GEORGE BACOVIA

POEZII

EDITURACARTE.X 2OOO

Bucuregti,2015

CUFIUNS

Prefafti 9Fisd biohibliograficd .......... 19Referinle tstot'i.co-literare 22

VtrRSURI

PLUMBPlumb 39Pastel ........Decor 4IAmurg 42Lacustri 43Gri ............. 44Sonet ......... 45Amurg dc toarnnii 46Tablou dc iami ................. 47in gradind 48Spre toarrrnd ..................... 49Palind 50Amurg violet ..................... 51Decembrie 52Negru 53Nevrozd 54Moind 55fuIelancolie 56Rar ............ 57Ncrvi de toarnnd ................ 59Seard tristd 60Note de toamnd 61

Oh, anrurguri... ..................An-rurg de iarndAleanAmurg antic ..........PulvisCriptorToarnndSingur ...................TruditArnurgAltfel.........PanoramiFinis ..........Plumb de iarndNoctumiPlurnb de toainndLargo ........Ploud .........Nervi de primivardMatinaliin parcPoem5 in oglindSAlb ............Nervi de toanrndPlumb de iamdNote de toamniMonosilab de toamnd ........Noctumd

o1"

OJ

646566676B

69707t72737415'76

7778-t9

BO

B1a')ItL

83

B5

B6Q7

B8

8990

SCANTEI GALBENEScarrtei galbcne 93

Singur: 94Miezul noplii ......... t)5

Vdnt .......... 96Balet ......... 9'lPastel 98ScArrtei galbene 99Donnitind 100Noctumii 101

Ncrvi de prinidvari 1Az

Note de primivari 103

Fanfard ......... 104Gol ............ ... 105

De iamd ....... 106

Unrbra .......... 107l)e iami ....... 108

Note dc toamni ................ 109

Vals de tcanrni.................. 1 10

Igieni ........... 111

$i ninge ........ 112Plunrb de iarni ..".............. I I3'Ioarrni ........ 114

Nocttirnd ...... I 15

Frig .........". ... 116

Dinrinca{d .... 117

Roman!5 ........ 118

CU VOIClu voi 121Liceu ......... ... 122Pro25......... ... 123

BclgLig ......"... 124

Ego ........... ... I25Amurg ..,....... 126Dialog de ianri ................. 177

Noctuml ...... 128

AiurcaPsalm

ContrastBaladd\robiscumPiano .........

in altarPoem5 fina15 .........

EpitafDcstullJin urmi

CON.{EDII TN I'ONNVersuriSercna,Jd

Ticerre

Ecou ile rotnattldTrec nouriPastcl ........

Rcnun{arcEcou dc romanflArnurgSa nc iubirtrVcritasNoaptc de vard

130

131

132

1331a Al -1+

135

136

137

138

139

140

1431AtII A-t

145

r41l4814t)

150

15r1<1L JL

153

1-54

155

Pastel i 56

in fcricire 157

Baladii 158

STANTE BT]RGHBZESic transit..idci ............ .. i6l[Idei] II 164

[dei] ril 165

r6i

Toamrrd in tdrg 166Sine die 167Meridian 168De ultimd ord .................. I59Peipetuum mobile 170Gloss5 171Boem6 172

POEZIIDoini$i daciEpoddArhaisrnDe-aq fi artist ...................Cogito

DIN PEzuODICENcrvi de toamnd 183

Roman{I 184

Sdnge, plumb, toamn[ ..... I 85

Ebreia 186

POSTUfu{EStanld vcche ..,......

Stan{d reald ..........Stan{d medie

Stan{6la BacoviaA$a ............

Vanitas

Stan{d

Stan{d cle lumcPro ade

Pro afie II .......................Stan{d de lumeDe iarniAmurgur:i

in zare

Feude

Unui clovnSinguritatc. nu tc-anr voit

Toamna murind

189

r90t9r197

193

194

19s

r96r97

t75t76t77l78Lt9lB0

98

99

00

1

I,J

2Al202

203

204205

247

I]LUMB1915

PLUMB

Dormeau adinc sicrielp dg.plumb,

$i flori de plumb qi funerar vcstmdut -Stam singur in cavou-.. pi era vint...$i sc0rfdiau coroanele de pttrrnb:

Dormea ?ntors amorul meu de plumbPe flori de plumb... qi1g1p ineepu! pd-l strig -Stam singur lingd,u:r,qqt... qi era fi'ig...

