Plan de consiliere pentru familiile cu copiii cu CES

“A trata familiile nu este o chestiune ce depinde doar de teorie si tehnica, ci este un

act de iubire.” (Nichols & Schwartz)

Denumirea institutiei: Scoala cu clasele I–VIII. Nr.5.„Bogdan Voda”, Loc. Radauti. Jud.

Suceava.

Durata: Semestrul II

Coordonator : consilier scolar

Echipa de lucru: consilier, psiholog clinician, logoped, cadre didactice, medicul scolar.

Argument

Familia a avut si are un rol important in viata copilului, o importanta fundamentala

fiind acordata relatiei mama - copil. Prezenta unui copil cu deficiente intr-o familie poate

produce o modificare mai mult sau mai putin profunda a relatiilor din cadrul familiei,

afectand atat echilibrul interior, cat si echilibrul exterior care vizeaza relatiile familiei cu

societatea, in aceasta situatie unii autori vorbesc despre declansarea unei „crize” familiale.

In cazul copilului cu CES, implicarea familiei in ameliorarea educatiei lor a condus la

multe schimbari pozitive, acest lucru contribuind la adoptarea unor masuri de ameliorare a

calitatii scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale. Familiile copiilor cu CES sunt

adesea responsabile de copiii lor tot restul vietii. Ca si in cazul copiilor, familiile sunt foarte

diferite, necesitatile lor de a fi sprijinite sau posibilitatile de a oferi sprijin sunt extrem de

diverse.

Fiecare familie isi are propiul potential si nevoile sale unice, care trebuie valorizate

corespunzator, insanatosirea climatului familial, asanarea lui, interventia terapeutica si

consilierea familiei reprezinta prioritatile interventiei in cazul unui copil cu deficiente.

Sensibilizarea parintilor pentru obiectivele, tintele, abilitatile programelor este esentiala in

educarea si pregatirea acestora. Ei ar trebui sa aiba acces total la informatiile educationale si

la “diagnosticele” copilului. Pregatirea parintilor este o activitate eficienta si constructiva

deoarece implica invatarea si acumularea cunostintelor si tehnicilor folositoare acestora in

schimbarea comportamentelor neadecvate ale copiilor.

„Consiliere Psihologica si Educationala

Scop: Responsabilizarea familiei in educatia copilului cu CES, ameliorarea climatului

familial si consolidarea colaborarii intre familie si scoala in interesul copilului.

Obiective:

Consilierea de grup si individuala a familiilor si a copiilor cu cerinte educationale

speciale;

ameliorarea relatiilor dintre parinti si copil, ca o conditie esentiala a dezvoltarii

sanatoase si armonioasa a copilului;

imbunatatirea capacitatii familiei de a-si ingriji, creste si educa proprii copii, intr-un

mediu adecvat;

includerea elevilor cu cerinte educationale speciale in activitati extracurriculare in

care sa simta ca fac parte din comunitatea in care invata si locuiesc.

Rezultate asteptate:

dezvotarea capacitatii de comunicare empatica parinte-copilul;

determinarea parintilor sa se implice activ la imbunatatirea vietii copilului prin

cresterea gradului de autonomie personala a acestuia pentru a determina schimbari

pozitive in viata lui;

invatarea de noi strategii de comunicare eficienta intre copil - parinte, parinte -

specialist, copil-parinte-specialist;

imbunatatirea vietii copilului cu CES in familie;

informarea parintilor in functie de situtie, pentu a putea inlocui treptat

comportamentele indezirabile cu comportamente potrivite;

armonizarea raportului elev cu CES - scoala – familie;

instruirea parintilor pentru a deveni factori activi in procesul educational si de

reabilitare al propriului copil;

optimizarea modalitatii de raportare a parintilor la problemele copilului lor;

constientizarea faptul ca nu sunt singurii parinti care se confrunta cu astfel de

probleme si determinarea lor sa apeleze la ajutor de specialitate;

2

„Consiliere Psihologica si Educationala

Grupul tinta: - 7 familii (7 mamici si 5 tatici) care au cate un copil cu CES si fratii acestora..

