plante medicinale

Upload: alina-vasiac

Post on 14-Oct-2015

176 views

Category:

Documents


11 download

DESCRIPTION

Informatii selectate de pe web

TRANSCRIPT

Criasa rdcinilor: TTNEASA (Symphytum officinale)

- Se recomand n cancer de intestine, stomac i prostat, ulcer, cancer de piele, luxaii, fracturi, arsuri i hemoroizi -

Plant cu puteri magice de vindecare, secretul ei este alantoina, o substan cu proprieti antitumorale i anticancerigene, ale crei virtui vindectoare au fost elucidate prin experiene de laborator.Recoltarea:rdcinile se recolteaz, toamna, n octombrie i noiembrie, sau la sfritul iernii i nceputul primverii, n lunile februarie-martie-aprilie. (Acum, n intervalul cuprins ntre lunile ianuarie i martie, rdcinile secret maximum de alantoin.) Frunzele i florile se recolteaz n timpul nfloririi (mai-august), pe timp frumos, dup ora 10.00, cnd planta secret maximum de principii active.

Preparate din Ttneas

Pulberea de TtneasRdcinile uscate se macin fin, cu rnia de cafea; dac mai rmn buci nemcinate, se face o cernere. n principiu, doza la aduli este de o linguri de 3 ori pe zi. Pulberea se ine sub limb vreme de 10-15 minute, apoi se nghite cu puin ap. La copii ntre 2 i 12 ani, doza se njumtete, iar la copii sub 2 ani, se aduce la o treime.

Maceratul la receLa o can de ap, se pun 2 lingurie de rdcin de Ttneas, mcinat cu rnia electric de cafea. Se las 8-10 ore la macerat, dup care se filtreaz. Se obine un lichid uor vscos, puternic emolient, cu efecte cicatrizante i calmante gastrice, dar i expectorante, deosebite. Se beau 2-3 cni de macerat la rece pe zi, de obicei pe stomacul gol.

Decoctul de TtneasSe fierb 2 lingurie de pulbere de Ttneas ntr-o jumtate de litru de ap (dou cni) timp de 5 minute, dup care se las s se rceasc i apoi se filtreaz. Se amestec jumtate de litru de decoct astfel obinut cu nc jumtate de litru de macerat la rece. Preparatul obinut se bea n 3-4 reprize zilnic, pe stomacul gol.

Tinctura de TtneasSe pun 20 linguri rase de pulbere de Ttneas (obinut prin mcinare cu rnia electric de cafea) ntr-un vas; se adaug apoi alcool de 75 (3 pri alcool alimentar 96 i o parte ap), att ct s cuprind pulberea i s rmn o pelicul de alcool de 4-5 cm deasupra. Se las la macerat vreme de 10 zile, apoi se stoarce i se filtreaz. Se ine n sticlue mici, nchise la culoare. (Preparatul poate fi cumprat i n magazinele naturiste, sub licena "Dacia Plant" Sebe, Alba.)

Extractul fluid de TtneasDin tinctura astfel obinut se pun ntr-o farfurioar curat 4-5 lingurie i se las vreme de 4-6 ore la evaporat, pn cnd volumul scade de circa trei ori. Se obine o past nchis la culoare i foarte vscoas, cu efecte antitumorale i cicatrizante cu totul deosebite.

Tratamente interne

* Cancer- Ttneasa este un adjuvant preios pentru mai multe forme de cancer, fiind folosit intern, drept remediu principal n vindecarea spectaculoas a unor cazuri de cancer la intestin, prostat, stomac. Se administreaz decoctul, 1 - 1,5 litri pe zi, pe stomacul gol, n 3-4 reprize, din care una obligatoriu dimineaa, la sculare, nainte de a mnca sau a consuma altceva. n tratamentul cu Ttneas al cancerului este strict interzis consumul de carne, zahr, alimente cu conservani, prjeli. Regimul alimentar va fi compus din minimum 50% cruditi. Se fac cure lungi: de la 6 luni, la doi ani. Acelai tratament este valabil pentru cancer la ficat, fibrom uterin, polipi stomacali.* Gastrit hiperacid i ulcer- se combin pulberea de Ttneas n pri egale cu pulbere de flori de tei. Se ia o linguri din acest amestec, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb 15 minute, dup care se nghite cu puin ap.

Tratamente externe* Cancerul de piele- Se aplic extract fluid de Ttneas de trei ori pe zi, pe locul afectat. Pentru a spori aderena pe esutul tratat, se adaug n extract, nainte de aplicare, 10-20 de picturi de tinctur de propolis. Extractul fluid se ntinde cu o bucic de vat pe toat suprafaa, care anterior a fost curat cu ap fiart i rcit sau cu ap de tre (obinut prin macerarea a dou linguri de tre proaspete ntr-un pahar de ap, 4-5 ore).* Aluniele care tind s se transforme n formaiuni tumorale.Se amestec tinctura de Ttneas cu tinctura de rostopasc (o gsii n comer, preparat "Dacia Plant") i se evapor dup metoda descris la obinerea extractului fluid. Se fac aplicaii pe locul afectat, de patru ori pe zi, apoi se las s se usuce fr bandaj, n aer liber (locul s nu fie acoperit de mbrcminte) mcar 20 de minute (de preferat ar fi 1-2 ore). Aceste formaiuni dispar n 2-4 sptmni.* Entorse, luxaii, fracturi- pe entorse i luxaii se aplic comprese cu tinctur de Ttneas sau se face un masaj foarte uor, cu extract fluid de Ttneas. Pe fracturile care se consolideaz cu ntrziere, se aplic extract fluid, de dou ori pe zi.* Rni pe colul uterin- se pune decoctul de Ttneas n irigator i se fac splturi zilnice, timp de dou sptmni. Dup introducerea decoctului, bazinul se ine mai ridicat dect trunchiul, aa nct lichidul s ajung n profunzime. O alt metod de tratament este combinarea n proporii egale a tincturii de Ttneas, de coada-oricelului (se gsete n comer) i de propolis, i evaporarea lor dup metoda descris la obinerea extractului fluid. Se iau cu o sering fr ac 5-8 ml din acest extract i se introduc n vagin, dup care vreme de 15 minute, facei lumnarea, cu picioarele sprijinite pe un perete (statul pe umeri cu spatele ridicat, de la orele de gimnastic) sau n alt poziie cu bazinul ridicat. Tratamentul se face de una-dou ori pe zi, dureaz dou sptmni i este foarte eficient.* Hemoroizi- se aplic extract fluid de dou ori pe zi pe zonele afectate. Suplimentar, se fac clisme cu 200 ml de decoct de Ttneas - o dat la trei zile (cel puin). Se folosesc plante laxative i se introduc cruditi n alimentaie, pentru mrirea tranzitului intestinal. n locul extractului fluid, se pot folosi cu succes i unguentele de Ttneas din comer: unguentul cu Ttneas de la "PlantExtrakt" Cluj, crema Hebe Radex de la "Plantavorel" Piatra-Neam etc.* Arsuri de gravitate mic, rni vechi ori care se vindec greu, cicatrice inestetice- se trateaz eficient, prin pensulri fcute de dou ori pe zi pe locul afectat cu tinctur sau, cnd nu este suportat alcoolul, cu extract fluid.[sapou]Rdcina de Nalb(Radix althaea)[/sapou]Tuse, bronite, infecii renale, enteritAre o descriere pe larg in Formula AS nr. 1074 din 2013. Rdcinile se folosesc cel mai mult sub form de macerat, mucilagiile din compoziia rdcinii fiind solubile n ap rece.

Tratamente interne

Maceratul la receMod de preparare: peste 15 g (o lingur) de rdcin de Nalb mrunit se toarn 250 ml de ap rece. Se las vasul acoperit 12 ore, eventual de dimineaa pn seara. Dup aceast perioad, se filtreaz. Maceratul se ine la loc rcoros. Se va folosi n maximum 24 de ore de la preparare, pentru c se altereaz foarte uor.Adevrat elixir pentru bolile faringelui i laringelui, maceratul de Nalb amelioreaz rgueala, datorit substanelor emoliente, i este un autentic adjuvant n tratamentul celor care sufer de tuse, bronite, infecii renale, tulburri gastro-intestinale sau enterit.Mod de administrare:se bea o can de macerat la rece pe zi, n mai multe reprize.

Tratamente externe

* Amigdalit, infamaii ale coardelor vocale, abces dentar - se face gargar cu macerat de Nalb.* Cuperoz, acnee, dermatit seboreic - se aplic comprese cu macerat de Nalb.* Ulcer varicos - se aplic cataplasmele cu Nalb.Ambele procedee se completeaz cu alifii speciale, preparate n laboratorul Faltis.* Bolile anusului (anite, hemoroizi, fisuri anale) - se fac bi terapeutice cu macerat de Nalb, preparat dup metoda descris mai sus, urmnd apoi tratamentul local cu unguente i supozitoare preparate n laboratorul farmaciei Faltis.

Frumusee* Masc din Nalb i argil - se iau 5 g (o linguri) de argil i macerat de Nalb, ct e necesar pentru a obine o past moale. Se amestec pn la omogenizare, iar mixtura rezultat se aplic pe fa. Pentru efecte optime, este indicat s se in vreme de 15 minute. Se ndeprteaz prin cltirea feei cu ceai de mueel cldu. Se aplic seara.

Rdcina de Ppdie(Radix taraxaci)

Afeciuni renale, reumatism, boli de pieleSe pare c rdcinile Ppdiei sunt mai bogate n principii active, de aceea este bine ca extractele s se prepare din rdcini. Din pcate, n magazinele cu produse naturiste, ceaiul din rdcin de Ppdie este foarte greu de gsit, de aceea, recomand ca rdcina de Ppdie s fie recoltat de cei care pot i doresc s o foloseasc n gospodrie, avnd n vedere c este una dintre cele mai comune i mai rspndite plante de pe teritoriul Romniei, gsindu-se din abunden att la es, ct i la deal sau n zonele montane.Cura cu decoct de rdcin de Ppdie contribuie semnificativ la normalizarea circulaiei sngelui i a ritmului cardiac i este un valoros tratament adjuvant n ciroza hepatic, cistit i dereglri ale glandei tiroide. Decoctul contribuie i la eliminarea calculilor renali (cunoscutele pietre la rinichi), fiind un bun diuretic.

Tratamente interne

* Afeciuni renale - datorit principiilor amare, Ppdia tonific ficatul obosit, stimuleaz activitatea rinichilor i a intestinelor, fiind considerat un detoxifiant de elecie.n afeciunile renale, tinctura de Ppdie combinat cu tinctur de hrean (se iau 30 picturi, de 2 ori pe zi) se poate asocia cu gelulele cu albastru de metil preparate la farmacia Faltis. Efectul este imediat.

Tratamente externe

* Dureri reumatice i articulare, probleme dermatologice - bile cu fiertur (decoct) din Ppdie au un bun efect relaxant, dar i de eliminare a toxinelor, pielea fiind unul dintre filtrele de dezintoxicare ale organismului. Bile cu Ppdie alin durerile reumatice i articulare, fiind recomandate i pentru calmarea iritaiilor produse de afeciunile dermatologice.Reet: 100 g rdcin de Ppdie se fierb timp de 10 minute n 2 litri de ap, dup care se filtreaz prin tifon dublu. Soluia rezultat se toarn n cada cu ap cldu.Frumusee* Masc de fa cu argil i Ppdie - se obine amestecnd 2 linguri de praf de argil cu decoct de Ppdie, pn se obine o past subire, care poate fi ntins pe fa i gt. Masca este lsat s acioneze vreme de 15 minute, dup care poate fi ndeprtat prin splare cu infuzie cldu de mueel.