$i-i at0rnau aripile de,pl-urn-b"

.39

B;\.COV{A $I EACOVTANISII,{UL

Prima jumirtatc a secoluiui XX a fast dinalnizatd de dif-eritelecxpericn{e artistice, cu structuri complicate, cii un lirlbaj epatafit,innoitor, cu problerlatizdri filozoiice, ou o tehnici rnaciemist5. inacest climat litcrar sc afirmd, cu simplitate, Ilaoovia, un poctsimbolist, ciar cu ,,scnsibilit6{i c;xprcsioniste (cu dcschidcre sprerneliriizic)"r, cum ?1 numeStc ion Sirnr.r{.

De la primul r'olllm, Phunls (1916), aplrut prin colectzipubiicd (la initiativa lui C. Ranr"r, Ion Pillat, D. Davidescu, Atlrianh4aniu). in prcajma Primulr"ri Rdzboi Mondial, in ccnclilii oarecuffrncfuvcrabile, pini la riltimul volum, Poezii (1957)" Bacovizt,mcdcrn in viziune qi scriiturS, inccalcii pcrmanent, cu ficcarevo1um, noi expcrienfe poeticc (trecAnd prin simbolism. cxprc-sionism. rnodemism, avangardi sm).

Opcra sa, cu toat[ monocromia ei, se institr,ric pe o strncturicontraclictorie, dc aceea poetul a stii'nit, de la dcbulul sdu,polcmici qi atitudini adverse, fiind privit de unii cr:itici gi colegic1e br:easla cu adrnira{ic, dc al1ii cu destulii circumspec{ic.

Majoritatea clemersurilor critice asupra opcrci lui Bacovias-au referit, in primul r:dnd, la tehrica particr,rlarfi de structurare auniversului imaginar bazatl pe un numdr relativ rcstr$ns dc liguride s1il, calc revin cbscsirr, inlpo inccrcare eviclentd dc ,,ad0ncirc"a scntimentului de angoasi existenfialir.

' Ion Sin-ru{. Stilul stfbrinlei lLactn,ien.e: n.ihilomelttn.collrz, in volumul CeotgeBacrrvia Opere, Bucuregti, lldirura FLrndalici f-'uitr.ir:rle I{om0ne, 1 994, p. VI.

Surprinzitor cste faptul cd dcfinirea bacovianismului a fbstlhcutd uneori paradoxal, concluziile comutle referindr.r-sc cloar laevidcnle ca: austeritatca gi simplitatca mi.jloacelor poetice"fi'ecventa procedeeior mecanice, irnplrt[girea unui cxis tenf iali smde lbnd, exploatat simbolic gi expresionist.

Contradicliile critice irot fi iltAlnite clriar in domeniul tehniciipoctice. Dc la contradicliile de opinii intrc Lovincscu qi Cdlincscr-r,la iuventarele la nir.'el lexical cu concluzii diametral opusc ale luiIon Caraion sau ale Sandci Colopen{ia, aceast6 atitudine esteevidenti. SAmburele bacoviauisrnului rdmine astlel inefabil, elpoate fi increu aproximat qi doar aparsnt surplins.

,,Poct al poe{ilor" cum il numcaAclrian IVIaniu, Bacovia a fostsus{inut .,si apreciat, la inceputurile lui literarc, in special cie colegiide genera{ie (Ivlacedonskt, Cezar Pctrescu, ion Vinea) gi intdm-pinat cu reticenqd rle critica ,,oliciali".

In interpretarea destr,rl de exigentX ;i uneori nedr:capfd a luiG. Cliinescu. Bacovia nn este decit una dintrc valorile secundca1c literaturii noastre, un poet rninor, Lu'r caz singular, extravagantir contextul cpocii, dar dcpendent de madelclc franccze: ,,Pocziaiui Bacovia a fost socrititd in chip curios lipsiti cle orice artiticiupoctic. ca o poczie sin4;15, 1h'5 me;tequg. $i tocrnai ailificir"rl ttr

izbcqte ;i-i forrneaz6 in dcflnitiv valoarea. Dc aitfel, luat in total,ea este o transplantare, pini ia pastiqd, a simbolismului franccz...":r.

