Plante Medicinalee

Download Plante Medicinalee

Post on 14-Feb-2016

11 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

plante

TRANSCRIPT

Plante medicinale

Plante medicinale

http://tratamente.naturale.din.plante.alb.ro/

http://avp-bleoaca.blogspot.com/2007/12/mcri.html

http://www.terapii-naturiste.com/plante/plante_medicinale/Lumanarica.htm

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.penexport.ro/ro/shop/imgprod/mure1a.jpg&imgrefurl=http://www.penexport.ro/ro/index.php%3Fid%3D10001%26categoria%3D9%26req%3Dshop%26showctg%3D%26shoplang%3Dro%26id%3D10001&usg=__D4Jc9aJZLY1nDMwfiMxnCZdnM28=&h=356&w=395&sz=31&hl=ro&start=8&um=1&tbnid=LjncGCsVv4NntM:&tbnh=112&tbnw=124&prev=/images%3Fq%3Dmure%26hl%3Dro%26sa%3DG%26um%3D1

PODBALUL (Tussilago farfara)

Descriere: Denumit si bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-de-riu, cenusoara, galbinele, gusa-gainii, limba-vecinei, laposel, papalunga, podbeal, rotungioare. Atunci cind cimpiile si povirnisurile noastre n-au inca nici un pic de verdeata de primavara, iar ochiul de-abia daca re-cunoaste cite o umflatura foarte timida de mitisor de salcie, podbalul este primul care-si scoate la l umina la inceputul primaverii potirele galbene. Pe soluri umede, povirnisuri plesuve, cariere de pietris, pamint intelenit, ogoare paragihite si grohotisuri de panta se gasesc perne intregi de flori de podbal, care apar din pamint cu mult inaintea frunzelor. La ele isi cauta albinele si alte insecte prima lor hrana. Pod-balului li prieste numai pamintul argilos, lutos, el reprezinta, ca sa zicem asa, caracteristica solurilor de argila si lut. Sunt primele flori pe care ni le putem culege pentru provizia de iarna. Datorita proprietatilor lor expectorante si antiinflamatorii, le putem folosi cu mare succes la bronsita, laringita, faringita, astm bronsic si pleurezie, ba chiar la tuberculoza pulmonara incipienta. Cei cu tuse rebela si raguseala chinuitoare ar trebui sa bea de mai multe ori pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cu miere. Mai tirziu, in luna mai, cind apar si frunzele linoase, verzi sus si alb-argintii pe partea de jos, le utilizam, din cauza continutului lor bogat in vitamina C, ca verdeata pentru supa si salata de primavara. Intrucft frunzele contin mai multe substante active decit florile, sunt culese si pentru a se putea folosi un amestec de flori si frunze la prepararea ceaiului. De la medicii naturisti ai antichitatii si pina la preotul Kneipp, podbalul este pretuit in mod unanim. Frunzele sale proaspete si spalate, puse pe piept ca un terci, ajuta in orice boala grea de plamini, in erizipel si leziuni ale tesuturilor cu umflaturi vinetii si chiar in inflamatii ale bursei sinoviale. Rezultatele acestor comprese cu terci sunt uimitoare. Compresele cu infuzie concentrata din frunze de podbal sunt utilizate in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atit de la flori cit si de la frunze, trebuie inhalati de mai multe ori pe zi in cazul bronsitelor cronice cu accese dese si in insuficienta respiratorie sufocanta. In cel mai scurt timp se va resimti o mare usurare. Picioarele umflate ar trebui scaldate mai des intr-o fiertura preparata din frunze de podbal. Siropul pe care ni-l putem fabrica din frunze de podbal se dovedeste foarte bun in bronsite si alte afectiuni pulmonare. Intr-o oala de lut sau un borcan de muraturi se introduc alternativ un strat de frunze si un strat de zahar nerafinat, se lasa sa se aseze si se umple pina ce nu mai e loc in vas. Apoi se leaga cu 2-3 straturi de celofan si se pune fn gradina, la loc ferit, intr-o gaura facuta in pamint. Se asaza o scindura deasupra si se acopera cu pamint. Caldura constanta stirneste un proces de fermentatie. Dupa 8 saptamini se dezgroapa iarasi oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel obtinut se lasa sa dea 1-2 clocote. Dupa ce se raceste, este turnat in sticle mici, cu gitul lat. Acest sirop este mijlocul nostru de aparare cel mai bun in timpul iernii si al epidemiilor de gripa. Se ia cu lingurita. In astm, in afectiunile permanente ale bronhiilor si ale fumatorilor sunt de mare folos, primavara, 2-3 lingurite de sue de podbal proaspat stors turnate intr-o cana cu supa (impede de carne sau cu lapte cald. Pentru combaterea flebitelor se poate prepara o masa alifioasa din frunze proaspete zdrobite si smintina proaspata, care se aplica pe portiunile inflamate si se leaga usor cu o bucata de cirpa. Sucul stors proaspat din frunze de podbal si picurat in ureche este eficace in durerile de urechi