Rdcina de Cicoare(Radix cichorii)

nainte de 1989, pulberea de Cicoare amestecat cu nut, ovz, orz i urme de cafea natural a fost o alternativ la cafeaua arabic, aceasta fiind foarte greu de gsit n comer, la vremea respectiv. Acest surogat (cei mai n vrst i aduc aminte) era numit n jargonul urban "Nechezol", fcndu-se cozi interminabile cnd se "bga" n alimentare. Bucuretiul era privilegiat, pentru c pe pia era mai mult "nechezol", i cnd veneai din provincie la Bucureti, cutai s te ntorci acas, pe lng altele, i cu o pung din aceast "cafea".Pulberea de Cicoare se obine prin mcinarea rdcinii uscate. Dac aceast rdcin este prjit, se poate prepara cafeaua de Cicoare, o butur reconfortant i plcut, care prezint avantajul c nu conine cofein.Din punct de vedere terapeutic cartea de vizit a rdcinii de Cicoare este impresionant, ea fiind folosit n bolile aparatului digestiv, hepatobiliar, aparatului cardio-respirator, n alergii, afeciuni dermatologice, boli metabolice (diabet, colesterolemie, trigliceridemie). Dar pe lng toate aceste virtui, se acrediteaz din ce n ce mai mult ideea c preparatele farmaceutice din Cicoare regleaz metabolismul organismului, n sensul c, luate nainte de mas, stimuleaz hormonul foamei, numit grelin, iar luate dup mas, stimuleaz hormonul saietii, numit leptin, care ntrzie apariia apetitului. Dac aceast ultim ipotez se va adeveri, va fi o alternativ de combatere a mult discutatului fenomen yo-yo, care se instaleaz dup o cur intens de slbire, cnd organismul ia proporii, crescnd n greutate chiar dac consumul de alimente e mai mic.Reet:peste o linguri de rdcin uscat i mrunit se toarn o can de ap clocotit. Se las 10 minute la infuzat. Se strecoar. Se beau 2-3 cni pe zi. Are aciune laxativ.La farmacia Faltis se prepar un extract fluid de Cicoare, care li se recomand caecticilor (celor slbii) pentru declanarea poftei de mncare.Suntem n plin proces de verificare dac pulberea de Cicoare, sub form de ceai, consumat dup mas, va mpiedica apariia apetitului. Le recomandm persoanelor care au fcut o cur intens de slbire s bea o can de ceai de Cicoare prjit dup fiecare mas. Sugerm aceast soluie tuturor celor ce se tem de efectul yo-yo.

Rdcina de Ferig(Rhizoma filicis maris)

Tratamente interne

Viermi intestinaliPreparatele din Ferig pentru uz terapeutic sunt foarte neplcute la gust, de aceea se recomand ca planta s se foloseasc sub form de sirop.Reet:Se prepar un decoct dintr-o lingur de rizomi de Ferig proaspei rzuii (nu uscai) i 100 ml ap, iar peste decoctul rezultat, dup filtrare, se adaug 100 g zahr i se mai fierbe 10 minute. Se administreaz dimineaa, pe stomacul gol, cte o lingur n dou reprize, la interval de 15 minute. Dup 2 ore de la administrare, se folosete un purgativ, de exemplu, sare amar (30 g) sau 2 linguri de ulei de ricin, pentru evacuarea viermilor paralizai.Contraindicaii - la supradozare, Feriga poate provoca fenomene toxice de ordin gastrointestinal (vom, grea), somnolen, tulburri vizuale.

Rdcina de Lemn-dulce(Radix liquiritiae)

Tratamente interne

ndulcitor pentru diabeticiReet:100 g rdcin de Lemn-dulce mrunit se las la macerat cu 200 ml ap, n care s-a dizolvat 5 g (1 linguri) de bicarbonat alimentar, timp de 3 zile, agitndu-se de cteva ori pe zi. Maceratul se nclzete apoi pe baie de ap, timp de 10 minute. Urmeaz strecurarea i stoarcerea prin tifon dublu. Se las la rece timp de cteva zile, dup care se decanteaz, ndeprtndu-se reziduul. Se pstreaz la frigider i se folosete ca edulcorant.

Tratamente externe

Cataplasme cu Lemn-dulce pentru afeciuni reumaticeSe iau cantiti egale de rdcin de Lemn-dulce pulverizat foarte fin i argil. Separat, se prepar o infuzie de troscot (1 linguri de plant la o can de ap). Se amestec pulberile cu ceaiul pn se obine o past. Preparatul se ntinde pe zona afectat, acoperindu-se cu o folie de polietilen. Se ine cteva ore, nfurnd locul bolnav i cu un fular de ln. Aceast cataplasm se poate folosi i n cazul diferitelor afeciuni dermatologice autoimune, precum Lupus eritematos, psoriazis, pemfigus, sclerodermie.Pentru completarea tratamentului, se recomand crema Benzofenil forte, preparat n laboratorul farmaciei Faltis.

Rdcina de tevie(Radix rumicis)

Laxativ de excepieReet:2 linguri de rdcini de tevie proaspete se fierb cu 200 ml ap, timp de 10 minute, se las n repaus 15 minute, apoi se filtreaz. Decoctul se bea ndulcit cu miere, seara, nainte de culcare. Pn dimineaa, apare efectul laxativ al ceaiului.

Rdcina de Spunari(Radix saponariae)

Mama spunurilorRdcina de spunari poate fi considerat mama natural a spunurilor i detergenilor, datorit coninutului n saponine triterpenice.

Modul de preparare a unui "spun natural": 200 g rdcin de Spunari se fierb cu 1 litru de ap, de preferat distilat sau de izvor, timp de 10 minute, apoi se adaug o lingur de bicarbonat de sodiu (poate fi i cel alimentar). Se las n repaus timp de o or. Saponinele din rdcin devin solubile n prezena bicarbonatului. Se filtreaz. Extractul rezultat poate fi folosit att ca spun, ct i ca ampon.

Farmacistul Ion Bobaru poate fi gsit la Farmacia Faltis din Brila, Calea Galai nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail:[email protected] informaii despre procesarea plantelor medicinale sau alte preparate produse n laboratorul propriu. Gama de preparate poate fi vizualizat pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.roFarmacia sa deine "Certificat de bun practic farmaceutic pentru prepararea medicamentelor", acordat de Colegiul Farmacitilor din Romnia.Proprietile terapeutice ale zpezii

Aparent, ne aflm n faa unui paradox: cum ar putea fi zpada i frigul - coautorii unui ntreg cortegiu de boli care abund n sezonul rece - factori de vindecare? Rspunsul e, totui, simplu: dozndu-le corect, aa nct s creasc rezistena organismului, nu s o scad. Expunerea controlat la frig, procedurile cu zpad efectuate o perioad corespunztoare de timp sunt mijloace excepionale de clire i revigorare, care ne pot aduce o adevrat imunitate la boli, cu condiia s tim cum i cnd s apelm la ele. Apoi, zpada, prin efectul su termic, este un puternic antiinflamator, calmant al usturimii i al mncrimilor, vasoconstrictor i tonic pentru piele. n alternan cu cldura i cu efortul fizic, zpada este un excelent reglator al circulaiei periferice, precum i un stimulent imunitar redutabil. Apa rezultat din topirea zpezii are calitile apei de ploaie, fiind indicat pentru ntreinerea pielii i a prului, precum i pentru tratarea anumitor afeciuni ale acestora. Mai multe despre efectele vindectoare i despre indicaiile terapeutice ale zpezii vom afla, ns, cunoscnd procedurile sale de utilizare.

Clcatul pe zpad

Este o metod de vindecare frecvent recomandat de printele medicinii naturiste - preotul german Sebastien Kneipp - pacienilor si cu o mare sensibilitate la bolile specifice sezonului rece. Modul de aplicare a acestei metode este foarte simplu: ne desclm de ghete i osete, dup care pim vreme de 30-40 de secunde prin zpad desculi. La sfritul acestui interval de timp, ne nclm la loc, dup care mergem cteva sute de metri n pas alert, rulnd bine talpa pe sol, pentru a pune sngele n micare. Primul efect l vom simi n maximum 10 minute: picioarele se vor nclzi foarte tare i o cldur extrem de plcut se va rspndi n tot corpul, concomitent cu o senzaie de nviorare i tonus fizic. Repetnd de 2-3 ori pe sptmn aceast procedur, a crei durat o vom mri progresiv la trei minute (dar nu mai mult!), vor aprea i efectele terapeutice specifice. Clcatul prin zpad este o excelent metod de prevenire a cistitelor i infeciilor urinare (inclusiv formele recidivante sau cronicizate), anexitelor i metro-anexitelor, a puseelor reumatice, a insuficienei circulatorii la nivelul tlpilor, a bolilor vasculare la nivelul picioarelor. Mai ales persoanele care sufer de frig iarna i au mai tot timpul picioarele reci vor beneficia din plin de aceast procedur, care mai este indicat i pentru prevenirea crizelor de sciatic, a crceilor, a deranjamentelor digestive care apar din cauza frigului.

Frecatul minilor cu zpad

Procedeul se aseamn foarte bine cu cel prezentat anterior: se freac minile cu zpad, vreme de 1-2 minute, dup care se pun mnui clduroase i se fac micri cu degetele i ncheieturile minii, pentru punerea n micare a sngelui. n cteva minute, palmele i degetele se vor nclzi puternic i i vor recpta sensibilitatea parial pierdut n contact cu zpada rece. Este un tratament pentru mbuntirea circulaiei i creterea rezistenei la frig la nivelul minilor, pentru mbuntirea reflexelor atunci cnd este ger afar, pentru prevenirea degerturilor. De asemenea, mrete imunitatea la nivelul pielii palmelor, fiind un bun adjuvant n combaterea anumitor infecii i eczeme, mai ales dac dup revenirea de la frig se face tratamentul specific, care va avea o eficien mult mai mare. Procedeul va fi completat cu aplicarea unui unguent gras pe mini, la persoanele la care pielea se usuc i tinde s se crape n contact cu frigul.

Frecatul corpului cu zpad

n Dobrogea, n Brgan, precum i n anumite sate de munte din Moldova, exista obiceiul ca, imediat dup prima ninsoare, copiii s fie dezbrcai i apoi frecai cu zpad ntr-un troian, vreme de cteva secunde, dup care erau nvelii i pui lng sob, pentru a se nclzi. Este un procedeu ancestral de clire, consemnat de mai muli etnologi, al crui scop era s-i fereasc pe cei mici de rceli i de bolile de plmni, s-i nvioreze i s le dea poft de mncare, s le risipeasc teama de frig i s-i ajute s se integreze n natur n orice anotimp.n anumite sate din Basarabia, flcii i fetele mergeau la revrsatul zorilor n cete separate i se frecau, vreme de cteva minute, cu zpad pe tot corpul, pentru a deveni "curai, frumoi i luminoi ca omtul", dup care se mbrcau clduros i o luau la goan pentru a se nclzi. i maturii aplicau acest procedeu, pentru a le crete puterea fizic, rezistena la boli i a se "spla de oboseala i de necazurile de peste an". De fapt, prin aceast metod destul de dur, dar i foarte eficient, erau puse n valoare att calitile terapeutice, ct i cele magice ale zpezii, care era vzut ca un agent purificator, capabil s absoarb i s elimine bolile, tensiunile sufleteti i necazurile. Din punct de vedere terapeutic, aceast procedur este eficient pentru prevenirea bronitelor i a gripelor, pentru dinamizarea circulaiei periferice, pentru profilaxia reumatismului, a degerturilor, precum i a majoritii bolilor care se agraveaz la frig. De asemenea, frecatul cu zpad este eficient contra unor tulburri emoionale, cum ar fi depresiile pasagere sau cronicizate, strile de astenie, diferite fobii, atacurile de panic, crescnd nu doar rezistena fizic, ci i pe cea psihic.

Comprese cu zpad i ghea

Sunt recomandate n special pentru punerea n valoare a efectelor calmante, antiinflamatoare i anestezice ale zpezii i gheii, la nivelul pielii. Modul de aplicare este simplu: o mn de zpad sau o bucat de ghea se pune pe zona afectat (eventual pe o folie de nailon), unde se ine 5-10 minute, dup care se ndeprteaz i se las zona s se usuce. Dac este necesar, procedura se aplic dup 10 minute, din nou. De regul, aceast aplicaie nu se face n aer liber, la frig, deoarece poate deveni dureroas i poate produce degerturi, hipotermie etc. Se aduce zpada n cas. Este recomandat pentru combaterea strilor de mncrime i/sau usturime care apar n cazul unor afeciuni ale pielii, cum ar fi herpesul, erizipelul, diferite eczeme infecioase. De asemenea, este recomandat n cazul contuziilor (vntilor), pentru a le limita extinderea, a entorselor (cnd se ine zpada sau gheaa ntr-o pung de plastic, vreme de minimum o or, pe zona afectat).