Lovincscu vcdca in poezia lui Bacovia o izvorAre provenitddintr-o inibugire a verbalismului. El aplic5, spune criticul.principiul estcticii verlainiene:,,Prends i' dloquence et tords-luison cou". Ceea ce rezultd pcntru Lovincsc-u r,-lin acest refuz retoriceste ,,expresia celci mai elernentare stdri sufletc;ti; e pocziacincstcziei imobile. inclopite, carc nu sc intelectualizcazl, nu se

spiritualizeazd"3. in schimb. G. Cdlinescu a rernarc;11 tocmai,.artificiul" poeziei bacoviene care-i confird aclcvdrata valoare.

Degi cele doud opinii nu se exclud la nivel pr:oflnct, trebuicsubliniatd baza lor clar impresionistd. Ceea cc lui Lovinescu (gi

(ieorgc Cllincscu, Istorkt literattrrii romtine ile la cn'igini ptirta in pra:ctlt1Editura N.'{inerva. 1985, p. 627.Eugen Lovinescu, Critice IX. .Poe:iu loari, BucurcSti, [,ditura Aurora. 1924,p. 25.

l0

lui $erban ciocLrlcscu) i sc pir:ea .,cinestezic profr-rnd animnlicd,secreliunca unui organism bohrar', dupd cum igrasia e lacrimazidurilor umede"a, i sc putca prrrca lui cali'escu maximdelaborare gi manicrism.

Reaciiile uneori adversc ale criticii, opiniile co'traclictorii alcexcgelilor poeziei bacoviene, incercdrile de dcfinire a bacovi'-nismului, dc incadrare a poetului ?irtr-un curent sau altul, nndenlc*streazi dc,c61 valoarea unei mari poezii, moclemc gi acfuale.

Ile la volur,ul de debut $i p6ni i' zilelc noastre, s_au scrisncnurndrate sinteze, monografii, slur1ii, articole, in care trjacoviaa fost numit, pe rAnd, ,,monocord". ,,convcntio'al.,, ,,artifrcial,.,,,rudirnentar", ,,rafinat". ,,crninescian,,, ,,macetionskian... ,,sirnbo_list",,,ciecadent",,,expresionist",,,existenfialist.., deqi Bacovia sesustrage oriciror etichetdri.

Bacovia este, de fapt, c6te pulin clin ficcarc, intr-o operdpefinanenf incitanti. C5sim, deopotrivd, sinceritate Ei artificiu,triiirc adcvd'ati qi ,.jucald.", fi-anchcfe ;i rnascd a iro,iei, sponta_ncitutc qi tcalnr.

Nicolac Davidescu reinarci sinceritatea care, coitsicicrdcriticul, este chiar secretul originalitdlii poetului, spontancitatca,cacirul natural specific, extraordinara capacitatc de a creasimboluri din cel mai simplu san banal matcrial poetic.

inccpincl cu crohmSlnicc*'u gi conti'r-ri*d cu Dumitru Micrrse obserr,f, o reconciliere cu vechile opinii qi o noud argumentarcin favoarea sus{inerii originalitfiii gi

'roc1c'ritr{ii poctului" privit

din alte perspectivc, ca un ltare poet, un anticipator.Bacovia preia temele simboliste pc care ie integrcazd intr_o

vizinne ineclitir, personalS, cr un nou limbaj, confcrindu-le expre _

sivititi nemaiintAh"ritc pAnri atunci.Dunritm Micu, in cartea sa, tr4oderuisnutl romdne,st:, in

capitolul dedicat lui Bacovia,,,sclitarul avangardist,,, considerlicd poetui este primul care, anticipind pe Kafka, Artaud, Beckett,Camus, f'ace ,"antiiiteraturi", ,,camuflat[ p6n6 la StanSe lx.trghe;e,

il

a lbidem, p. 2-5.

deghizatS. sub l itcratr-rrizdri conven{i onal e, n edis imul atd in ccp 0ndcu acest \roLum".s

Bacovia, consideri criticul, adoptS un stil nu anticalofil ci,nrai nrult, o parodierc subtiii a stiluiui calofil.

