plan sectorial ader 2015 –2018 - madr.ro · pentru prevenirea si stoparea atacului produs de...
TRANSCRIPT
PLAN SECTORIAL ADER2015 – 2018
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVASTATIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE
PENTRU POMICULTURA VALCEA
PLAN SECTORIAL ADER PE ANII 2015-2018
• Contractor: Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru PomiculturăVâlcea
• Obiectiv general: ADER• Proiect: 4.1.1.• Contract: 411/2015• Anul începerii: 2015• Anul finalizării: 2018• Durata: 37 luni• Denumire proiect: ADER 4.1.1. -„Identificarea de soluţii de combatere integrată a organismelor
dăunătoare în plantaţiile pomicole care să conducă la reabilitarea mediului şi obţinerea unor produsesănătoase în sistem ecologic”
• Denumirea fazei: Elaborare model conceptual• Persoană de contact: dr. ing. Silvia PREDA• Tel./e-mail: 0736377173, [email protected]
Coordonator proiect: Universitatea din Craiova – SCDP Vâlcea Director proiect: dr. ing. Silvia PREDA
Partener 1: Institul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni Responsabil proiect: dr. ing. Mihaela SUMEDREA
Partener 2: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa Responsabil proiect: dr. ing. Luminiţa Antonela Zagrai
PARTENERI
RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI II
CONTRACT NR. 411/05.10.2015PROIECT: ADER 4.1.1. - Identificarea de solutii de combatere integrata a organismelor daunatoare in plantatiilepomicole care sa conduca la reabilitarea mediului si obtinerea unor produse sanatoase in sistem ecologic
Faza II - Evaluarea conditiilor de cadru naturalTermen : 25.07.2016
A.11.1 – Colectarea datelor referitoare la factorii biologici de daunare in arealele stabilite, in corelatie cu factorii de mediu
A.11.2. – Identificarea organismelor daunatoare in pepiniere si plantatii pomicole
1. Obiectivul proiectului
Identificarea de solutii de combatere integrata a organismelor daunatoare din plantatiile pomicole care saconduca la reabilitarea mediului si obtinerea de produse sanatoase in sistem ecologic.
2. Rezultatele preconizare pentru atingerea obiectivului
-Elaborarea de solutii de combatere a organismelor daunatoare din plantatiile sipepinierele de prun,mar,nuc, alun si castan comestibil care conduc la protejarea mediului si obtinerea de produse sanatoase in sistem ecologic.
3. Obiectivul fazei
Evaluarea surselor biologice de daunare pentru agenti patogeni si daunatori la mar, prun, nuc, alun si castan comestibil.
4. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei
- Identificarea si evaluarea surselor biologice de daunare pentru agenti patogeni si daunatori la mar, prun,nuc, alun si castan comestibil, in vederea stabilirii si aplicarii masurilor integrate de prevenire si combatere.
5. Rezumatul fazei/RAPORT DE CERCETARE
Introducere
Agrosistemul pomicol este carcterizat printr-o inalta complexitate si relativa stabilitate in spatiu si timp, datoritafaunei bogate care aduce beneficii importante.
Un numar mare de agenti patogeni si daunatori s-au adaptat, dar numai unii pot produce daune.Modificarile climatice ale ultimilor ani au indus schimbari in ceea ce priveste valorile medii lunare principalilor
parametrii meteo, avand drept urmare modificari in biologia si ecologia agentilor de daunare (patogeni si daunatori), careataca speciile pomicole majore.
Cercetarile au fost intreprinse utilizand 2 tipuri de statii meteo automate si software-urile acestora: WatchDog 2000cu software-ul Specware Pro 9.0 de la Spectrum Inc. Plainfield, IL, USA si Pessl 900 (Austria) cu software-ul iMetos simodulele de monitorizare a riscului atacului agentilor de daunare.
In tara noastra virusul Plum pox este raspandit in toate zonele de cultura ale prunului producand pagubedeosebite si chiar compromiterea totala a productiei la soiurile sensibile (Pop si colab., 1968; Minoiu, 1997; Macovei siDiaconu, 2001). O evaluare la scara nationala releva o situatie critica si necontrolabila a virusului Plum pox in plantatile deprun din Romania (Zagrai si colab., 2010).
Pentru o tara endemica de PPV precum Romania, mare parte din infectiile cu PPV se pot produce in pepiniera,iar ulterior raspandirea lui in noile livezi fiind foarte facila. Se stie ca lastarii produsi de portaltoi in campul I al pepinierei,fiind foarte suculenti, sunt preferati de catre afidele vectoare, care reprezinta principala cale de transmitere a virusului.
Infectiile cu PPV, odata produse, reprezinta si un focar permanent pentru plantele sanatoase pe durata intreguluiciclu de productie.
Una din cele mai importante strategii de reducere a incidentei PPV-ului in pepiniere, dar si in livada, esteconsiderata a fi utilizarea de portaltoi si soiuri rezistente sau putin susceptibile la infectiile naturale.
Managementul integrat al organismelor daunatoare din aceste agrosisteme este foarte important pentru preventiapradatorilor.
Selectia si cultivarea soiurilor rezistente sau tolerante, precum si folosirea pesticidelor nepoluante este deasemeneafoarte importanta.
Materialsimetoda
Soiurile tolerante sau rezistente la atacul organismelor daunatoare utilizate in scopul evaluarii si comportarii lor la atacul principalilor agenti fitopatogeni si daunatori sunt:
Alun: Tonda Gentile delle Langhe (TGDL), Valcea 22, Cozia, Romavel, Urias de Halle, Arutella, Cosford,Eugenia, Ennis.
Nuc: Jupanesti, Roxana, Mihaela, Germisara, Venita, Geoagiu 65, Valcor, Valrex, Valmit, Franquette, Hartley.Castan comestibil: Romval, Maraval, Marsol, Precoce Migoule, Bournette, Marrisard.Mar: Goldrush/M9.Prun: Stanley/Saint Julien, Mirobolan BN 4 Kr, Mirobolan 29 C, ST. Julien
Cercetarile s-au efectuat in perioada decembrie 2015 – iulie 2016, in loturile experimentale pomicole stabilite. Aufost evaluate si monitorizate speciile si soiurile pomicole din punct de vedere al comportarii lor la actiunea diverselororganisme daunatoare.
In cazul agentilor fitopatogeni indicii definitorii pentru daunele produse sau fost frecventa atacului (F%) siintensitatea atacului I (note 0-6). In timp ce frecventa atacului ofera indicii privind raspandirea agentului patogen, intensitateaatacului ofera informatii privind viteza de propagare a bolii la nivelul diferitelor organe (frunze, fructe, lastari). Produsulcelor doi indicatori, gradul de atac (GA%) ofera informatii privind agresivitatea agentului patogen si comportarea diferitaa soiurilor studiate in functie de conditiile de mediu.
In cazul viermelui merelor – Cydia pomonella, a viermelui nucilor - Cydia pomonella si a viermelui castanelor - Cydiapomonella, monitorizarea s-a realizat cu ajutorul capcanelor feromonale de tip “ATRA POM” (9 puncte de monitorizare).Monitorizarea dinamicii zborului viermelui prunelor – Cydia funebrana s-a realizat cu ajutorul capcanelor cu feromoni de tip“ATRA FUN”.
Pentru monitorizarea gandacilor de scoarta s-au folosit curse tip bariera - “ATRA TYP”.Pentru evaluarea acarienilor, daunatorilor care ataca frunzele sau scoarta s-au efectuat observatii in dinamica lor un
interval de 7 zile, 14 zile si 21 de zile si s-a notat frecventa atacului.Pentru examenul micozelor si bacteriozelor in laborator, boli cauzate de ciuperci si bacterii s-au efectuat analize cu
ajutorul microscopului privind structura, forma, marimea, culoarea si alte caractere anatomo-morfologice ale aparatuluivegetativ si ale fructificatiilor ciupercilor. Preparatele microscopice s-au pregatit prin recoltarea fructificatiilor sitransferul lor pe medii de cultura si ca preparat nativ.
Analiza si monitorizarea bolilor produse de virusi la prun, alun si nuc s-a bazat in primul rand pe observareasimptomelor evidentiate de plantele infectate. Metoda de analiza este cea mai expeditiva, dar si cea mai putin sigura, datoritafaptului ca simptomele produse de virusuri variaza foarte mult in functie de soi.
Pentru diagnosticul sigur al virozelor s-a folosit testul serologic prin metoda DAS-ELISA si prin metoda moleculara(PCR) pentru virusurile: Plum-pox, Cherry leaf rol, Apple mosaic virus.
Tehnica enzimei legata de antigen, sau prescurtat prin initialele ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent Assay),este utilizata in mod larg pentru detectarea rapida a fitovirusurilor.
Exista multe variante ale testului de baza, insa cea mai folosita metoda este tehnica Double Antibody Sandwich sauprescurtat DAS (Clark si Adams, 1977). Principiul metodei este ca din componenta sandwich-ului anticorp - antigen – anticorpconjugat - partea de enzima specifica hidrolizeaza substratul si astfel culoarea acestuia se schimba (antigenul este legat deanticorpul fixat si peliculizat pe placile de polistiren), realizandu-se evidentierea virusului. Aceasta reactie de culoare se poatedetecta prin intermediul unui fotometru, a carui intensitate este direct proportionala cu concentratia virala. Proba in cauzase poate considera infectata daca valoarea extinctiei depaseste media controalelor sanatoase de cel putin doua ori.
Pentru diagnostic serologic se pot folosi atat antiseruri policlonale, cat si monoclonale universale.Realizarea tehnicii DAS-ELISA pentru probele din lotul 1a presupus parcurgerea urmatoarelor etape de lucru:
1. Captusirea: Peretii godeurilor sunt captusiti cu anticorpii specifici.Se dilueaza IgG in tamponul de fixare (1:1000). 1 µl IgG la 1000 µl tampon de fixare 1X. Se captuseste placa cu 200 µl/godeu.Se acopera placile cu capac si se introduc intr-o cutie umeda. Se incubeaza la 30°C pentru 4 h sau la 4-6°C peste noapte.Se golesc placile si se spala de 3-4 ori cu tampon de spalare, se elimina tot lichidul din godeuri prin baterea placilor pe
prosoape de hartie.
2. Antigenul: Incubarea extractului vegetal.Se omogenizeaza proba de analizat in tampon de extractie 1:20. La 250 mg material vegetal se adauga 5 ml tampon de
extractie 1X. Se colecteaza in tuburi eppendorf 1000 µl extract vegetal.Se incarca placa cu 200 µl supernatant extract vegetal/godeu.Se acopera placile cu capac si se introduc intr-o cutie umeda. Se incubeaza la 4-6°C peste noapte. Se golesc placile si se
spala de 3-4 ori cu tampon de spalare.
3. Conjugatul: Incubarea anticorpilor enzimatici specifici.Conjugatul se dilueaza in tamponul conjugat 1:1000. 1 µl IgG la 1000 µl tampon conjugat 1X. Se adauga 200µl/godeu.Se acopera placile cu capac si se introduc intr-o cutie umeda.Se incubeaza la 30°C timp de 5 h. Se golesc placile si se spala de 3-4 ori cu tampon de spalare
Tehnica serologica DAS-ELISA (foto original)
4. Substratul: Reactia de culoare indica prezenta virusului in proba analizata.Se dizolva p-nitrofenil fosfat (pNPP) la 1mg/ml tampon substrat. O tableta (20mg) de pNPP, se adauga la 20 ml tamponsubstrat 1X cu maxim 15 min inainte de utilizare. Se adauga 200µl/godeu. Se incubeaza la temperatura camerei (18-25°C), la intuneric.Se urmareste reactia de colorare, apoi se citeste la 30-120 min vizual si/sau fotometric la 405 nm.