Splturi cu ap de zpad

Apa rezultat din zpad este un adevrat elixir pentru piele i pentru pr, fiind extrem de pur, n mare parte demineralizat i avnd de asemenea o misterioas compatibilitate cu tegumentele umane. Se obine simplu, prin nclzirea pe calorifer sau pe sob a zpezii, ntr-un vas de mare capacitate (din 10 litri de zpad afnat abia dac rezult 1 litru de ap) i se folosete imediat dup topire. Se fac splri ale prului cu aceast ap de zpad, nclzit i pus ntr-un lighean, pentru combaterea mtreii, pentru a ntri firul de pr i a mpiedica despicarea vrfurilor sale, pentru a elimina descuamarea pielii capului. De asemenea, apa obinut din zpad este excelent pentru cltirea prului dup ce am folosit "ampoanele" naturale, pe baz de glbenu de ou i tincturi de plante (la un glbenu de ou se pun 2 lingurie de tinctur de urzic i patru linguri de ap i se amestec foarte bine). Aceste ampoane pe baz de glbenu, n combinaie cu apa de zpad, spal foarte bine prul, mpiedic formarea mtreii i devitalizarea firelor de pr.

Bile de soare pe zpad

Cteva zeci de minute petrecute pe zpad, ntr-o zi cu soare puternic, sunt un tonic extraordinar pentru corp i pentru psihic. Razele soarelui reflectate n zpad i dubleaz sau chiar i tripleaz acesteia luminozitatea, extraordinara baie de lumin astfel creat fiind receptat la nivelul ochilor i al pielii. Pentru a beneficia de efectele terapeutice ale acestei bi de soare trebuie s ne dezvelim pentru 10-20 de minute chipul, gtul i minile - un demers suficient pentru ca n corp s creasc exponenial producia de vitamina D, pentru ca fotoreceptorii de la nivelul pielii s trimit semnale pozitive sistemului nervos central, care ne va induce o stare de tonus i optimism, pentru ca pielea expus la soare s nceap s capete un bronz cu adevrat consistent.Este o procedur simpl, cu efecte benefice rapide, dar de care nu trebuie s abuzm, pentru a nu rci, pe de o parte, i pentru a nu cpta arsuri solare serioase, pe de alt parte. De asemenea, ochii neprotejai pot suferi adevrate leziuni n contact cu excesul de lumin care apare prin reflectarea soarelui puternic n zpad.

Precauii i contraindicaii ale aplicaiilor cu zpad

Aa cum am artat, zpada este un remediu puternic, care n doze mici i bine controlate, face foarte mult bine. n exces, ns, poate crea mari neplceri i poate afecta grav sntatea. De aceea, la aceste tratamente nu vor recurge persoanele care au boli acute, cum ar fi virozele respiratorii, bronita, pneumonia, tulburri circulatorii grave ori cele care sunt n convalescen. De asemenea, persoanele foarte sensibile la frig vor face tratamentele cu zpad un timp foarte scurt, mai ales la nceput, pentru a nu ajunge la hipotermie. Aplicaiile cu zpad direct pe piele nu se vor face niciodat n aer liber, n zilele foarte geroase, mai ales dac este i vnt, ntruct pericolul de a face degerturi este foarte mare.

ZPADA I FRUMUSEEA

* nfrumusearea tenului- aplicarea vreme de 2-5 minute a unui bulgre de zpad direct pe pielea obrazului, care va fi frecat uor cu el, are efecte de curare, de revigorare i de tonifiere.* Rentinerirea pielii- aceeai procedur fcut vreme de cteva sptmni, dimineaa i seara, red pielii elasticitatea, fermitatea i culoarea plcut, plin de prospeime. Pentru a mpiedica formarea i extinderea ridurilor, dup tratamentul cu zpad, se va aplica, la cinci-zece minute dup efectuarea procedurii, o crem hidratant.* Curarea tenului- se face cu un tampon de vat nmuiat n ap obinut prin topirea zpezii, acest remediu simplu fiind un excelent demachiant. Apa trebuie s fie ct mai proaspt, ntruct atunci are cele mai puternice caliti de agent de curire i de revitalizare.* Silueta- poate beneficia i ea din plin de pe urma zpezii. De ce? Pentru c mersul rapid printr-o zpad de 20-30 de centimetri nlime pune foarte bine n micare toate grupele musculare de la nivelul picioarelor i abdomenului, tonifiindu-le. Apoi, o bulgreal serioas cu zpad este un excelent mijloc de ntrire a musculaturii braelor i a celei pectorale, constituind o edin de fitness extrem de agreabil. i mai este un secret: acest gen de "activiti" ne ajut s ne rentoarcem la clipele fericite ale copilriei, cu eterna sa bun dispoziie.

Pentru rsaduri sntoasePentru a crete roii sntoase i viguroase, dup ce le plantai i se nal un pic, udai-le cu 1 parte gina i 3 pri de ap.