De accrea, 5i le:xicul bacovian este sSrac (multc cuvinte se

i'epetd), r'edus ca dinensiuui, carc rlr"l excelcazd prin bogd{ie gi

varietate: Ilacovia utilizcazd termeni uzali, fbrme neliterare,licentc poetice, dr:re sirace, cln,inte desuete.

Un alt aspect important al liricii bacorriene pe care l)umitrnMicu ?1 subliniaz[ este acela cd, poetul e ,,cel clintLii aftist romAna c[rui pelmanent[, apro:rpe uuicd sulsd de inspiralie a devenitexistentr:l corupt, barialul, fbdul, prozaicul".6

Bacovia. de la inceput, a stlrnit lllereu interesul criticii, faptcare iL sjtueaz,l in categoria marilor scriitori. Av6nd de-a facc cno mare piiezic, c normal ca ea sI provo?roe atitudini diverse, iardin clialectica acestor opinii se coutureazd adevraratul senscomplex gi profund al bacovianismului.

Mihail Petroveanu chiar este surprins de critica apreciativl,apr-oapc supraevaluatd a liricji bacoviene ce ,,!ine de doneniulsenza{ionalului. 0 crcalie atAt dc restrdnsi ca intindere, atlt deinegal5 ca invcutie tematic[ qi expresivd, concuteazd cu opera IuiArghezi, Blaga, Ilarbu, in emula{ie editoriald, in pasiune criticd,in popularitatea nnrnelui".T

Odatd cu Mihail Petroveanu, prin sfudiul dedicat lui Bacovia,incepe ti nou6 faziainrcceptarca poetului, care este privit, de acumincoio, din perspectiva nrodernitnlii gi a valorii incontestabjle.Bacovia, susline criticul, a depS;it sirnbolismul, intrind inconvergenli cu expresionismul, existenliaiismul qi literaturaabsurdului.

insi, critica ulterii:ard a arltat c* nu cloar la nivelul impresicigi al ecoului ?ntr-o con;tiin!6 critic5, ci chiar la nivel statistic,bacovianismui este greu de surprins. Poctui Ion Caraion punea ineviderr!6, in cartea sa despre Bacovia, SfdrEitul contiru.u,t, intr-un

l]un-ritru l'Aictt, lvl.oclernisntu! rrsmdnesc, r'ol. I, Bucure;ti, Edirura Minen,a,1984. p.132.Idem.Ibiclem. p. 320.

12

:: ,i[) cle poczii, prcdominanfa verbelor: ,.accentul accstci:-.iicu{a 9i miraeoh,rl ci. n-ar trcbui c[r,rtatc p]:ea ileparlc.

- : -.-tirzate sunt cam acclcagi ir-r opcra bacovianri, ciar clc ar-r

-:' .SaLoasc

carc, lovind continuu gi continLlu in acelcagi- - i-i in acclea;i clircc{ii, dclcmtinl l-upluri".8

- -:';- toatc vclbelc, prczc,t7ta ccil lrai lnar.c in iii:ica. -, o ale verirul ,,a fi" {337 clc pozilii). urmat de vcrbul ,.a

. - rlS cic pozi{ii), mcn{ioneazii Ion Caraion.- ':.--rtrir,5, Sancla Golopenlia a subliniat, pc bazc riguros-, si niai alcs linlnd seama de participat.ca sau no11pfir-

' - --,: .; sfclcle semanticc dor:rinante aie opcrci. pr.crJorninan{,a,,.::tantivulLri: ,,sc observzi o prcdominarc ncti a substan*,--.-r clc cclclaltc pir"lr clc vorbire, atit in cccl cc prive;tc

-, --- i.50,347r, din vocabular) ciit Ei in ccL-u cc llrivcstc- : :blosjr:ii {44j% rtrin lext). in cadml verbulni, varia{ia- -ri-lerabil redusf, (19,5'% din vocabulal'), elar accsta, fiinri

-i.i. ajungc sd constituie 25,12% clin lunginrea tcxtului".er'lraion, in studiril siiu, de;i utarcat subicctiv reu$c$tc si