Testari moleculare
Diagnosticul molecular al virusului Plum pox s-a realizat prin IC-RT-PCR folosind perechea de amorse polivalente P1/P2 care amplifica un fragment de 243 bp corespunzator regiunii C-terminus a proteinei capsidale (Wetzel si colab., 1991). Pentru imunocaptura s-a utilizat antiser specific PPV.
Ciclul termic utilizat pentru RT-PCR a fost urmatorul: reverstranscriere: 40 min la 50o C, denaturare/inactivarea reverstranscriptazei: 15 min la 95oC urmata de 35 de cicluri: denaturare ADNc: 45s la 94o C, hibridarea cu amorsele: 45s la 61o C, elongatia ADNc: 60s la 72o C. Dupa ultimul ciclu a urmat elongatia finala la 72o C pe durata a 10 min.
Produsii de amplificare au fost separati prin electroforeza, in gel de agaroza 1,5%. Vizualizarea produsilor de amplificare s-a realizat in lumina UV, imaginea gelurilor fiind achizitionata cu o camera video GelDoc.
PCR (foto original)
Speciile pomicole au cerinte diferite fata de factorii de mediu. Speciile nucifere sunt mai sensibile fata de temperaturile scazute din timpul iernii, comparativ cu marul si prunul. In acest sens, s-au efectuat determinari privind rezistenta lor la factorii de mediu (ger).
S-au inregistrat datele privind fenologia (inceputul infloritului – sfarsitul infloritului) la speciile pomicole nucifere luate in studiu si s-au analizat conditiile climatice din fiecare zona de studiu.
Pentru prevenirea si stoparea atacului produs de micoze, bacterioze si daunatori specifici fiecarei specii, s-au experimentat unele fungicide si insecticide cu preponderenta biologice si s-a determinat eficienta biologica a acestora.
REZULTATE OBTINUTE
Conditiile climatice din zonele de studiu au fost evaluate pe toata perioada de observatii
- Monitorizarea conditiilor climatice la SCDP Valcea
Temperaturi medii maxime si minime lunare ian. 2015 – mai 2016 inregistrate laStatia Meteorologica Rm. Valcea
35
‐15Temp. medii maxime Temp. medii minime
-Fig. 1-
Temperaturi medii lunare ian. 2015 – mai 2016 inregistrate laStatia Meteorologica Rm. Valcea
30
18.217.21516
6.7
‐5Temperaturimedii lunare
-Fig.2-
25
20
15
10
5
0
2421.9
19.8
10.9 10.7
6.48.6
6.8
1.1 1.7
4.7
‐0.2
Temperat
30
25
20
15
10
5
0
‐5
‐10
Tem
Cantitatea de precipitatii lunare ian. 2015 – mai 2016 inregistrate laStatia Meteorologica Rm. Valcea
139.4
122.8
iun iul aug sept oct nov dec 2016 ian feb mar apr mai
-Fig.3-
Umiditatea relativa medie a aerului ian. 2015 – mai 2016 inregistrate laStatia Meteorologica Rm. Valcea
mai, 80.3 2015 ‐ ian, 80.3
feb, 80.6
mar, 71.6
apr, 55.3
mai, 70
iun,
iul , 58.4
aug, 67.4oct, 84.6 sept, 76.4
-Fig.4-
68.3
apr, 67.8
mar, 74.8
feb, 77.1
2016 ‐ ian, 82.8
dec, 82.3
nov, 79.5
49.636.5 37.2
12.4
2015 ian feb mar apr mai
2
96.6
68.6
89.2
42.8
8.6
55.5
36
12.6
29
5.4 18.2
- Monitorizarea conditiilor climatice la ICDP Pitesti
kPa
200.0
*CICDP Specware original40
190.0
180.0
170.0 30
160.0
150.0
140.020
130.0
120.0
110.0
10
100.0
90.0
80.0
070.0
60.0
50.0
-1040.0
30.0
20.0
10.0 -20ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
SMSA SMSB TMP TMPA TMPB TMPC
Fig. 5. Valorile medii lunare ale principalilor parametrii meteo(ICDP Pitesti-Maracineni Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Ianuarie-Decembrie 2015)
%
100.0
*CICDP201540
90.0
30
80.0
20
70.0
60.0 10
50.0
0
40.0
-10
30.0
20.0 -20ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul.
HMD TMP TMPD
Fig. 6. Valorile medii lunare ale principalilor parametrii meteo(ICDP Pitesti-Maracineni Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Ianuarie-Iunie 2016)
Analiza figurilor 5, 6 si 7 demonstreaza ca in primul semestru al anului 2015 a fost o perioada secetoasa, urmata de o toamna umeda, cele mai ploioase luni fiind Septembrie cu 204.0 l apa/m2 si respectiv Noiembrie cu 99.0 l/apa/m2.
Similar, in primul semestru al anului 2016, lunile Martie, Mai si Iunie au fost cele mai umede, suma precipitatiilor lunare fiind de 90.0 l apa/m2
, 134.1 l apa/m2, si respectiv 119.6 l apa/m2, in timp ce durata de umectare a foliajului a fost mai mare in lunile Aprilie, Mai si Iunie: 76.7, 136 respectiv 124.3 ore/luna. Viteza vantului a fost una moderata, depasind 2,2m/s in prima si ultima decada a lunii Ianuarie, ultima decada a lunii Februarie, in decadele II si III a lunii Martie si ultima decada a lunii Aprilie.
,
Fig. 7. Dinamica temperaturii, precipitatiilor, umiditatii relative a aerului(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Iunie 2016)
Fig. 8. Dinamica temperaturii aerului si solului, a punctului de roua si umiditatii relative a aerului, corelate cu riscul de inghet(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Mai 2016)
Examinand figurile 8, 9 si 10 se observa ca in iarna 2015-2016 perioade cu inghet au fost intre 12 Decembrie 2015 –6 Ianuarie 2016 cu minima de -15 ºC, respectiv 17-29 Ianuarie 2016, cu temperaturi minime in jurul a -20 ºC, ceea ce nu a redusrezerva biologica de daunatori specifici marului si prunului. Incepand cu sfarsitul lunii Februarie, umiditatea relativa aerului adepasit zilnic 55-62%, ceea ce a creat conditii favorabile pentru atacul agentilor patogeni care afecteaza speciile pomicole.
Fig. 9. Dinamica conditiilor meteo, corelate cu favorabilitatea pentru atacul patogenilor(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Iunie 2016)
Fig. 10. Dinamica precipitatiilor medii, in relatie cu umiditatea solului(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Mai 2016)
In figura 10, se poate observa dinamica precipitatiilor medii zilnice din perioada Decembrie 2015-Iunie 2016, care aufacut ca temperatura solului sa fie relativ scazuta. Cresterea temperaturii solului pana in zona valorilor care sa asigurecresterea activa a radacinilor (>5 ºC) s-a produs dupa data de 10 Aprilie.
- Monitorizarea conditiilor climatice la SCDP Bistrita
Datele meteorologice inregistrate in ultimii 4 ani (2012-2015) la SCDP Bistrita (Tabelul 1) arata o crestere atemperaturii medii anuale fata de normala de la Bistrita (calculata pentru o perioada de 61 de ani) cu 2 grade Celsius, ceeace implica necesitatea cunoasterii impactului schimbarilor climatice in evolutia si comportamentul factorilor biologici.
Precipitatiile inregistrate in aceeasi perioada releva o crestere fata de normala zonei in 3 din 4 ani. Umiditatearelativa a aerului se mentine in limitele normalei de la Bistrita.
Date meteorologice 2012-2015 (SCDP Bistrita) Tabelul 1
Date meteo medii lunare in primele 6 luni ale anului 2016 inregistrate la SCDP Bistrita
2016 I II III IV V VI
Temp medie lunara aer ºC -2,8 4,5 5,6 12,4 14.1 19.8
T min medie -5,3 1,4 2,2 7,2 8.8 14.5
T min absoluta -14,9 -6,5 -5,6 0,4 4.3 7.9T max medie 0,7 8,8 11,3 19,3 20.2 26.1
T max absoluta 9,1 17,5 18,8 25,8 27.6 32.5
Umiditate relativa % 85,6 82 66,6 66,3 69.5 79.9
pp mm 66,7 76,1 21 54,2 48.2 147.4
Anul Temperatura medie C Temp.minima absoluta
Temp.maxima absoluta
Umid. rel.a aerului
( )
Precipitatii(mm)anuala a min. a max.
2012 10,1 4,9 16,9 -21,8(1 II)
39,3(25 VIII)
68 542,4
2013 9,9 6,1 14,9 -17,0(8 I)
36,3(9VIII)
77 797,3
2014 10,8 5,8 17,5 -13,2(3 II)
34,8(14VIII)
76 725,1
2015 10,4 5,9 16,3 -18,2(8 I)
34,5(31 VIII)
74 737,2
Media2012-2015
10,3 5.6 16.4 74 700
A. SPECIA ALUN
In urma determinarilor efectuate asupra materialului biologic colectat din lotul experimental de alun al SCDP Valcea, s-au identificat 12 specii fitopatogene din care 2 bacterioze si 10 micoze, apartinand la 4 clase, 9 ordine si 9 familii (Tabelul 2)
Dintre acestea, Monilinia fructigena, Gloeosporium coryli, Sphaceloma coryli, Coryneum beijerinckii, Cytospora corylicola, Xanthomonas corylina, provoaca pagube insemnate, mai ales in anii cu conditii favorabile dezvoltarii lor.
Celelalte boli prezente la plantele de alun nu produc pagube economice importante si pot fi usor de combatut. Simptomele produse de aceste boli pe diferite organe vegetative ale alunului pe care le ataca, sunt variabile in functie
de soi si de modul de manifestare.
Citosporioza alunului – Cytospora corylicola Sacc.Ciuperca ataca ramurile, in special pe cele tinere, pe care apar pete neregulate de culoare bruna-roscata, care duc la
formarea de necroze in jurul lastarului atacat. Partea de lastar situata deasupra zonei atacate se usuca, sau vegeteaza slab.Zona necrozata are aspectul unei depresiuni in scoarta. Boala se observa numai pe unele plante, probabil din cauza gerului sau a altor agenti.
Uscarea ramurilor – Cytospora leucostoma (Pers) Sacc.Boala se observa pe unele plante care vegeteaza slab in cursul verii. La acestea se constata ca ramurile atacate au
varful lastarilor uscat. Pe ramuri se observa mici cancere cu scurgeri gomoase.
Ciuruirea frunzelor – Coryneum beijerinckii Ord.Boala ataca frunzele si mai putin lastarii si fructele. Pe frunze se observa pete mici, circulare, brune cenusii delimitate
de o aureola mai inchisa la culoare. Tesutul din dreptul petelor se necrozeaza, se usca si cade astfel incat frunzele apar ciuruite.
Pe lastari se observa mici ulcere cu scurgeri de gome, iar pe marginea ulcerelor apar zone de regenerare a tesuturilor (calus).
Uscarea nectriana a ramurilor – Nectria cinnabarinaSe observa, in cursul iernii pe ramurile uscate de alun. Pe aceste ramuri apar mici cancere. Boala se instaleaza pe pomii
care au fost loviti, in special cu ocazia lucrarilor solului.