ngrmnt naturalUdai plantele din ghiveci cu za de cafea. Acioneaz ca un ngrmnt natural. Acelai efect l au cojile de ou pisate mrunt.Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, trebuie sa fie pregatit inca din timpul verii, in felul urmator : dintr-un loc inierbat, pajisti, izlazuri, etc., se vor face brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se vor aseza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putea putrezii mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.In lipsa unui loc inierbat se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face ca pamantul de rasadnita sa fie mai permeabil si mai usor.Simplu.Ceaiul, mai ales cel negru, dar la fel i cel verde (ceaiurile de fructe la pliculee au ca baz ceaiul negru) sunt depozite de nutrieni, mai ales de azot. Astfel, la momentul repicatului rsadurilor vom aduga n lcaurile de plantare cte o linguri din minunia hrnitoare. Ce plante mulumite vom avea! Mai cu seam roiile i castraveii.Apoi, dac avem de pus mazre ori fasole i n lcaul de plantare aruncm cteva pliculee de ceai (folosite, firete) vom asigura nu numai o umiditate constant, dar i bunti pe ntreg parcursul perioadei de vegetaie. Materialul din care sunt confecionate pliculeele de ceai are aceast capacitate de stocare a umezelii.Ca s ne hrnim rsadurile vom face astfel: luam un borcan de 3 litri, punem n el un pahar de resturi (za) de ceai, acoperim cu ap fierbinte; lsm sa stea 4-5 zile amestecnd din timp n timp, dup care strecurm i-l folosim cu ncredere.Este foarte bine s folosim resturile de la ceai atunci cnd plantm sau transplantm florile de apartament. Folosind zaul de ceai drept strat drenant nu facem dect s asigurm rdcinilor, care la un moment dat vor ajunge la acest strat, hran numai bun de asimilat, deoarece n st rstimp, ele au reuit s se descompun suficient pentru aa scop nobil. La fel putem proceda i cu plantele pe care le vom planta pe balcon.n grdin, gladiolele vor ntmpina cu urale de bucurie resturile de ceai (dar i zaul de cafea) Procedam cam aa: toamna, dup ce alegem locul potrivit, podiumul, pe care vor defila frumoasele gladiole, aternem un strat de circa 10 cm grosime de za de ceai (fr team se poate amesteca i cu za de cafea) , adugnd nite cenu, acoperim cu pmntul dizlocat n acest scop. Zpada pe aceste suprafee, la timpul intrrii n primvar, va fi mult mai multa vigilent n a se topi, pentru c dedesupt se lucreaz intens la centrala termic. Aa c, vom putea caza gladiolele mult mai devreme dect o fceam n mod obinuit. Dup ce le-am cazat putem, fr team, s mai aplicm un strat , de ast dat de doar 5 cm grosime (din nou, putem folosi combinaia cu zaul de cafea) n calitate de strat de mulci. Astfel, pe tot parcursul nfloririi frumoaselor nu vom avea grija buruienilor curioase. Cei care au aplicat aceast metod ne mprtesc doar lucruri bune: tulpinile sunt ferme, sntoase, rezistente, nalte, cepele, la vreme de dezghiocare, sunt curate i primenite; mndre ne vor prezenta 2 , 3 i chiar 4 generaii de schimb. Tare m bate gndul cel bun s ncerc acelai lucru i cu bulbii de crin, lalele, dalii. Haidei s ncercm! Eu m pun pe treab.Mai este ceva. Dac vrem s accelerm compostarea dar i dac vrem s-i mbuntim structura este suficient s turnm peste compostul n formare cteva pahare de ceai concentrat. Ceaiul stimuleaz descompunerea materiei de compostat, atrage bacteriile care au n grij generarea de acizi, i, astfel, ne alegem cu un compost bogat n acizi.Nu v speriai! Acest lucrununseamna c este un compost acid!!Zaul de cafeaZaul este foarte potrivit ca mulcitor, un excelent ngrmnt natural i ecologic.Prostii, draga mea! Cum poi recomanda zaul ca ngrmnt pentru toate culturile?! Hai, ca afntor mai treac-mearg. Poate i drept hran pentru plantele i culturile care se simt bine ntr-un sol acid . Dar i la restul de plante merge?! Cred c ai ncurcat borcanele, draga mea.Cam aa suna reproul unei cunotine ale mele, priceput, altminteri, n treburile ogrdeti. De aceea, lsnd la o parte orgoliul rnit, dar, nesngernd, ncep s-i explic ce am nvat eu de la cei cu mult temeinicie la nvtur.E drept c s-a mpmntenit ideea c zaul de cafea este acid i c poate fi utilizat doar pentru plantele, respectiv, culturile acidofile, printre care se numr hortensiile (hydrangea), ferigile, afinul, meriorul, rhododendronul, camelia, etc., sau in cazul solurilor cu un pH foarte ridicat. Cu toate acestea, s-a demonstrat c zaul este practic neutru. Cum aa? Asta pentru c cea mai mare parte a aciditiicafeleieste eliminat prin fierbere. Ca afirmaia s fie i mai convingtoare v voi spune c acest experiment are trecut n raportul de specialitate, drept concluzie, urmtoarea afirmaie:Cafeaua prjit are un nivel mediu de aciditate, dar, totodat, s-a constatat c acest acid este solubil n ap i, practic, este eliminat n procesul de fierbere. Astfel, zaul devine din punct de vedere al aciditii neutru, din calculul efectuat, rezultnd o valoare a pH-ului de 6,9, dei cafeaua are o aciditate notabil Aa c, folosii cu ncredere zaul de cafea. Eu una am aplecat urechea la oaptele pline de nelepciune ale specialitilor i nu mi-a prut ru. Este o minunat hran organic pentru plantele i culturile noastre, iar modul su delicat de a afna solul este de admirat.Cum l folosim? n mai multe feluri.Eu i prietenele mele, care au riscat s adopte acest vajnic ngrmnt, l folosim i cnd nsmnm morcovul. Rdcina este curat, sntoas, fr acele gurici negre, dulce i savuroas.Apoi, zaul l putem mprtia de jur-mprejurul plantelor avute n vedere. Pur i simplu presrai i apoi udai. Astfel, azotul va fi eliberat, lent, la rdcinile pofticioase. De presrat trebuie presrat mai rru, cum s-ar zice, nu e necesar s punem za la greu n jurul plantelor, deoarece riscm ca n loc s le facem un bine, s le oprim, sau i mai ru, s permitem formarea crustei, care le va sufoca, nepermind apei i aerului s treac spre rdcinile lor. Mai mult chiar. Dac nu suntem ateni ne putem trezi i cu niscaiva mucegaiuri, pentru c zaul, n cantitate mare i neaerisit recurge la acest mod neprotocolar de protest.Cei care nu vor s se complice cu presratul atent, pot alege s ncorporeze zaul mprejurul plantelor, direct n pmnt. Cu grij, atent s nu rnim rdcinile, cu ajutorul unei spligue, facem un nule (nu mai adnc de 3cm) n preajma plantei, i punem zaul n strat subire, apoi oleac de compost i acoperim cu pmntul ndeprtat. Gata. Planta va fi hrnit i nu va exista pericolul opririi sau a mucegirii. Toat lumea este mulumit!Trandafirii se vor numra printre plantele care v vor mulumi n stilul lor caracteristic. Flori mari, nflorire abundent, frunzi lucios, gras i mulumit. Vrei s avei nite camelii fericite? Oferii-le za. Invitai la o porie de za rododendronii, hortensiile, ferigile, coniferele.Ei, dac dorii ca afinii, meriorii, rchielele, coaczii, agriii s se ntreac n roade savuroase, strngei zaul de la taifasurile cafelite i cadorisii-le.De ce este att de apreciat? S v spun: zaul, drept gustare, este asezonat cu azot n procent de 2%. n calitate de pturic ocrotitoare este demn de respect, practic, pe picior de egalitate cu iarba cosit.Credei c se poate luda doar cu azotul? Greit. Mai avem de adugat magneziul i potasiul, att de apreciate de protejaii notri. i nu am terminat de nirat elementele folositoare, mai este fosforul, rspunztor pentru nflorire i rodire, calciul i fierul, n cantiti numai bune pentru o treab reuit.V supr duntorii? Dac artileria grea este pregtit cu muniie de za putem fi linitii. Se pare c nici conaii nematozi, nici coanele coropinie nu servesc cafele. Credei c furnicile sau melcii apreciaz zaul? Nici vorb. Probabil au probleme cu hipertensiunea, pentru c fug mncnd pmntul cnd se ntmpl s dea de el.Pisicile sau ceii i-au fcut un prost obicei s considere grdina teritoriul nevoilor zilnice? Nu v impacientai! Tocm nite coji de citrice, amestecm cu zaul hrnitor i mprtiem acest amestec picant la baza plantelor si culturilor. Animluele, strmbnd din trufe, i vor alege alt loc, mai potrivit scopurilor lor.se seamana in containere, de preferat in februarie (aici nu stiu ce sa zic, poate ne ajuta cei care sunt veterani intr-ale telinei??!!)cat mai rar posibil, se acopera cu un plastic sau un geam, si se pun intr-un loc calduros 14-20 grade. Vor incolti cam in 3 -4 saptamani.Rasadurile se planteaza la locul definitiv o data cu trecerea pericolului de inghet peste noapte. Inaltimea plantei ar trebui sa aiba cam 7-10cm. Distanta de plantare 20cm una de alta si ar fi foarte bine sa fie mulcite (acoperit pamantul din jurul lor cu un strat vegetal de preferat paiele)In lacasul de plantare punem o mana de mranita/compost, una de cenusa, amestecam bine si udam bine. Atentie, planta nu trebuie plantata prea adanc, ca radacina sa se formeze frumos Mugurele trebuie sa stea afara, ca rozeta capsunelui. La fiecare 10 zile se hranesc cu un ingrasamant verde lichid (macerat de urzica, de gunoi de grajd)si sa nu uitam, din nou, cenusa. cate o mana buna in maceratul folosit. In solurile nisipoase, planta se va hrani mai des: 1 data la 2 sapamani, in solurile bogate mai rarLocul in care creste telina trebuie bine afanat si ingrasat cu ing. organice.ATENTIE: telinei nu-i place sa stea cu picioarele in apa, dar totodata e setoasa tare. Deci pamantul din jurul ei trebuie mentinut jilav in continuu, dar NU UD, asa ca ea va fi udata din abundenta o data la 4-6 zile. Cand planta a ajuns la inaltimea de 45cm, se trece la bandajarea radacinilor cu hartie, un material inchis la culoare sau pahare/recipiente de la inghetata, smantana, iaurturi,(adica ceva mai marisoare) la care se taie fundul si cu gura in jos trecem peste planta, acoperind radacina-capatana.Cam in doua saptamani ar trebui sa avem capatani albe, frumoase.Si inca ceva important-Pemasura ce capatana se dezvolta, trebuie avut grija sa indepartam pamantul din jurul ei si totodata sa rupem frunzele batrane. Astfel nu vom permite formarea de radacini suplimentare in detrimentul capataniiIn speranta ca am putut sa fiu cat de cat de folos, spor la treaba!Avantajele fata de metoda clasica?1. nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat;2. nu trebuie musuroit in jurul plantei;3. grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil;4. adunatul recoltei este o placere.Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana.Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe suprafata vizata eiseamana din toamna siderate(mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,). Cand masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavara, cand, dupa iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni.Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut mai inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face! pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem in ordine de sahla distanta de 15-20 tuberculiimai mari si 10-12 cei mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, aprozare etc,- teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate bunatatile posibile si imposibile ci fie de la magazinele de specialitate sau statiuni de cercetare, fie de pe la tara, ma rog stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa.Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta fac astfel: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze) in grosime de 20-25cm, dar nu mai putin in schimb puteti punepana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Ce va ramane de facut va fisa pastram stratul la 25-30 cm constantprin adaugare fie de paie sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau de unde mai aveti.Cat priveste monstrii colorazi, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste mirosul paielor in descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la suprafata! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau nu. Metode bio exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de colorado), dar asta, poate, intr-o alta interventie.Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in mod traditional, ei vor lua avant repede.Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?!Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm? Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara niciun efort.Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele! Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza drept samanta la anul.Am gasit in cartea mentionata faptul ca un bun repelent pentru Colorado este hreanul care mai e eficient si impotriva altor daunatori printre pomii fructiferi. In plus exista (in agricultura biologica ) ceea ce se numeste alelopatie (vecinatati bune si vecinatati rele). Exista recomandarea ca orice cultura sa fie intercalata pe randuri cu una sau mai multe plante care o protejeaza. Pentru cartofi vecinii rai sunt : tomatele, varza si telina, sfecla rosie si mazarea; vecinii buni sint : falsolea oloaga, guliile, menta, hreanul, spanacul si mararul;vecinii neutri sint :andivele,cartofii,castravetii, capsunile, ceapa, cicoarea,condurasii, dovleceii, fasolea urcatoare, feniculul,morcovii, musetelul, napii, patrunjelul, salata capatana, salata foi, salvia,sparanghelul,porumbul zaharat,pomii fructiferi, reventul, ridichile, usturoiul.Mai exista un macerat de melci (limacsi) care se pare ca e eficient si pentru Colorado nu doar impotriva melcilor.Intr-o galeata se introduc cateva zeci de limacsi sectionati in 2 sau omorati prin oparire.Peste acestia se toarna apa.Dupa 10 zile melcii s-au descompus si maceratul se administreaza cu stropitoarea searaDaca noaptea a plouat tratamentul se repeta.Galeata se administreaza mereu cu noi cantitati de melci.Pentru intarirea generala a plantelor exista diverse preparate din plante (decocturi, plamadeli etc) care protejeaza sau fortifica plantele impotriva atacului de boli. Acestea pot fi mentionate in alta sectiune daca se va crea.Un bun gospodat stie ca un pamant roditor in combinatie cu o planta, care are radacini sanatos dezvoltate este reteta sigura a unui rezultat pe masura: recolta bogata si curata. O planta sanatoasa si puternica e putin probabil sa fie atacata de daunatori sau agenti patogeni. Un pamant curat si bogat in cele de trebuinta culturilor, va asigura dezvolatrea unui sistem radicular de invidiat plantelor.De ce este musuroirea una dintre regulile de aur de urmat in cresterea tomatelor?Musuroirea ajuta planta sa-si formeze un sistem radicular suplimentar. Mai multe radacini mai multa forta. Mai multa forta imunitate crescuta. Plante sanatoase inseamna recolta bogata. Simplu ca buna ziua.Numai ca, pentru a musuroi trebuie sa stim si cand anume o facem, pentru ca graba strica treaba. Musuroind inainte de vreme, riscam sa sufocam planta si in cel mai fericit caz s-o oprim din crestere, daca nu s-o pierdem definitiv. Asa ca vom fi atenti la urmatorul fenomen dupa plantarea la locul definitiv: crescand,respectiv tulpina lungindu-se, plantei ii trebuie hrana si cum credeti ca ne spune ea ca-i este foame? Isi buburuzeste tulpina, adica pe tija apar mugurii de radacina sub forma unor mici proeminente. Nu uitati ca rosia este , totusi,o planta taratoare, nicidecum dintre cele care cresc pe verticala. De aceea are aceasta capacitate de a-si forma radacini suplimentare.Acesta este semnul ca trebuie trecut la musuroire. Din acele proeminente se vor naste urmatoarele radacini, care vor hrani mai abitir planta. Mai este un indiciu secret de stiut: atata timp, cat tulpina, la baza, are culoarea verde, stam in banca noastra; in momentul in care culoare incepe sa se inchida si arenuante albastrui-violacee, acela este timpul propice de a fi musuroita. Asa procedam de fiecare data cand percepem semnalele.Bine-bine, pe buna dreptate ma veti apostofa, da ce facem cand e prea inalt musuroiul? Ce mai facem atunci? Nimic mai simplu.Fie vom lua masuri din primele momente, adica exact de la plantarea la locul definitiv, fie in preajma primului musuroit. Cum? Avem cateva variante: putem pune drept bordura cateva tigle sau bucati de placaj, lemn, plastic de jur-imprejurul plantei sau, mult mai simplu, confectionam cilindri din pet-uri. Nu trebuie sa aiba o dimensiune standard. Eu am pus pe langa plantutele mele bidoane de apa (5 sau 6litri)pe care le-am taiat la ambele capete, imbracand astfel planta; totodata pot sa si mulcesc, fiind destul spatiu. In felul acesta, pamantul de la musuroire nu va cadea pe laturi, se va mentine la locul lui, acolo unde-i sade asa de bine. Cu cat mai inalt cu atat mai bine!De ce trebuie musuroit la asa o inaltime? Rationamentul este simplu: Se formeaza radacini, radacinile hranesc tulpina, prin care hrana ajunge la frunze. In timpul in care tulpina si frunzele iau viteza radacinile fac un popas si se odihnesc, adica se operesc oleaca din crestere. Apoi vine randul mugurilor florali sa se dezvolte, perioada in care radacinile iar raman pe loc. Ramanand pe loc din dezvoltare nu mai dau randamentul trebuincios si deci nici suficienta hrana celorlate concurente. Si atunci ce ne ramane de facut? Evident, sa o ajutam sa-si formeze mai multe radacini, ca se pricepe de minune la asa ceva, punandu-i la dispozitie materie prima: pamant roditor si mulci.Astfel ajutam sa-si formeze radacini suplimentare, care vioaie vor hrani, practic, continuu planta, iar acele pauze vor fi eliminate in favoarea rodirii. Unde mai pui ca planta devine mult mai fortoasa si mai rezistenta la atacul diferitilor agenti patogeni perfizi.Inca o mica mentiune: o data cu musuroirea, vom avea grija ca locul pamantului dizlocat pentru aceasta operatie (de pe laterale) sa-l completam cu materie organica: mulci, buruieni fara seminte, iarba, carton, rumegus, talas, etc peste care vom presara un pic de pamant. Astfel, pana la strangerea recoltei incepe deja sa se formeze un strat sanatos si bogat. Pe langa acest beneficiu, in procesul de dezintegrare se degaja CO2, atat de necesar plantei si coacerii fructelor. Sa mai amintim sice hrana buna reprezinta un astfel de strat?V-ati obisnuit, cred, deja cu meteahna mea de a scotoci dupa metode neconventionale, mai mult sau mai putin ciudate de abordare a cresterii diverselor culturi. Imi place sa experimentez, sa vad daca cele aflate sunt sau nu conforme cu lauda, daca dau rezultate promise sau sunt prezentate doar de amorul artei.Si tot cautand si scormonind prin diverse arhive, am mai gasit ceva. Metoda agronomului rus I.M Maslov . Ideea pe care se bazeaza aceasta metoda este simpla: ca fructele sa se coaca intr-un timp cat mai scurt, plantei ii trebuie un sistem radicular cat mai puternic si cat mai ramificat. Urmand aceasta logica, agronomumul rus a stabilit doua metode prin care obtinem rezultatul dorit:Metoda 1: planta ingropata orizontalIn brazduta pregatita din vreme, din toamna inca, sau in cel mai rau caz primavara devreme,astfel ca pamantul sa aiba timp sa se taseze si sa incorporeze toate elementele hranitoare pe care avem grija sa le punem, plantam rasadul nu vertical cum se face de regula, ci pe orizontala, culcat, cam 2/3 din lungimea tulpinii.Motul afara. Indepartam de pe portiuna ingropata frunzele si acoperim cu pamant. Adancimea de plantare este de circa 10-12cm. Directia pe care plantam rosiile este NS (motul la N si picioarele la S). In felul acesta, pe masura ce se dezvolta, planta va trage spre sud, spre lumina se indreapta si creste pe verticala.Pe bucata de tulpina ingropata radacinile se vor forma foarte repede. Nu o sa va vina sa credeti, dar aceste radacini nou formate sunt mai dezvoltate si mai zdravene decat a rasadurilor plantate in mod obisnuit, clasic.

