piaţa tomatelor proaspete în germania

Piaţa tomatelor proaspete în Germania Studiu de confirmare a pieţei -ţintă

Aprilie 2009

Piaţa tomatelor proaspete în Germania

Pagina| 2

CUPRINS

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 3

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE .................................. 5

Tendinţe în domeniul producerii ........................................................................................................................... 5

Tendinţe în domeniul comerţului internaţional ..................................................................................................... 6

Acces la piaţa de desfacere ................................................................................................................................... 8

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR....................................................... 9

Informaţii cu privire la întreprinderile respondente .............................................................................................. 9

Furnizori şi caracterul sezonier al importurilor ...................................................................................................... 9

Clienţi majori şi pieţe de desfacere ....................................................................................................................... 9

Produse ale agriculturii convenţionale ............................................................................................................... 9

Produse ale agriculturii organice .......................................................................................................................10

Cerinţe faţă de produs şi preferinţe .....................................................................................................................12

Soiuri ................................................................................................................................................................12

Dimensiunile ....................................................................................................................................................13

Ambalaj ............................................................................................................................................................13

Marcarea ..........................................................................................................................................................14

Logotip/brand ..................................................................................................................................................15

Cerinţe de calitate şi siguranţă alimentară ........................................................................................................15

Produsele din Moldova: viziunea cumpărătorilor şi recomandări .........................................................................15

LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ ................................................................................... 16

ANEXA 1: TARIFELE VAMALE UE-27 LA TOMATE ................................................................. 17

TABELE ŞI DIAGRAME

FIGURA 1: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN OLANDA ................................................................................................ 7 FIGURA 2: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN SPANIA................................................................................................... 7 FIGURA 3: TOP RETAIL CU PRODUSE ALIMENTARE ÎN GERMANIA (ANUL 2007) ....................................................10

TABELUL 1: EVOLUŢIA RECOLTEI GLOBALE DE TOMATE (MII TONE) ........................................................................... 5 TABELUL 2: PRINCIPALII EXPORTATORI DE TOMATE (MII TONE) .................................................................................. 6 TABELUL 3: PRINCIPALII IMPORTATORI MONDIALI DE TOMATE (MII TONE) ............................................................ 6 TABELUL 4: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE TOMATE ÎN GERMANIA............................................................................... 7 TABELUL 5: PRINCIPALII EXPORTATORI DE TOMATE SPRE GERMANIA (MII TONE) ............................................... 7 TABELUL 6: EXEMPLE DE AMBALAJE ÎN FUNCŢIE DE DIMENSIUNEA CUTIILOR ......................................................13


Pagina| 3

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI

Având o populaţie de 82,5 mln oameni şi un PIB anual per capita ce depăşeşte $35.000, Germania are

unul dintre cele mai înalte standarde de viaţă din lume şi cea mai mare piaţă de fructe şi legume din

Europa. Cu toate acestea, această piaţă este foarte competitivă şi în pofida salariilor relativ înalte,

consumatorii sunt conştienţi de preţ. În rezultat, Germania are o piaţă cu preţuri dintre cele mai reduse din

Europa, magazinele cu preţuri reduse cuprind 40% din vânzările de fructe şi legume, şi continuă să-şi

mărească cota în baza cheltuielilor consumatorilor.

Consumul de tomate proaspete pe cap de locuitor a constituit 10,5 kg, ceea ce situează tomatele pe

primul loc în topul preferinţelor germanilor pentru legume. Producţia de tomate este relativ joasă în

Germania, iar importurile sunt înalte. În Germania tomatele sunt cultivate doar în teren protejat (sere).

Conform datelor ZMP, în anul 2008 pentru tomate au fost alocate circa 300 hectare, volumul de producere

fiind de circa 58 mii tone. Perioada de furnizare este iunie – octombrie.

Pe parcursul perioadei 2005-2008, volumul importurilor germane de tomate a oscilat în diapazonul 650-

720 mii tone. Olanda este principalul furnizor de tomate pe piaţa germană, ea deţinând 45% din piaţă.

Spania este de asemenea o sursă importantă de aprovizionare (30%). Analiza sezonalităţii importurilor

Germaniei arată că tomatele au devenit un produs tradiţional pentru consumatorul german care este

disponibil în permanenţă pe rafturile magazinelor (importuri lunare stabile în diapazonul 40-50 mii tone, cu

excepţia perioadei mai-iulie, când importurile urcă la 65-75 mii tone) – unicul factor de sezonalitate este

originea produselor. Se observă clar complementaritatea livrărilor din Spania şi Olanda.

Germania, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele UE aplicate la importul

tomatelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în vamă) şi

perioada anului. Preţul minim de import variază între 526 EUR/tonă (în perioada 1 iunie – 30 septembrie) şi

1126 EUR/tonă (1–30 aprilie). Dacă tomatele importate ating preţul minim de intrare, atunci se aplică doar

tariful ad valorem de 14,4%. Dacă produsele sunt comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică

adiţional un tarif suplimentar (cota specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 298 EUR/tonă.

Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome

acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Totuşi,

cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare.

Comparând nivelul preţului minim cu preţurile medii practicate de principalii exportatori (Spania şi

Olanda – ambele din UE), putem concluziona sistemul de tarife aplicat exporturilor moldoveneşti creează

anumite probleme de competitivitate, dar totuşi nu este o barieră totală pentru exportul din Moldova în

Germania.

Distribuţia fructelor şi legumelor în Germania este bine organizată, având diferite canale de transportare

ceea ce asigură livrarea rapidă şi foarte eficientă a produselor. Cu toate că ocazional au loc achiziţii directe

de la furnizor, majoritatea debuşeelor en-detail preferă să colaboreze cu un importator/ distribuitor local.