. - :. rrrctul uirui mare poet, aI neantului, al ,,sldrgitLrlLri" care'- : .; ,llCrCLI ,,inccputttl".: :.-:i pl"opunc cititolLrlLri o lecllrrii invcrs5 ii cAtorva pcczii

' ,:.irtttrg cle toctntnd, RLu', Singrrr., ,4lt/bl, Noqste, Ilolet,'..:-i. l:anJttrci, Nen,i de taantna, CLt voi,,4iurea, l,{ister,in

- ;e pr:ezri) trlcntru a demonstra c.I c.le ,,rezisti clitcriuh_ri- -" :riiltotriva canoanclol clasicc, aidoma unor poel'nc-..', -::-.-l'sr-rri [e dr: surprindere a micarlui bacovianjsmulr.ri au

--. .-,.. cincolo de intprcsionisrrr sau sludiu stal.istic $i anaLizc-- -,-..,-- alc opcrci, plccind clc la micn;tc,xlc. sin-iboluri,

- .. i. analize slilistico-on{ologicc {prccum cca a 1ui fulircca- -. : :r lstoria poe:iei romdtteqti. vol li) sau interdisciplir:rare

:-.. .Sltir'.litu! cunllnriu, Bnculelti. lidin.u'a Clnrlca RomAncasca, 197'l.

i-,:ren1ia, Relielirca nrotit'ttLui itr poeziu. ltri Gnrge llausviu,ir.t,\ttdii.-: ;: .;rili.tlicti, Bucurcsti, 1966, p. 25 I .

.-'.',.\,liir,yitttlcontitlltu,Bucuregti,EdiiulaCarlcnI{onrincascir, 1977,

t3

cu accente biografice (Dinu FldmiLnd - Introrfucere in opera luiGetorge Bncct,*ia).

In shrdiul Alexardrei Inclric;, Alternotive bacot iene, autoarearecurgc ;i la studii stilisticc, demonstrind existen{a unor linii dcforli care asigurb coeziunea intem[ a liricii bacoviene . AlexandraIndrieg recunoaqte in Bacovia un mare poer, de o modcrnitatciz-bitoare, de facturd expresionisti.

Ion Pcp, in Jocul ltoe:iei, vorbegte despre irelevan{a ana-lizdrii procedeelor pi:etice la Bacovia. Criticul firce o concilicresimultand a analizci figurilor gi a ,,cmo{ici" clifirze * esen!6 abacovianismului. Mecanismele imaginii bacoviene par, ,,in afaraatmosibrei speci fi ce", ariificial c.,,Polirefbren{ i alitatea" poezieimoderne cstc, astf'el, de regisit gi la poetul .,plurnbului".

Rcf'elinfa multipld trimite pe r6nd la un univers exteriormonoton ;i morbid gi la unul inferior aparellt la fbl, dar rezondndpe un diapazon infiuit de nuan{e gi noi sensibilitdli vitalc.Conlurarca prirnului dorneniu (spa{iul bacovian - dcspre care auvorbit majoritatea cxegelilor) va sublinia o recurcnli de molive.Spafiui intern al poenlului bacovian este nn spa{iu al ,,perifrazei",spLult:a Dinu Flirnincl. Prin perifrazl, poctul l'a menline ,,tlresculvorbirii pocticc la treccrea granilci clintre exprimat 9i inexprirnat"la linia undo sc rnaterializeazii lirnbaj ul". I I

Bacovia, prin discursul Lui siniplu dar dc o mare profunzime,sc impunc in peisajul litcrar rom6nesc (?n ciuda unor criticinegative) prin inovafii radicale care au schimbat traseul poezieidir:sprc tradi{ionalism spre modemitate.