Bacterioza alunului – Xanthomonas corylinaSe manifesta in special pe muguri, cresteri anuale, frunze si mai rar pe ramuri si trunchi. Mugurii atacati nu mai pornesc
in vegetatie si se usuca, cresterile anuale se usuca in stadiu erbaceu si devin fragile, iar la baza ramurilor apar umflaturi care ulterior crapa. Pe frunze au aparut pete brune ca si pe involucrul fructelor. Boala se poate manifesta mai puternic in peiniere si se transmite prin unele lucrari agricole sau polen.
Agentii fitopatogeni monitorizati in marcotierele si plantatiile de alun in prima parte a anului 2016 la SCDP Valcea
Tabelul 2
Legendax = pagube scazute xx= pagube medii xxx = pagube mari
Nr.crt. Clasa Ordin Familie Specie Organul atacat
Importantaeconomica
1 Schizomycetes Pseudomonales PseudomonadaceaePseudomonas corulnae Frunze, lastari XXanthomonas corylina Lastari, frunze X
2 Ascomycetes
Helotiales Sclerotiniaceae Monilinia fructigena Fructe XXXErysiphales Erysiphaceae Phylactinia sulfulata Frunze X
Melanconiales Melanconiceae Gloeosporium coryli Amenti XXXCoryneum beijerinckii Frunze, fructe, ramuri XX
Diaportales Valsaceae Cytospora leucostoma Ramuri, lastari XXSphaeriales Hipocreaceae Nectria cinnabarina Ramuri XX
Endomycetalis Spermothtoraceae Nemathospora coryli Fructe X3 Denteromycetes Sphaeropsidales Sphaeropsidaceae Cytospora corylicola Ramuri, lastari X
Phyllosticta coryli Frunze X4 Basidiomycetes Hymenomycetales Agaricaceae Arnilaria mellea Radacina X
Monilioza alunelor – Monilinia fructigenaApare in iunie-iulie pe fructe care capata o culoare deschisa. Este favorizata de umiditatea ridicata si se poate extinde repede
si la alte fructe.
Antracnoza alunului – Sphaceloma coryliAtaca frunzele (pete mici, brun-roscate cu contur brun inchis sau purpuriu pe dosul frunzelor), florile femele, cu aceleasi
simptome ca si pe frunze care pot evolua ulterior in cancere.In perioada de analiza s-au identificat 12 specii daunatoare apartinand la 10 familii si 6 ordine (Tabelul 3). Prin numar mai mare
de specii se remarca ordinul Coleoptera cu 4 specii si ordinul Lepidoptera cu 3 specii.
Viespea cu ferastrau – Croesus septentrionalis L.Larvele au culoarea cenusie la inceput, iar mai tarziu culoarea corpului devine galben-verzui pana la verde-albastrui, cu 11
puncte negre situate lateral de o parte si alta a corpului. Larvele consuma limbul foliar dintre nervurile principale. Pe aceleasifrunze se gasesc larve de diferite varste si ele pot ramane in colonii in cursul evolutiei lor. S-au gasit 6-26 larve pe frunza (gen. I).Unele pupe pot fi parazitate de larvele unui pradator.
Acarienii – Phytopthus avellanaeSunt foarte mici, greu de identificat cu ochiul liber. Acest parazit este foarte comun in plantatiile de alun. Ei ataca peretii
celulari ai mugurilor inca din luna septembrie a anului anterior, pe care ii deformeaza. Primavara femelele parasesc muguriideformati si invadeaza frunzele tinere pe care depun ouale. Nimfele se dezvolta in mod liber si se transforma in adulti in iunie-iulie, inainte de invadarea mugurilor noi pe lastari. S-a inregistrat o frecventa cuprinsa intre 2,0 - 2,3%.
Gargarita alunelor – Balaninus nucumProduce pagube insemnate productiei de fructe.Aceste pagube se ridica la cifra de 23,6 – 23,8% Pagubele se datoreaza atat adultilor cat si larvelor. Adultii se hranesc cu frunze
si fructe foarte tinere, pe care in urma intepaturilor produse cu ocazia hranirii se instaleaza diferite boli: Monilinia sp., Botrytiscinerea, Penicillium sp., iar fructele nu se mai dezvolta si cad. Larvele se hranesc cu un singur fruct. Nu s-a semnalat pana inprezent atac pe fructe produs de gargarita alunului.
Paduchele galben al alunului – Myzocallis coryli GoezeA fost observat la sfarsitul lunii aprilie, cand au aparut primele larve. Afidele sunt foarte active in lunile mai-iunie-iulie.
Frecventa atacului a fost cuprinsa intre 2,0 – 4,0% cu o intensitate de 1-2%.Au fost identificati si alti daunatori, dar care nu prezinta importanta din punct de vedere economic cum sunt: Gonocerasus
acutengulatus, Apoderus coryli, Hatica brevicollis, Pandemis brumata.
Insecticidele biologice: Ovipron conc. 1,5%, Laser 240 SC conc. 0,04% si Deffort conc. 0,25% utilizate in complexul detratamente fitosanitare pentru combaterea daunatorilor au asigurat o protectie buna a plantelor in pepiniera (Tabelul 4).
Myzocalis coryli a fost prezent pe frunze cu o frecventa variabila de F = 2, 0 – 4,0%, Croesus septentrionalis a inregistrat o frecventa cuprinsa intre F = 1,0 – 2,0%. Phytoptus avellanae a fost prezent la mugurii de alun cu o frecventa de la F = 2,0 – 2,3%, iar insectele defoliatoare F = 1,2 – 2,0%.
Bacterioza alunului – Xanthomonas corylina Gargarita alunelor – Balaninus nucum
Paduchele galben al alunului (Myzocallis coryli Goeze)
Daunatorii monitorizati in marcotiere si plantatii de alun in prima jumatate a anului 2016 la SCDP Valcea
Tabelul 3
Nr. crt.
Ordin Familia Specia Stadiul daunatorului care ataca
Organul atacat Importanta economica
1Coleoptera
Curculionidae Balaninus nucum Adult, larva Frunze, fructe XXXCurculionidae Polidrosus impressifrons Adult Frunze XCurculionidae Apoderus coryli Larve Frunze XCrysomelidae Haltica brevicollis Larve, adulti Frunze XX
2 LepidopteraLithocollectidae Lithocolletis corylifoliela Larve Frunze XX
Geometridae Operophtera brumata Larve Frunze XXTortricidae Pandemis corylana Larve Frunze X
3 Heteroptera Pentatomidae Genoccrus acutengulatus Adulti, larve Frunze, fructe X4 Hymenoptera Tenthredinidae Croesus septentrionanis Larve Frunze, lastari terminali XX5 Homoptera Aphididae Myzocalis coryli Adulti, larve Frunze XXX6
AcariPhytoptidae Phytoptus avellanae Adulti, larve Muguri XXX
Collaphididae Corylobium avellanae Adulti, larve Muguri, varfuri, cresteri X
Eficacitatea insecticidelor biologice asupra combaterii daunatorilor la plantele de alun din pepiniera
Tabelul 4
Declansarea procesului de inflorire la alun, la florile femele s-a produs la sfarsitul lunii decembrie 2015 la soiul TondaGentile delle Langhe (28.12.2015) si s-a incheiat in prima decada a lunii martie (10.03.2016) la soiurile Urias de Halle,Romavel, Cosford, Ennis.
Infloritul s-a desfasurat in prima decada a lunii ianuarie (10.01.2016) la soiul Valcea 22 si in decada a II-a a luniifebruarie 2016 la soiurile: Urias de Halle (10.02.2016), Arutela (09.02.2016), Cosford (08.02.2016), Cozia (16.02.2016),Romavel (14.02.2016), Eugenia (16.02.2016). Infloritul s-a incheiat in prima si a doua decada a lunii februarie 2016 lasoiurile Tonda Gentile delle Langhe si Valcea 22 si in prima si a doua decada a lunii martie 2016 la soiurile Cozia, Eugenia,Ennis, Arutela, Cosford (Tabelul 5).
Fenologia infloritului unor soiuri de alun la UCv – SCDP Valceain perioada 2015-2016
Tabelul 5
In Tabelul 6 sunt prezentate rezultatele cu privire la comportarea celor 9 soiuri de alun luate in studiu, fata deprincipalele infectii patogene ce produc pagube alunului. In conditiile climatice ale anului 2015 si in prima parte a anului 2016,in lotul experimental s-a semnalat atac produs de Phylactinia suffulata (fainare), la majoritatea soiurilor, cu o frecventacuprinsa intre 1% - 4%.
Nr.crt.
Soiul Fenologie flori mascule Fenologie fori femeleInceputinflorit
Sfarsitinflorit
Inceputinflorit
Sfarsitinflorit
1 Tonda Gentile delle Langhe 10.12.2015 26.02.2016 28.12.2015 02.02.20162 Valcea 22 02.01.2016 01.03.2016 10.01.2016 10.02.20163 Cozia 25.01.2016 17.03.2016 16.02.2016 03.03.20164 Romavel 07.02.2016 17.03.2016 14.02.2016 20.02.20165 Urias de Halle 13.01.2016 17.03.2016 10.02.2016 10.03.20166 Arutela 08.01.2016 26.02.2016 09.02.2016 10.03.20167 Cosford 12.01.2016 16.03.2016 08.02.2016 10.03.20168 Eugenia 18.01.2016 22.03.2016 16.02.2016 03.03.20169 Ennis 13.01.2016 17.03.2016 10.02.2016 10.03.2016
Nr.crt.
Insecticidulutilizat
Conc.%
Eficacitate asupra:Balaninus
nucumMyzocalis
coryliCroesus
septentrionalisInsecte
defoliatoarePhytoptusavellanae
F% F% F% F% F%1 Ovipron 2000 1,5 0 4,0 2,0 2,0 2,32 Laser 240SC 0,04 0 3,5 1,7 1,4 2,33 Deffort 0,25 0 2,0 1,0 1,2 2,0
O frecventa a atacului cuprinsa intre 1% pana la 2% au inregistrat soiurile Cosford, Tonda Gentile delle Langhe (TGDL) siValcea 22. Atac cu frecventa cuprinsa intre 2,2% - 4% au inregistrat soiurile Arutela, Eugenia si Urias de Halle. Nu s-a semnalatatac de fainare la soiurile Ennis, Romavel si Cozia.
In ceea ce priveste comportarea fata de ger, materialul biologic analizat nu a suferit de pe urma acestuia in perioada de iarna.
Gleosporioza alunului – Gleosporium coryli, a fost identificata la soiurile Cozia, Romavel, Urias de Halle, Arutela siCosford cu o frecventa cuprinsa intre 1-3%. Atacul s-a produs pe amenti in cursul lunii ianuarie, prin brunificarea varfurilor,amenti care nu au inflorit, sau au inflorit partial.
Acarianul alunului – Phytoptus avellanae, a fost observat la mugurii soiurilor TGDL, Valcea 22, Romavel, Urias de Halle,Cosford, Eugenia, cu o frecventa cuprinsa intre 1,1% - 2,3%.
Lot experimental alun – SCDP Valcea
Infloritul la alun – SCDP Valcea
Comportarea unor soiuri de alun la atacul principalelor organisme daunatoare in prima jumatate a anului 2016la UCv – SCDP Valcea
Tabel 6
Pentru prevenirea si combaterea organismelor daunatoare la alun, lucrarile agrotehnice si cele de igiena culturala au fostcompletate cu tratamente fitosanitare aplicate la avertizare. S-au folosit in mare parte produse “ecologice”, in scopul de a protejabiosfera si resursele naturale ale planetei, excluzand utilizarea pesticidelor de sinteza.