Gama de soiuri de tomate oferită de către debuşeele en-detail este foarte mare. Există patru tipuri

majore – tomate obişnuite ovale/ pentru salate, tomate beef, tomate în formă de cireaşă, şi tomate în

formă de prună. Fiecare dintre aceste tipuri poate fi comercializat liber în vrac, în ciorchine pe viţă sau pre-

ambalate în ambalaje pentru comercializare en-detail. Gama de tomate oferită de către un debuşeu en-

detail poate oferi consumatorului 16-18 opţiuni, sau chiar şi mai multe. Tomatele obişnuite ovale/ pentru


Pagina| 4

salate ce sunt comercializate individual au în general, cea mai joasă valoare, iar preţul acestora este în cea

mai mare măsură afectat de cererea şi oferta de pe piaţă.

În Germania, preocuparea consumatorului faţă de reziduurile agro-chimice este puternică, în special în

ceea ce priveşte produsele consumate în stare proaspătă, inclusiv tomatele. Consumatorii nu numai solicită

produse de calitate înaltă, ci sunt interesaţi şi de modalitatea prin care s-au cultivat produsele respective

din punctul de vedere al mediului ambiant. Preocuparea consumatorilor faţă de siguranţa alimentară şi

mediul ambiant a condus la elaborarea schemelor de certificare a Practicilor Agricole, precum GlobalGAP.

În Europa, Germania este ţara cu cea mai lungă tradiţie de cultivarea şi comercializarea produselor

organice. Până recent, piaţa organică constituia o piaţă-nişă, dar criza siguranţei alimentare din ultimii ani şi

conştientizarea aspectelor de sănătate printre consumatorii germani a avut un impact pozitiv asupra pieţei

organice. În rezultatul sporirii interesului consumatorilor faţă de produsele organice, în ultimii ani, reţelele

mari de supermarkete au accesat semnificativ acest segment. Actualmente, oferta de legume organice la

nivelul en-gros variază foarte mult: pe parcursul întregului an, comercianţii en-detail pot comanda cel puţin

100 de feluri diferite de legume. Tomatele se numără printre cele mai importante legume de specialitate.

Pentru a penetra piaţa organică pentru tomate, producătorii trebuie să-şi cultive produsele în conformitate

cu protocoalele emise de către organizaţiile de certificare organică ce sunt acceptabile consumatorilor

germani şi să fie certificaţi de către aceste scheme. Adiţional, cultivatorii/ exportatorii trebuie să înţeleagă

că legumele produse prin metode organice trebuie să se conformeze Standardelor UE de Comercializare în

ceea ce priveşte aspectul, sortarea şi ambalarea produselor.

Dată fiind existenţa acestei competiţii intensive, potenţialul pentru exportatorii moldoveni de a obţine şi

menţine o cotă pentru exporturile de tomate către Germania este limitată, şi va implica provocări majore.

Exportatorii/ furnizorii moldoveni ce doresc să penetreze această piaţă trebuie să construiască relaţii

comerciale bune cu parteneri experimentaţi şi de succes şi ar trebui să fie conştienţi de cerinţele stringente

privind calitatea şi cantitatea, frecvenţa livrărilor, cerinţele faţă de produs – tipul şi soiul, sortarea,

ambalarea, mânuirea (lanţul de răcire), cerinţele şi preferinţele individuale ale importatorului inclusiv

respectarea schemelor de certificare pentru siguranţa alimentară.


Pagina| 5

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE

TENDINŢE ÎN DOMENIUL PRODUCERII

Tomatele sunt cultivate practic în toate ţările lumii, pe toate continentele. Pe parcursul perioadei 2000-

2004, producţia mondială s-a majorat cu 20%, atingând nivelul de 126 milioane tone. În perioada imediat

următoare volumul global de producţie s-a stabilizat la nivelul atins în anul 2004. China este principalul

producător mondial (34 milioane tone), fiind urmată de SUA, Turcia şi India. Aceşti patru producători deţin

50% din producţia globală de tomate.

Tabelul 1: Evoluţia recoltei globale de tomate (mii tone)

Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007

1 China 28,8 30,1 31,6 32,5 33,6

2 SUA 10,5 12,8 10,9 11,2 11,5

3 Turcia 9,8 9,4 10,0 9,8 9,9

4 India 7,6 8,1 8,6 9,3 8,5

5 Egipt 7,1 7,6 7,6 7,6 7,5

6 Italia 6,6 7,6 7,1 6,3 6,0

7 Iran 4,4 4,0 4,7 4,8 5,0

8 Spania 3,9 4,3 4,8 3,6 3,6

9 Brazilia 3,7 3,5 3,4 3,3 3,3

10 Mexic 2,1 2,3 2,2 2,8 2,9

TOTAL LUME 117,3 125,5 126,2 127,0 126,2 Sursa: Calcule după FAOSTAT şi FAS USDA

În anul 2008 în UE volumul de producere a tomatelor a constituit 16,3 milioane tone1. Italia este

principalul producător (38%), fiind urmată de Spania (23%), Grecia şi Portugalia (ambele câte 9%). În toate

acestea ţări ponderea tomatelor destinate industrializării este înaltă (Italia – 70%, celelalte ţări – 50%).

Aceasta este în contrast cu situaţia din aşa ţări precum Franţa, Bulgaria şi România, unde cota

industrializării este cu mult mai mică (15-25%); iar în ţările situate mai la nord (Olanda, Belgia, Germania),

unde costurile de producere sunt relativ mai mari, practic toate tomatele sunt destinate consumului în

stare proaspătă.

În Germania tomatele sunt cultivate doar în teren protejat (sere). Conform datelor ZMP, în anul 2008

pentru tomate au fost alocate circa 300 hectare, volumul de producere fiind de circa 58 mii tone. Perioada

de furnizare este iunie – octombrie. Consumul de tomate proaspete pe cap de locuitor a constituit 10,5 kg,

ceea ce situează tomatele pe primul loc în topul preferinţelor germanilor pentru legume (consumul total de

legume pe cap de locuitor a fost de 63 kg)2.