Beneficiarii :

institutia scolara

familia

comunitatea locala

Resurse necesare programului la nivelul de scoala:

spatiu adecvat;

metode si tehnici;

materialele consumabile;

resurse umane:

grupul tinta;

consilierul scolar.

Desfasurarea programului: Intalnirile de grup cu familiile implicate s-au stabilit a se

desfasura o data pe luna (5 sedinte de grup), intalnirile de grup cu membrii familiei s-au

stabilit o data pe luna (7 sedinte cu familia), sedintele de consiliere individuala s-au stabilit de

comun acord cu parintii (3 sedinte individuale cu fiecare participant).

Metode de lucru: Activitati interactive, pe grupe si in perechi, activitati cu caracter

individual, dezbaterea, brainstrorming-ul, jocul de rol, cubul, ciorchinele, piramida dorintelor.

Principii: Autocunoastere, intercunoastere, libertate de exprimare, flexibilitate, creativitate.

Membrii grupului de lucru sunt rugati :

sa participe la discutii;

sa intrebe cand nu a inteles ceva;

sa spuna ce gandeste;

sa impartaseasca experienta lui altuia;

sa fie deschis;

sa asculte ce spun alte persoane;

sa aiba rabdare;

sa aprecieze punctele de vedere ale altor persoane.

3

ETAPA 1 – identificarea si clarificarea problemei grupului.

Scopul acestor sedinte este:

sa ii determine pe parinti sa comunice celorlalti informatii despre propria-i situatie;

sa ii motiveze si sa ii determine pe parinti sa se implica activ la imbunatatirea vietii

copilului;

stabilirea unei relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare;

crearea unui sentiment de comuniune care sa ajute la elucidarea trebuintelor, optiunilor si

dorintelor.

Consiliere de grup

Sedinta 1 si 2: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES

Durata: 2 ore.

Tema: „Sa facem cunostinta !.” - stabilirea de relatii interpersonale si intercunoastere

Obiectivele etapei I:

sa se identifice caracteristicile personale;

sa comunice celorlalti informatii despre propria-i persoana;

informarea partilor implicate asupra planului de consiliere, scopului si obiectivelor;

stimularea capacitatilor de comunicare, relationare, interrelationare;

Metode si tehnici in timpul sedintelor - exercitii de spargere a ghetii, exercitii de cunoastere

si interrelationare, interviul nondirectiv, observatia, comunicarea empatica, completarea de

fraze, conversatia, feed-back-ul, interviul circular, explicatia, demonstratia, chestionarele de

culegere de date la inceputul programului.

Pe parcursul primei sedinte de grup obiectivul principal a fost cel de a initia relatii de

comunicare deschise intre familiile participante, de a-si comunica informatii, de a da si de a

primi un suport emotional, de a lucra ca o echipa cu interese comune in favoarea copiilor si de a-

i determina sa isi asume un rol major in schimbare, avand in vedere motivarea si interesele

personale ale parintilor. Intalnirea a dat ocazia parintilor sa-si descopere si sa prezinte

competentele si dificultatile cu care se confrunta fiecare familie care are un copil cu CES,

motivandu-i sa se implice activ in actiunile grupului si a planului propus, stabilind astfel relatii

caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare neconditionata, respect si colaberare, astfel, sa

se poata stabili un climat de grup pozitiv.

Cele doua intalniri de grup au oferit pentru familiile participante in primul rand

posibilitatea cunoasterii de catre membrii grupului a programului de consiliere, familializarea lor

cu procesul de consiliere si informarea cu privire la strategiile de consiliere, li s-a prezentat

planul de consiliere, programarea intalnirilor si durata acestora, modalitatile de realizare si a

obiectivelor. Faptul ca au intalnit si alte familii care se confrunta cu aceeasi situatie i-a

determinat pe participanti sa manifeste o atitudine deschisa pe intreg parcursul intalnirii, dandu-

le sansa de a comunica informatii, de a lucra cu o echipa cu interese comune si determinandu-i sa

manifeste in acelasi timp sentimentul de comuniune.