Planta se ingroapa orizontal pentru a-si forma radacini suplimentare. Sageata reprezinta directia pe care se planteaza rasadul N-S, apoi este marcata adancimea, 10 cm.Metoda 2: Marcotarea copililor2. Cea de-a doua metoda este chiar mai simpla si la indemana oricarui novice in gradinareala. In acest caz se propune folosirea cpililor in formarea unui sistem radicular solid. Cum? Simplu. Primii cpili laterali sunt lasti sa creasca ceva mai lungi, suficient incat la un moment dat, cand sunt suficient de mari, sa-i ingropam langa planta mama, de-o parte si de cealalta, indepartandu-le in prealabil frunzele de pe portiunea care vine ingropata. Ca si dincolo, motul afara. Ganditi-va ca e un fel de marcotare la urma urmelor.Copilii astfel adanciti se prind foarte repede si, ne spune cu mana pe suflet agronomul in speta, dupa o luna nici nu mai stii cine este copilul si cine mama, ba mai mult, copiii intrec parintii nu numai ca statura ci si ca multitudine de fructe. Si apoi, prin metoda asta nu exista riscul nici ca plantele sa se inghesuie si nici sa-si tina umbra, deci nu se streseaza reciproc pentru ca sunt rude de sange, scuzati, de seva. Specific acestui mod de plantare este faptul ca legarea rodului incepede la mica inaltime, altfel spus, planta nu trebuie sa creasca in inaltime ca sa lege rod.