1 Calculele autorului după EUROSTAT Agriculture and Fisheries (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS)

2 ZMP (http://www.zmp.de/infoportal/marktgrafiken/Images/2008_02_29_zmpmarktgrafik.jpg)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS

http://www.zmp.de/infoportal/marktgrafiken/Images/2008_02_29_zmpmarktgrafik.jpg


Pagina| 6

TENDINŢE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

O cantitate tot mai mare din producţia globală de tomate ajunge pe piaţa internaţională. Astfel, în anul

2008 în comerţul internaţional au fost incluse 5,3 milioane tone, ceea ce este cu 25% mai mult decât în anul

2005. Valoarea comerţului internaţional este estimată la 6,5 miliarde USD.

Din cauza perisabilităţii produsului (posibilităţi reduse de efectuare a transportului la distanţe lungi) şi

posibilitatea organizării profitabile a producerii în teren protejat, comerţul internaţional cu tomate poartă

un caracter vădit regional. Spre deosebire de piaţa merelor şi strugurilor de masă, practic lipsesc

exporturile din Emisfera de Sud spre Emisfera de Nord.

Cel mai mare exportator de tomate este Mexicul (547 mii tone), urmat de Spania şi Olanda. În perioada

analizată cel mai dinamic au crescut exporturile din Turcia (livrări spre CSI) şi Maroc (livrări spre UE).

Tabelul 2: Principalii exportatori de tomate (mii tone)

Nr. Reporter 2005 2006 2007 2008 Preţ mediu export 2008

1 Mexic 901 1 022 1 053 1 104 $1 015

2 Spania 937 998 884 895 $1 334

3 Olanda 799 836 842 889 $1 827

4 Turcia 250 304 372 440 $884

5 Maroc 217 192 298 306 $685

6 SUA 188 202 245 264 $1 261

7 Belgia 200 200 203 190 $1 525

8 Franţa 120 121 168 181 $1 592

9 Canada 146 142 125 139 $2 241

10 Italia 93 106 112 111 $2 104

TOTAL LUME 4 483 4 877 5 134 5 349 $1 218 Sursa: UN Comtrade

Pe parcursul întregii perioade, SUA au fost cel mai mare importator mondial. Rusia este unica ţară din

topul importatorilor care a înregistrat creştere importantă a volumelor importate. Astfel, în 2008 ea a

devansat Germania şi ocupă în prezent locul doi.

Tabelul 3: Principalii importatori mondiali de tomate (mii tone)

Nr. Reporter 2005 2006 2007 2008 Preţ mediu

import 2008

1 SUA 952 992 1,071 903 $1,662

2 Rusia 352 414 551 674 $933

3 Germania 675 718 664 655 $1,985

4 Franţa 442 465 495 484 $1,159

5 Marea Britanie 420 442 422 417 $1,771

6 Arabia Saudită 215 210 208 224 $269

7 Canada 175 187 197 193 $1,428

8 Olanda 215 257 193 190 $1,779

9 EAU 88 91 98 103 $561

10 Cehia 79 89 88 85 $1,235 Sursa: UN Comtrade


Pagina| 7

Pe parcursul întregii perioade analizate, volumul importurilor germane de tomate a oscilat în diapazonul

650-720 mii tone.

Tabelul 4: Evoluţia importurilor de tomate în Germania

2005 2006 2007 2008

Volumul importurilor (mii tone) 675 718 664 655

Valoarea importurilor (mln. USD) 1 002 1 076 1 227 1 300

Preţul mediu de import (USD/tonă) $1 486 $1 500 $1 850 $1 985 Sursa: UN Comtrade

Olanda este principalul furnizor de tomate pe piaţa germană, ea deţinând 45% din piaţă. Spania este de

asemenea o sursă importantă de aprovizionare (30%). Maroc şi Franţa sunt exportatorii cu cele mai mari

ritmuri de creştere a exporturilor.

Tabelul 5: Principalii exportatori de tomate spre Germania (mii tone)

2004 2005 2006 2007

2008 Preţ mediu export 2008

1. Olanda 279 319 352 330 319 $2,030

2. Spania 236 202 207 176 182 $1,827

3. Belgia 66 61 57 51 41 $1,684

4. Italia 48 47 46 47 41 $2,496

5. Franţa 10 15 21 23 29 $2,611

6. Maroc 9 13 15 21 29 $1,647 Sursa: UN Comtrade

Analiza sezonalităţii importurilor Germaniei arată că tomatele au devenit un produs tradiţional pentru

consumatorul german care este disponibil în permanenţă pe rafturile magazinelor (importuri lunare stabile

în diapazonul 40-50 mii tone, cu excepţia perioadei mai-iulie, când importurile urcă la 65-75 mii tone) –

unicul factor de sezonalitate este originea produselor. Din figurile de mai jos, se observă clar

complementaritatea livrărilor din Spania şi Olanda.

Figura 1: Sezonalitatea importurilor din Olanda

€0

€400

€800

€1,200

€1,600

€2,000

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

i f m a m i i a s o n d

Volum (tone) Pret (€/tona)

Figura 2: Sezonalitatea importurilor din Spania

€0

€400

€800

€1,200

€1,600

€2,000

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

i f m a m i i a s o n d

Volum (tone) Pret (€/tona)

Sursa: EUROSTAT ComExt


Pagina| 8

ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE

În Germania există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa

alimentară şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Oficiul Central pentru

Protecţia Consumatorului şi Siguranţa Alimentelor (Bundesamt für Verbraucherschutz und

Lebensmittelsicherheit – http://www.bvl.bund.de). Deoarece Germania este membru deplin a Uniunii

Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se adaugă cerinţe specifice ale

autorităţilor germane.

Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de tomate din Republica Moldova în Germania ţin de

următoarele domenii:

Controlul sanitar al produselor de origine non-animală;

Controlul fito-sanitar;

Marcarea produselor;

Conformitatea cu Standardul UE de Comercializare a Tomatelor

(http://export.acsa.md/File/Standard%20tomate.pdf);

Descrierea procedurilor la exportul tomatelor spre Germania este plasată pe pagina UE

(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090401&

status=PROD&taricCode=07020000&partnerId=MD&reporterId=DE), iar procedurile pentru vama Republicii

Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”

(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).

Germania, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele UE aplicate la importul

tomatelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în vamă) şi

perioada anului. Preţul minim de import variază între 526 EUR/tonă (în perioada 1 iunie – 30 septembrie) şi

1126 EUR/tonă (1–30 aprilie). Dacă tomatele importate ating preţul minim de intrare, atunci se aplică doar

tariful ad valorem de 14,4%. Dacă produsele sunt comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică

adiţional un tarif suplimentar (cota specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 298 EUR/tonă.

Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome

acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Totuşi,

cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare.

Comparând nivelul preţului minim cu preţurile medii practicate de principalii exportatori (Spania şi

Olanda – ambele din UE), putem concluziona sistemul de tarife aplicat exporturilor moldoveneşti creează

anumite probleme de competitivitate, dar totuşi nu este o barieră totală pentru exportul din Moldova în

Germania.

http://www.bvl.bund.de/

http://export.acsa.md/File/Standard%20tomate.pdf

http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090401&status=PROD&taricCode=07020000&partnerId=MD&reporterId=DE



http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului


Pagina| 9

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNTREPRINDERILE RESPONDENTE

Au fost contactaţi reprezentanţi a douăzeci şi cinci de companii de la centre comerciale germane, dintre

care doar şapte comercianţi en-gross/importatori din Berlin şi Hamburg, şi două supermarkete din Berlin şi

Neumuenster au fost capabili să răspundă la majoritatea întrebărilor. La fel au fost intervievaţi comercianţii

en-gross şi distribuitorii olandezi (Red Star Trading) şi belgieni (Lava). Aceste două companii furnizează

direct supermarketelor germane. Volumul total anual de import a tomatelor de către aceste companii este

cuprins între 200 şi 6000 tone.

Următorii comercianţi de legume proaspete au fost la fel contactaţi şi intervievaţi: Kaiser’s Tengelmann,

SPAR, G.S.M Import-Export GmbHGroßmarkthalle, supermarket Enico, Heinrich Hodorff GmbH

Grossmarkthalle, Alfred Franz Großmarkthalle, Reimer Hauschildt GmbH Großmarkt.

Importatorii şi reprezentanţii supermarketelor germane de tomate proaspete din cadrul pieţelor – ţintă

au fost intervievaţi la telefon. Scopul acestui studiu a fost identificarea preferinţelor curente ale pieţei,

cererea privind tomatele proaspete, şi soiurile de tomate, cât şi sursele furnizoare, concurenţii majori,

preţul minim şi maxim plătit furnizorilor. Suplimentar, s-au solicitat recomandări importatorilor germani

adresate exportatorilor moldoveni de tomate referitor la cerinţele faţă de calitate, siguranţă, ambalare şi

etichetare.

FURNIZORI ŞI CARACTERUL SEZONIER AL IMPORTURILOR

Conform rezultatelor sondajului telefonic a comercianţilor, furnizorii tomatelor proaspete importate

provin primordial din cadrul UE. În special, furnizorii majori de tomate ce furnizează către supermarketele

germane intervievate, sunt Olanda, Spania, Belgia, Italia, şi Franţa. Unele dintre aceste surse re-exportează

produsele altora: Olanda – tomatele din Spania, iar Franţa – tomatele din Maroc.

Tomatele proaspete sunt disponibile pe piaţa germană pe tot parcursul anului. Cele mai mari cantităţi

sunt importate vara şi toamna în special din Olanda, pe când în lunile de iarnă tomatele provin din Spania.

Furnizările ce provin din Franţa, Belgia şi Italia sunt mici comparativ cu cele din Olanda şi Spania, dar

relativ stabile pe parcursul întregului an şi cu o anumită creştere în perioada de vară. Tomatele produse

local în Germania sunt livrate direct din sere, în perioada iunie – octombrie.

CLIENŢI MAJORI ŞI PIEŢE DE DESFACERE

PRODUSE ALE AGRICULTURII CONVENŢIONALE

În mod predominant, tomatele importate sunt comercializate şi consumate local. Doar câţiva dintre

respondenţi nu a menţionat că efectuează re-exportul produsului, în special către filialele lor din

străinătate.

Atunci când tomatele proaspete sunt importate de comercianţii angro mari, acestea sunt ulterior

comercializate către distribuitori sau direct comercianţilor cu amănuntul. Majoritatea toatelor proaspete

sunt comercializate prin intermediul reţelelor cu amănuntul mari (calitate înaltă, produse costisitoare). Toţi

importatorii/comercianţii angro intervievaţi utilizează intensiv acest mod de distribuţie pentru 75 -100% din


Pagina| 10

vânzările lor. Un procent foarte mic al produsului se comercializează către comercianţii cu amănuntul mici

sau direct consumatorului.

În segmentul de desfacere cu amănuntul, magazinele cu produse la preţ redus reprezintă cea mai

importantă cale de desfacere pentru fructe proaspete în Germania, deţinând o cotă de piaţă de 44%.