Metodele de prevenire au jucat un rol important in lupta impotriva bolilor si daunatorilor si a buruienilor.
Pentru combaterea gargaritei alunelor (Balaninus nucum), paduchilor de frunze (Myzocallis coryli) s-au folosit insecticideleecologice cu efect de soc Laser 240 SC – conc. 0,04% si Ovipron 2000 care actioneaza la nivelul sistemului nervos al insectelor,provocand paralizia acestora. Ca urmare, daunatorii nu se mai misca, nu se mai hranesc si mor.
Pentru combaterea acarianului (Phytoptus avellanae) s-a introdus in complexul de protectie acaricidul Deffort, produs carecontroleaza larvele celor mai comune insecte (lepidoptere, afide, paienjeni, phyla, minatoare, etc.).Produsul Deffort in concentratie de 0,025% a actionat ca repelent, antihranire si ovopozitie. Tesuturile plantelor nu au mai fostatractive pentru daunatori, stopand si calea de transmitere a virusurilor.
Antracnoza alunului (Sphaceloma coryli), bacterioza (Xanthomonas corylina), monilioza (Monilinia fructigena) sigleosporioza (Gleosporium coryli), au fost bine controlate prin aplicarea fungicidelor de contact Dythane M45 si/sau NovozirMN80 – conc. 0,2% si zeama bordeleza – conc. 0,5% (Tabelul 7).
Nr.crt.
Soiul Phyllactinia suffulata(frunze)
Gloeosporium coryli(amenti)
F% I% F% I%1 Tonda Gentile delle Langhe 1,8 + 0 02 Valcea 22 2,0 + 0 03 Cozia 0 0 3,0 +4 Romavel 0 0 2,5 +5 Urias de Halle 4,0 +4 1,0 +6 Arutela 2,2 + 1,7 +7 Cosford 1,0 + 2,4 +8 Eugenia 3,0 + 0 09 Ennis 0 0 0 0
Tratamente fitosanitare aplicate pentru combaterea organismelor daunatoare la alun
Tabelul 7- in marcotiere
- in plantatia pe rod
Prezenta infectiilor cu mozaicul alunului (Apple mosaic virus – ApMV), produs de o tulpina a virusului mozaiculmarului a fost analizat vizual la soiurile luate in studiu prin analiza simptomelor prezente pe frunze si prin analiza delaborator DAS-ELISA (test serologic efectuat la ICDP Pitesti - Maracineni).
Boala se manifesta exclusiv pe frunze prin aparitia petelor de culoare verde-deschis, galben-crem sau aproape alba.Plantele puternic afectate vegeteaza slab si dau productii scazute. La soiurile de alun TGDL, Eugenia au fost observateusoare necroze pe frunze si pete clorotice la Romavel, Cosford.
Nu s-au inregistrat simptome specifice ApMV la Valcea 22, Cozia, Arutela si Ennis. Testul serologic efectuatpentru diagnosticul sigur al bolii, nu a confirmat prezenta infectiilor de ApMV (reactie negativa) - (Tabelul 8).
Nr.crt.
Fenofaza Patogen/daunator Produsul de protectie utilizatconc.%
1 La pornirea in vegetatie Acarianul mugurilor, paduchi (ouahibernate), monilioza, antracnoza,
bacterioza, gleosporioza
Ovipron 2000 – conc. 1,5%
2 Infrunzit - aprilie Monilioza, bacterioza, antracnoza,gleosporioza
Zeama bordeleza-conc. 0,5%
3-4 Inaltare involucru sicresterea frunzelor - mai
Monilioza, bacterioza, antracnoza,gleosporioza, gargarita alunelor,
paduchi, insecte defoliatoare
Dithane M45 – conc. 0,2%+
Laser 204SC – conc. 0,04%5 Inceput diferentiere -
iunieMonilioza, bacterioza, antracnoza,gleosporioza, gargarita alunelor,
paduchi, insecte defoliatoare
Deffort – conc. 0,25%+
Novozir MN80 – conc. 0,2%6 Inceputul formarii
miezului alunei - iulieAntracnoza, gargarita alunelor,paduchi, insecte defoliatoare,
acarieni
Deffort – conc. 0,25%
Nr.crt.
Fenofaza Patogen/daunator Produsul de protectie utilizatconc.%
1 La pornirea in vegetatie –infrunzit
Acarianul mugurilor, paduchi (oua hibernate), bacterioza,
antracnoza, gleosporioza
Ovipron 2000 – conc. 1,5%
2 Cresterea frunzelor – mai Bacterioza, antracnoza,gleosporioza
Zeama bordeleza-conc. 0,5%
3 Cresterea frunzelor,lastarilor - iunie
Bacterioza, antracnoza,gleosporioza, paduchi, insecte
defoliatoare, etc.
Zeama bordeleza -conc. 0,5%+
Laser 240SC - conc. 0,04%
Comportarea unor soiuri de alun la virusul Mozaicul marului la alun – Apple mosaic virus (ApMV)
Tabelul 8
Nota:0 = planta sanatoasa – fara simptome(+) = simptome slab evidente(++) = simptome mijlociu evidente(+++) = simptome foarte evidente(-) = reactie serologica negativa (proba sanatoasa)
Cursele pentru capturarea gandacilor de scoarta au fost instalate in data de 12.04.2016 si prima citire s-a efectuatin data de 18.04.2016. Au fost capturati un numar de 10 gandaci (Phytoptorus sp.), ceea ce demonstreaza faptul carezerva biologica de daunare este redusa.
Curse feromonale gandaci de scoarta la alun – SCDP Valcea
Nr.crt.
Soiul Simptome si observatii Gradul deevidenta
Test ELISA (reactiaserologica)
1 Tonda Gentile delle Langhe Usoare necroze pe frunze (++) (-)2 Valcea 22 Sanatos 0 (-)3 Cozia Sanatos 0 (-)4 Romavel Pete clorotice pe frunze (+) (-)5 Urias de Halle Pete clorotice pe frunze (++) (-)6 Arutela Sanatos 0 (-)7 Cosford Inele si pete clorotice pe
frunze(+) (-)
8 Eugenia Usoare necroze pe frunze (++) (-)9 Ennis Sanatos 0 (-)
B. SPECIA NUC
Supravegherea microlepidopterelor din plantatia de nuc pe rod a fost efectuata cu ajutorul capcanelor feromonale cu adeziv de tip ATRAPOM instalate in data de 13.04.2016. Feromonii sexuali au fost procurati de la Institutul de Chimie Cluj-Napoca.
Capcane feromonale nuc (Cydia pomonella) – SCDP Valcea
Viermele nucilor (Cydia pomonella L.) este un daunator periculos care produce pagube importante de productie atatcantitative cat si calitative. S-a observat ca aceasta specie a prezentat o populatie scazuta, ajungand la un maxim de zbor de 6fluturi /capcana in prima generatie. Rezerva biologica a acestei specii a scazut considerabil datorita eficacitatii produsului biologicLaser 240 SC - conc. 0,04% aplicat in faza de uscare si innegrire a stigmatelor, cresterea lastarilor si in faza de lignificare completaa fructelor.
Laser 240 SC, are eficacitatea insecticidului sistemic chimic (are eficacitatea similara piretoizilor si superioaraorganofosforicelor si altor insecticide sisntetizate chimic) dar este inofensiv fata de mediu si om fiind un produs biologic produs dinfermentatia unei bacterii din sol (Saccharopolyspora spinosae). Are un mecanism de actiune unic in lume, diferit de toateinsecticidele chimice sau biologice, acela de actionare asupra sistemului nervos al insectelor.
Cursele pentru capturarea gandacilor de scoarta au fost instalate in date de 13.04.2016 si prima citire s-a efectuat la data de18.04.2016.
Curse pentru capturarea gandacilor de scoarta in lotul experimental de nuc – SCDP Valcea
Au fost capturati un numar de 7 gandaci ai nucului (Phyopthorus juglandis), ceea ce demonstreaza faptul carezerva biologica de daunare este slaba.
Declansarea procesului de inflorire la nuc la florile mascule s-a produs incepand cu data de 13.04.2016 si s-a incheiatla 30.04.2016.
In decada a doua a lunii aprilie (13.04-18.04.2016) au inceput sa infloreasca,soiurile: Franquette, Hartley, Valmit,Valrex, Valcor, Geoagiu 65, Jupanesti si spre sfarsitul lunii aprilie (23.04.-30.04.2016), soiurile : Velnita, Mihaela , Germisara,Roxana.
La florile femele procesul de inflorire a inceput in decada a doua a lunii aprilie (12.04.2016) si s-a incheiat in primadecada a lunii mai (10.05.2016) - Tabelul 9.
Lot experimental nuc – SCDP Valcea
Fenologia infloritului unor soiuri de nuc la UCV- SCDP Valcea in anul 2016
Tabelul 9
Infloritul la florile femele s-a produs in decada a doua a lunii aprilie (12.04.-20.04.2016) la soiurile Valmit, Valrex, Valcor,Velnita, Germisara, Roxana si in ultima decada a lunii aprilie si prima a lunii mai (26.04.2016-01.05.2016 ) la soiurile Mihaela,Jupanesti, Franquette si Hartley.
Inflorirea s-a incheiat in decada a treia a lunii aprilie la Roxana, Germisara, Valrex, Valmit, Geoagiu 65, Velnita si in primadecada a lunii mai la soiurile Hartley, Franquette si Jupanesti.
Din determinarile efectuate asupra materialului biologic colectat din lotul experimental de nuc, s-au identificat 4 specii deagenti fitopatogeni si 3 specii de daunatori (Tabelul 10). Organismele daunatoare, Xanthomonas juglandis, Gnomonia juglandis,Agrobacterium tumefaciens, Malanconium juglandinum, Cydia pomonella, Tetranychus urticae, produc pagube insemnate deproductie.
Antracnoza nucului (Gnomonia juglandis), se caracterizeaza prin aparitia pe frunze de pete intre nervuri care se maresc treptat.Ca urmare a atacului, foliolele se brunifica, se usuca si cad. Pe fructele tinere se observa pete mici circulare brune, adancite care ducin final la innegrirea si caderea prematura a fructelor.
Antracnoza nucului (Gnomonia juglandis)
Nr.crt
Soi Fenologie flori mascule Fenologie flori femeleInceput
inflorit (Ff)Sfarsit
inflorit (Gf)Inceput
inflorit (Fm)Sfarsit
inflorit (Gm)1 Jupanesti 18.04.2016 08.05.2016 29.04.2016 09.05.20162 Roxana 23.04.2016 30.04.2016 18.04.2016 28.04.20163 Germisara 23.04.2016 29.04.2016 14.04.2016 22.04.20164 Mihaela 30.04.2016 13.04.2016 26.04.2016 03.05.20165 Velnita 27.04.2016 02.05.2016 18.04.2016 27.04.20166 Geoagiu 65 18.04.2016 30.04.2016 20.04.2016 29.04.20167 Valcor 15.04.2016 02.05.2016 15.04.2016 28.04.20168 Valrex 14.04.2016 02.05.2016 15.04.2016 28.04.20169 Valmit 14.04.2016 30.04.2016 12.04.2016 28.04.2016
10 Franquette 13.04.2016 23.04.2016 30.04.2016 08.05.201611 Hartley 16.04.2016 26.04.2016 01.05.2016 10.05.2016
Bacterioza nucului (Xanthomonas juglandis), se caracterizeaza prin prezenta pe portiunile de limb dintre nervuri a unor petemici clorotice (iunie) la inceputul infectiilor, apoi petalele capata o culoare bruna. Conditiile climatice din perioada de analiza,caracterizate prin umiditate ridicata , temperaturi scazute in primavara, apoi temperaturi foarte ridicate in luna iunie si iulie , aufavorizat transmiterea bolii si la fructele tinere.