In stanga: tufa cu cpilii folositi in calitate de marcota roditoare; In dreapta: o tomata plantata in mod traditionalSi inca un lucru interesant, mai ales pentru cei care vor sa creasca aceasta cultura pe suprafete mari: aceasta metoda nu numai ca nu implica costuri suplimentare, dar inovatorul acestei metode ne asigura ca recolta pe care o vom culege va fi de 3 pana la 10 ori (!!) mai mare decat a celei culese de la plantele crescute in mod traditional si da ca exemplu ca de la o planta din soiul De-Barao si de la una dintr-un soi obisnuit de sera a cules cate 30 de kg de planta!Cresterea prin aceasta metoda implica de fapt o intelegere mai profunda a naturii, adica a particularitatilor, acestei plante. Din pacate plantele nu pot grai. Daca ar face-o ne-ar spune, fara tagada, ca amestecandu-se in mersul vietii ei omul n-a tinut cont de niste insusiri ale plantei. El, omul, s-a apucat, cu bune intentii altminteri, sa o agate pe spalieri, sa o propteasca de araci in dorinta de face economie de spatiu. Sigur ca ideea nu e rea, are logica ei, dar doar din punctul de vedere al omului, nu si al plantei. De ce? Pai sa facem un exercitiu de observare si de logica: castravetele, vita-de-vie, fasolea pot creste si rodi minunat catarandu-se pe suporturile puse la dispozitie sau gasite in cale, sustinandu-se si pe sine dar si greutatea darului vegetal. Si asta pentru ca sunt dotate cu mustati, carcei, dispozitive de prindere naturale daruite de Mama Natura.Tomata nu are in dotare asa ceva. Ea este obisnuita sa creasca pe jos si de aceea tinde spre pamant. Si cum Mama Natura se gandeste la toate, s-a hotarat ca pe tomata s-o daruiasca cu harul de a putea sa-si creasca din tulpina radacini, oriunde i se ofera mediu propice hranirii. Sarmele, sforile, spalerii, legaturile cu care o incatusam nu-i permit sa duca o viata normala, chiar daca, si in aceste conditii ea creste, se dezvolta, da roade, are grija de urmasii ei.Iata de ce trebuie sa o ajutam, sa-i facem viata mai usoara, folosindu-ne de aceste trucuri: metodele prezentate si musuroirea. Trucuri care o vor ajuta sa-si dezvolte radacini suplimentare.Am mai spus-o i nu voi conteni s repet: ca s faci un lucru cu noim, trebuie s pricepi de ce se procedeaz ntr-un fel i nu altminteri. n cazul hrnirii trebuie tiut c, n general, plantele au nevoie de treimea de aur: azot fosfor potasiu. Pe lng aceste elemente, mai sunt, firete si celelalte, la fel de importante: magneziu, calciu, fier, bor, cupru, zinc, mangan. De ce? Pentru o dezvoltare armonioas a plantelor i pentru bucuria de a ne nfrupta din roadele lor. Lipsa sau excesul unora dintre elemente duce la un dezechilibru, care se rsfrnge nedorit asupra recoltei ulterioare. O s vi se par, iniial, complicat, tiu, iari pe buze v va sta ntrebarea: la ce-mi trebuie mie s tiu chimie d-asta?Aa am gndit i eu prima dat. Apoi, am realizat c este , totui, important s tiu, ca s pot iei din diferite situaii total neplcute i, astfel, totul a devenit foarte simplu de neles. S v explic, ntr-un mod mai puin stiinific, ce este cu aceste elemente:Azotul este elementul vieii:n lipsalui planta nu mai crete.Cand estedeficitar, observm c frunzele rmn mici, de un verde-glbui, iar nervurile capt o nuan violacee, cele superioare se afl n de 90; florile sunt mici, cresc greu i, de cele mai multe ori avorteaz; la fel i rodul. Fructele sunt mici, puine i fr gust. Dac esten exces, planta se ngraa, devine obez, producnd mult verdea, iar rod mic i anemic sau deloc. Devin sensibile la infecii. De aceea, dac ne bate gndul s punem blegar proaspt sau compot de blegar, mai bine o facem mai trziu, eu a spune deloc. Pentru a suplini azotul, facem bine i ne fabricm niscaiva purin (macerat) din urzici, c-s pe lng toate gardurile.FosforulElementul rodului i energiei.Tot el se ocup i de rdcini ca s creasc puternice, ca la rndul lor, s ajute planta s fie viguroas i imun la boli i duntori i este necesar mai ales plantelor tinere. Cu toate ca roia folosete puin fosfor, ea reacioneaz foarte bine la acest element. Fosforul o ajut s lege rod sntos, fructele s se coac mai repede i s fie sntoase i rezistente la atacul bolilor sau al duntorilor, la diferenele de temperatur. Practic, i confer imunitate.n lipsa lui, planta rmne pitic, tulpinile sunt firave, capt o culoare ntunecat, de un verde-albstrui, iar frunzele inferioare au nuane zmeurii, violaceu-purpurii n partea de jos. Frunzele se rsucesc spre interior. Florile se dezvolt greu. Fructele leag prost, coacerea este mult ntrziat, de multe ori nemaiapucnd s se coac. i de ast dat din impas ne va scoate buna vecinic doamna urzic, n cmrile creia se gasete acest aliment. Pentru c una dintre cauzele deficitului de fosfor este temperatura sub 12 grade, cnd nu mai poate avea loc absorbtia acestui element de ctre plant, vom folosi ca remediu ridicarea temperaturii solului prin udarea cu ap cald.n exces, fosforul este duntor solului pentru c mpiedic asimilarea altor elemente hrnitoare.PotasiulElementul sntii. i el se ocup deimunitatea plantei. Este preferatul tomatelor. Un fel de delicates. n principiu, niciodat nu e n exces. Este bine-venit n orice situaie. Ajut planta s fie rezistent la boli, la temperaturi joase i diferene mari de temperaturi i nu n ultimul rnd, mbuntete calitatea fructelor.In cantitate insuficient, se reduce suprafaa de fotosintez, ceea ce duce la scderea considerabil a recoltei. Frunzele tinere se ncreesc, iar cele btrne devin arse pe margini, se usuc i cad, iar altele ncep s se zdrenuiasc. Fructele se coc neuniform, n-au gust i arom. Unele ncep s putrezeasc, mijlocul se albete i , cu timpul, se lemnific radial.Coaja de banan are un nsemnat coninut de potasiu. Strngem cojile, le marunim i le punem n lcaul n care plantm firul de roie, sau, din vreme n vreme, ngropm pe lng planta matur, spnd n jurul ei un mic an, buntate de comoara potasic. Nu uitam, firete, cenua. Ce mai aliment plin de sntate pentru roia noastr!Apoi, mai estemagneziul, elementul care confer plantei culoarea verde i, care ajut rdcinile s fac provizii de carbohidrai i aminoacizi pentru plant. n lipsa acestui element apare cloroza, adic frunzele ncep s se nglbeneasc n jurul nervurilor, ca mai apoi s ncepe s se usuce. Acest lucru se poate ntmpla mai ales n perioada de coacere a fructelor, cnd crete nevoia de magneziu. Tot cenua i coaja de banan ne vor scpa i din aceast ncurctur.Nu pierdem din vedere nicicalciul, ajutor al fosforului n munca sa de imunizare a plantei prin dezvoltarea armonioas a rdacinilor. Lipsa sau concentraia mic de calciu duce la scderea recoltei, la mbolnvirea fructelor putregaiul vrfului fructului. Frunzele tinere devin clorotice (galbejite), cele batrne devin de un verde nchis, nefiresc.Un rol nu mai puin important n dezvoltarea planteiiljoaciborul. Este foarte util, mai ales n dezvoltarea, coacerea i savoarea fructelor. n lipsa lui frunzele devin vulnerabile, punctul lor de cretere se nnegrete, ncep s se rsuceasc spre interior. Florile, de regul, pic (avorteaz). Fructele ncep s se pteze (ncepe deteriorarea esutului).Pentru c, n pmnt, borul este n cantitate insuficient, vom avea grij s ne aprovizionm de la farmacii, i, ncepnd cu perioada de formare a mugurilor florali, sptmnal vom pulveriza pe circhinai i pe frunze, soluie 1% de acid boric, adic 10 grame la 10 litri de ap. Nu exagerm cu borul, pentru c, n cantitate mare devine toxic i, n loc s ne ajute, mai rau va face.i totui nu le-am trecut pe toate, nu pentru c ar fi mai puin importante; tomata sufer i n lipsa sau excesul de:sulf, mangan, fier, cupru, molibden, clor,zincla fel ca i n cazul celorlalte elemente. Dar, dac avem grij s hrnim cum trebuie cultura noastr, nu avem de ce s ne facem temeri inutile.n parteacu ce hrnimvoi reveni cu amnunte interesante.Cnd hrnimn primul rnd, un lucru foarte important de tiut i de bgat la cap, este acela cniciodatnu hrnim plantele pe timp rece (8 10 grade) sau dac temperatura trece de +28 de grade. De ce? Deoarece cnd este prea rece, creterea este ncetinit, iar hrana ajunge greu, prea lent, la plant, mai ales fosforul, atat de trebuincios.Dac este prea cald, i la ndemn avemdoarngrmnt chimic (iat de ce fug de el ca de cium!), riscm ca hrana s devin otrav, pentru c reacia elementelor chimice la cldur mare este una toxic. Bun. Ne-am facut o idee cenutrebuie fcut. Acum s trecem n revist un , s zicem, grafic de hrnire, foarte util, cel puin pentru mine.Prima hrnire la 20 de zile (3 sptmni) dup plantarea rsadului la locul definitiv. Se administreaz 1 litru de soluie hrnitoare/plant.A doua hrnire la 8 -10 zile de la prima, sau dup ce s-a format cel de-al doilea ciorchina floral. 1 litru de soluie hrnitoare / plant.A treia hrnire la 10 zile de la a doua sau cnd s-a format cel de-al treilea ciorchina floral. De ast dat 5 litri soluie hrnitoare / 1m2. Si:A patra hrnire la 12 14 zile de la a treia. Cate 10 litri (o gleat) de soluie hrnitoare / 1 m2.Repet:nuhrnim dup ce am: copilit, crnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, dup ce am stresat destul planta.Dup ce, un pic mai nainte, am amintit n cteva cuvinte puinul de care avem nevoie, s ne facem o idee n ceea ce privete hrana, s trecem la urmtoarea ntrebare:Cu ce hrnimFiecare dintre noi va recurge la acea modalitate de hran, pe care o va considera potrivit i mai simplu de achiziionat: ngrmnt chimic sintetizat pe care eu nu sftuiesc s l folosim sau, n cel mai fericit caz, dac vorbim de sintetizate, ngrminte new generation bio sub form de granule sau lichide. Aceasta ar fi o variant lene. Altminteri, recurgem la, aa numita,organic, preferata mea, i anume: gin de psri, blegar (gunoi de grajd macerat) de cal, vac, capre, oi, iepuri, compoturi, adic macerate, din buruieni, plante medicinale i aromat-condimentare, drojdie de bere, cenu, fin de oase, compost, mrani. Eu, din puina mea experien, dar bazat (i verificat) pe a celor cu state mai vechi n meserie, folosesc materia prim din zona imediat, adic, ce-mi ofer peticuul meu de pmnt sau ce mai mprumut de pe rzoarele vecinilor amabili i darnici: buruieni, plante condimentar aromatice i medicinale, la care adaug nelipsita cenu. Mai folosesc: drojdie de bere, pine veche, uscat, compost, apa n care au fiert vegetalele, cartofii n coaj, apa n care am splat cerealele: orezul, meiul, hrica, arpacaul, apa (nesrat) de la fiertul pastelor, etc. Nu este aa c sunt suficiente?Pomeneam de cenu. Este de departe cel mai complex ingrmnt organic. Singurul element important care-i lipsete este azotul. n rest, le are pe toate n concentraiile trebuincioase. Este preferata mea i n calitate de ngrmnt, dar i n calitate de body guard mpotriva bolilor i duntorilor. Totui e bine de reinut un lucru foarte important: cenua nu se foloseteniciodat n combinaiecu ngrminte minerale azotoase, superfosfat i nici mcar cu blegar sau gina, deoarece se vor neutraliza reciproc i nu mai avem niciun spor. tii de ce? Pentru c jumtate din cantitatea de azot, n urma reaciilor chimice, se va transforma n amoniac. Mai simplist exprimndu-ne: dm de nitrai i nu ne dorim aa ceva. Cu certitudine.Dar nu disperai. Exist o soluie minunat la acest neajuns!Cenua. Combinnd-o cu compost, turb sau mrani eficiena ei se va dubla.S v spun cum procedez eu. Pun cenu n lcaul de plantare, cam o mn dou, nu mai mult; nu are rost deoarece, tot acum adaug o mn bun de foi de ceap, usturoi, coji de ou pisate , coji de banane, bine marunite, o mn bun de urzici i coada calului tocate i un pospai, adic doar o lingur, de ace de conifere. Aa le asigur un start grozav n viitoarea competiie. Ei, uite cum s-a dezvluit una dintre reetele culinare pentru gradinareal!Cenu folosesc i n lupta cu duntorii. Pudrez la suprafaa solului s ndeprtez melcii i limacii, pudrez plantele dup stropirea mpotriva bolilor .Apa de cenu o folosesc i pentru hrnire, stropind pe frunze sau udnd la rdcin, fie mpotriva bolilor sau a duntorilor. Cum o pregtim? Deschid capitolul de reete culinare pentru plantele noastre, i nu numai.Reeta1Apa de cenuI 500 gr de cenu oprimcu 5 l ap fiart, sau fierbem 15 minute; lsm s se limpezeasc (decanteze), scurgem apa limpezit i adugm nc 5 l de ap stat, adic, ap de ploaie, sau nu, stat n soare pn se nclzete.II lum o gleat de 10l, punem cenu cam pe sfert i adugm apoi, peste ea, ap, aproape de plin. Lsm acoperit, afar, cam 1 sptmn 10 zile. Scurgem apa limpede, adugm ap pn la 10 l i folosim. Peste cenua rmas mai putem pune ap i folosi nc de vreo dou ori, numai c, n felul acestea, firete, concentraia va fi mai slabReeta2 o alt preferat a mea urzica. n stare proaspt, pun o mn bun de urzici tocate n lcaul n care plantez roia. n rest, folosesc cu mare succes purinul, maceratul, adic, de urzici. Umplu pe jumtate o gleat de 10 l cu urzici crude, fr flori i fr rdcini, acopr cu ap caldu, acopr i las cam o sptmn 10 zile la dospit, n soare. Purinul este gata n momentul n care apare acel miros specific de .urt. Strecurm, inndu-ne de nas, i folosim 1 l de purin la 10 de ap. Eu mai adaug i cenu, cam un pahar. O prieten m-a nvat s fac mai simplu purinul, adic: croiesc un scotei, suficient de mare, dintr-un material destul de dens, adic s nu fie, totui, tifon, i, care s ncap n recipientul n care voi fabrica delicatesa. nghesuim n scotei urzicile, i, de ast dat nu ne mai este team s le punem cu flori sau semine, pentru c, datorit materialului sacoteiului, toat masa va rmane nchis n acesta, iar maceratul va fi curat i numai bun de ntrebuinat. n felul acesta nu mai este nevoie sa strecurm. i, credei-m, se economisete destul timp. Timp, pe care-l folosesc s rup urzici, s le las s se pleasc, pentru ca mai apoi s le pun ca strat de mulcire de jur-mrejurul plantelor i nu numai.Reeta3 soluie de acid boric- 10 gr la 10 l ap cldu. Stropim plantele pe frunze i mai ales pe flori, ncepnd cu faza de mbobocire. Se ntrete sistemul imunitar , astfel se mpiedic avortarea lor, cderea mugurilor florali, a rodului. Stropim 1-2 ori pe sptmn. Este i un aport considerabil de bor pentru plant.Reeta4 drojdia de bere un excelent stimulator de cretere. ntr-un borcan de 3 l dizolvm pahar de zahr sau dulcea/gem mai vechi, adugm 100 gr drojdie de bere, acoperim i lsm la dospit 1 sptmn. n acest rstimp mixtura noastr se va transforma ntr-un excelent ferment: 1 pahar de brag la 10 l de ap stat.Braga va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar i pe placul vinetelor, cartofilor, ardeilor. Le vom oferi cate l fiecrei plante, fie direct la rdcin, fie pe frunzeReeta5 foi de ceap si/sau usturoi. ntr-o gleat punem doua mini bune (cam 200 gr) de foi de ceap (i /sau de usturoi). Oprim cu ap clocotit, acoperim. Dup ce s-a racit strecurm. Turnm n recipiente separate i pstrm la loc ntunecat i rcoros. Folosim 2l de soluie la 10l ap stat. Ca i n alte cazuri, este att o gustare sioas ct i un leac bun.Reeta6 Zerul, laptele degresat sau laptele batut, kefirulpot fi folosite n calitate de ngrmnt i de remediu anti-boli micotice: 1l de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9l de ap, la care mai adugm cte 2-3 picturi de tinctur de iod la fiecare litru de lichid (cam 25 35 picturi la gleata de 10 l). Se stropeste planta n intregime. Din cap pana-n picioare cam o dat la 7-10 zileReeta7 Soluia debicarbonat de sodiu, 1- 2 lingurie la litrul de ap caldu (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, dup care se vor pudra cu cenu.Reeta8 cojile de banan, bogate n potasiu i magneziu, se mrunesc bine i se ncoporeaz la rdcin. O dat la plantare, apoi la fiecare muuroireReeta9 V destinui i o reet a unuingrmnt universal.Intr-o gleat de 10 l punem 2 kg de cenu, adaugm ap fiart, amestecm, lsm la limpezit; strecurm dup rcire, adugm pn la 10 l ap + 40 picturi tinctur de iod + 10 gr acid boric. Apoi, lum 1l de soluie i o dilum n 10 l ap stat; apoi udm la rdcin. 