Această cota a sporit continuu în ultimii ani, reflectând importanţa relativă a magazinelor cu preţuri reduse

printre consumatorii germani comparativ cu alţi consumatori UE. Hipersensibilitatea consumatorilor

germani faţă de preţ prevalează în majoritatea domeniilor, dar este în special evidentă când este vorba

despre produsele alimentare. În consecinţă, atât supermarketele cât şi hypermarketele au cedat cotele lor

de vânzări a fructelor proaspete magazinelor cu produse la preţ redus, vânzările lor constituind

actualmente 10% şi 25% respectiv.

Figura 3: Top retail cu produse alimentare în Germania (anul 2007)

Sursa: ZMP, http://www.zmp.de

Reţelele cu amănuntul majore au o infrastructură internă completă pentru achiziţionarea, depozitarea

intermediară şi distribuirea regională a mărfurilor. Pentru comparaţie, magazinele cu amănuntul individuale

îşi comandă zilnic marfa de la oficiul central (sau regional) al comerciantului angro, iar aceştia

achiziţionează în aceeaşi zi (sau comandă pentru dimineaţa următoare) de la furnizorii săi (importatori), şi

de multe ori livrează produsul în aceeaşi zi în care l-au recepţionat.

PRODUSE ALE AGRICULTURII ORGANICE

Conform datelor ZMP, 8,5% din tomatele produse în Germania şi 3,1% din tomatele importante sunt

cultivate conform principiilor agriculturii organice şi dispun de certificatele corespunzătoare3.

De regulă, disponibilitatea produselor organice diferă de disponibilitatea produselor convenţionale, şi

evident acest lucru poate afecta primele achitate pentru produsele organice. Dacă spre exemplu, există o

ofertă suficientă de tomatele convenţionale şi un deficit de tomate organice, acestea din urmă sunt mult

mai costisitoare şi prima de preţ este cu mult mai înaltă.

3 Sursa: Pestizid Aktions-Netzwerk (www.pan-germany.org/download/tomaten-info.pdf)

http://www.pan-germany.org/download/tomaten-info.pdf


Pagina| 11

Deseori, ţările furnizoare de fructe şi legume organice diferă de cele furnizoare de produse

convenţionale. Pe când pe piaţa convenţională majoritatea fructelor şi legumelor pot fi furnizate pe

parcursul întregului an, în cazul produselor organice această situaţie nu este la fel. Spre exemplu, de obicei,

pe timp de iarnă există un deficit de tomate organice, ceea ce duce la creşterea cu mult a preţurilor pentru

acestea comparativ cu preţurile pentru tomatele convenţionale.

Legumele şi fructele organice sunt primordial comercializate prin intermediul următoarelor canale,

enumerate conform gradului de importanţă a acestora:

Magazine de alimente organice (o cotă în valoare de 35% din totalul pieţei organice);

Supermarkete (24% din totalul pieţei organice);

Vânzări direct de la gospodăria agricolă şi de pe tarabe la pieţe (20% din totalul pieţei organice);

Livrări la cutie direct la domiciliu;

Restul 21% de produse organice de pe piaţa organică sunt comercializate prin intermediul altor

debuşee, precum sunt brutăriile, măcelăriile, etc.

În Germania există circa 2000 de magazine de produse organice care oferă o gamă largă de produse

organice certificate. De obicei, acestea oferă cel mai larg sortiment de fructe şi legume organice din cadrul

acestui tip de comerţ. Majoritatea produselor germane sunt livrate magazinelor în cutii returnabile şi

comercializate ne-ambalate. Vânzările totale în cadrul magazinelor de produse organice cresc cu circa 10

procente pe an.

Există câteva reţele de supermarkete care oferă legume şi fructe organice, inclusiv Rewe, Edeka,

Tengelmann şi Tegut. Rewe este cel mai important distribuitor de produse organice din Germania. Rewe

oferă o gamă de circa 200 produse organice diferite. Acesta este urmat de Edeka. Tegut este o reţea de

supermarkete mai mică bazată în oraşul Fulda. În general, ei oferă cel mai mare, proaspăt şi cel mai bine

prezentat sortiment organic, deţinând circa 1000 de tipuri de produse organice.

Importatorii şi comercianţii en-gross majori ce se specializează în fructe şi legume organice:

Lehmann Natur este unul dintre importatorii şi distribuitorii majori, furnizând supermarketelor

ce se specializează în fructe şi legume. Această companie oferă fructe şi legume pre-ambalate

sub numele mărcilor comerciale ale supermarketelor, dar de asemeni comercializează produse

şi cu eticheta proprie, "Ökogarten";

Ernst Weber are sediu la Münchner Großmarkt şi este un importator de fructe şi legume

(proaspete, congelate şi prelucrate) din ţări tropicale şi europene;

Heribert Schramm este un importator cu sediul în Kehl, aproape de frontiera cu Franţa.

Compania importă produse din Europa şi de asemeni şi produse exotice şi mai operează şi în

calitate de comerciant en-gros.

Comercianţii en-gross ce se specializează în legume şi fructe proaspete includ Landlinie, Terra

Frischdienst şi Handelskontor Willmann. Handelskontor Willmann comercializează în marea majoritate, în

regim en-gros, şi într-o măsură mai mică este importator. Landlinie efectuează de asemenea importuri.

Dennree amplasată în Töpen este cel mai mare comerciant en-gros naţional oferind întreaga gamă de

produse organice, inclusiv fructe şi legume proaspete magazinelor ce comercializează produse organice.

Un anumit număr de comercianţi en-gros regionali furnizează magazinelor de produse organice întreaga

gamă de produse. Ei achiziţionează de la importatori şi comercializează primordial produse proaspete în


Pagina| 12

regiune, dacă aceasta este posibil. De obicei, supermarketele procură produse organice importate prin

intermediul importatorilor asociaţi ai săi ce le livrează şi produse convenţionale.

CERINŢE FAŢĂ DE PRODUS ŞI PREFERINŢE

SOIURI

Gama de soiuri de tomate oferită de către magazinele de comercializare en-detail s-a schimbat

semnificativ pe parcursul ultimei decade. Pe când anterior tomatele nu se clasificau, acum gama se

compune dintr-un spectru complet în ceea ce priveşte culoarea, forma şi dimensiunea, pe lângă sub-

etichete şi alternative de ambalare.

Standardul de comercializare al UE subdivizează tomatele în patru tipuri principale, în dependenţă de

culoare, formă, masă şi dimensiuni:

Tomate rotunde (round tomatoes): acestea sunt utilizate cel mai des, sunt rotunde, netede, în

general de culoare roşie destinate pentru a fi consumate în stare proaspătă;

Tomate cu dungi (ribbed tomatoes, beef tomatoes): acestea sunt mai mari decât tomatele

sferice şi din cauza formei sale sunt câteodată numite tomate canelate;

Tomate „cireşe”, inclusiv tomatele cocktail (cherry tomatoes, cocktail tomatoes): numele indică

asemănarea tomatelor la formă şi dimensiuni cu cireşele. La fel sunt disponibile tomate mici în

formă de prună sau struguri;

Tomate „prelungi” sau „alungite” (oblong tomatoes, elongated tomatoes, plum tomatoes):

acesta este un soi cu pulpa consistentă, cu puţine seminţe, utilizat atât pentru consum în stare

proaspătă cât şi pentru prelucrare.

Fiecare dintre acestea pot fi comercializate ca fructe individuale sau „pe viţă” – în general, la preţuri

înalte. Tipurile de tomate includ:

Tomate pe

viţă

Tomate în formă de cireşe

Tomate

Beefsteak

Tomate în formă

de pară

Tomate în

formă de

prună

Tomate sferice

Tomate

galbene

Tomate verzi


Pagina| 13

De multe ori soiurile de tomate produse local sunt cultivate pentru savoare în detrimentul tuturor

celorlalte calităţi, pe când soiurile comerciale de tomate sunt cultivate pentru aşa calităţi cum sunt

dimensiunile şi forma consecventă, rezistenţa la boli şi dăunători, productivitate şi rezistenţă bună la

transportare/ expediere.

Tomatele sferice clasice sunt de fapt unica varietate preţul căreia mai este determinat de influenţa

pieţei. Acestea de obicei au cea mai joasă valoare.

Companiile intervievate comercializează în special tomate sferice „clasice” sau „pentru salate” cu

dimensiunile cuprinse între 47mm – 65mm (sortate conform standardului UE), plus tomate de soiurile

'cireaşă', Beef, Romantic, Tropico, Safari, Cupido, Exotic, şi Roma VF, comercializate ‘libere’ drept fructe

individuale, sau ‘pe viţă’, în ciorchini sortaţi şi prezentaţi adecvat.

DIMENSIUNILE

Conform datelor obţinute în urma realizării interviurilor cu exportatorii, în mod principal, tomatele sunt

clasificate în două categorii în funcţie de mărime: normală sau mini.

Este important ca tomatele să fie sortate în funcţie de mărime (calibrate). UE a stabilit cerinţe impuse

prin lege privind sortarea în Standardele de Comercializare (anterior numite Standarde de Calitate), pentru

multe culturi, inclusiv tomate (http://export.acsa.md/File/Standard%20tomate.pdf)

AMBALAJ

Tomatele sunt ambalate în cutii şi tave de carton atât acoperite, cât şi neacoperite şi câteodată sunt

ambalate în cutii pentru comercializare en-detail de plastic sau fibrolit (la fel cunoscut drept coşuleţ pentru

fructe/ legume sau benă). Uneori acestea sunt aranjate cu atenţie, alteori sunt ambalate în vrac.

Ambalajele sparte, deteriorate sau umede nu sunt acceptate.

Din cauza faptului că Legea germană privind Ambalarea şi Evitarea Deşeurilor a stabilit reguli specifice

pentru materialul de ambalare, a fost elaborat sistemul “Punctul verde” (Der Gruene Punkt). Sistemul

“Punctul verde” reprezintă un sistem de reciclare care poate fi găsit practic pe toate materialele de

ambalare ale produselor comercializate în Germania. Cu toate că nu se impune prin lege faptul că

materialul de ambalaj pentru produsele comercializate în Germania trebuie să aibă “Punctul Verde,”

comercializarea unui produs în Germania în lipsa acestuia este aproape imposibilă. În mod caracteristic,

producătorul sau importatorul achită o taxă de licenţiere pentru a utiliza simbolul Punctul Verde, în

dependenţă de tipul şi volumul ambalajului, şi oferă exportatorului informaţia necesară (mai multe

informaţii pot fi găsite pe pagina Internet http://www.gruener-punkt.de).

Tabelul 6: Exemple de ambalaje în funcţie de dimensiunea cutiilor

Tipul Dimensiunea cutiei

Beef 6 kg, 7 kg, 8 kg, 10 kg

Cireaşă 9 x 250 g

Prună 5 kg, 6 kg

Sferică 6 kg

Pe viţă 5 kg, 6 kg, 7 kg 10 x 500g

Sursa: Datele respondenţilor

http://export.acsa.md/File/Standard%20tomate.pdf

http://www.gruener-punkt.de/


Pagina| 14

MARCAREA

Regulamentele UE cu privire la etichetarea prevăd că etichetarea, aspectul şi publicitatea executată

pentru produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare consumatorul în ceea ce priveşte efectul

produselor alimentare şi nu trebuie să atribuie produselor alimentare proprietăţi de prevenire, tratament

sau vindecarea bolilor fără existenţa dovezilor ştiinţifice. De asemenea, se solicită ca toate containerele de

produse proaspete să conţină următoarele date:

Tipul produsului (ex. tomate)

Indicarea soiului (pentru tomatele de tip cireaşă/ cocktail)

Ţara de origine

Calitate/ Categorie

Dimensiunea produsului

Masa produsului (sau numărul)

Numărul de identificare a împachetatorului şi/ sau a dispecerului


Pagina| 15

LOGOTIP/BRAND

Consumatorilor germani le este greu să identifice vre-o marcă comercială sau vre-un logo pentru

tomate. Toţi respondenţii au menţionat faptul că logo-urile şi/ sau mărcile comerciale nu au importanţă. La

fel şi ţara de origine nu se consideră a fi importantă.

CERINŢE DE CALITATE ŞI SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ

Cerinţele faţă de calitate sunt un motiv de preocupare majoră. Se atrage atenţie la calitatea produselor

şi la cerinţele generale privind importul. Importatorii şi supermarketele solicită atât satisfacerea

standardelor înalte şi prezentarea certificatelor de calitate de la furnizorii săi, cât şi respectarea

standardelor de marketing a UE.

De multe ori se solicită ca exporturile să satisfacă Standardele Internaţionale pentru Produsele

Alimentare (IFS, http://www.food-care.info) şi cerinţele GlobalGAP (Grupul de lucru european al produselor

cu amănuntul pentru bunele practici agricole - www.globalgap.org). Abrevierea GAP tradusă din engleză

este echivalentă cu “Bunele Practici Agricole”, un standard minim de producere pentru produse de

horticultură şi se bazează pe principii de prevenire şi analiză a riscurilor (spre exemplu, prin utilizarea

Sistemului de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control), şi pe practici agrare constante prin

intermediul Sistemului Complex de Măsuri contra Dăunătorilor (IPM) şi Sistemului Complex de Gestionare a

Culturilor (ICM). În ceea ce priveşte furnizorii potenţiali de tomate proaspete, aspectele de calitate şi

certificare sunt considerate a fi cele mai importante.

Practic fiecare reţea importantă de comercializare dispune de cerinţe proprii privind utilizarea

pesticidelor (lista pesticidelor utilizate, reziduuri maxime admisibile), care sunt mult mai stricte decât

cerinţele oficiale ale UE.

PRODUSELE DIN MOLDOVA: VIZIUNEA CUMPĂRĂTORILOR ŞI RECOMANDĂR I

Pentru a accesa piaţa germană, furnizorii moldoveni trebuie să fie conştienţi de cerinţele faţă de produs

(tipul şi soiul), cerinţele faţă de dimensiuni, cerinţele faţă de ambalare şi mânuire/ lanţul de răcire, cerinţele

faţă de cantitate, frecvenţa solicitată a livrărilor de tomate, cât şi preferinţele şi cerinţele specifice

individuale ale importatorului privind produsele.

Suplimentar, trebuie să se atragă atenţie la regulamentele UE privind siguranţa alimentară, nivelul

maxim de reziduu de pesticide şi luarea în consideraţie a aspectelor de mediu ambiant. Importatorii

germani acordă din ce în ce mai multă atenţie diferitor sisteme de comerţ şi de certificare a importurilor,

inclusiv HACCP (Sistemul de Analiză a Riscurilor şi a Punctelor Critice de Control) şi GlobalGAP (Standardul

Comercianţilor Europeni En-detail pentru Practici Agronomice Bune).

Sistemul de distribuţie în interiorul Germaniei este foarte eficient având numeroase canale de furnizare

şi asigurând livrarea rapidă şi eficientă a produselor. Cu toate că ocazional se realizează achiziţii direct de la

furnizor, majoritatea comercianţilor en-detail preferă să colaboreze cu un agent/ distribuitor local. Se

recomandă utilizarea importatorilor/ comercianţilor en-gros şi distribuitorilor – aceasta poate fi foarte

eficient atunci când se lansează un produs sau o nouă sursă pentru produs pe piaţa germană.

Ar putea să fie necesară utilizarea mai multor distribuitori pentru a asigura distribuţia naţională, dar cel

mai important lucru este dezvoltarea relaţiilor de afaceri stabile cu companiile de comerţ germane.

http://www.food-care.info/

http://www.globalgap.org/


Pagina| 16

În ceea ce priveşte cultivatorii ce doresc să se convertească către producţia organică, este important să

se analizeze ce tipuri de tomate/ produse pot fi produse cel mai bine, deoarece se va întâmpina concurenţă

între diferite ţări în curs de dezvoltare şi ţările europene.

O problemă adiţională este că între analiza pieţei şi posibila expediere poate exista o pauză de la unu

până la trei ani, din cauza unei perioade necesare pentru realizarea conversiei de la cultivarea organică la

cultivarea organică certificată, şi în această perioadă de tranziţie trebuie găsită o piaţă de desfacere pentru

produsele cultivate în procesul de tranziţie, deoarece acestea nu pot fi comercializate ca produse organice

în Europa. De obicei, această situaţie creează dificultăţi pentru exportatori/ producători. Prin urmare, se

recomandă ca exportatorii să identifice un partener importator şi împreună să elaboreze un proiect de

export. Un punct de lansare bun ar fi vizitarea unei expoziţii de comerţ organic, cum ar fi BioFach

(www.biofach.de) pentru a acumula contacte personale în acest domeniu. Adiţional, este foarte importantă

cultivarea produselor de calitate bună (sunt necesare: mânuirea post-recoltare, instalaţii de răcire,

ambalare, reţele logistice bune, rapide şi demne de încredere). Este importantă posedarea know-how

tehnic în ceea ce priveşte producţia organică. Va fi foarte utilă desfăşurarea unui studiu de fezabilitate de

către experţi anterior luării deciziei de tranziţie către agricultura organică. Informaţia de contact a

consultanţilor din Moldova sau a celor internaţionali poate fi obţinută de la IFOAM (Federaţia

Internaţională a Mişcărilor de Cultivare Organică) sau GTZ (Societatea Germană pentru Colaborarea

Tehnică).