In ciuda unci cpere de dimensiuni rcdusc (gase volunrcapirute in tirnpul vie{ii poctului qi un volurn postLrlrl, ludnd inconsiderare nnmai poezia) s-au scris lucr:dri arrrpte, studii,rccenzii, monoglafii dedicate cxciusjv poetului, care mr a fostomis din rricio istorie a literaturii (chiar daci nu a fost intotdeaunaelogiat) deoarcce Bacovia reprezinti o ,,coloand a infilitului" inpoez.ia rom6neasci, fiind r.urul dintre primii poe{i cu adcvdratrnoderni ai literaturii ronrAne. Lirica lui (simbolistd, in cea mai mare

1r Dinu Flinrind, Inlrnctut:ertz tn opera lui Bat:ot iu, Bucurc;ti, EditLrra Mjnsffa,1979, p. 5.

l4

parte) inscamnd un remarcabil progr:es in dircclia culturii formei,a expresiei sugestive, ca gi in sondarea psihologiei artistului.

Opora bacoviand rezist5 unol lecturi repetate qi apr:of.undateavdnd capacitatca de a transmite st6ri de melancolie qi angoasi,de a captiva in acelagi tirnp, prin simplitatea gi prin transpircnlasemnilicaliilor, prin mdcstria cu care sunt construite texteiepoetic().

Repctitia, expresie a golului interior, ?ntreaga re{ca de para_lelisme. perf-cc{iunca rimelor, iexicul rcstrsns {cc exprimd. teixlin{aspre abstractizare), punctua{ia specifici, muzicalitatea q;i croma-tisrnul sunt, toate, marci ale lirjcii bacoviene.

In cercetarea operei bacoviene nu m-arn lir-nitat cloar lastudierea figurilol de stil qi a tehnicii poetice, ci am incercat sdrelielbz gi mesajul poetic ce se desprinde din opcra sa, pcntru c6,numai o anaiizi a mijloacelor stilistice nu este suficientd, ,,cslenevoie de echilibru, pentru a evita. pe de o parte, investiga{iaretoricd (unilateral5), iar. pe cle alti partc, biograiia psihologica5i eoana dupi mcsaj".12

Poezia lui Bacovia (a cdrci originalitatc st[ in atmosfcrasunrbri. a tr:iste{ii gi a dcscompunerii) nu poatc fi analizatd clecitprin prisnra figur:ilor de stil. in special n cclor de construc{ic,d€oarcce, la acest poct. figurile de rcpeti{ie sunt tot atdt deirnportantc ca gi cuvintcle in transmiter.ea mesajului.

Universul tematic bacovian nu cste inedit. ei estc chiar, intr-obund parte, cornun cu cel al gerrera{iei sale qi il regdsim inversurile sirnboligtilor de la 1900, dupa cLlm, cu toful nou6 nu estcnici modalitatea de expresie, anticipatd dc Traian Dcrnetrescn,nici tehnica dilbritelor feluri dc repetiiii, in care l-au prece<latMacedonski, Ivlinulescu 9i altri simboliqti.

Cu totul inedit este titnbrul unic ;i irepetabil al poeziei sale,pe care il dd fuziunea deplini a tuturor elementelor de sensi -bilitate, dc exprcsie, cle inspira{ie, concepute ca un tot unitar, intr-ooperi de o veritabild coerenld artistici.

Tottrqi, cu t-recare volum de versuri, Bacovia parc cd igiscirimbd lbrmula stilisticd, recrednd, dupd fiecare morncnt

:: R Wellei< 1i.A. \valrcn, Teoriu literaturii. BLrcirreSti, Editura pcntrl literatrrrlrutrivcrsriia. 1967. p. 255.

l5

important dil via{a lui artisticS, un nou limbaj, un nou stil,simbolist, postsimboiist, expresionist, exislen{ialist.

El transfbnnd il prot'unzirne limbajul poetic, refhcindstructura debazd a pocziei, mai ales in clomcniul sintactic.

Dac5. privim din acest punct r1e veclerc, al schimbdrii gidiversificirii limbajului sdu poetic. atunci sE pcate vorbi desprco evoiutie marcati de ncvoia pei'manentd de rirflnare a expresiei.