1 l de papa-bun pentru fiecare plant.Prima hrnire la plantarea la locul definitiv, a doua n perioada de copilire, a treia n timpul nmuguririi (cnd se formeaz florile). Plantele cresc clite i nfrunt cu vitejie chiar i temuta fitoftor.Reeta10 Se pare c roiilor le place s creasc pepropriile resturi. Aa c, dup recoltare, alegem cele mai sntoase i curate plante, le uscm, le mrunim i le ncorporm pe locul ales pentru plantarea din anul viitor.Reeta11 o hran excelent i, deopotriv, stavil n faa bolilor este i aceastamestec de ierburi.Urzici(pentru azot) +ttneas(pentru potasiu) +ventriceasau tanacetum (antimicotic) +pelin+coada calului(pentru siliciu) +verdeaa de la morcovi(pentru seleniu) se pun ntr-o gleat cam pe , adugm ap, acoperim i lsm pre de 6-10 zile la fezandat, la cldur. Apoi strecurm, dilum cam 1:5 i folosim 1 litru/ plant.Reeta12 adunmresturile de la ceaiurilebute peste toamn-iarn ( frunzele oprite de la ceaiul negru, verde sau alb) i le utilizm n calitate de ngrmnt azotos, ncorporat 500 gr la m2Ca regul general: cnd preparm amestecuri de ierburi, folosim doar buruienile, plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua noastr sau n imediata ei vecintate, pentru c ele sunt burduite cu elementele hrnitoare din acea zon.Prasire/afanare/mulcire.Mulcirea, practic, ne va scuti de celelalte doua operatii. Numai ca, pentru a mulci, daca inca nu am facut-o, mai intai vom trece la prasitul plantelor pentru a scapa de buruieni, vom afana bine pentru aductia de aer la radacini, udam din plin si, abia dupa aceea presaram stratul de mulci.Musuroirea un alt moment foarte important in cresterea si dezvolatrea plantei. Pe larg, aceasta operatie am descris-ointr-un material separat. Asa ca, acum voi face un rezumat: se trece la musuroire in momentul in care, singura planta ne va sopti. Cum? Fie pe tulpina ei vor aparea mici buburuzeli , proeminente din care vor porni viitoarele noi radacini; fie tulpina, la baza, va capata o culoare mult mai inchisa, cu nuante de violaceu-albastrui.Acestea ar fi cele doua momente care ne vor indica momentul prielnic demusuroire.Daca trecem la musuroire prea devreme riscam sa inabusim planta, sau, in cel mai fericit caz, sa-i intarziem serios dezvoltarea. Dar daca intarziem, riscam ca ea sa-si gaseasca singura loc de parcare, adica de prindere, direct pe pamant, pentru ca este o planta taratoare si nu cataratoare. Asa deci, prima musuroire ar trebui sa aiba loc , sa zicem, cam la 2 -3 saptamani de la transplantarea la locul definitiv, urmatoarea dupa vreo alte 10 15 zile. Musuroim intotdeauna cu pamant umed.Legarea o alta operatie importanta, deoarece, dupa cum remarcam, si deja stiti, rosia este o pamanteana, in mediul ei natural, la tropice, ea creste pe pamant, nu se catara.De aceea avem grija, ca din timp in timp, cand momentul o cere, vom lega plantele de araci sau de spalieri. Operatia de legare va incepe, practic la cateva zile dupa ce le-am plantat la locul definitiv. Daca rasadul este inalt, trecem imediat si la prinderea sa. Bridele trebuie sa fie dintr-un material moale, care sa nu raneasca planta si sa permita cresterea libera.De preferat este legarea in opt culcat , (pentru ca lasa planta libera in dezvoltare ei ulterioara) la diferite intervaluri, sub ciorchini, pentru o mai buna sustinere a lor.Legarea se face cu precadere la rosiile inalte (nedeterminate sau indeterminate), care, de regula, se formeaza pe o singura tulpina, dar si la cele medii (determinate). Fireste ca rosiile, care cresc sub forma de tufa, si au o inaltime mica, nu necestita legarea.La acestea vom fi atenti sa nu atinga solul. Si de asta data din impas ne va scoate stratul de mulcire.Polenizarea.Un moment deloc de neglijat, chiar i la cele crescute afar, nu numai la cele din adposturi este polenizarea manual a plantelor prin simpla scuturare a ciorchinailor, n zilele nsorite, pe la orele amiezii, cnd aerul este bine uscat de cldura soarelui (22 24C). Firete c nu e obligatoriu pentru cele din cmp, dar este necesar pentru cele aflate n spaii nchise (n lipsa bondarilor), chiar dac tomata este o cultur autopolenizatoare. Ct de des? Dac se poate, zilnic, sau, mcar de 2 ori pe sptmn, atta timp ct sunt n floare.Vorbind de flori att pentru prentmpinarea avortrii, adic a cderii lor, ct i in vederea mbuntairii legrii rodului, este bine s pulverizm, o dat pe sptmn (chiar i la dou sptmni) pe flori, i mai trziu i pe fructe, cusoluie de acid boric(1 lingurit sau 10 grame - la 10l de ap cldu),soluie de lapte degresat, kefir, lapte btut sau zer(1litru la 9l de ap + 30 picturi de tinctur de iod),soluie de bicarbonat de sodiu(200gr la 10 l ap caldu).i tot legat de flori, s reinem cflorile btute, oricat de tare ne ncnt privirile cu forma lor deosebit ne pclesc. Din ele, viitoarele fructe sunt diforme, adevrai Quasimodo ntre tomate.Aa c ndeprtai-le, deoarece ele consum fr noim hran i energie.Urmtorul pas:Formareasau modelarea princopilire, carnire i ndeprtarea frunzelorAcest set de operaii este necesar pentru accelerarea coacerii i obinerii unor fructe mai mari.Se ntmpl deseori grdinitilor-amatori s greeasc n formarea (modelarea) roiilor, deorece nu in cont de particularitile soiului sau hibridului pe care-l planteaz. Astfel se ajunge la situaia, deloc plcut, de a pierde mare parte sau chiar n totalitate, recolta.Aadar, dragii mei prieteni-gradiniti, cnd cumprai semine sau rsad de tomate, fiti ateni ce fel de cretere au: indeterminat sau determinat, deorece ele se formeaz diferit. i acum s trecem la explicaii:Copilireasau ndepartarea cpililor (puilor, cum frumos li se mai spune undeva prin Banat sau Ardeal) este o operaie, care necesit un volum mare de lucru, dar absolut necesar. Nendeprtndu-i, lipsim planta-mam de un plus de hran i energie n detrimentul dezvoltrii viitoarelor roade. Atenie! Cu ct cpilii sunt mai mari, mai dezvoltai, cu att rana, n urma ruperii, se va cicatriza mai greu, necesitnd, din nou, un surplus de energie, care ar fi trebuit cheltuit pentru rodirea viitoarelor fructe.Operaia n sine este foarte simpl: se ndeprteaz lstarul crescut ntre frunz i tulpin, apucnd-o la 1 cm de baz, n aa fel , nct s rmn la locul ndeprtrii un ciotule, care nu va mai permite refacerea unuia nou. Ei, aici prerile sunt mprite. Unii susin cele prezentate, alii sunt de prere ca lstarii trebuie ndeprtai prin tierea cu o lam sau cuit foarte ascuit direct de la baz. Dat fiind c fiecare dintre metode are plusurile i minusurile sale, voi lsa la latitudinea fiecruia dintre voi alegerea modalitii de lucru. Eu una am aplicat metoda descris mai sus i, trebuie s spun c s-a dovedit eficient.Dar, i ntr-un caz i n cellalt, s nu uitm s dezinfectm imediat rnile provocate prin pudrare cu cenus sau carbune pisat. Copilirea se face, de regul, n dimineile nsorite, devreme, pe rcoare, dar dup ce s-a uscat roua, ca rnile s se vindece repede. Intrevalul de copilire: 4-8 zile la roiile cu cretere determinat i de 2 ori pe sptmn la cele indeterminate.Roiile nalte (pe plicurile de seminte sunt trecutecu cretere indeterminat), le recunoatem dup nlimea lor, cuprins ntre 1,5 i trei metri; de obicei, se recomand sp se cultive n spaii nchise sere/solare ramific puternic, de aceea se vor forma ntr-una, mai rar n doua tulpini. Asta nseamn c, pe toat durata dezvoltrii lor, ele vor fi copilite sistematic. De pild, se recomand ca n verile reci tomatele s se formeze cu o singur tulpin, iar n cele calde i foarte calde n doua. Deasemenea pe fiecare tulpin se vor lsa doar 5 7 ciorchini de rod.Roiile medii (pe plicurile de seminte sunt trecutecu cretere determinat); acestea au nlimea cuprins ntre 80 cm i 130 cm i se pot cultiva att n spaii nchise ct i n cmp. Ca particularitate a acestui fel de roii este aceea c pe tulpina central se formeaz 5-6 ciorchini de rod dup care creterea lor se oprete. De aceea soiurile i hibrizii acestui tip de roii se vor forma n mai multe tulpini, astfel: in cazul formrii n doua tulpini, sub primul ciorchine se va indeprta primul cpil si se va lsa al 2-lea cpil lateral. Pentru formarea n trei tulpini, nafara celui de-al doilea cpil, vom mai lsa nca unul dintre cei mai bine dezvoltai i puternici.Dup ce se vor dezvolta i vor deveni tulpini serioase vom avea grij s le legm sau suspendm de suporturile dinnainte alese. Restul cpililor ce se vor forma va fi ndeprtat obligatoriu, att de pe tulpina principal ct i de pe celelalte, pentru a nu obosi planta.Roii pitice (pe plicurile de seminte sunt trecutesuperdeterminate).Exist i roii, aa zis pitice, care cresc n form de tuf. nlimea lor nu depete jumtate de metru. Productivitatea lor este sczut, deorece pe ele se formeaz doi-trei ciorchini, dup care se oprete din cretere. Este singurul fel de roie care nu se copilete. De multe ori acest fel de tomate este crescut ca plant decorativ, pe balcon, teras, far s se doreasc, neaprat, o recolt.Crnitulsau Ciupitul, mai pe limba amatorului, ndeprtarea prin rupere, retezare a vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchina, operaie care se face pentru a grabi coacerea i obinerea unor fructe mai mari. Acest lucru l vom face astfel: la roiile timpurii vom lsa cam 4-5 ciorchinai de rod, iar la cele trzii vom lsa 6-8 ciorchinai. Asta ca toate roiile s aib timp suficient de coacere.ndeprtarea frunzelorde la baz la vrf este o lucrare obligatorie dac vrem fructe dulci si sntoase. ndeprtnd frunzele devenite inutile, scpm de consumatorii i astfel, hrana i apa vor ajunge n cantitate mai mare la copiii, care trebuie s creasc rumeni i savuroi. n plus, prin ndeprtarea frunzelor, picioarele se aerisesc mult mai bine, aerul trece liber, i, astfel, nu mai sunt condiii pentru ca sporii ciupercilor haine s se aciuiasca pe roiile noastre. Numai c acest lucru se va face treptat, frunz cu frunz, etaj cu etaj. De ce? Desigur, pentru a nu stresa planta.Prima dat se vor rupe frunzele de sub primul ciorchina format, apoi, pe msur ce cresc, i se formeaz fructele, continum s rupem i de sub al doilea. La roiile nalte le vom rupe i pe cele de sub al treilea ciorchina. Atenie, nsa! Frunzele nu le rupem pe toate o dat, ci cate una-dou. Explicaia este simpl. Prin ndeprtarea frunzelor, suprafaa de evaporare a apei scade brusc; acest lucru va avea drept rezultat nedorit crparea fructelor. Ca s tim cand este bine s ne oprim, o s v destinuiesc un mic truc: ncetm ruperea lor, atunci cnd ultima frunz este la o distan de 30 cm de la baz. Regula nu se aplic la cele nalte.nafar de ndeprtarea frunzelor se mai recurge i la ndepartarea prin ciupire a ultimilor muguri florali. Vom face acest lucru pentru a inlesni fructificarea.De reinut: dup oriice operaie, care implic rupere, ciupire, ndeprtare, chiar i a frunzelor deja nglbenite sau uscate, timp de 24 de ore nu ne mai atingem n niciun fel de plante. Nici udat i nici hrnit. Ele, fiind n convalescena, le trebuie un pic de rgaz s se refac dup un astfel de stres.1. Gunoiul de grajdEl se imprastie pe gradina in mod uniform toamna sau primavara, oricum el trebuie introdus sub brazda sapata la 20 cm, cu harletul si se mai poate introduce in gropile pregatite pentru rasadul de rosii inainte de plantare, dar impreuna cu alte materiale de ingrasamant cum ar fi cenusa, urzica si gainatul uscat .2. Gainatul(daca aveti pasari de curte sau vecini de la care puteri cumpara, fiind foarte bun la rosii si ardei, mai ales) .Acesta se poate folosi in doua feluri: a) fie asa cum am zis mai sus, la cuiburile de rosii, ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare, gainat uscat ,adunat intr-un sac pe timp de iarna) amestecat cu urzici tocate si putina cenusa de lemne si b) fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat si 20 de litri de apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se foloseste lichidul pana ajungem la materia sedimentata, fara saamestecam, dupa care se adauga iar apa, se asteapta cateva zile si se foloseste si tot asa cam de trei ori. Ultimul material ramas va contine mai mult nisip si pietricele pe care le-au inghitit gainile pentru procesul din gusa si se foloseste si el asa solid la dovlecei, de ex.3. Urzica vieUrzica este un foarte bun ingrasamant natural fiindca ea contine azot si fosfor , dar si microelemente necesare plantelor. Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Bineinteles ca se acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si deasupra. Zic asta fiindca eu dupa ce fac gropile le umplu cu apa, astept sa se absoarba apa in pamant si apoi ma ocup de ingrasamant, apoi de plantare.Alta posibilitate de a folosi urzica am gasit-o acum in cartea Gradina de legume ecologice de Agnes Gedda si este preparatul numit macerat de urzica. Eu am gasit multe retete, cam toate sunt la fel ca procedeu insa timpul de fermentatie era diferit de la o informatie la alta. O sa folosesc anul viitor metoda descrisa in carte:Pentru a prepara solutia de urzici, puteti folosi orice recipient; atentie, insa, vasul respectiv nu trebuie sa fie din metal.Se umple recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspat taiate. Evitati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca vor poate invada legumele cu un covor de urzici. Se foloseste un kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce ati pus urzicile usor zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de buza (marginea) recipientului, amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca vreti sa evitati mirosul. Fermentatia are loc 15 zile , dupa care se strecoara solutia si se toarna in recipiente inchise (peturi, poate) pe care sa le pastrati mai multe luni. Fiindca nu se foloseste asa concentrata solutia ci se dilueaza in apa, cand se foloseste, o masura de solutie de urzici la 5 masuri de apa si cu aceasta se uda plantele pe pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja musuroite se face un sant de jur imprejur si asa se uda cu acest ingrasamant. Nu se intampla nimic daca se stropeste planta pe frunze, insa nu pe roua, nu pe soare in mijlocul zilei si nu pe canicula.Urzica este si fungicid si insecticid, nu numai ingrasamant asa ca voi cauta retete si pentru aceste nevoi.4. Coaja de bananaEa contine potasiu. Stim ca pe flacoanele cu ingrasamant de cumparat scrie NPK si microelemente. Ei, bine, N=azot, P= fosfor si K= potasi, iar microelementele sunt magneziu, crom, etc. Deci, plantele au nevoie de aceste substante ca sa creasca si sa se dezvolte. Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare). Asa ca de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci, mai ales la rosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam.Desigur ca vara, fiind fructele autohtone, nu prea cumparam banane, cel putin eu, asa ca, fiindca acum, iarna, folosim, eu fac asa: toc cojile bananelor marunt si le introduc in punga in congelator (oricum de acum am inceput sa golesc congelatorul si se face loc. Astfel, cand am adunat doua sau trei banane le toc si le introduc in punga deja existenta in congelator pana se umple. Deja ma gandesc cat de mult ingrasamant imi procur , astfel, pana la inceput de luna mai cand voi avea nevoie de el.5. CenusaRecunosc ca pana de curand am crezut ca cenusa este buna doar la sufocat puricii de pe frunzele si pastaile de fasole si de pe alte plante, fiindca asa o foloseam. Desigur ca dupa ce ardeam uscaturile din gradina, toamna, imprastiam cenusa, mai stiam ca nu le place limaxilor si presaram in jurul salatei, ardeiului si cam atat. Acum stiu ca este si ingrasamant natural, doar sa fie obtinuta din lemne sau vegetale uscate. Cum o sa o folosesc? O sa pun in cuiburile de la rosii, inainte de plantare si o sa fac si lesie, adica apa de cenusa cu care voi uda plantele din cand in cand. Toate tratamentele plantelor eu le fac dimineata dupa ce s-a ridicat roua sau seara,niciodatape caldura mare si pe soare puternic, chiar si prasitul.6. CompostulNu exista gradina de flori sau de legume care sa nu aiba gramada ei de compost. Acesta, compostul, nu prezinta decat avantaje din punct de vedere ecologic: in afara de faptul ca va permite sa aveti intotdeauna la indemana un ingrasamant natural, este si o metoda foarte buna de a recicla o mare parte din resturile naturale si de a reduce volumul cosului de gunoi menajer. Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale:o drenare a apei si un grad de umiditate adecvate,o buna aerisiresi in al treilea randresturi corect alese.Ce sa puneti in compost?Resturile pe care le puteti integra in compozitia compostului se impart in doua grupe, pe care trebuie sa le repartizati in parti egale.A) categoria materiilor brune sau uscate: iarba uscata tunsa de pe gazon, zatul de la cafea , cenusa de lemne, rumegusul si talasul, cocenii de porumb, acele de pin(nu multe), anumite cartoane subtiri si neimprimate( cofraje de oua, rulouri de la servetele de hartie si de la hartie igienica), paiele, frunzele cazute toamna, pamantul si mranita luate de pe fundul ghivecelor de flori si pamant de gradina.B) categoria materiilor verzi sau umede: resturi de legume si fructe (nu putrezute si nu bolnave), iarba proaspat taiata de pe gazon, florile ofilite, algele, cojile de fructe uscate (nuci, alune, migdale), coji de legume bine maruntite, balegar proaspat, coji de oua sfaramate.Resturile pe care nu trebuie sa le puneti: toate deseurile animale (carne, grasimi, produse lactate) , materiile grase vegetale (uleiurile ), coji de citrice caci nu se descompun, cenusa de la carbuni, plante si fructe bolnave, radacini si seminte de buruieni, plante tratate cu ierbicide, frunzele de nuc si rubarbara .Unde depozitati compostul?Nu se separa compostul de sol. Ramele trebuie sa urce ca sa faca procesul de transformare a resturilor in compost. Puteti incepe cu o structura constituita din materiale lemnoase neprelucrate, cum sunt crengile. Asta va asigura aerisirea si drenarea apei. Puteti continua cu crengute mai mici, aschii de la taiatul lemnelor, apoi continuati cu straturi alternative de deseuri uscate cu deseuri umede, fiecare strat avand aproximativ 20 cm. Daca locuiti aproape de mare, puteti adauga starturi de alge de 10 cm grosime.De ex. puteti aseza un strat de resturi de la bucatarie amestecate cu cenusa si reziduuri ierboase, apoi un strat de gunoi de paie. Cu o grosime intre 20 si 30 de cm, al doilea strat este compus din resturi organice mixte si faramitate. Puteti turna peste fiecare strat ingrasamant lichid din urzici ori stropiti totul cu 10 litri(o galeata) de apa pe metru patrat. Gramada poate fi un pic mai inalta de un metru si la sfarsit se acopera cu un strat de frunze, paie sau resturi de gazon.(Gradina de legume ecologice de Agnes Gedda)Daca nu ploua se uda din cand in cand. Gramada e bine sa fie limitata pe margini cu caramizi sau scanduri si cand se foloseste se desface o latura si se ia de dedesubt. Oricum, nu se foloseste inainte de doua, trei luni, vara sau de toamna pana primavara, daca deja ati facut acum gramada.Rsaduri de vinete