Consilierea familiei – 1 sedinta de 1 ora cu fiecare familie.

In cadrul intalnirilor cu membrii familiei din aceasta etapa s-a urmarit stabilirea unei

relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare neconditionata, respect si

colaborare. Prin terapia centrata pe obiect si solutii, s-a avut in vedere identificarea asteptarilor

pe care le au parintii cu privire la aceste intalniri, cresterea gradului de informare, implicare,

constientizare si motivare a acestora de a se implica activ la imbunatatirea vietii copilului.

Identificarea la nivelul familiei a modului de raportare al acestora fata de situatia existenta,

atitudinea adoptata de parinte fata de copilul cu deficiente, identificarea relatiilor interpersonale

si a climatului familial cu ajutorul a mai multor intrebari, a problemelor cu care se confrunta

fiecare membru si identificarea resurselor proprii si de mediu, resurse care pot contribui la

atingerea obiectivelor propuse.

Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala au fost:

observatia, interviu nondirectiv, interviul circular, ciorchinele, jocuri de socializare si

interrelationare, Arborele cu probleme, feed-beck-ul, ascultarea activa, comunicarea empatica,

dezbaterea, interviu focalizat, explicatia.

Consilierea individuala – 1 sedinte de 1 ora cu fiecare participant.

Consilierea individuala atat a parintilor cat si a copiilor cu CES a constat in aprofundarea

problemelor cu care se confrunta fiecare la nivel individual prin terapia centrata pe persoana,

aceste sedinte s-au dovedit a fi mai eficiente deoare fiecare participant si-a prezentat propiile

probleme cu o mai mare sinceritate decat in sedintele de grup, acest lucru a facut posibila

obtinerea unor date care au ajutat la o mai buna aprofundare a situatiei cu care se confrunta

membrii familiei. Astfel au avut posibilitatea sa prezinte nevoile pe care le au, neputintele cu

care se confrunta, au manifestat in acelasi timp dorinta de informare atat in ce priveste drepturile

lor dar si modalitati prin care sa dobandeasca o autonomie personala cat mai mare posibila, in

functie de gravitatea si forma de manifestare a bolii. O parte din parinti au cooperat cu o mai

mare deschidere, insa ceilalti au fost mai greu de abordat, deoarece perceptia sociala a copiilor

cu deficiente nu este intotdeauna constata si favorabila.

Din pacate prejudecatile, lipsa de informatie si situatiile de non-colaborare intre scoala si familie

sunt frecvente. Ele sunt cauzate de motive diverse, dar si de perceptia diferita ale parintilor care

este mai greu de abordat atunci cand e vorba de sanatatea copiilor lor, boala are un puternic

impact afectiv asupra parintilor. Pe parcursul acestor sedinte s-a realizat evaluarea fiecarui copil

de catre un psiholog clinician de la centru de educatie incluziva.

Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu

nondirectiv, genograma, observatia, conversatia, teste de inteligenta (in cazul copiilor mai mari

de 12 ani), ascultarea activa, prescriptii comportamentale, feed-back-ul, reformularea,

piramida dorintelor, teme pentru acasa, studiul de caz, dialog rational, teste de personalitate,

comunicarea empatica, dezbaterea, interviu motivational, explicatia.

Etapa 2 – informare si constientizarea problemelor pentru gasirea de solutii

Scopul acestor sedinte:

ameliorarea relatiilor dintre parinti si copil;

informarea parintilot in functie de situtie, pentu a putea inlocui treptat comportamentele

indezirabile cu comportamente potrivite;

activitati de informare, formare si dezvoltare a abilitatilor parintilor;

optimizarea modalitatii de raportare a parintilor la problemele copilului lor;

indrumarea si spijinul pentru obtinerea facilitatilor date de lege pentru copiii cu CES;

insusirea tehnicilor de lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, schimbarea atitudinii

si comportamentului lor fata de copil, gasirea de solutii, strategii auxiliare pentru tratarea

copilului lor.

Consiliere de grup

Sedinta 3 si 4: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES

Durata: 2 ore.

Tema: „Ne cunoastem copii?”- autocunoastere si acceptare de sine si a celorlalti.

Obiective etapei 2

clarificarea problemei grupului de catre fiecare membru al acestuia;

dezvoltarea abilitatilor de a stabili scopuri pe termen scurt si mediu;

dezvotarea capacitatii de comunicare empatica parinte-copilul;

constientizarea resurselor personale pentru a determina cresterea stimei de sine a

participantilor;

optimizarea discutiilor dintre participanti, a capacitatii de a intra in contact unii cu altii,

sa-si acorde atentie, sa gaseasca afinitati si trairi care sa-i apropie;

Metode si tehnici - interviul nondirectiv, acceptare neconditionata, observatia, conversatia,

interviu de grup structurat, jocuri de socializare si integrare, problematizarea, comunicarea

empatica, feed-back-ul, explicatia, exercitii de invatare, brainstorming-ul, jocul de rol.

„Brainstorming-ul”

Participantilor li s-a dat sa gaseasca solutiile optime la tema propusa „Cum imi pot ajuta

copilul sa dobandeasca o mai mare autonomie personala?”, grupul avand ca obiectiv

identificarea celor mai bune solutii pentru a ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare autonomie

personala, dar si modalitatide relationare constructive cu acestia. Pe parcursul sedintei s-a avut in

vedere: ca fiecare sa inteleaga ce are de facut; sa nu devieze de la sarcina; sa nu apara conflicte;

observarea atitudinii fiecaruia fata de ceilalti; gradul de implicarea al fiecaruia; alegerea

observatorului (cel care noteaza solutiile gasite) si a specialistilor (cei care au elaborat cele mai

multe solutii).

Formarea (forming) - stabilirea sarcinilor, a regulilor si a metodelor de baza, obtinerea

informatiei si a resurselor liderului si construirea increderii in acesta. Membrii echipei de lucru

sunt politicosi dar neincrezatori si retrasi.

Conflictul (storming) - dezvoltarea unor conflicte interpersonale si rezistenta in plan

emotional, a membrilor grupului fata de sarcina. Unii membri incearca sa-si impuna influenta si

controlul, conflictul este dominant dar preogresul in realizarea sarcinii este nesemnificativ.

Consilierul trebuie sa fie atent atat la dezvoltarea competentelor legate de sarcina cat si a celor

interpersonala.

Normarea (notming) - aplanarea conflictelor, cooperarea si dezvoltrea unui nou cadru

normativ privind modalitatile de lucru si de decizie. Oamenii incep sa se cunoasca, sa se sprijine

reciproc. Ideile celorlalti nu mai sunt puse la indoiala. Consilierul trebuie sa se concentreze pe

dezvolarea competentelor intrepersonale ale membrilor.

Performarea (performing) - grupul, echipa devine performanta prin gasirea si

implementarea unor solutii optime, obtinute pe baza unor strategii clare si totodata flexibile.

Rolurile in grup au fost impartite, iar fiecare membru al echipei este preocupat atat de sarcina cat

si de ceea ce simt ceilalti. In aceasta faza nu mai este necesara prezenta consilierului.

Astfel le-a fost stimulata creativitatea iar prin lucrul in echipa si implicarea lor in

rezolvarea sarcinii, dezvoltandu-li-se abilitatea de a descompune situatii problematice complexe

in subprobleme, acest lucru ajutandu-i sa se poata mobiliza si in situatiile familiare de criza.

Parintii au prezentat un interes major in a gasi cele mai bune si la indemana solutii, si in a

constientiza limitele cu care se confrunta, li s-a dat posibilitatea ca fiecare participant al grupului

poate sa-si poata spune ideea cu privire la tema pusa in discutie, sa poate prelua ideile celorlalti

si sa le dezvolte, valorificandu-le pana la capat. La sfarsit fiind prezentate o serie de idei pe care

au decis sa le puna in practica.

„Jocul de rol”

Participantii s-au plasat imaginar in postura celuilalt membru al familiei (parinte ↔ copil

CES), pentru a identifica mai bine emotiile, asteptarile, nevoile si pentru a intelege mai bine

neputintele celui in cauza. Astfel fiecare a avut posibilitatea sa patrunda in „lumea” celuilalt,

constientizand posibilitatile si limitele cu care se confrunta acesta, dezvoltandu-li-se astfel

empatia si acceptand punctele de vedere alternative, Fiecare parinte invatand dintr-un alt punct

de vedere modul in care ar trebui sa isi abordeze copilul, dar si fiecare copil constientizand ca nu

totul depinde doar de parinte.

Pe parcursul acestor sedinte s-a urmarit implicarea participantilor pentru putea reusi sa-si

imbunatateasca modul de viata, sa inteleaga mai bine nevoile celuilalt si sa accepte ca uneori

lucrurile nu sunt doar cum cred ei. Sa constientizeze eficacitatea lucrului in echipa, acceptarea

altor pareri si colaborarea cu ceilalti, astfel s-au ajutat reciproc la identificarea solutiilor in

functie de particularitatile copilului si posibilitatile existente, pentru a facilita accesul la educatia

tinandu-se cont de problematica si potentialul copiilor, toate acestea, determinandu-i si

motivandu-i sa prezinte interes in acest sens si sa realizeze o serie schimbari pozitive in

beneficiul copilului, schimbari ce-l vor ajuta sa faca fata situatiilor cu care se confrunta.

Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de grup: observatia, jocuri de

socializare si integrare, lucru in echipa, comunicarea empatica, conversatia, feed-back-ul,

interviu circular, comunicarea asertiva, problematizarea, ascultarea activa, comunicarea

empatica, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia.

Consiliere familiei – 4 sedinte de 1 ore cu fiecare familie.

Intalnirile de grup cu membrii familiei din aceasta a doua etapa au avut in vedere in

primul rand oferirea informatiilor necesare de indrumarea si spijinul pentru obtinerea facilitatilor

date de lege pentru copiii cu CES, o serie de informatii cu instructiuni in lucrul cu copilul, pentru

insusirea tehnicilor de lucru cu copii cu nevoi speciale prin aprecieri, recompense, pedepse,

ignorare, ajutorare (prin jocuri si activitati recuperatorii), cuprinse in mape cu materiale de

informare/instruire pe problematica dizabilitatilor, instructiuni prezentate in functie de

deficientele copilului pe care il are familia, acestea fiind realizate sub indrumarea si coordonarea

atenta atat a psihologului cat si a logopedului, kinetoterapeutului, medicului si a profesorului.

Au fost prezentate cu ajutorul videoproiectorului diferite materiale in ce priveste

problemele copilului cu CES si cazuri in care s-au inregistrat imbunatatiri in viata copilului in

urma interventiilor realizate. Astfel oferindu-li-se o serie de informatii si suportul necesar pentru

a isi insusi tehnici de lucru cu copiii, prin care sa fie motivati sa faca o schimbarea favorabila a

atitudinii si a comportamentului, cautand solutii si strategii auxiliare pentru a deveni factori

activi in procesul educational si de reabilitare al propriului copil. S-au dezbatut o serie de

probleme legate de drepturile copilului si li s-au facut cunoscute informatii cu privire la

prevederile legislative in domeniu, serviciile care pot fi accesate, informatii cu privire la

posibilitatile de dezvoltare ale propriului copil.

Pe parcursul sedintelor cu familia prin terapia centrata pe solutii si obiective s-a urmarit

invatarea unor abilitati de adaptare, formarea si consolidarea unei imagini de sine si a unei stime

de sine pozitive, dezvoltarea autonomiei personale, sa constientizeze faptul ca micutul lor are o

problema speciala si ca trebuie tratat special, intelegerea propiilor emotii si invatarea unor

strategii de autocontrol pentru a ameliora climatul familial si pentru a face fata cat mai bine

situatiei, dezvoltarea autonomiei personale mai ales in cazul copiilor, insusirea tehnicilor de

lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, insusirea unor modalitati eficiente de a identifica si

gestiona resursele personale, sa clarifice valorile care sunt implicate intr-o situatie sociala si sa

invete strategii de adaptare, formarea de deprinderi de invatare si dezvoltare personala si

dezvoltarea unor aptitudini si abilitati personale. S-a urmarit dezvoltarea capacitatii de

autocunoastere, a atitudinii pozitive fata de sine si fata de ceilalti in mod deosebit la copil,

dezvoltarea abilitatilor de interrelationare cu cei din jur avand ca scop facilitarea integrarii in

societate.

Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala: interviu

nondirectiv, observatia, teme pentru acasa, jocuri de socializare si integrare, conversatia, feed-

back-ul, intarirea comportamentului dezirabil, cubul, comunicarea asertiva, prescriptii

comportamentale, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat,

explicatia.

Consiliere individuala – 1 sedinta de 1 ora

Consilierea individuala a participantilor in aceasta etapa prin terapia centrata pe persoana

a avut in vedere observarea schimbarilor aparute pe parcursul intalnirilor, in mod special parintii

si-au exprimat temerile legate de viitorul copiilor lor, s-au discutat dezavantajele acestei situatii,

dar totodata si schimbarile simtite in calitate de parinti in privinta intelegerii, a sensibilitatii si a

capacitatii de a face fata problemelor provocatoare. Intalnirile au avut un impact pozitiv la

nivelul fiecarui participant, dandu-i posibilitatea sa se cunoasca mai bine si ajutandu-l sa-si poata

insusi modalitati de identificare a propiilor resurse pentru a face fata situatiilor. Familia a

constientizat ca daca isi vor ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare independenta in viata

personala, o data cu el o vor dobandi si ei.

S-a avut in vedere monitorizarea si auto-monitorizarea schimbarilor aparute pe parcursul

sedintelor, re-evaluarea scopurilor pentru a se observa modificarile aparute intre timp. Tinandu-

se cont de particularitatile fiecaruia, s-au folosit o serie de metode activ participative si abordarea

unor aspecte ale problemei lor. S-a urmarit mentinerea schimbarilor pozitive aparute si

modificarea factorilor care au declansat sau au mentinut problemele prin stilul cognitiv sau

modul de relationare.

Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala: interviu

nondirectiv, observatia, teme pentru acasa, conversatia, feed-back-ul, intarirea

comportamentului dezirabil, comunicarea asertiva, prescriptii comportamentale, piramida

dorintelor, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia.

Etapa 3 – evaluarea rezultatelor interventiei.

Consiliere de grup

Sedinta 5: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES

Durata: 2 ore.

Tema: „ Dincolo de cuvinte! ”

Obiective :

analiza finala;

impresiile subiectilor;

feed-back participantilor.

Metode si tehnici: - exercitii de interevaluare, feed-back-ul, focus-grup, jocuri de

socializare, observatia, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia, interviul circular, inter-evaluare

si autoevaluare, conversatia, chestionarul, scala de notare.

Discutiile in aceasta sedinta de grup s-au concentrat pe analiza intregului proces de

consiliere, a schimbarilor aparute la nivel individual, asteptarile lor actuale si planurile lor in ce

priveste copilul. In incheierea sedintei, fiecarui participant i s-a administrat un chestionar de

evaluare prin care s-a urmarit obtinerea informatiilor legate de impactul pe care l-au avut

intalnirile de grup la nivelul vietii personale a fiecarui participant.

La sfarsitul sedintei s-a constatat ca intalnirile de grup intre membrii familiilor cu copii

cu CES au avut un impact positiv in viata personala a fiecarui participant dar si pe plan familial.

Schimbul de experienta cu alte familii care se confrunta cu aceleasi situatie i-a ajutat sa inteleaga

ca nu sunt singurii care au o astfel de problema, ca si altii se lovesc de aceleasi bariere in ce

priveste drepturile si posibilitatile de a satisface nevoile si dorintele copilului. Intalnirea a avut o

profunda incarcatura emotionala, iar parintii s-au sustinut reciproc cu sfaturi. Fiecare progres

inregistrat de copii, in cadrul sedintelor reprezinta o motivatie extrem de puternica pentru parinti

de a continua, de a merge mai departe, de a spera.

Consilierea familiei – 2 sedinte de 1 ora cu fiecare familie

Consilierea individuala in aceasta ultima etapa au avut in vedere stabilirea gradului de

eficacitate al intregului proces de consiliere si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor

achizitii, a experientelor acumulate, astfel incat aceste structuri cognitive achizitionate sa il ajute

pe participant la analiza si intelegerea si altor cazuri.

Atat pe plan personal ca si in relatiile copil - familie s-au evidentiat schimbari pozitive,

fiecare implicandu-se activ pe tot parcursul procesului de consiliere, suportul si informatiile

oferite schimband in mare parte modul de a percepe deficienta copilului. Aceste sedinte si

implicarea familiei au oferit copilului posibilitatea sa isi faca cunoscute capacitatile proprii, sa fie

inteles atunci cand nu poate indeplini anumite sarcini si sa i se ofere de catre parinte ajutorul

necesar.

Responsabilizarea parintilor este necesara pentru a ameliora calitatile mediului familial in

dezvoltarea si consolidarea imaginii de sine la copil, consecintele in plan emotional,

comportamental si social ale imaginii de sine a copilului. Parinti au inteles ca anumite probleme

se datoreaza si unei opinii eronate in ce priveste copilul, si ca acesta in functie de particularitatile

sale vrea si trebuie sa fie inteles, ajutat si ocrotit. S-au stabilit o serie de intalniri la o perioada de

timp, pentru a se putea urmari evolutia lor si dupa incheierea programului, acestia manifestand

dorinta de a se mai dezvolta astfel de programe.

Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu

nondirectiv, discutia, interviu focalizat, ascultarea activa, comunicare empatica, intarirea

comportamentului dizerabil, studiul de caz, conversatia, dezbaterea, explicatia, interviu circular,

prescriptii comportamentale, chestionarul, scala de notare.

Consiliere individuala – 1 sedinta de 1 ora

In aceasta ultima etapa s-a avut in vedere stabilirea gradului de eficacitate al intregului

proces de consiliere la nivel individual si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor achizitii, a

experientelor acumulate, astfel incat aceste noi cunostinte sa ii ajute pe participanti la analiza si

intelegerea altor situatii si totodata la gasirea de solutii eficiente. Au fost aplicate o serie de

chestionare din care sa se poata determina gradul de eficacitate al interventiilor, schimbarile

aparute si propunerile participantilor cu privire la astfel de intalniri.

In urma derularii planului

Concluzii

Intalnirile s-au dovedit a fi o ocazie de autocunoastere si de formulare de probleme, in

care fiecare participant s-a bucurat de relatiile stabilite cu ceilalti, de suport din partea celorlalti,

remarcand mediul favorabil, deschis, tolerant, climatul de incredere care au contribuit la

implicarea activa si favorizand ca schimbul de experienta si impartasirea personala sa decurga

intr-un mod cat mai natural. Inca de la prima sedinta s-a remarcat eficacitatea acestor intalniri,

fiecare participant simtindu-se inteles, securizat si valorizat. Acum ei se simt mai increzatori si

nu mai sunt atat de neputiinciosi in fata copilului, ii cunosc mai bine capacitatile, dorintele si si-

au insusit noi modalitati de a depasi anumite situatii de viata.

In urma procesului de consiliere familia a constientizat ca daca isi vor ajuta copilul sa

dobandeasca o mai mare independenta in viata personala, o data cu el o vor dobandi si ei.

Participantii au inteles ca modul in care evolueaza viata copilului cu cerinte educationale

speciale depinde este modul in care acestia participa la dezvoltarea lui. Angajarea si

responsabilizarea familiei in ce priveste educatia copiilor este fundamentala pentru reusita

participarii scolare. La orice copil, in mod particular la copiii cu cerinte educative speciale,

gradul de interes si de colaborare a parintilor cu scoala este cel mai adesea direct proportional cu

rezultatele scolare obtinute de copii.

Propuneri

Pe parcursul procesului de consiliere parinti au venit cu varii idei prin care sa promoveze

pozitiv imaginea copilului cu CES, sa faca cunoscute drepturile, nevoile si dorinta lor de a se

implica in dezvoltarea si educarea copilului. Ca urmare a noilor informatii dobandite in

intalnirile de grup s-au stabilit a se desfasura o serie de activitati educative scolare,

extrascolare/extracurriculare in colaborare cu institutiile abilitate avand ca obiectiv principal

participarea la educatie a tuturor copiilor, promovand diversitatea si egalitatea. Realizarea

obiectivului unei educatii scolare de succes pentru toti copiii necesita cooperarea cu familiile si

mobilizarea organizatiilor voluntare ale comunitatii. Empatia fata de parinte poate fi usor

sesizata de acesta prin deschiderea la dialog si comunicare sincera, sensibila.

Nr.crt Activitati Cine raspunde Modalitati de realizare

1- intocmirea bazei de date cu

copii cu CES profesor

coordonator. completarea de catre

invatatori a tabelelor tipizate si centralizarea acestora.

2

- participare la sedinte cu parintii prin care sa stabileasca un curriculum adaptat in functie de potentialul existent.

cadre didactice; psihopedagog; logoped; parinti.

completarea de catre proceselor verbale de sustinere a sedintelor;

realizarea curriculumui

3

- implicarea parintilor si a elevilor cu CES in activitati educative extrascolare de cunoastere si sprijin reciproc.

cadre didactice; parinti;

revista scolii; excursii; activitati pozitive de

informare; marcarea unor

momente importante;

4.

- realizarea unui grup suport al parintilor avand ca scop mobilizarea lor in insusirea si folosirea informatiilor cu privire la drepturile copilului cu CES.

parinti discutii libere, brainstorming, articole revista scolii; brosuri.

5.

- proiect vizand relatia copil cu CES - scoala – familie.

director; cadre didactice; parinti; reprezentanti

ONG-uri.

realizarea unui Proiect educational de parteneriat intre scoala si familie cu participarea intregii comunitati locale.

6

- activitati de informare pe teme ce vizeaza drepturile copilului cu CES si responsabilitatile parentale.

psihopedagog; cadre didactice.

activitati de informare monitorizare chestionare din care sa

reiasa gradul de informare.

Bibliografie

1. Albu Emilia, „Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenti,

Prevenire si terapie”, Ed. Aramis, Bucuresti, 2002.

2. Dumnitru Al. Ion, „Consiliere Psihopedagogica”, Ed. Polirom, Iasi, 2008.

3. Dumitru-Tiron Elena, „Consiliere Educationala”, Ed. Institutul European, Iasi, 2005.

4. Eckersley Jill, „Copilul anxios, adolescentul anxios”, Ed. Antet XX Press, Prahova, 2006.

5. Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, „Terapii de familie”, Editura SPER, Bucuresti, 2001.

6. Stanciulescu Elisabeta, „Sociologia educatiei familiale” (vol. I si II), Ed. Polirom, Iasi, 2002.

7. Conf. univ. dr. Tatu Cornelia, „Consilierea familiei si terapii de familie – note de curs

masterat”, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov, 2009