Nici Milcea Scarlat nu crede in ,,involutia" poeziei baco-viene, considerAnd cd poetLrl nu s-a schimbat radical dupdvolumul de debut, ,,el a rdrnas acelaqii, <lar modernitatea poeticii amers in spiritul pocziei sale."rr Schimbarea converrliei simbolisteo vede ca o ,,destrlmare cc merge (involuntar) in scnsul moder-nit5lii poetice postsimboliste".ra lar cauza acestei destrdmdri ar fi,,nristilirea fbrfei creatoare a poetului", semnalatd clriar de Bacoviain poezia Note tle toanmy'r.,,Jalea de-a nu n:ai putea face un vers/Sunt cel urai trist din acest orag".

f)istingcm in sirnbolismnl ronrAnesc nai multe tipuri desoirorit5{i, in care. muzita interioard a lui llacovia sunl distinct,atiit de diferit, dc pild6, clt: muzica dc Eansoneti a lui Minulcscr"i.

Cea care produce sunetul inconftinclabil al poeziei bacovieneestc, bir:cintelcs, toarnna, cu rolul ci ftinest de a transfbrma tot ceatinge, ?ntr-un bocet.

Elementele {bnetice srint, cleseori, organizate astf'el incfitfolosirea lor si gcnereze, voit sau nu, cxpr:esivitatea gi armoniarnuzicald a versurilor. Sr:nt sitLralii, in voirnrrele din unni, cAndaplopicrea de limba vorbitd susline, in I'apt, ideea poeticS iarautorul fcloseqte lbnetisme, abateri dc naturl f-onetici, cele nraimulte afcrczc, sincope, apocope, utile in mdsura in care faciliteazdrnuzical itatca versurilor.

Ccr.a ce porccp€m la o prim[ lecturd a pocziei bacovicnc esteefbctul sonor al versurilor. Stalea depresiv5, ap5.sitoare, silgeratdde sonorit5ljle bacoviene se accentueazL dup6 cc sc contureazd qisemantisrnul cuvintelor. Cclc cloud aspcctc, ionclul sonor qi fonclul

jr Mirce:r Scarlat. Lstoria poe:iei rtnrdneSti, t,olurn.ul 1l Bui:uregti, Bditr-rra\{incn,a, 1984, p. 330.

!' lbidcnr. p. -i3l .

16

semantic, alcltriiesc ?mpreund un tot unitar, complex, purtitor dcsemnifi ca{ii prclirn de.

Repetiliile, refreneie, rcluirile in variante se irnbini cu oanumiti predispozilie sufleteasci pentru zone le surnbre, m6cinate,ale conEtiin{ei, pentru stadiile prirnordiaie gi cu aboldarea uneiternatici inchisc, dramatice. Toate acestea fac clin priezia luiBacovia o operi de excep{ie, de surprinzdtoare vibra{ie interjoar[.

Ilepetitia, ca procedcu specific al poeziei bacoviene, revinemereu, ciclic. asltpla unei idei fundarnentale sau asupra unuicuvAnt-cheic pentru a-l?ntdri obsesir,', pentm a-l sr"rblinia.

Structura versuriior poeziilor lui George Bacovia frapeazd,printr-o caracteristic[ aparte: versurile tradilionale Ei vcrsurile defactru:b modernd. decorsctate de orice rcguld de construc{ie .

Poeziile ?n care versurile grupate in catrene, de obicei, sime-tric organizate, cu grij6 pcntru mdsrrd qi rimd, alterncazd cu crealiiin care grija perrtru fomri este abandonatd.

{,,tltimele texte bacoviene par dislocate, cuvintele se aqeaz[haotic, intr-o ordine aleatorie, sintaxa nu se rnai suprirle niciuncircguli.

Este definitorie, chiar, irr multe creaJii, ruperea paralelismuluidintre structura semantic-sintacticd a versului qi cea prozodicd.Liberlatea de constituire a expresiei poctice este maximd, de aceeaBacovia se impune printre primii nor;tli poeli rnoderni, fiindtotodati q;i rinul dintrc cei mai originali.

In Nrste cle taarunri poetul se confeseazd: ,,Sunt cel mai tristdiu accst ora$." Sursa tristelii uu cste nunrai {oarnna carc scinstaleazd perfid in oraq; qi in sufletul lui, ci gi jalea de a nu rnaiputea face un vers, care divrrlgd chinuitoml proces de alcihrire apoemelor.