Pe fructe s-au observat leziuni rotunde sau neregulate, cu marginile difuze, in dreptul carora tesuturile au inceput sa sezbarceasca.
Este considerata cea mai periculoasa maladie in plantatiile de nuc si alun.
Bacterioza nucului (Xanthomonas juglandis
Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens), este intalnit in pepinierele de producere a nucului altoit. Boala se manifestacel mai frecvent pe radacini si la baza tulpinii in regiunea coletului, sub forma unor umflaturi (tumori, gabe) de marimi variabile.Ele sunt produse prin cresterea exagerata a tesuturilor atacate. Tumorile canceroase sunt la inceput albe sau rosietice, netede, cutimpul cresc, se lignifica si devin brune, cu suprafata aspra, neregulata.Nu s-a semnalat pana in prezent cancerul bacterian in pepinierele de nuc si plantatia pe rod, monitorizarea continua.
Inegrirea si uscarea ramurilor de nuc (Melanconium juglandinum). Atacul se manifesta pe ramuri, prin aparitia pe toatasuprafata scoartei a numeroase pustule negre, tari, circulare. Atacul se observa la punctul de altoire , la puietii din pepiniera pe careii usuca rapid. Nu s-a semnalat prezenta ciupercii Melanconium juglandinum, la puietii din pepiniera si plantatia pe rod.
Viermele nucilor (Cydia pomonella) - adultul este un fluture mic care isi depune ouale in apropierea nucilor aflate in diferitestadii de cercetare. La noi in tara, este cel mai periculos daunator al nucului. Nucile atacate pot ajunge la 30-40% din intreagarecolta. Omizile penetreaza fructul in zonele de contact cu alte fructe sau frunze. Are 2 generatii pe an. Fructele atacate de primageneratie de fluturi cad inainte de maturare, si cele atacate de generatia 2 (septembrie) raman pe pom pana la maturare. Miezul lanucile atacate este distrus si cavitatea ramasa este umpluta cu dejectiile larvei.
Agentii fitopatogeni si daunatorii monitorizati in plantatiile si pepinierele de nuc la SCDP Valcea
Tabelul 10
Legendax = pagube scazute xx= pagube medii xxx = pagube mari
Nrcrt
Clasa Ordin Familie Specie Organul atacat Importantaeconomica
1 Schizomycetes Pseudomonadales Pseudomonadales Xanthomonas juglandis Frunze, lastari, frunze xxx2 Ascomycetes Diaportales Gnomoniaceae Gnomonia juglandis Frunze, fructe xxx3 Schizomycetes Eubacteriales Rhizobiaceae Agrobacterium tumefaciens Colet , radacini xx4 Deuteromycetes Melanconiales Melanconiaceae Melanconium juglandinum Trunchi, ramuri, scoarta, punctul
de altoire la puietii din pepiniera.xx
5 Insecta Lepidoptera Tortricidae Cydia pomonela gen I Fructe xxx6 Arachnida Araneae Tetranichide Tetranychus urticae Frunze x7 Insecta Hemiptera Diaspididae Quadraspidiotus perniciosus Ramuri xx
Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Acesti paduchi paraziteaza ramurile nucului. In populatii mariprovoaca reducerea cresterilor anuale, deshidratarea lastarilor si in final uscarea completa in 2-3 ani a ramurilor parazitate. Nus-a inregistrat atac produs de paduchele din San – Jose.
Paianjenul rosu (Tetranychus urticae). Atacul provoaca decolorarea frunzelor pe partea superioara, de-a lungulnervurilor, incepand de la baza catre varful limbului. In cazul atacului puternic, frunzele se brunifica si cad. Efectul ataculuise rasfrange asupra cresterii si maturarii lastarilor si fructelor . In functie de conditiile climatice au 7-9 generati pe an.In prima jumatate a anului 2016, nu s-a inregistrat prezenta paianjenului rosu in pepiniere si plantatii de rod.
Atac produs de acarienii nucului – SCDP Valcea
Pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor s-au aplicat un numar de 5 tratamente in pepiniera si plantatia perod de nuc, in care s-au folosit cu preponderenta produse cu actiune biologica (Tabelul 11,12).
Complexul de tratamente fitosanitare aplicat pentru combaterea bolilor si daunatorilor in plantatia de nuc pe rodla SCDP Valcea
Tabelul 11
Nr.crt.
Agentul de daunare Perioada de executare Produsul de uz fitosanitarFenofaza Calendaristic
luna/decadaSubstanta activa Produs comercial
Denumirea Conc.%1 Bacterioza nucului, antracnoza
nucului, oua de paianjeni, afide, larve
Repaus vegetativ Martie/1 Ulei mineralparafinic
OVIPROM 2000 1,5
2 Antracnoza, bacterioza, boala cernelii
Inceputul infrunzitului Aprilie/1 Cu metalic 20% Sulfat de cupru 80%
Boillie bordelaise WDG 1,0
3 Antracnoza, bacterioza, molianucului, viermele nucilor, insectedefoliatoare
Uscarea si innegrirea stigmatelor Mai/2 Cu metalic 20% Sulfat de cupru 80%
+Spinosad 240g/l
Boillie bordelaise WDG+
Laser 240 SC
0,5
0,04
4 Antracnoza, bacterioza, molia nucului, viermele nucilor, afide
Cresterea nucilor, cresterea lastarilor
Iunie/2 Cu metalic 20% Sulfat de cupru 80%
+ Spinosad 240g/l
Boillie bordelaise WDG+
Laser 240 SC
0,5
0,04
5 Antracnoza, bacterioza, molianucului, viermele nucilor, afide
Lignificarea completa afructelor, fruct marime normala
Iulie/3 Manozeb 80% +Spinosad 240g/l
Dithane m45+
Laser 240 SC
0,2
0,04
Complexul de tratamente fitosanitare aplicate pentru combaterea bolilor si daunatorilor in pepinierele de nuc
Tabelul 12Nr.crt.
Agentul de daunare Perioada de executare Produsul de uz fitosanitarFenofaza Calendaristic
luna/decadaSubstanta activa Produs comercial
Denumirea Conc.%1 Bacterioza, antracnoza La pornirea in vegetatie Martie/1 Cu din sulfat de
Cu tribazic 190g/lCuproxat flowable 0,5
2 Bacterioza, antracnoza,cancerul bacterian, boala cernelii
Inceputul infrunzitului Aprilie/1 Cu metalic 20%sulfat de Cu 80%
Boillie bordelaise WDG 0,5
3 Bacterioza, antracnoza,insecte defoliatoare, boala cernelii
Cresterea lastarilor Mai/2 Cu metalic 20%sulfat de cupru 80%
+ Spinosad 240g/l
Boillie bordelaise WDG+
Laser 240 SC
0,5
0,04
4 Bacterioza, antracnoza,cancerul galicol alradacinilor, cancerulbacterian
Cresterea lastarilor Iunie /2 Cu metalic 20%sulfat de cupru 80%
Boillie bordelaise WDG 0,5
5 Bacterioza, antracnoza, acarieni, afide
Cresterea lastarilor Iulie/2 Extract de plante Deffort 0,25%
Comportarea soiurilor de nuc la atacul principalelor organisme daunatoare este prezentata in Tabelul 13.Din analizele efectuate a rezultat faptul ca nici unul din cele 11 cultivaruri nu s-a incadrat in categoria ,,fara atac” .Soiurile analizate in proiect, sunt tolerante la arsura bacteriala (Xanthomonas juglandis), dar in conditiile climatice ale
anului 2016, infectiile bacteriene au avut o evolutie foarte rapida.Antracnoza nucului (Gnomonia juglandis) , a inregistrat o frecventa de atac cuprinsa intre 3,25-8,00%, cu o intensitate de
2,5 - 5,5%.Soiurile studiate din punct de vedere al susceptibilitatii lor la atacul ciupercii s-a incadrat in categoria ,,Atac slab”:
Jupanesti, Germisara, Mihaela, Velnita, Valcor, Valrex, Valmit, Franquette, Geogiu 65, Hartley si ,,Atac mediu” (GA = 1,16%),soiul Roxana.
In ceea ce priveste atacul produs de viermele nucilor (Cydia pomonella), au fost observate pe frunze, in decada a doua alunii iunie, larve ale fluturelui daunator. O frecventa redusa cuprinsa intre 1,4 – 2,0 %, s-a inregistrat la soiurile Mihaela, Valmit,Geoagiu 65, Roxana si de 3,0% la soiurile Valcor.
Paduchele rosu (Tetranychus urticae), cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens), inegrirea si uscarea ramurilor denuc (Melanconium juglandinum), nu au fost observate la soiurile de nuc analizate .
Bacterioza nucului (Xanthomonas juglandis), pana in prezent, a inregistrat atac pe frunze cu frecventa cuprinsa intre 2,91-5,45% si intensitatea de 2,14-5,52%.
Fungicidele biologice folosite Cuproxat flowable conc 0,5% si Boillie bordelaise WDG conc.0,5% au asigurat o protectiefitosanitara buna a soiurilor de nuc, avand in vedere cantitatea mare de precipitatii inregistrata in perioada analizata.
Insecticidul biologic Laser 240SC in conc. de 0,04 % folosit in tratamentele 3,4,5, a asigurat protectie buna impotrivaviermelui nucilor si a paduchilor de frunze si ramuri.
Prin testul serologic ELISA, executat in cadrul laboratorului de virologie de la ICDP Pitesti – Maracineni, nu a fostevidentiat virusul care produce boala liniei negre la nuc (CLRV).
Teste ELISA – CLRV la nuc
Virusul Chery chlorotic leaf rol, este considerat foarte periculos, deoarece cauzeaza moartea plantelor afectate, care se manifesta numai in cazul altoirii soiurilor din J.regia, pe portaltoi de J.nigra si alte specii (Tabelul 14)
Tabelul 14
Comportarea soiurilor de nuc la atacul organismelor daunatoare in conditiile de la SCDP Valcea
Tabelul 13
Nr. Crt.