Mod de folosire: Prepararea ceaiului: Se foloseste 1 lingurita (cu virf) de flori (mai ttrziu, cind apar si frunzele, se pun frunze si flori amestecate in parti egale) la 1/4 litru de apa, se opareste doar si se lasa putin in repaos. Ceai pentru tuse: Daca vreti un ceai expectorant, amestecati flori si frunze de podbal, flori de luminarica, cuscrisor (numit si mierea-ursului sau pluminarica) si frunze de patlagina-ingusta in parti egale. Din acest amestec de plante se iau 2 lingurite la 1/4 litru de apa si se oparesc! Se beau zilnic, calde, inghititura cu inghititura, 3 cesti cu acest ceai indulcit cu miere. Comprese: Frunzeie proaspete se zdrobesc si se freaca pina iese un terci care se aplica sub forma de comprese. Inhalatie: Se opareste 1 lingura (cu virf) de flori si frunze si se inhaleaza vaporii sub o cirpa. Se repeta de mai multe ori pe zi. Bai de picioare: 2 miini pline de frunze de podbal, se fierb intr-o cantitate de apa corespunzatoare; se lasa sa stea putin. Durata baii - 20 minute. Suc proaspat: Se stoarce sucul din frunzele proaspat spalate, cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic. Sirop si amestec de ceaiuri contra tusei si a raguselii: A se vedea fragmentele respective de text.

Ciubotica - Cucului (Primula officinalis - P. veris)

Descriere: Florile galben aurii ale acestei specii de ciubotica-cucului raspindesc o mireasma placuta, asemanatoare merii si formeaza o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri, care se ridica din centrul unei reozete. Aceasta varietate se mai numeste si aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gastei, tita-caprei, tita-oii, urechita -ursului. Ea creste cu precadere pe cimpiile din zonele deluroase si prealpine. Foarte raspindita Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de ciubotica-cucului, dar si de aglici, agrisel sau tita-vacii, creste pe mai toate cimpiile, la margini de paduri si sub tufisuri se poarta pe tulpina inalta o umbrela florala de un galben deschis, ce un parfum slab. Forta ei curativa este egala in valoare cu cea a Primulei officinalis, putind fi folosita exact in acelasi fel. O alta subspecie, Primula auricula, cunoscuta sub denumirile de urechea-ursului , ciubotica -cucului, ciubotica-ursului, urechea-soarecelui, urechiuse, este o planta alpina, care se afla sub stricta octrotire a legii, neavind deci voie sa fie culeasa.Aflindu-ma intr-o societate, vecinul meu de masa mi-a povestit ca este a Gallspach la cura. Aceasta fusese ultima sa speranta. Intrucit cura se apropia de sfirsit probabil fara nici un rezultat, nu stia ce sa mai faca. In ciuda somniferelor foarte puternice, nu putea dormi. Neurologii din Linz si Viena nu l-au putut elibera de acest calvar: Cind se intindea seara in pat, mort de oboseala, il cuprinde o durere parca i-ar stinge cineva o tigara aprinsa pe partea anterioara a labei piciorului. Din aceasta cauza este fizic si sufleteste la pamint si in pragul disperarii. I-am spus ca stiu un ceai excelent contra insomniei. Dar va avea el oare efect imdediat din pricina administrarii indelungate a unor somnifere dintre cele mai puternice? - A incercat. Am facut cunostinta pe 7 decembrie 1996. Sapte zile mai tarziu am mers in vizita la niste amici de-ai lui care mi-au comunicat inca din usa bucuria ca prietenul nostru comun isi recapatase somnul. In acelasi timp ii disparuse si durerea din laba piciorului. Ceaiul ii ajutase sa-si regaseasca sanatatea in cel mai scurt timp, inlaturind si toate tulburarile nervoase. Medicul care-l trata l-a rugat apoi sa-i dea reteta acestui ceai special contra insomniei:50 grame de ciubotica-cucului25 grame de flori de levantica10 grame de sunatoare15 grame de con de gamei5 grame de radacini de odolean. Se opareste 1 lingurita (cu varf) din acest amestec cu litru de apa si se lasa sa stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, in inghitituri mici, inainte de culcare. Se poate induclii cu putina miere dupa gust.Ceaiul ar trebui preferat orcarui somnifer chimic. Acestea din urma distrug sistemul nervos, in timp ce ceaiul inlatura toate tulburarile nervoase.Mama mea culegea in fiecare primavara ciubotica-cucului pentru ca stia ce influenta linsititoare are asupra inimii si a nervilor. Se aduna intraga umbrela florala superioara. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori. Exista o fotografie de-a lui in care poate fi vazut cu ciubotica-cucului in mina. Prin efectul ei depurativ, ciubotica-cucului elimina toate substantele toxice care duc la artrita (guta) si boli reumatice. Preotul Kneipp afirma: