.

I

jn decursul Evumi Mediu, pictu-

ra a devenit o arta din ce in ce

mai remarcata. Schimbarile SO-

ciale -5i noile tehnici aparute au

oferit pictorilor posibilitatea dea crea mai realist, mai apro-

fundat, lucrari mu1t mai umani-zate, care au revomfionat arta

occidentald.

O Marea realizare a lui Duccio a reprezen-tat-o combinarea unui stil flexibil cu O foartevariata gama emotionala. Personajele sale, cade exemplu Sfanta Feciora cu Pruncul, suntfoarte subtil umbrite.

viitor al picturii. Bucuria Sfantului Francisc pen-tru viata in natura, i-a detern1inat pe multi oa-meni sa fie interesati de realitatile imediate,inconjuratoare ale lurnii. Tendinta principalil a

L a sfa~itul perioadei Romanice, pictura incamai era considerata o arta de mai micaimportanta, folosita doar pentru a decora

suprafetele pentru care nu se gaseau metode deacoperire niai ample sau niai bogate. Acolo.unde acest lucru era posibil, se preferau tapite-riile, mozaicurile, metalele pre\:ioase sau sculp-turile. Pictorul obi5nuit era chemat doar sacoloreze sculpturile create de alte rnaini sau sadecoreze peretii; cea mai pretuita fornlli depictura era cea relizata de generatii intregi decalugari in scritoria (camere de scris), acolo undei:5i ilustrau manuscrisele cu picturi pline de viata, .foarte frumos conturate.

La sf~itul secolului al XIII-lea societatea eu-ropeana se dezvolta rapid, oferind noi oportuni-ta\:i pentru arti5ti. CU11iIe nobiliare ~i castelele audevenit locuri de o grandoare din ce in ce maimare, in vreme ce o~e ca Parisul, Praga,Londrn, o~le ltaliei ~i ale Tarilor de Jos pros-perau. i~i doreau picturi nu doar aristocratia ~iclericii ci ~i ora~enii prosperi, ~i aceasta in primulrand din motive de evlavie. in acela,5i timp, dince in ce mai mul\:i oameni au devenit cul\:i, citito-ri de carte, creand o cerere din ce in ce mai marede publicatii seculai-e (non-religioase). Cele maireu~ite dintre acestea erau realizari somptuoaseinchinate protectorilor regali sau nobililor ~i cre-atorii lor nu mai apaltineau unui ordin monahalci erau profesioni5ti cu propriile lor ateliere. inciuda faptului ca statutullor social a ramas relativscazut, numele niai multor a~ti ~i o seama deinfonnatii despre ei au inceput sa fie cunoscute.

Noi oportunita\iLa inceputul secolului al XIII-lea au fost intrOOu-se icoanele ca fundal al celebrarii liturgice, luand :iideseori fonna unui obiect cu doua (diptic), trei ~(triptic) sau mai multe panouri (panele) pictate §puse laolalta pentru a fonna un grup sau o anu- zmita scerul. Unul dintre subiectele des abordateil reprezenta insu~i donatorul (persoana careplatise ~i care donase piesa de altar bisericii), ca-re era prezentat de catre patronul sau patroanalui, Sfmtei Fecioare Maria. Pictarea unei icoanereprezenta o provocare pentru pictor ~i in acela.5itimp o oportunitate deoarece Ii punea la dispo-zi\:ie un spa\:iu asupra caruia se vor focalizaatentia ~i emotiile intregii congrega\:i.

Pictura murala a luat avant ~i ea, par\:ial dato-rita cre,5terii ordinului franciscanilor -unl1a§i ai~

Sfantului Frnncisc de Assisi -ceea ce inseamnaca pentru noii evlavio$i ai ordinului eraunecesare multe biserici noi. Pictura reprezentacel rnai potrivit mod de a le decora, mai alespentru ca mozaicul se executa mult mai dificil, $iIn acela,5i timp, reprezenta o arta mult preageneroasa pentru un ordin dedicat saraciei $iumilintei, cum era cel franciscan.

Viata $i activitatea Sfantului Frnncisc (1182-1226) au infuentat, Intr-o mare masura, cursul

PICTURA MEDIEVALA

O "int3Inirea dintre loachim ~i Anna" a luiGiotto, ne arata foarte clar, marea abilitate a

pictorului de a crea personaje solide,credibile. Totodata, artistul a incercat sa

confere scenei o anumita iluzie de ad3ncime,prin modul de reprezentare a po~ii.

locuri aleEuropei. Doi mari mae~trii ai sfif$ituluide secol XIII, Cimabue ~i Duccio, sunt recunos-cuti drept fondatori ai realismului vizual in pic-tura, curent care a reprezentat principala tendin-ta a artei europene, pana tfu-ziu, in secolul al xx-lea. Altarele pictate de cei doi care s-au p~trat ~icare au devenit faimoase o reprezinta peMadonna (Sfanta Fecioara Maria) alaturi dePruncul Sfant.

Cimabue ~i Duccio au fost repede dep~iti deun artist care era cu doar citiva ani mai tanar caei. Pictorul Giotto di Bondone (1267-1337), pri-mul reprezentant al marilor mae~tii florentini, adevenit faimos chiar in timpul vietii sale ~i a avuto cariera stralucita. Cu toate cl activitatea sa sesitua cu mult inaintea vremurilor sale, multe dininovatiile lui nu au fost preluate ~i utilizate de altiarti,5ti, vreme de un secol sau chiar mai mult.Personajele create de el sunt robuste ~i par a fiperfect ancorate in fundalul pe care erau pictate.Cu toate acestea, ele par capabile sa se mi$te ~ichiar sa existe, in ciuda unui fundal natural sa.uarhitectural care creaza un spatiu ce exprirrul oanumita adancime. Acest talent a reprezentatmarea lui abilitate, abilitate care a facut dinGiotto un mare pictor dramatic.

Pictarea frescelorGiotto folosea o tehnica de pictura pe perete -

fresca -care fusese de cucind nascocita de cltremarii mae~trii italieni. jn zilele noastre, numimdeseori anumite picturi fresce ~i in mod gre~itaceasta denumire este utilizata pentru adesemna orice fel de pictura care este realizatape un perete. Fresca adevarata implicl insauti1izarea mortarului proaspat care, aplicat pe unperete va reprezenta baza viitoarei picturi. Defapt, cuvantul "fresco" inseamn:1, in limba italia-

.!2 na "proaspat". Tencuiala se aplica pe o anumita

.x suprafata., cam atat de mare cat poate pictorul

picturii medievale din secolul al XIII"lea areflectat aceasta noua atitudine.

O alta tendinti1 religioasa, cu consecintedeosebite pentru arta, a reprezentat-o 1ntarireacultului care o venera pe Fecioara Maria. Fran-ciscanii au fost cei care, 1n mod deosebit, au 1n-curajat evlavia fati1 de Sfanta Fecioara ~i care aatins... cote foarte inalte 1ncepand cu secolul alXIII-lea. Cultul pentru o personalitate umarul ~ifeminina -1ntarita de fiul ei sau chiar de moarteafiului ei -a avut tot o influenti1 umanizatoareasupra modului de abordare a religiei ~i dreptconsecinti1, asupra artei, 1n general, acolo undeaceste subiecte devenisera populare.

Mae~trii italieniMulte din aceste realizari au 1nceput sa apara 1nltalia, cu mult 1nainte de a se face simtite 1n alte

O O Doua crucificari care ilustreza foarteclar evolutia tehnicilor utilizate in pictura.Psaltirea Amesbury (stanga), de la inceputulsecolului al XllI-lea, denota un anumit grad

j de umanism, la care Robert de Lisle, prin~ Psaltirea de la inceputul secolului al XIV-Iea,~ a renuntat, pentru a cre~te efectul intensitatii9 emotionale. ca in figura lui Christos.

18

personajelor, cat mai apropiata de cea a corpu-rilor reale. Totodata fondu1 tablou1ui avea ofoarte rnare insemru1tate, el redand de fapt, sen-zatia de adancirne. Astfel a aparut viziunea apa-rent 1ndepartata (arta perspectivei). ArtiF;tilor ita-lieni le-au trebuit generatii 1ntregi pentru a sta-

pani aceste tehnici, ei fiind deseori a~i de alteaIru!nunte cum ar fi de exemplu, crearea unormotive decorative migaloase.

La sf~itul secolului al XIV-lea, alti.5tii carelucrau la diferite cuIti europene, ~i-au creat unstil propriu, numit deseori gotic international.Reflecrand atmosfera rafinata, mai degraba artifi-ciala a diferitelor cuIti domne~ti, lucrarile acestorpictori se caracterizeaza, rnai degraba, prineleganta ~i suavitate decat prin forta. Personajeleerau foarte gratioase ~i 1n ciuda faptului clperspectiva era deseori rudimentara, detalille dea$ezare erau redate cu o precizie de bijutier.

Aceste carateristici sunt evidentiate, 1n moddeosebit, 1n rnanuscrisele miniate, realizate

acoperi 1n decursul unei singure .5ediQte delucru, lnainte ca tencuiala sa se usuce. Aceastaeste carncteristica principala a unei fresce deoa-rece pigmentul aplicat apoi pe tencuiala umeda,se va 1ntarii, printr-o reactie chimica. Odata usca-ta, fresca nu se va cojii $i va dura un timp 1nde-lungat. Fresca a reprezentat o I:nare schirnbare $ica urmare, ea a devenit modul de exprimare amultor capodopere, mai tarzii, inclusiv a unorlucrari renumite, cum ar fi Capela Sixtina a lui

Michelangelo.

Crearea senza~iei de spa~ialitatePentru cei care au fost pentru prima oaraconfruntati cu aceasta provocare, nu a fost delocU$Or sa creeze iluzia de spatialitate, sa para cascena pictata de ei era una reala. Aceasta implicanu doar redarea fidela a arnanuntelor, cu multaacuratete, ci $i acordarea unei anumite greutati

O Aceste ilustra'ii dintr-un tratat despre

'"]

19

vanatoarea de ~oimi, realizate in anul 1 260,ne arata cat de multa aten~ie se acordadetaliilor, mai ales in modul foarte realist deredare al pasarilor .

PICTURA MEDIEVALA

pentru marile familii domnitoare. Cei mai marlpictori ai acestui stil au fast Pol de limbourgImpreuna cu cei doi frati ai sai care, dupa cumse ~tie, au pictat o perioada de doar 16 ani(1400-1416), pentru ca apoi sa disparn brusc dinistoria artei. Patronul lor era un un marecolectionar ~i, In acel~i timp, un cunoscator,Jean, Duce de Beny, un frate mai tanar al regeluiCharles al V-Iea, al Frantei. Numele sau esteimortalizat Intr-o care care are titlul "Les TresRiches Heures du Duc de Beny", titlu care tradusin limba romana suna mult mai putinimpresionant "Cele mai bogate ore ale Duceluide Beny". "Orele" se refern la faptul ca volumulreprezinta de fapt un volum de rugaciuni caretrebuiau sa fie rostite la anurnite ore ale zilei.

O Octombrie -unadin cele 12 picturi

reprezentandcalendarul, realizatde fra1ii Limbourg.pentru ..Les TresRiches Heures duDuc de Berry".Fiecare dintre acestepicturi este plasatasub un desen

astrologic ~ireprezinta cate oluna a anului. Activi-

ta1ile sezoniere.caracteristice perioa-dei respective -de lasemanat (ca in ilus-

tra1ie) ~i cules. panala vanatoare -suntprezentate in culorifoarte stralucitoare.pe fundaluri cu

peisaje delicate ~icastele rupte parcadin pove~ti.

c Madonna 'ntr-obiserica ( 1425).Aceasta picturadelica~a este primalucrare cunoscuta apictorului Jan vanEyck. Detaliile arhi-tecturale ~i marea luimaiestrie de manipu-lare a efectelorluminii confera tablo-ului un realism

creibil, plin de spa~ia-litate, fara precedentin pictura flamanda.

Tablourile prezinta, rnai degraba, viziuneacurteanului din secolul al XV-lea, ilustrand unpeisaj lini$tit ~i foarte placut, 1n care taranulaparea rustic dar carn stangaci, chiar arnuzant.

jn ciuda intentii1or religioase, Cartea Orelornu contine picturi religioase ci referiri la conflic-tul desf~urat 1n Franta, de catre regele Henric alV-lea, al Angliei. La fel ca multe alte capodopereale epocii medievale tarzii "Les Tres Riches

, Beny", pare sa reflecte, prin

tuturor detaliilor redate cu O foarteacuratete, pofta pentru un trai dus 1ntr-oidilica, nobila.

Pigmen~i amesteca~i cu ulei" 1430, a 1nceput sa se dezvolte un stil de

foarte diferit, 1n Tari1e de Jos (Belgia ~i

de Flandra ~i care ii apartinea

, fapt considerat decritici, ca fiind motivul principal care a fa-

-

"Les Tres Riches Heures du Duc de Beny"este renumit, in principal, datori~ miniaturilor(ilustratii) foarte reu~ite, pictate de fratiiUmbourg. Volumul a reprezentat lucrarea lorcea mai ambitioas~, netem1ina~ in anul1416 ~iale clrei detalii, cele mai cunoscute, sunt cele 12picturi de calendar, cu care volumul debuteaza.

20

pictura in ulei putea fi realizata, strat cu strat,atata timp cit ii lua pictorului pentru a redadetaliat toate efectele dorite. in secoleleurmatoare, un artist aflat in c~utare perfectiunii,aapelat intotdeauna la acest procedeu de lucru.

$coala flamanda$coala de pictura flarnanda a fost fondata de alt-re Robert Campin, ins~ cei mai ilU$trii reprezen-tanti ai ei au apartinut unei generatii viitoare. Janvan Eyck (1390-1441) a fost primul mare pictorin ulei european ~i un portretist de o marevirtuozitate. Marea lui abilitate de! a exprimajocul de lumini, pe diferite obiecte, a fost POSi-bil~ doar datorita noilor vopsele cu care ellu<;ra.

Pu1;in mai ~l Rogier van der Weyden(1399-1464) a fost ~i el, la randullui, un artist cuun talent deosebit. Mai pu1;in preocupat de deta-lii decit van Eyck, el a folosit culori mai bogate,mai puternice relizand tU$euri mai ferme ~i ofoarte rafinata modelare, creandu-~i astfel un stildistinct. El era capabil s~ exprime o gama foartevariata de emotii, de la ~tea absoluta p3.rulla

ferma, mai pu1;in co~tient-aristocrata. $i, la mania violenta.ca in Italia, perioada de inflorire a artei fla- $coa1a flamanda a continuat s~ produc~ Imande a coincis cu perioada unui progres tehnic generatii intregi de ~ talentati ~i multe din

important -aparitia picturii in ulei. Pigmentii caracteristicile ei au fost imitate in decursulamestecati cu ulei aveau o luminozitate pe care secolului al XV-lea, de pictori din intreaga Euro-tempera, cel mai des utilizata in cazul picturilor pa. Doar dup~ anuI1500, influenta ~olii flarnan-mari, nu o putea atinge. in vreme ce tempera, ca de a fost inlocuita de o ~care care devenisede exemplu in cazul frescelor, trebuia aplicata puternial cu mult timp inainte, de cealalta parterapid ~i se preta doar la un tratament grosier, a Alpilor: Re~terea italiarul.