SoiulBacterioza nucului
(Xanthomonas juglandis)
Antracnoza nucului(Gnomonia juglandis)
Cancerulbacterian
(Agrobacterium tumefaciens)
Inegrirea siuscarea
ramurilor (Melanconium juglandinum )
Viermelenucilor (Cydia pomonella –
larve)
Paduchele din SanJose
(Quadraspidiotus perniciosus)
Paianjenul rosu (Tetranyus
urticae)
F% I% F% I% F% I% F% I% F% F% F%1 Jupanesti 2,91 2,75 3,25 2,5 0 0 0 0 0 0 02 Roxana 2,50 4,01 5,04 3,1 0 0 0 0 1,5 0 03 Germisara 5,83 5,52 3,80 2,0 0 0 0 0 2,0 0 04 Mihaela 3,41 2,91 4,40 2,2 0 0 0 0 1,4 0 05 Velnita 5,41 4,39 5,08 3,3 0 0 0 0 2,0 0 06 Valcor 3,75 2,14 5,32 2,4 0 0 0 0 3,0 0 07 Valrex 3,33 2,56 5,00 4,4 0 0 0 0 2,0 0 08 Valmit 4,08 3,67 8,00 5,5 0 0 0 0 1,5 0 09 Franquette 5,33 4,15 4,80 2,8 0 0 0 0 0 0 0
10 Geoagiu 65 5,45 3,39 5, 45 2,8 0 0 0 0 1,5 0 011 Hartley 5,00 3,30 5,32 3,0 0 0 0 0 0 0 0
C. SPECIA CASTAN COMESTIBIL
Castanul comestibil este o specie pomicola valoroasa datorita fructelor sale bogate in principii nutritive importante pentrualimentatia umana. Castanele sunt fructe nucifere cu cel mai redus continut de grasimi, totodata sunt o importanta sursa decarbohidrati si amidon. In stare proaspata castanele au valoare energetica de 189-194 calorii la 100 gr, iar ca fructe uscate de 371calorii la 100 gr parte edibila.
Castanul comestibil prefera solurile profunde permeabile, cu pH cuprins intre 4,8 si 6,5. Are nevoie de precipitatii deminim 700 mm anual. Precipitatiile abundente favorizeaza aparitia bolii „patarea frunzelor” .
Declansarea procesului de inflorire castanului comstibil florile mascate s-a produs incepand cu data de 07.06.2016 (PrecoceMigoule) si 10-18.06.2016 (Maravel, Marsol, Bournette, Marissard). La florile florile femele infloritul s-a produs intre 10-13.06.2016 la soiurile Precoce Migoule, Marsol, Maraval, Romavel si intre 15-16.06.2016 la Marissard si Bournette (Tabelul 15).
Lot experimental de castan – SCDP Valcea
Fenologia infloritului unor soiuri de castan comestibil la UCV-SCDP Valcea in anul 2016
Tabelul 15
Florile femele au inceput sa infloreasca la data de 10.06.2016 (Romval), a continuat inflorirea pana la data de 16.06.2016 (Maraval, Marval, Bournette, Marissard, Precoce Migoule).
S-au facut observatii asupra prezentei simptomelor pe frunze, scoarta si colet a urmatoarelor organisme daunatoare: boala cernelii (Phytophtora cambivora), cancerul scoartei (Endotia parasitica) si patarea frunzelor (Mycosphaerella maculiformis) si asupra daunatorilor fructelor (Curculio elephas) si viermele castanelor (Laspeyresia pomonella).
Cursa pentru gandaci de scoarta la castan Capcana feromonala daunatori fructe castan
In lotul experimental organizat in cadrul UcV-SCDP Valcea, s-au evaluat si analizat principalele surse de daunare lasoiurile din cultura: Romavel, Marsol, Precoce Migoule, Bournette, Marissard. Au fost monitorizate 3 specii de agenti patogenisi 2 specii de daunatori (Tabelul 16)
Boala cernelii – Phytoptora cambivora, este considerata cea mai pagubitoare boala in plantatiile si pepinierele decastan. Mugurii terminali ai plantelor se usuca, inflorirea este redusa, florile avorteaza, fructele raman mici, ramurile se usucapartial sau in totalitate. Pe colet si pe radacinile principale se observa puncte negre ca de cerneala, cu miros de descompunere .
In urma evaluarilor, nu au fost observate pana in prezent simptomele acestei boli.
Nr.crt.
Soi Fenologie flori mascule Fenologie flori femeleInceput inflorit Sfarsit inflorit Inceput inflorit Sfarsit inflorit
1 Romval 18.06.2016 26.06.2016 10.06.2016 02.07.20162 Maraval 10.06.2016 22.06.2016 13.06.2016 02.07.20163 Marsol 10.06.2016 20.06.2016 13.06.2016 03.07.20164 Precoce Migoule 07.06.2016 22.06.2016 13.06.2016 02.07.20165 Bournette 14.06.2016 23.06.2016 16.06.2016 30.06.20166 Marrisard 18.06.2016 23.06.2016 15.06.2016 05.07.2016
Patarea frunzelor – Mycosphaerella maculiformis, este o boala periculoasa, caracterizata prin desfrunzirea prematura apomilor. Boala se manifesta pe frunze sub forma unor pete mici, vizibile, de forma circulara , izolate , care in timp conflueazasi capata culoarea bruna inchisa. Cand o mare parte a limbului este acoperita de pete, frunzele se rasucesc, devin negre si sedesprind usor de ramuri.
Simptomele acestei boli au fost identificate la soiurile de castan studiate cu o frecventa cuprinsa intre 1,2% - 3,3%.
Patarea frunzelor – Mycosphaerella maculiformis
Cancerul scoartei de castan – Endothia parasitica, este cea mai periculoasa boala , care duce in final la comportareatotala a plantatiilor. Sunt atacate aproape toate organele aeriene, lastari, ramuri si trunchi. Nu sunt atacate frunzele. organelevegetative se necrozeaza cu timpul si se usuca.Boala a fost identificata in plantatia de castan pe rod cu o frecventa redusa (F%= 1,0-1,3%).
Gargarita castanelor – Curculio elephas, ataca fructele castanului comestibil, producand, in anii de invazie, pagube de8-10%. Pentru depunerea oualor, femela face o galerie adanca in peretele castanelor, si depune un singur ou. Larvele se hranesccu miezul fructelor. Din cauza atacului, castanele viermanoase cad. Daunatorul nu a fost semnalat pana in prezent.
Viermele castanelor – Laspeyresia pomonella. Larvele daunatorului apar in luna iulie (dec.III), patrund in fructele tinerein sapa galerii se hranesc cu miezul fructelor si le distrug. Nu a fost depistat acest daunator pana in prezent.
Comportarea soiurilor de castan comestibil fata de infectiile cu patogeni si daunatori este prezentata in Tabelul 17.
Tratamentele fitosanitare aplicate pana in luna iulie 2016 (Tabelul 18), cu produse biologice, au asigurat o protectiebuna a plantelor. Nu a fost depistata boala cernelii (Phytopthora cambivora) si nu s-au observat larve ale gargaritei si viermelecastanelor (Curculio elephas si Laspeyresia pomonella).
Cancerul scoartei (Endothyia parasitica) s-a semnalat la soiurile Maraval, Precoce Miroval si Marissard, cu ofrecventa si intensitatea redusa (1,0-1,3%).
Patarea frunzelor de castan s-a observat la toate soiurile studiate, datorita precipitatii bogate inregistrate pana inprezent.
Frecventa infectiilor pe frunze a fost cuprinsa intre 1,2 - 3,3% cu o intensitate medie (+ -4) la soiurile: Romval,Maraval, Precoce Migoule, Bournette, Marissard.
In capcanele feromonale instalate in plantatia pe rod, in scopul monitorizarii fluturilor de Laspeyresia pomonella, aufost inregistrati un numar de 4 fluturi/capcane. Numarul redus de indivizi capturati pana in prezent demonstreaza o rezervabiologica redusa a acestui daunator.
Infloritul la castan – SCDP Valcea
Principalii agenti fitopatogeni si daunatori monitorizati in pepinierele si plantatia de castan comestibil la SCDP Valcea
Tabelul 16Nr.Crt.
Clasa Ordin Familie Specie Organul atacat Importantaeconomica
I PATOGENI1 Syphomycetes Peronosporales Peronosporaceae Phytophtora cambivora Frunze, muguri, colet, scoarta xxx2 Ascomycetes Pseudosphaeriales Mycosphaerellaceae Mycosphaerella maculiformis Frunze xx3 Diaportales Valsaceae Endothia parasitica Lastari, ramuri, trunchi xxxII DAUNATORI1 Insecta Coleoptera Curculionidae Curculio elephas Fructe xxx2 Insecta Lepidoptera Tortricidae Laspeyresia pomonela Fructe xxx
Evaluarea surselor biologice de daunare din plantatiile si pepinierele de castan comestibil la SCDP ValceaTabelul 17
Nr. crt.
SoiulPythoptoracambivora
(Boala cernelii)
Endothyia parasitica(cancerul scoartei)
Mycosphaerellamaculiformis
(patarea frunzelor)
Curculio elephas(gargarita
castanelor)
Laspeyresia pomonella(viermele castanelor)
F% I % F% I % F% I % F% I % F% I %1 Romval 0 0 0 0 1,3 +2 0 0 0 02 Maroval 0 0 1,0 + -1 2,0 +-2 0 0 0 03 Marsol 0 0 0 0 1,2 +-3 0 0 0 04 Precoce Migoule 0 0 1,3 + -1 2,3 +-3 0 0 0 05 Bournette 0 0 0 0 3,3 +-4 0 0 0 06 Marissard 0 0 1,1 + 2,1 +- 0 0 0 0
Complexul de tratamentul fitosanitare aplicare pentru combatere organismelor daunatoare la castanul comestibilTabel 18
Nr.crt.
Fenofaza Patogeni /daunator Produsul de protectia plantelor
1 Sfarsitul repausului vegetativ Paduchele din San-Jose, acarieni (forme hibernante) OVIPROM 2000- CONC.- 1,5%
2 La aparitia primelor frunzulite (aprilie 2)Boala cernelii (Phytopthtora cambivora), patareafrunzelor (Xycosphaerella maculiformis), cancerul scoartei (Endothyia parasitica), insecte defoliatoare.
Boille bordelaise – conc. 0,5%+
Laser 240 SC – conc. 0,06%
3 La inceputul infloritului (mai /3)Boala cernelii (Phytopthtora cambivora), patareafrunzelor (Xycosphaerella maculiformis), cancerul scoartei (Endothyia parasitica), insecte defoliatoare.
Boille bordelaise – conc. 0,5%+
Laser 240 SC – conc. 0,06%
4 Cresterea fructelor (iulie /2)Boala cernelii (Phytopthtora cambivora), patareafrunzelor (Xycosphaerella maculiformis), cancerul scoartei (Endothyia parasitica), insecte defoliatoare.
Boille bordelaise – conc. 0,5%+
Laser 240 SC – conc. 0,06%
D. SPECIA MAR
a) Riscul infectiilor cu rapan – Venturia inaequalis
ICDP2015 - Apple-Scab
Hours Severity25 7
6
5
4
3
2
1
0
20Wet HoursInfectionSum
15
10
5
0ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul.
Fig. 11. Riscul infectiilor cu conidii ale rapanul marului - Venturia inaequalis(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Mai 2016)
Din analiza figurilor 11 si 12 se observa ca dinamica temperaturilor, umiditatii relative a aerului, duratei de umectarea coroanelor sau foliajului, proiectia in masa a sporilor de rapanul s-a realizat in perioadele 21 Februarie - 15 Martie,respectiv 7 Aprilie - 15 Mai. Primele infectii masive cu ascospori s-au produs in perioadele 15 Martie, 7 Aprilie -11 Mai si 23Mai - 10 Iunie.
b) Riscul infectiilor cu foc bacterian – Erwinia amylovoraICDP2015 - Fire Blight
EIP MeanRisk500 3
4002 EIP
CougarRisk
300
2001
100
0 0ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul.
