Părțile componente ale unei

plante cu flori.

Sensibilitatea și mișcarea la

plante - Știați că...?

Lumea vie este alcătuită din cinci regnuri

Regnul Monera, în care sunt încadrate bacteriile;

Regnul Protista, în care sunt încadrate organisme

asemănatoare plantelor (algele) şi organisme asemănătoare

animalelor (euglenă, amibă, parameci etc.);

Regnul Fungi (ciuperci);

Regnul Plante;

Regnul Animale.

Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt

considerate cele mai evoluate.

Pământul este acoperit în mare parte de plante.

Unele sunt cultivate de om, altele cresc singure.

De la cel mai mic fir de iarbă la cel mai înalt brad, plantele

au aceeași alcătuire: rădăcină, tulpină, frunze. Unele dintre

plante au și flori, fructe, semințe.

Părțile din care este compusă o plantă cu flori, se numesc

organe. Acestea sunt:

rădăcina;

tulpina;

frunza;

floarea;

fructul;

sămânța.

Rădăcina, tulpina şi frunzele

asigură, în principal, hrănirea

plantei şi se numesc organe

vegetative. Floarea reprezintă

organul de înmulţire a plantei

pentru că din flori se formează

fructul şi seminţele.

Rădăcina

este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol;

majoritatea rădăcinilor au o porțiune centrală mai groasă

(rădăcină principală) și ramificații mai subțiri (rădăcini

secundare);

are funcția de a fixa planta în sol și de a absorbi apa cu sărurile

minerale (seva brută).

Tipuri de rădăcini:

Rădăcină fasciculată (fibroasă)

Rădăcină lemnoasă

Rădăcină pivotantă

Tulpina

Are forme variate, în funcție de mediul de viață al plantelor;

După locul în care cresc, întâlnim tulpini:

Aeriene - ierboase

- lemnoase

Subterane

Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope);

Alte plante au tulpini târâtoare (căpșuni), volubile – cu țesuturi desusținere slab dezvoltate (fasole, liane) și agățătoare (mazăre, vițăde vie);

Tulpinile aeriene ale unor plante s-au adaptat la funcții noi:

tulpinile cactușilor acumulează apă. În absența frunzelor, aceste

tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza.

Tulpinile subterane sunt reprezentate de: bulb (ceapă, lalea, crin),

tubercul (cartof) și rizom (ferigă, stânjenel).

La unele plante, înmulțirea se realizează prin bulbi, tuberculi sau

rizomi și se numește înmulțire vegetativă.

O particularitate a tulpinii este prezența mugurilor

- de creștere – situați în vârful tulpinii;

- foliari – din care se formează frunzele;

- florali – din care se formează florile;

- micști – care dau naștere atât la frunze cât și la flori.

Funcțiile tulpinei:

Circulația sevei brute și a sevei elaborate prin

plantă reprezintă funcția de conducere a

tulpinii.

Prin țesuturile de susținere pe care le conține,

tulpina asigură funcția de susținere a

ramurilor, frunzelor și a florilor.

Frunza

Frunza este organul aerian al plantei ce crește pe tulpină.

Ea își are originea în frunzulițele mugurelui foliar. O

frunză completă este alcătuită din:

- limb

- pețiol

- teacă

Alcătuirea externă a frunzei:

La unele plante, pețiolul lipsește, iar astfel, limbul se leagă de tulpină prin teacă, care înfășoară o parte a tulpinii (grâu, porumb).

Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată, dințată, întreagă.

Frunzele diferă și după forma limbului, astfel existând:

- frunză aciculară – brad, molid, pin;

- frunză liniară – grâu, porumb;

- frunză ovală – păr, prun;

- frunză cordată – mușcata;

- frunză reniformă – pochivnic;

- frunză sagită – săgeata apei.

Funcțiile frunzei:

Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcțiilor de fotosinteză, respirație și transpirație.

În procesul de fotosinteză, plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic și eliberează oxigen. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor.

În procesul de respirație, plantele folosesc oxigenul din aer și elimină dioxidul de carbon. Procesul se desfășoară în mod continuu. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor.

Transpirația este procesul de eliminare a apei sub formă de vapori. Eliminarea apei se realizează prin stomate.

Floarea

Floarea este organul de înmulțire al plantei. Din flori, se formează fructele și semințele.

Florile sunt așezate pe tulpină, câte una (flori simple) sau grupate mai multe la un loc, formând inflorescențe.

Inflorescențele au formă de:

- ciorchine (liliac, salcâm, viță de vie);

- spic (grâu, patlagină);

- disc (floarea-soarelui, mușețel);

- știulete (porumb);

- umbrelă (soc, morcov);

- mâțișori (mesteacăn).

Fructul și sămânța

Fructul se formează din ovar, ca urmare a procesului de fecundație și are rol de protecție a seminței, din care se va forma o nouă plantă.

Există:

- fructe uscate (păstaia de fasole și de salcâm și capsula de la mac);

- fructe cărnoase (roșii, castraveți, struguri, portocale, caise, piersici, prune cireșe, mere, pere, zmeură, căpșuni etc.).

La toate plantele cu flori, semințele sunt închise în fructe.După formă și dimensiuni, există o mare diversitate desemințe.

Sămânța de fasole prezintă un înveliș cu rol de protecție –tegument, două cotiledoane – formațiuni cărnoase în care segăsesc rezervele de hrană ale seminței și embrionul alcătuitdin rădăciniță, tulpiniță și muguraș. Din semințele cu douăcotiledoane, se dezvoltă plantele dicotiledonate.

La sămânța de grâu, embrionul are un singur cotiledon, iarsubstanțele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. Dinsemințele cu un cotiledon, iau naștere plantelemonodicotiledonate.