Structura acestui articol pune bazele nfiinrii viitoarei tale culturi de de vinete. i pentru c o cultur ncepe ntodeauna cu smna ce trebuie sdit n pmnt am s ncep s-i prezint cum se fac rsadurile de vinete.

Nu pot s merg mai departe fra s fac o scurt prezentare a acestui minunat fruct legumicol care este vnta. Folosite n buctriile gospodinelor vinetele fac parte din colecia legumelor de toamn, utilizate n special la crearea zacuscipe care aproape toi o savurm cu plcere. M motiveaz i doresc s fi i tu unul din acei grdinari care s cultive aceste legume.

Vreau s dezlnui spiritul grdinaresc care se afl n tine. Vreau s te pun fa n fa cu realitatea s vezi despre ce este vorba. Nu este un discurs fcut de dragul de a scrie nu dragul meu grdinar aici nu sntem la ora de biologie. Aicieti invitat cu toat dragostea s nveti tainele grdinilor legumicolepracticate de cei care nici cel puin nu auzise vreodat de coal. Este vorba despre tainele zarzavagiilor btrni de la care am nvat i eu.

Vreau s-i faci o alt viziune, o alt abordare vizavii de ceea ce vezi i citeti n fiecare zi. Crearea grdinilor de zarzavat. Ia n calcul acest aspect pe care i-l prezint. Btrnii notri nu tiau carte n schimb se adaptau la condiiile vremii i vremurilor i faceau zarzavaturi pe care alii nici n visurile lor cele mai frumoase nu au s le fac.

Poate c modul meu de abordare este mai direct dect ai fi crezut. Vreau s nelegi c fiecare pasre pe limba iei griete i tot pe-aceiai limb moare. Este mai mult dect necesar s ntelegi c trebuie s vorbim aceiai limb i aici m refer la obiceiurile lsate motenire de cei care au fost naintea noastr. Este vorba despre limba zarzavagiilor, a celor ce tiu s fac zarzavaturi de calitate printre care se afl i vinetele.

Aa c hais dm curs gndurilor s vibreze.S punem la probe puterea discernamntuluii s ne duc pe ci mai puin tiute de alii. Este poate unul din subiectele despre care o s discut cu tine mult timp de acum nainate. Am uitat s-i spun c eu am crescut n grdin, pe malul apei, acolo unde nu era loc de odihn. Unde trebuia s fi tot timpul treaz, unde trebuia s stai i s vorbeti tot timpul cu plantele. S nveti s faci grdin nu este un lucru uor dar nici imposibil. Pentru acest lucru sant aici. S-i las mostenire nvturile celor care mau nvtat i pe mine. Practic vreau sa duc mai departe visul unui om i nu numai al lui poate chiar si pe al tu.

i pentru ca o sa mai vorbim despre aceste aspecte hai s punem o virgul i s intrm n paine. S vedem cum se fac pn la urm rsadurile de vinete.

Primul lucru la care trebuie s te gndeti estepmntuln care vrei s nsmntezi. El este vatra. El este sarea i piperul.El este cel care va da via seminei de vinete.

Un pmnt bun nseamn un pmnt suplimentat cu ngrminte organice.Pmntmbuntitobinuiesc s-i spun mai nou. Pmntul este cheia succesului tu el face totul.

Pentru smna noastr de vinete reeta pmntului mbuntit arat c-am aa:

Pmnt negru (humus cum i se mai spune) n proporie de 50%. Urmtoarea parte este mrania sau gunoiul putred, rezultat din gunoiul de grajd n proporie de 30%. Compost rezultat din descompunerea gunoaielor sau frunzelor 10%. Este vorba despre frunzele ce le-ai mturat ast toamn prin curte. Dac nu tiai acele frunze lsate s putrezeasc face obiectul celor mai bune composturii organice posibile. Iar 10% nisip. Acesta ajut la crearea permeabilitii i fixarii rdcinilor rsadului tu.

Cu aceast reet vei pleca la drumde acum nainte. ine-o minte i nu uita de ia. O s te jute foarte mult. Iat-m pus s discut despre aceea perioad de nsmare sau creare a rsadnielor. Este un subiect pe care l-am mai dezvoltat i n alte articole cum ar fi cel deaici. Nu este o regul n acest sens dar pentru linitea ta ncepi i faci rsadnia de vinete undeva la data de 20 februarie.

Mai departe. Folosete gunoi fierbinte de cal i de vac n amesteci creeaza platforma. Platforma s fie de un metru nlime i 2 metrii ltime. Lungimea rmne s o stabilesti tu. Calc bine platforma i taseaz-o cu maiul sau furcoiul cu coarne de fier. Dup aceast operaie creeaz tocul rsadniei i introduce pmntul. Pmntul despre care tot am vorbit. Dup ce ai facut lucrul acesta cerne cteva gleti de mrani i mprtie pe suprafaa acesteia.

Ia nivela de lemn iniveleaz la aa maniera nct patul germinativ creeat s fie perfect plan.Dup ce ai facut lucrul acesta cu aceiai nivel creezi randurile le marchezi. Acestea sa fie paralele pe laimea rsadniei. Adncimea rndurilor s fie undeva la 2 cm. Acum ca orice grdinar iscusit te apuci de meserie i nsmnezi, semeni seminele. Te rog s iei fiecare smn de vnt n parte i s o semeni din 4 n patru centimerti pe rnd.

O sa ma intrebi de ce aa rar.Totul are o noim. Rsadul de vinete se dezvolt altfel dect celelalte rsaduri. Frunzele lui snt mult mai mari i de aceea i-am cerut acest lucru. Deci semeni din patru n patru centimetrii. Dup ce ai terminat de semnat iei puin mrania si presari peste semine. Ia nivela n mn i treci uor peste suprafaa rsadniei(patului germinativ) i astup perfect.

Ai grij s nu deranjezi semintele.Taseazacumpatul germinativcu partea lat a nivelei, prin micri repetate de sus n jos. Taseaz uor, fin cu coal de grdinar autentic. Primi pai sunt ca i facui. Ud rsadnia n trei patru etape chiar astzi sau chiar acum, dac deja te-ai apucat de treab i satur-o de ap. Astup tocul rsadniei cu rama acestuia. Sau dac nu ai facut o ram astup-o cu o bucata de folie un nailon ceva... i nu mai umbla la rsadnia pn n ziua cnd plantele nu au rsarit.

Vreau sa-ti spun un mic secret. Muli grdinari ud rsadurile pn le zpcesc cu apa i bag boal n ele cu mnua lor. Nu ai voie sa faci aa ceva. Dup ce au rsarit las-le un moment de respiro. Au ap suficient.Rasadul fiind micucerintele de ap snt infiime.Las radicularul sa se duc n jos s-i caute singur apa i s se dezvolte armonios. Aa se dezvolt o rdcin puternic. Deci ai neles cum st treaba. Practic lai rsadul s ipe un pic dupa ap cum sar spune.

Controleaz pmntul din rsadni periodici din cnd n cnd verific rdcina vinetelor. Vezi ce aspect are. Dac este alb i frumoas cu firioare albe tonifiate nseamn c totul este n