Fig. 12. Riscul infectiilor cu foc bacterian - Erwinia amylovora(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Iunie 2016)
Examinarea figurii 12, demonstreaza ca riscul primelor infectii cu foc bacterian s-a manifestat in perioadele6-12 Aprilie, 18-24 Aprilie, 19-23 Mai (risc mare, EIP 200-250, nota 2.0-2.5 in scara Cougar) si 23 Mai - 2 Iunie (riscmare, EIP 250-300, nota 2.5-3.0 in scara Cougar).
c.) Riscul atacului de afide – Aphis pomi
Fig. 13. Riscul atacului de afide – Aphis pomi la mar(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Iunie
2016)
E. Specia: PRUN
a.) Riscul infectiilor cu monilioza – Monilia spp. si ciuruirea frunzelor – Stigmina carpophylla
Fig. 14. Riscul infectiilor cu monilioza - Monilia spp. si ciuruirea frunzelor –Stigmina carpophylla la specia prun
(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Iunie 2016)
Examinand figura 14, se observa ca riscul infectiilor primare cu monilioza si ciuruire la samburoase s-amanifestat cu intensitate mare si foarte mare in perioada 4-16 Martie, 20-27 Martie, in timp ce infectiile secundare,s-a manifestat cu intensitate maxima in perioada 1 Aprilie - 20 Mai si 24 Mai - 2 Iunie 2016.
b.) Riscul atacului de afide – Hyalopterus pruni
Fig. 15. Riscul atacului de afide la prun(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Decembrie 2015-Iunie
2016)
Analizand figurile 13 si 15 se observa ca atat la specia mar cat si la prun, conditii favorabile dezvoltarii afidelorau fost in perioadele 3-20 Iunie si respectiv 20-30 Iunie, cand riscul infestarilor a crecut de la 60% la 100%
III. REZERVA BIOLOGICA DE BOLI SI DAUNATORI
A. Specia: MARa) Patogeni:
Frecventa, intensitatea si gradul de atac al rapanului - Venturia inaequalis (rezerva biologica) in variante martor netratat
(ICDP Pitesti-Maracineni, Ianuarie-Iunie 2016, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287 m)Tabelul 19
Anul Repetitia Frunze Lastari Fructe
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
2016
Repetitia 1 24,00 2 48 - - - - - -
Repetitia 2 25,00 3 75 16,50 2 33 11,25 2 22,5
Repetitia 3 26,75 3 80,3 17,00 3 51 13,75 3 41,3
Repetitia 4 25,80 3 77,4 23,9 2 47,8 16,00 3 48,0
Media 25,39 2,75 70,18 14,35 1,75 32,95 10,25 2,00 27,95
Ab. Standard 1,1693 0,5000 14,9413 4,1356 0,5774 9,6028 2,3761 0,5774 13,2198
C. Variatie 4,6059 18,1818 21,2915 28,8196 32,9914 29,1435 23,1814 28,8675 47,2981
Frecventa, intensitatea si gradul de atac al fainarii - Podosphaera leucotricha (rezerva biologica) in variante martor netratat(ICDP Pitesti-Maracineni, Ianuarie-Iunie 2016, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287 m)
Frecventa, intensitatea si gradul de atac al focului bacterian - Erwinia amylovora(rezerva biologica) in variante martor netratat(ICDP Pitesti-Maracineni, Ianuarie-Iunie 2016, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287 m)
Tabelul 21
Analizand tabelele 19 - 21 se poate observa ca, in variantele martor netratat, frecventa atacului rapanului marului -Venturia inaequalis, a fost de 25,39% pe rozete, 14,35% pe frunzele de pe lastari si 27,95% pe fructele tinere. Deasemenea, frecventa atacului fainarii - Podosphaera leucotricha a fost de 32,29% pe frunze si 16,50% pe lastari.
In ceea ce priveste focul bacterian - Erwinia amylovora, in variantele martor netratat, frecventa atacului pe flori a fost17,25% iar pe lastari 17,00, in timp ce intensitatea atacului a fost cuantificata cu nota 1,75, practic 2,0 in scara Cougar.
Anul Repetitia Frunze Lastari Fructe
(F)
%
(I)
%
(GA)
(%)
(F)
%
(I)
%
(GA)
(%)
(F)
%
(I)
%
(GA)
(%)
2016
Repetitia 1 17,00 2,0 34,00 16,00 2,0 32 - - -
Repetitia 2 15,00 2,0 30,00 14,00 2,0 28 - - -
Repetitia 3 19,00 1,0 19,00 20,00 1,0 20 - - -
Repetitia 4 18,00 2,0 36,00 18,00 2,0 36 - - -
Media 17,25 1,75 29,75 17,00 1,75 29,00 - - -
Ab. Standard 1,7078 0,5000 7,5884 2,5820 0,5000 6,8313 - - -
C. Variatie 9,9004 28,5714 25,5071 15,1882 28,5714 23,5562 - - -
Anul Repetitia Frunze Lastari Fructe
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
2016
Repetitia 1 31,67 2,0 63,34 11,00 2,0 22 - - -
Repetitia 2 33,33 2,0 66,66 17,00 2,0 34 - - -
Repetitia 3 33,33 2,0 66,66 20,00 3,0 60 - - -
Repetitia 4 30,84 2,0 61,68 18,00 2,0 36 - - -
Media 32,29 2,00 64,59 16,50 2,25 38,00 - - -
Ab. Standard 1,2450 0,0000 2,4900 3,8730 0,5000 15,9164 - - -
C. Variatie 3,8554 0,0000 3,8554 23,4726 22,2222 41,8854 - - -
Tabelul 20
b.) Daunatori:8.0
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
2.5
0.5 0.5 0.5 0.50.5 0.50.00.0 0.0 0.00.0 0.0
19‐Apr 26‐Apr 3‐May 10‐May 17‐May 24‐May 31‐May 7‐Jun 14‐Jun 21‐Jun 28‐JunSuma Media
Fig. 12. Dinamica capturilor adultilor viermelui merelor - Cydia pomonella in capcanele feromonale
(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Aprilie-Iunie 2016)
In cazul viermelui merelor, generatia 1 (G1), zborul adultilor s-a esalonat in perioada 19 Aprilie-28 Iunie, PED fiinddepasit in perioada 19-26 Aprilie, respectiv 28 Iunie (in medie 3,5 fluturi/capcana).
B. SPECIA PRUN
a) Patogeni:
Frecventa, intensitatea si gradul de atac al moniliozelor - Monilia spp. la prun in variante martor netratat,
(ICDP Pitesti-Maracineni, Ianuarie-Iunie 2016, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287 m)
Tabelul 22
Fluturi/capcan
ă
Anul Repetitia Flori Lastari Fructe
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
2016
Repetitia 1 14,00 2 28,0 - - - - - -
Repetitia 2 15,00 3 45,0 16,50 2 33,0 - - -
Repetitia 3 16,75 2 33,5 17,00 3 51,0 - - -
Repetitia 4 15,80 3 47,4 23,9 2 47,8 - - -
Media 15,39 2,50 38,48 14,35 1,75 32,95 - - -
Ab. Standard 1,1693 0,5774 9,2504 4,1356 0,5774 9,6028 - - -
C. Variatie 7,5991 23,0940 24,0425 28,8196 32,9914 29,1435 - - -
3.5 3.53.0
1.51.0 1.0 1.0
Frecventa, intensitatea si gradul de atac al ciuruirii - Stigmina carpophylla la prun in variante martor netratat(ICDP Pitesti-Maracineni, Ianuarie-Iunie 2016, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287 m)
Examinand tabelele 22 si 23 se constata ca la specia prun, in variantele martor netratat, frecventa ataculuimoniliozelor - Monilia spp. a fost de 15,39% pe flori si 14,35% pe lastari, in timp ce frecventa atacului ciuruirii -Stigmina carpophylla a fost de 21,29% pe frunze si respectiv 16,50% pe fructe.
b.) Daunatori:
18.0
16.0
14.0
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.52.01.0 1.01.0 1.0 1.0
0.0 0.0 0.019‐Apr 26‐Apr 3‐May 10‐May 17‐May 24‐May 31‐May 7‐Jun 14‐Jun 21‐Jun 28‐Jun
Suma Media
Fig. 15. Dinamica capturilor adultilor viermelui prunelor - Cydia funebrana in capcanele feromonale AtraFUN
(ICDP Pitesti-Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m, Aprilie-Iunie 2016)
In ceea ce priveste viermele prunelor - Cydia funebrana - generatia 1 (G1), zborul adultilor s-a esalonat inperioada 20 Aprilie-28 Iunie, PED fiind depasit in 14-28 Iunie (in medie, intre 3.5-6.0 si 8.0 fluturi/capcana).
Fluturi/capcan
ă
8.0
6.0
2.52.53.5
2.0 1.5 1.52.0 2.5
1.5 1.5
Anul Repetitia Frunze Lastari Fructe
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
Frecv.
(F%)
(I)
(0-3)
(GA)
(%)
2016
Repetitia 1 21,67 2,0 43,34 - - - 11,00 2,0 22,0
Repetitia 2 23,33 2,0 46,66 - - - 17,00 2,0 34,0
Repetitia 3 19,33 2,0 38,66 - - - 20,00 1,0 20,0
Repetitia 4 20,84 2,0 41,68 - - - 18,00 2,0 36,0
Media 21,29 2,00 42,59 - - - 16,50 1,75 28,00
Ab. Standard 1,6683 0,0000 3,3367 - - - 3,8730 0,5000 8,1650
C. Variatie 7,8353 0,0000 7,8353 - - - 23,4726 28,5714 29,1606
Tabelul 23
Studiul privind evaluarea potentialului de reducere a probabilitatii raspandirii virusului Plum pox la nivelul pepinierei
prin utilizarea portaltoiului BN 4 Kr a fost inceputa in urma cu 2 ani prin infiintarea primului lot experimental ce cuprinde
portaltoii BN 4 Kr si St. Julien, si continuata cu infiintarea celui de-al doilea lot, in primavara acestui an, cu portaltoii BN 4 Kr
si Mirobolan 29C, in ambele loturi fiind asigurata sursa de infectie cu PPV.Rezultatele analizelor serologice efectuate in aceasta etapa sunt prezentate in Tabelul 23
Rezultatele testarilor serologice prin DAS-ELISA la portaltoii din lotul 1 (plantati in 2014)
Tabelul 23
Se constata ca la doi ani de la plantare, intr-o zona cu presiune mare de infectie cu PPV, 23,3% din plantele portaltoiului
St. Julien au fost gasite infectate cu PPV prin analize serologice, in timp ce toate plantele portaltoiului BN 4 Kr au ramas
libere de PPV. Aceste rezultate reprezinta un prim indiciu ca BN 4 Kr ar putea ramane liber de PPV chiar in conditiile date.
Asa cum era de asteptat, plantele din lotul 2 (BN 4Kr si Mirobolan 29C) avand statusul 'virus-free' la plantare nu au
manifestat simptome PPV la 2 luni de la infiintarea lotului experimental, urmand ca testele de diagnostic sa fie efectuate in
fazele urmatoare ale proiectului.
Sursele de inocul in cazul ambelor loturi au confirmat prezenta virusului Plum pox prin DAS-ELISA. Testari moleculare
prin IC-RT-PCR s-au efectuat prin sondaj la sursele de inocul cu PPV dimprejurul ambelor loturi, fiind analizate 13 probe.
Rezultatele confirma prezenta PPV in infectori.
Randul Portaltoi Nr. plante infectate cu PPV/nr. plante total
Procent deinfectie cu PPV
R1 BN 4Kr 0/30 0,0R2 St. Julien 7/30 23,3R3 BN 4Kr 0/30 0,0
Rezultate, stadiul realizarii obiectivului, concluzii si propuneri pentru continuarea proiectului
Proiectul se realizeaza prin parteneriat intre Universitatea din Craiova – SCDP Valcea (CP),
ICDP Pitesti-Maracineni – Partener 1 si SCDP Bistrita – Partener 2, in sase etape, cu respectarea
succesiunii activitatilor din planul de realizare si responsabilitatile fiecarui partener.