Pdtrunderea epitetelor neologice cste un semn al modernit[triilimbajului, pe lAngd referin{ele intertextuaie, colajele ;i tehnicacitatului. Neologismele sunt folosite pentru ancorarea in rnediulcitadin Ei pentru rezonanta cu atmosfera oragului dar gi pentnl ase alia noii estetici care presupunea o schinrbare de dccor gi cle

limbaj.Epitetele neologice sunt vddite in ultimcle volurne, in special:

,,aspiratii nobile" (Unui clowt'),,,Talentul rOde sardonic" (tLruti

I7

clovn),repelitul ,,fertncnt, a1 vic{ii lament" (Ca utt vin), ,,un in{.rnit

rlemonici (I/erset -/'antasf), ?n ,,vacarmul monstru", ,,brzarc

prevestiri" (Incideitt ta ba't).,,abandonatc flori" ('Ilr iantd), ,,Acracd tot md-ndeamnd / Lugubrd 9i tenace" {Sdnge, plwnb,

toamnd)..,Inima, grcu, se izbeqte-n bizare cadenfe" (Nervi de

toamnd).Comparafia, dintre tropi. e mai bine reprezcntat1, depaqind

functrionaiitatea epitct*f i, pc care ?l implicl in mod ficc'ent insemantica sa.

Ca gi epitetul, gi cornpara{ia se imbind cu alte figuri de stil'realizdnd interferentrc figurativc. in lirica bacoviand intdlnim:

comparalii personificatoire ,,Urnbra mea std in noroi ca un trist

bagi1", comparalii metaforice ,,E-o toamnd ca o poezie rlechc",

coiriaralii sinesiezice ,,Ca gi zarea, gdndul meu se inncgri"'

i.oniu apare nu numai in poezia bacovianS ci qi in toatlpaezia simbolistX gi in cea expresionistS, ameste cind, intr-un

amalgam, u$oara zeflemea, aluzia, persiflarea' sarcasmul, iu

spat& cdrora se ascund problemele grave ale realitdlii'Via,ta.inrepetataeimonotonie,stirneqtemereucomcntariul

ironic. Tfate aspectcle mdrunte, banale, ale cotidia'ului provincial

sunt infb{iqate nu numai intr:.o viziune tragici ci qi intr-o latura

ironic6.Ironia saLvea*zdlumea goal5 de Vise (P/ouri), instaurdndstare

cle dczarmantd normalitate in care sunt luate in rds sau persiflate

secven{ele uffiane in toati diversitatea lor'George Bacovia. convins cd simbolismul exprirnd o selsi -

bilitate no--ui, diferitd de poezia traditrionalS, autohtond, respinge

viziunea sentimentald, duioasd asupra poezici, (aqa cum proce-

deazd tofi sirnboli$tii) gi iilcearci sd surprind'a numai aspecte ale

realitStrii directo, necenzurate, inldturAnd toate cli;cele'Lucian PricoP

PASTEI,

Buciurnd toantna

Agonic * din find *Trcc pdsdrelelc,

tainic s-ascund

fdrf;ie ploaia...

Nu-i nimeni pe clrum;Pe-afard de stai

Te-ndbuqi de fim.

Departe, pe c6mp,

Cad corbii, domol;$i rdgete lungi

Pornesc din ocol.

Tdl[ngile, trist,Tot sund dogit...

$i tare-i tdrziu,

$i n-am maimurit...

4A

DECOR

Copacii albi, coPacii ncgri

Stau goi in parcul solitar:Decor cle doliu, funerar...Copacii albi, coPacii nogri.

in parc regretele Pl6ng lar.,.

Cu pcnc albe, Pene ncgre

0 pasdrc cu glas amalStribate parcul secular...

Cu pene albe, Pone negre'

in parc fbntornele WaL-.

$i frunze a1be, frunze negre;

Copacii albi, coPacii negri;

$i pene albe, Pene ilegre,Decor de doliu, funerar."

in parc ninsoarea cade iar.'.

41

AMURG

Trec Corbii' ah,,Corbiir'Poetului Tradem - '

$i curg pe-nnoptatPe-un tdrg inghefat,

Se duc pe pustii...Pe cdnd, de argint,ln amurg de-argint,S-aprinde crai-nou

Yc zan arglntlrin vastul cavou...lubito... ah,,,Corbii"Poetului Tradem...

'42