Sensibilitatea și mișcarea la plante

Suntem înclinați să credem că, lipsite desistem nervos, plantele nu simt. Ele nureacționează în nici un fel dacă le smulgemdin pământ, dacă le ciupim frunzele ori letăiem florile. Aparent, așa se întâmplă. Înrealitate însă, plantele au o formă desensibilitate specifică, cel mai adeseaascunsă ochiului nostru, de un tip cu totuldeosebit de acela al sensibilității animale. Seștie azi, pe baza unor experiențe simple, carese fac și în școală, că plantele reacționează lasubstanțe chimice, la lumină, la atracțiapământului, la curentul electric și că acestemișcări lente poartă numele de tropisme.

Mișcările plantelor sunt de fapt, mișcăriale unor organe ale plantelor și sunt

reprezentate de:- mișcările autonome: mișcări derăsucire determinate de creștereaneuniformă a organelor plantelorîntâlnite la plantele volubile șiagățătoare (fasole, viță de vie, etc.);

- mișcările induse (tropisme și nastii):mișcări de orientare a organelorplantelor determinate de acțiunea unorfactori externi (lumină, temperatură,forță de gravitație);

Fototropismul este mișcarea de orientare aorganelor plantelor către lumină (orientareafrunzelor și a florilor).

Termonastiile sunt mișcări determinate devariația temperaturii (închiderea – deschiderea

florilor).Getotropismul este mișcarea de orientare a

organelor plantei, determinată de acțiunea forței degravitație (tulpinile cresc în sus, în sensantigravitațional; rădăcinile în jos, în același sens cuforța gravitațională).

Cercetătorul român Dumitru Constantin spunea:„Plantele se integrează complet în lumea lor uzând detoate atributele unei ființe dotate cu un sistem nervosevoluat. Percep sunetul, lumina, frigul, căldura și chiardurerea. Plantele nu gândesc, dar pot fi influențate degândurile noastre."

Stiați că?

În pustiurile din Peru crește un cactus care poate sămeargă? În loc de rădăcini, el are niște excrescente acoperitecu țepi ascuțiți. Când bate un vânt puternic, cactusul sedeplasează pe distanțe mari, luându-și umezeala și hrana nudin sol ci din aer.

Eroina lui Cleve Backster a fost planta DracaenaMassangeana ale cărei frunze au fost în contact cu undetector de minciuni. Experimentatorul și-a propus să ardăo frunză a acestei plante. În clipa când a făcut gestul săscoată bricheta, planta a reacționat ca și cum i-ar fi „ghicit"gândurile. „Spaima" plantei a fost înregistrată clar dedetectorul de minciuni.

Cercetatorii indieni, sovietici, americani și francezi auprobat că plantele pot avea „memorie", reținândinformații și manifestându-se la repetarea lor printr-oreacție similară oarecum cu reflexele condiționate. Depildă, unui Filodendron i s-a aplicat un impuls electric,de fiecare dată când alături se afla o rocă. Rezultatul eraun răspuns din partea plantei. După un timp, planta aînceput să emită acest răspuns imediat ce era plasatălângă acea rocă, fără a mai fi stimulată electric.

Tulpina nufărului alb de baltă poate atinge diametrul de4 - 5 metri. Floarea se ofilește imediat ce este ruptă,chiar dacă este pusă în apă.

Cercetătorii indieni au fost primii care au demonstratcă plantele iubesc muzica. Plantele supuse unui astfelde tratament muzical cresc mai repede și sunt mairezistente la boli.

Muşchii sunt plante fără rădăcină.

Cea mai mare floare o are Rafalezia Arnoldi, care crește înpădurile tropicale din sud-estul Asiei pe insulele Filipine.Floarea ei are 3m circumferință și cântărește 10 kg. Unboboc de floare e de 2-3 ori mai mare decât o căpățâna devarză.

Trunchiul pinului este întotdeauna înclinat spre sud.După acest semn poți determina punctele cardinale.

În America de Nord crește un copac (pe care băștinașii îlnumesc "pomul dracului"), a cărui scoarță conține foartemult fosfor, încât noaptea, lângă tulpina lui, se poate citi caîn orice sală de lectură.

Lintea de apă, o plantă minusculă acărei frunze au 0,6 mm lungime şi 0,3mm lăţime.

Cele mai mici și mai ușoare semințe dinlume sunt cele de orhidee. Astfel, 1000de semințe ale acestei frumoase plantecântăresc mai puțin de 1 mg.

Muşcata (Pelargonium)-Dacă ghiveciulse răsuceşte astfel încât limbulfrunzelor să privească spre centrulcamerei, se constată că, după câteva zilefrunzele revin la poziţia iniţială înscopul captării optime a luminii.

Mimoza (Mimosa pudica)-Deşi nu are oinfăţişare prea plăcută, mimoza esteintersantă mai mult prin faptul că laatingere frunzele se strâng repede şilăstarul se apleacă. Noaptea, frunzele sepliază în mod natural.

Laleaua (tulipa-dacă se ia o floare închisă şi

se introduce într-un vas cu apă la

temperatura de 25 – 35 grade Celsius, se

constată că se deschide în 5-10 minute.

Dacă aceeaşi floare se trece într-un vas cu

apă rece, ea se va închide.

Plantele sunt foarte importante în viața omului. Multe dintre

ele ne dau hrană, altele ne impresionează prin frumusețe și toate

împrospătează aerul.

De aceea, de sănătatea plantelor depinde și sănătatea omului.

Protejezi plantele, te protejezi pe tine însuți!

Student: Nițu AureliaAnul IIIGrupa 15471 (PI)