In aceasta etapa s-a procedat la:
- monitorizarea conditiilor climatice din zonele de studiu;
- evaluarea surselor biologice de daunare (grad de atac) pentru agentii patogeni si daunatorii din
pepinierele si plantatiile pe rod de mar, prun, nuc, alun si castan comestibil;
- stabilirea diagnosticului agentilor fitopatogeni prin teste virale serologice, teste micotice si
bacteriologice in laborator.
- elaborarea solutiilor eficiente de combatere integrata a organismelor daunatoare in scopul
reabilitarii mediului si obtinerii de produse sanatoase in sistem ecologic.
La specia nuc - procesul de inflorire a soiurilor luate in studiu, s-a produs in perioada 13.04.2016 – 30.04.2016(flori mascule) si 12.04.2016 – 10.05.2016 (flori femele).
In decada a doua a lunii aprilie au inceput sa infloreasca soiurile: Franquette, Hartley, Valmit, Valrex, Valcor,Geoagiu 65, Jupanesti si s-a incheiat inflorirea in prima decada a lunii mai la soiurile Roxana, Germisara, Valrex, Valmit,Geoagiu 65, Velnita, Hartley, Franquette si Jupanesti.
In lotul experimental de nuc au fost monitorizate 4 specii de agenti fitopatogeni si 3 specii de daunatori:Xanthomonas juglandis, Gnomonia juglandis, Agrobacterium tumefaciens, Melanconium juglandis, Cydia pomonella,Tetranychus urticae, organisme care produc pagube insemnate in productie.
Din analizele efectuate asupra comportarii nucului fata de infectiile care produc bacterioza (Xanthomonasjuglandis), a rezultat faptul ca nici unul din cele 11 cultivaruri nu s-a incadrat la categoria “Fara atac”. Simptome de atac pefrunze au inregistrat soiurile: Jupanesti, Valcor, Valrex, Valmit, Germisara, Franquette, Geoagiu 65, Hartley.
Pe frunze, frecventa atacului a fost cuprinsa intre 2,91 – 5,45% cu intensitatea de 2,14 – 5,52%.Antracnoza nucului (Gnomonia juglandis), a inregistrat o frecventa variabila de 3,25 – 8,00% si o intensitate de 2,5
– 5,5%. Soiurile studiate din punct de vedere al susceptibilitatii lor la atacul acestei ciuperci s-au incadrat in categoriile “Atacmediu”. Jupanesti, Germisara, Mihaela, Velnita, Valcor, Valmit, Valrex, Franquette, Geoagiu 65, Hartley, Roxana au prezentatsimptome specifice atacului.
Prezenta daunatorului Cydia pomonella – viermele nucilor, a fost observata in a doua decada a lunii iunie, cu ofrecventa de 1,4 – 2,0% la soiurile Mihaela, Valmit, Geoagiu 65, Roxana si de 3,0% la Valcor.
Paduchele rosu (Tetranichus urticae), cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens), inegrirea si uscarearamurilor (Melanconium juglandinum), nu au fost observate pana la aceasta data.
Fungicidele biologice: Cuproxat flowable in conc. De 0,5% si zeama bordeleza (Boille bordelaise WDG) – conc.0,5% utilizate in complexul de prevenire si combatere a bolilor, au asigurat o protectie optima a plantelor impotriva patogenilor.De asemenea, insecticidele biologice Laser 240 SC – conc. 0,04%, Deffort – conc. 0,25% folosite la tratamentele de combatere3,4,5, au auvut o eficacitate buna impotriva daunatorilor.
Testul serologic ELISA efectuat in laborator, nu a identificat virusul CLRV, virus care produce boala liniei negre lanuc si care este foarte periculos in pepinierele de producere a nucului altoit.
La specia alun – procesul de inflorire la florile femele s-a declansat la sfarsitul lunii decembrie 2015 la soiulTonda Gentile delle Langhe (28.12.2015) si s-a incheiat in prima decada a lunii martie (20.03.2016) la soiurile Urias de Halle,Romavel, Cosford, Ennis. Florile mascule au inceput sa infloreasca in prima decada a lunii ianuarie (02.01.2016) la soiul Valcea22 si s-a prelungit pana la 18.01.2016 (Eugenia).
Infloritul s-a incheiat in decada a treia a lunii februarie (26.02.2016) la soiul Arutela.In marcotiere si plantatia pe rod de alun au fost monitorizate din punct de vedere al prezentei si modului de atac al
patogenilor, 12 specii fitopatogene din care, 2 bacterioze si 10 micoze.Dintre acestea, Monilinia fructigena, Gleosporium coryli, Sphaceloma coryli, Coryneum beijerinckii, Cytospora
leucostoma, Xanthomonas corylina, sunt boli care provoaca pagube insemnate in cultura, mai ales in anii cu conditii favorabiledezvoltarii lor.Au fost deasemenea monitorizati daunatorii principali care depreciaza calitatea fructelor: Croesus septentrionalis L, Phytoptusavellanae, Balaninus nucum, Myzocalis coryli Goeze.
Soiurile de alun din experienta, au avut o comportare variabila la atacul organismelor daunatoare, datorataconditiilor climatice din prima parte a anului 2016.
S-a semnalat atac produs de Phylactinia sulfulata la majoritatea soiurilor, cu o frecventa F = 1,0 – 4,0%.Gleosporium coryli, a fost identificata la soiurile Cozia, Romavel, Urias de Halle, Arutela si Cosford, cu o frecventa de 1,0 –3,0%.
Phytoptus avellanae a fost prezent la mugurii soiurilor TGDL, Valcea 22, Romavel, Urias de Halle, Cosford,Eugenia, cu o frecventa de 1,1 – 2,3%.
Produsele ecologice folosite pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor, au asigurat protectia plantelorin conditii bune.
Pentru combaterea gargaritei alunelor (Balaninus nucum), paduchilor de frunze (Myzocalis coryli), acarienilormugurilor (Phytoptus avellanae), insecticidele Ovipron 2000 – conc. 1,5%, Laser 240 SC – conc. 0,04% si Deffort – conc.0,25%, au redus frecventa si intensitatea atacului.
Zeama bordeleza (Boillie bordeleise WGD) –conc. 0,5%, Dithane M45 – conc. 0,2% sau Novozir MN80 – conc.0,2%, au asigurat protectia optima a plantelor fata de Sphaceloma coryli (antracnoza), Xanthomonas corylina (bacterioza),Monilinia fructigena (monilioza), Gleosporium coryli (gleosporioza).
Testul serologic ELISA, efectuat in laborator, nu a evidentiat virusul care produce mozaicul alunului (Apple mosaicvirus).
La specia castan comestibil – florile mascule au inflorit la data de 07.06.2016 (Precoce Migoule) si 13-18.06.2016(Maraval, Marsol, Bournette si Marissard), iar cele femele intre 10-13.06.2016 (Precoce Migoule, Marsol, Maraval) si 15-16.06.2016 (Marissard si Bournette).
Infloritul s-a incheiat la data de 05.07.2016.Materialul biologic de castan a fost evaluat asupra comportarii fata de organismele daunatoare specifice culturii.S-au analizat bolile si daunatorii care produc pagube insemnate productiei de fructe: Phytophtora cambivora – boala
cernelii, Endothya parasitica – cancerul scoartei, Mycosphaerella maculiformis – patarea frunzelor, Curculio elephas – gargaritacastanelor si Laspeyresia pomonella – viermele castanelor.
Tratamentele fitosanitare aplicate cu produse biologice, in 4 fenofaze distincte ale dezvoltarii plantelor, au asigurat oprotectie fitosanitara corespunzatoare. Nu a fost depistata boala cernelii si nu au fost identificate larve ale daunatorilor Curculioelephas si Laspeyresia pomonella.
Cancerul scoartei (Endothya parasitica),s-a depistat la soiurile Maraval, Precoce Migoule si Marissard cu ofrecventa si intensitate redusa, cuprinsa intre 1,0 – 1,3%.
Patarea frunzelor de castan a fost prezenta la toate soiurile studiate datorita precipitatiilor bogate inregistrate.Frecventa infectiilor pe frunze a fost de 1,2 – 3,3% si intensitatea de la +-4 la soiurile Romval, Maraval, Marsol, PrecoceMigoule, Bournette si Marissard.
In capcanele feromonale instalate in scopul monitorizarii fluturilor de Laspeyresia pomonella, au fost colectati unnumar de 4 fluturi/capcana. Numarul redus de indivizi capturati, demonstreaza o rezerva redusa a acestui daunator in plantatie.
La speciile mar si prun - primul semestru al anului 2016 a fost extrem de favorabil atacului patogenilor si aldaunatorilor.
S-au identificat organismele daunatoare din campurile experimentale de mar si prun si s-a monitorizat risculde atac al acestora.
Metodele testate pentru monitorizarea conditiilor meteo si a riscului de atac al agentilor de daunare s-audovedit a fi precise si utile pentru programarea tratamentelor fitosanitare preventive.
A fost evaluata rezerva biologica a daunatorilor specifici: viermele merelor - Cydia pomonella si viermeleprunelor - Cydia funebrana, precum si de agenti patogeni: rapanul merelor – Venturia inaequalis, fainarea marului -Podosphaera leucotricha, focul bacterian al rozaceelor – Erwinia amylovora, monilioza – Monilia spp., ciuruireafrunzelor – Stigmina carpophylla.
La specia mar, frecventa atacului rapanului - Venturia inaequalis, a fost de 25,39% pe rozete, 14,35% pefrunzele de pe lastari si 27,95% pe fructele tinere. De asemenea, frecventa atacului fainarii - Podosphaera leucotricha afost de 3,.29% pe frunze si 16,50% pe lastari.
Frecventa atacului focului bacterian - Erwinia amylovora pe flori a fost 17,25%, iar pe lastari 17,00, in timpce intensitatea atacului a fost cuantificata cu nota 1,75, practic 2,0 in scara Cougar.
In cazul viermelui merelor - Generatia 1, zborul adultilor s-a esalonat in perioada 19 Aprilie-28 Iunie, PEDfiind depasit in perioada 19-26 Aprilie, respectiv 28 Iunie (in medie 3,5 fluturi/capcana/saptamana).
La prun, frecventa atacului moniliozelor - Monilia spp. a fost de 15,39% pe flori si 14,35% pe lastari, in timpce frecventa atacului ciuruirii – Stigmina carpophylla a fost de 21,29% pe frunze si 16,50% pe fructe.
In ceea ce priveste viermele prunelor - Generatia 1, zborul adultilor s-a esalonat in perioada 20 Aprilie-28Iunie, PED fiind depasit in perioada 14-28 Iunie (in medie, intre 3.5-6.0 si 8.0 fluturi/capcana/saptamana).
La prun, portaltoiul BN 4 Kr a ramas liber de virusul Plum-pox (PPV) la doi ani de la plantare, in conditii depepiniera sub presiune mare de infectie in jur.
Plantele din lotul experimental nu au manifestat simptome PPV, urmand a se efectua testari serologice si/saumoleculare in urmatorii doi ani.
Obiectivele specifice derularii fazei au fost indeplinite in totalitate, lucru care permite continuareacercetarilor in fazele urmatoare.