LISTA MATERIALELOR DE REFER INŢĂ

1. ZMP (http://www.zmp.de)

2. UN Comtrade (http://comtrade.un.org)

3. Harta produselor ITC – UNCTAD/WTO (http://www.p-maps.org/pmaps)

4. FAOSTAT (http://faostat.fao.org)

5. EUROSTAT Agriculture and Fisheries (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS )

6. EUROSTAT ComExt (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb)

7. EU Export Helpdesk (http://exporthelp.europa.eu)

http://www.biofach.de/

http://www.zmp.de/

http://comtrade.un.org/

http://www.p-maps.org/pmaps

http://faostat.fao.org/

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb

http://exporthelp.europa.eu/


Pagina| 17

ANEXA 1: TARIFELE VAMALE UE-27 LA TOMATE

Caracteristica mărfii (preţul de import pentru 100 kg de greutate netă)

Tarif ad valorem

(standard)

Tarif ad valorem (pentru Moldova)

Cota specifică a tarifului vamal

De la 1 ianuarie până la 31 martie: Nu mai mic de € 84.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 82.9 dar mai mic de € 84.6 14,4% 0% + 1.7 €/100 kg Nu mai mic de € 81.2 dar mai mic de € 82.9 14,4% 0% + 3.4 €/100 kg Nu mai mic de € 79.5 dar mai mic de € 81.2 14,4% 0% + 5.1 €/100 kg Nu mai mic de € 77.8 dar mai mic de € 79.5 14,4% 0% + 6.8 €/100 kg Mai mic de € 77.8 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg De la 1 până la 30 aprilie: Nu mai mic de € 112.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 110.3 dar mai mic de € 112.6 14,4% 0% + 2.3 €/100 kg Nu mai mic de € 108.1 dar mai mic de € 110.3 14,4% 0% + 4.5 €/100 kg Nu mai mic de € 105.8 dar mai mic de € 108.1 14,4% 0% + 6.8 €/100 kg Nu mai mic de € 103.6 dar mai mic de € 105.8 14,4% 0% + 9.0 €/100 kg Mai mic de € 103.6 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg De la 1 până la 14 mai: Nu mai mic de € 72.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 71.1 dar mai mic de € 72.6 14,4% 0% + 1.5 €/100 kg Nu mai mic de € 69.7 dar mai mic de € 71.1 14,4% 0%% + 2.9 €/100 kg Nu mai mic de € 68.2 dar mai mic de € 69.7 14,4% 0% + 4.4 €/100 kg Nu mai mic de € 66.8 dar mai mic de € 68.2 14,4% 0% + 5.8 €/100 kg Mai mic de € 66.8 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg De la 15 până 31 mai: Nu mai mic de € 72.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 71.1 dar mai mic de € 72.6 14,4% 0% + 1.5 €/100 kg Nu mai mic de € 69.7 dar mai mic de € 71.1 14,4% 0% + 2.9 €/100 kg Nu mai mic de € 68.2 dar mai mic de € 69.7 14,4% 0% + 4.4 €/100 kg Nu mai mic de € 66.8 dar mai mic de € 68.2 14,4% 0% + 5.8 €/100 kg Mai mic de € 66. 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg De la 1 iunie până la 30 septembrie: Nu mai mic de € 52.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 51.5 dar mai mic de € 52.6 14,4% 0% + 1.1 €/100 kg Nu mai mic de € 50.5 dar mai mic de € 51.5 14,4% 0% + 2.1 €/100 kg Nu mai mic de € 49.4 dar mai mic de € 50.5 14,4% 0% + 3.2 €/100 kg Nu mai mic de € 48.4 dar mai mic de € 49.4 14,4% 0% + 4.2 €/100 kg Mai mic de € 48.4 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg De al 1 până la 31 octombrie: Nu mai mic de € 62.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 61.3 dar mai mic de € 62.6 14,4% 0% + 1.3 €/100 kg Nu mai mic de € 60.1 dar mai mic de € 61.3 14,4% 0% + 2.5 €/100 kg Nu mai mic de € 58.8 dar mai mic de € 60.1 14,4% 0% + 3.8 €/100 kg Nu mai mic de € 57.6 dar mai mic de € 58.8 14,4% 0% + 5.0 €/100 kg Mai mic de € 57.6 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg


Pagina| 18

Caracteristica mărfii (preţul de import pentru 100 kg de greutate netă)

Tarif ad valorem

(standard)

Tarif ad valorem (pentru Moldova)

Cota specifică a tarifului vamal

De la 1 noiembrie până la 20 decembrie: Nu mai mic de € 62.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 61.3 dar mai mic de € 62.6 14,4% 0% + 1.3 €/100 kg Nu mai mic de € 60.1 dar mai mic de € 61.3 14,4% 0% + 2.5 €/100 kg Nu mai mic de € 58.8 dar mai mic de € 60.1 14,4% 0% + 3.8 €/100 kg Nu mai mic de € 57.6 dar mai mic de € 58.8 14,4% 0% + 5.0 €/100 kg Mai mic de € 57.6 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg De la 21 până la 31 decembrie: Nu mai mic de € 67.6 14,4% 0% Nu mai mic de € 66.2 dar mai mic de € 67.6 14,4% 0% + 1.4 €/100 kg Nu mai mic de € 64.9 dar mai mic de € 66.2 14,4% 0% + 2.7 €/100 kg Nu mai mic de € 63.5 dar mai mic de € 64.9 14,4% 0% + 4.1 €/100 kg Nu mai mic de € 62.2 dar mai mic de € 63.5 14,4% 0% + 5.4 €/100 kg Mai mic de € 62.2 14,4% 0% + 29.8 €/100 kg

piaţa tomatelor proaspete în germania

Documents