptata impotriva (...) B. (...), in calitatede asigurator de raspundere civila al armatorului navei, Curtea constata caprima instanta, desi a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aacesteia, din considerentele pe care le-a prezentat rezulta ca a analizatpe fond pretentia reclamantei, retinand ca la data producerii evenimentuluimaritim nu era un contract de asigurare E. valabil incheiat pentru nava M.,cel invocat de reclamanta fiind reziliat ca urmare a pactului comisoriu degradul III, pentru neplata ultimei rate din prima de asigurare. Avand in vedere ca (...) B. (...) a incheiat contractul de asigurarenr.024CT/15.06.2005 pentru raspunderi de tip E. pentru nava M., aceasta arecalitate procesuala pasiva in cauza, potrivit dispozitiilor art.41 siart.42 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile inRomania, fapt pentru care va fi respinsa exceptia invocata de aceasta. Va fi inlaturata apararea paratei potrivit careia la data produceriievenimentului care a dat nastere solicitarii de despagubire, respectiv la23.03.2006, contractul de asigurare era reziliat din cauza neplatii ratei apatra din prima de asigurare, scadenta la 17.03.2006 precum si motivareaprimei instante conform careia contractul de asigurare contine un pactcomisoriu de gradul III, astfel ca nu era necesara interventia instanteijudecatoresti pentru pronuntarea unei hotarari judecatoresti de desfiintarea contractului. Conform clauzelor contractuale ( pct.3.15 ) in cazul in careasiguratul nu achita primele restante nici in termen de 20 de zile de ladata scadenta, contractul de asigurare se reziliaza automat. Rezulta capartile au inserat in contractul de asigurare nr. 024CT/15.06.2005 un pactcomisoriu de gradul II, al carui efect este mai putin energic, pentrurezilierea contractului fiind necesara interventia instantei de judecata.In acest sens este continutul corespondentei electronice purtata de paratacu armatorul navei, din care rezulta ca acesta a fost instiintat ca nu aachitat ultima S. din prima de asigurare, motiv pentru care contractul deasigurare este intrerupt temporar, si ca va fi reluat la ora 00.00 a zileiurmatoare efectuarii platii. De asemenea, parata nu a facut dovada ca i-atransmis armatorului navei o declaratie unilaterala de rezolutiune acontractului. Avand in vedere ca parata (...) B. (...) nu a prezentat o hotararejudecatoreasca irevocabila prin care sa se fi dispus reziliereacontractului de asigurare, apararea acesteia urmeaza sa fie respinsa canefondata. Va fi respinsa si apararea paratei (...) B. (...) in sensul ca nupoate fi obligata la despagubire intrucat acoperirea E. a raspunderiiarmatorului pentru marfa transportata este numai pentru raspundereacontractuala, cea care se naste dintr-un contract de transport si niciodatapentru cea delictuala, deoarece dupa cum am aratat mai sus, reclamanta dincauza nu putea sa se intemeieze direct pe contractul de transport incheiatde armatorul navei cu proprietarul marfii, fiind tert fata de acesta. Insaprejudiciul ce trebuie acoperit este rezultat din neindeplinirea uneiobligatii contractuale asumate de armator fata de asiguratul reclamantei. Fata de cele de mai sus, Curtea constata ca actiunea reclamantei incontradictoriu cu paratele Amira M. si (...) B. (...) este fondata, acesteaurmand sa fie obligate in solidar ( in conformitate cu dispozitiile art.42din Legea nr.136/1995 ), in favoarea reclamantei, la plata sumei de 272.727lei ( reprezentand despagubirea achitata pentru prejudiciul cauzat caurmare a producerii evenimentului maritim din data de 24.03.2006 ) si adobanzii legale calculata de la data introducerii actiunii pana la plataintegrala a debitului ( in conformitate cu dispozitiile OG nr.9/2000 ). Solutia primei instante cu privire la exceptia lipsei calitatiiprocesuale pasive a paratelor (...) B. T. M. SRL si (...) B. T. SRL si laobligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata in favoareaacestora va fi pastrata, in mod corect aceasta retinand ca cele doua paratenu au calitatea de D. si nici de proprietar al navei, ci in calitate demanager al navei M., respectiv agent al armatorului, actionau pentru si innumele acestuia, potrivit clauzelor contractuale. Pentru aceste considerente, Curtea, in temeiul art.296 Cod proceduracivila apelul va fi admis, schimbata in parte hotararea apelata, in sensulrespingerii ca nefondata a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a(...) B. (...) si admiterii actiunii in contradictoriu cu paratele B. M. si(...) B. (...), care vor fi obligate in solidar, in favoarea reclamantei,la plata sumei de 272.727 lei reprezentand despagubirea achitata pentruprejudiciul cauzat ca urmare a producerii evenimentului maritim din data de24.03.2006, precum si la plata dobanzii legale calculata de la dataintroducerii actiunii pana la plata integrala a debitului. Vor fi pastratecelelalte dispozitii ale hotararii. In temeiul dispozitiilor art.274 C.pr.civ. vor fi obligate in solidarparatele B. M. si (...) B. (...) la plata sumei de 21.967 lei in favoareareclamantei cu titlu de cheltuieli de judecata. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite apelul maritim fluvial declarat de apelanta reclamanta (...) B.ROMANEASCA - B. (...), cu sediul in B, sect. 2, Bd. (...) I, nr.31-33,impotriva Sentintei civile nr. 61/MF/9.10.2008 pronuntata de T r i b u n al u l C o n s t a n t a in dosarul nr(...) in contradictoriu cu intimatiiparati B. M., cu sediul U. House, 112 E. T., L., T. E., B. T. M. SRL , cusediul in C,(...), jud. C, (...) B. T. SRL , cu sediul in C,(...), jud. Csi (...) B. (...) , cu sediul in B, sect.3,(...), (...)01. Schimba in parte hotararea apelata in sensul ca respinge ca nefondataexceptia lipsei calitatii procesuale pasive a (...) B. (...) si admiteactiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratele B. M. si(...) B. (...). Obliga paratele in solidar, in favoarea reclamantei, la plata sumei de272.727 lei reprezentand despagubirea achitata pentru prejudiciul cauzat caurmare a producerii evenimentului maritim din data de 24.03.2006, precum sila plata dobanzii legale calculata de la data introducerii actiunii pana laplata integrala a debitului. E. celelalte dispozitii ale hotararii. Obliga in solidar paratele B. M. si (...) B. (...) la plata sumei de21.967 lei in favoarea reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecata. Definitiva. Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica astazi, 20 mai 2009.|Presedinte, | |Judecator, ||(...) (...) (...) | |(...) (...) || |Grefier, | || |(...) (...) | |