piaţa merelor proaspete în românia

Piaţa merelor proaspete în România Studiu de confirmare a pieţei -ţintă

Februarie 2009

Piaţa merelor proaspete în România

Pagina| 2

CUPRINS

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 3

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE .................................. 4

Tendinţe în domeniul producerii ........................................................................................................................... 4

Tendinţe în domeniul comerţului internaţional ..................................................................................................... 6

Acces la piaţa de desfacere ................................................................................................................................... 9

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR.................................................... 10

Informaţii cu privire la întreprinderile respondente .............................................................................................10

Furnizori şi caracterul sezonier al importurilor .....................................................................................................11

Cerinţe faţă de produs şi preferinţe .....................................................................................................................12

Dimensiuni .......................................................................................................................................................12

Ambalaj ............................................................................................................................................................12

Logotip/brand ..................................................................................................................................................12

Cerinţe de calitate ............................................................................................................................................12

Soiuri şi tendinţe...............................................................................................................................................13

Principalii concurenţi............................................................................................................................................13

Produsele din Moldova: viziunea cumpărătorilor şi recomandări .........................................................................14

LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ ................................................................................... 15

ANEXA 1: STRUCTURA PE SOIURI A PRODUCŢIEI MONDIALE DE MERE ........................ 16

ANEXA 2: TARIFELE VAMALE UE-27 LA MERE PROASPETE ............................................... 17

TABELE ŞI DIAGRAME

FIGURA 1: PONDEREA PRODUCERII PENTRU CONSUM ÎN STARE PROASPĂTĂ ........................................................... 5 FIGURA 2: EVOLUŢIA RECOLTEI DE MERE ÎN ROMÂNIA ...................................................................................................... 5 FIGURA 3: EVOLUŢIA STRUCTURII IMPORTURILOR DE MERE ÎN ROMÂNIA ................................................................ 8 FIGURA 4: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DE MERE ÎN ROMÂNIA ............................................................................. 8 FIGURA 5: EVOLUŢIA PREŢURILOR MEDII DE IMPORT ÎN ROMÂNIA ............................................................................10

TABELUL 1: EVOLUŢIA RECOLTEI GLOBALE DE MERE (MII TONE) ................................................................................. 4 TABELUL 2: PRINCIPALII EXPORTATORI DE MERE (MII TONE) ........................................................................................ 6 TABELUL 3: PRINCIPALII IMPORTATORI DE MERE (MII TONE) ........................................................................................ 6 TABELUL 4: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE MERE ÎN ROMÂNIA ....................................................................................... 7 TABELUL 5: TOP RETAIL 2008 ÎN ROMÂNIA ...........................................................................................................................13


Pagina| 3

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI

România este un important producător european de mere, producând în ultimii ani 500-550 mii tone (cu

circa 20% mai mult decât în Republica Moldova). Aceasta plasează România pe locul 7 în Uniunea

Europeană şi locul 26 în lume. Totuşi, România este un importator net de mere în stare proaspătă,

importând anual circa 40 mii tone. În prezent disponibilitatea de mere pe cap de locuitor este mai mică

decât media pe UE-27. Se estimează că continuarea creşterii veniturilor populaţiei va duce la un consum

sporit de fructe în stare proaspătă, deci există potenţial pentru creşterea volumului exporturilor de mere

spre România.

Aderarea României la UE (1 ianuarie 2007) a influenţat semnificativ situaţia pe piaţa merelor de import.

Cel mai puternic a fost afectată poziţia concurenţială a Republicii Moldova: ca urmare a introducerii

sistemului de „preţ minim de import” ea nu mai este competitivă pe nişa tradiţională a merelor ieftine. Ca

rezultat Moldova a dispărut practic de pe piaţă, deşi deţinea cota de 30% în anul 2006. Polonia de

asemenea şi-a redus exporturile (cota de piaţă a scăzut de la 54% la doar 22%) ca rezultat a apariţiei în nişa

ei a merelor din Macedonia (în cadrul Procesului de Stabilizare şi Asociere, produselor din Macedonia nu li

se aplică sistemul de „preţ minim de import”). În acelaşi timp, merele din Italia îşi sporesc în permanenţă

cota pe piaţa română, ocupând în prezent circa 40%.

Cu toate acestea, dezvoltarea accelerată a pieţei moderne de comercializare cu amănuntul impune un

şir de condiţii noi faţă de sectorul agro-alimentar din România, inclusiv a produselor în stare proaspătă.

Faza incipientă de dezvoltate cooperativelor şi asociaţiilor de producători, de rând cu funcţionarea

deficientă a pieţelor en-gros împiedică marea majoritate a producătorilor din România să-şi comercializeze

produsele către reţele largi de desfacere.

Din cauza sistemului „preţului minim de import”, merele din Republica Moldova nu pot concura în nişa

lor tradiţională, cea a merelor ieftine, de calitate medie şi joasă. Cele mai bune oportunităţi pe piaţa

României se deschid în faţa producătorilor moldoveni ce pot concura cu exportatorii italieni pe segmentul

merelor de calitate pentru reţelele de supermarkete.

Problemele legate de aprovizionare, calitatea joasă şi concurenţa acută impusă de furnizorii din afara

regiunii (capabili să ofere produse de calitate uniformă la preţuri reduss) reprezintă bariere semnificative

pentru exportatorii din Moldova care depun eforturi pentru a penetra pe acest segment a pieţii.

Dezavantajele exportatorilor din Moldova frecvent menţionate sunt calibrarea, sortarea şi ambalarea

inadecvată. Pentru captarea segmentului de vârf pe piaţa din România furnizorii urmează să amelioreze

sortarea şi calibrarea şi să recurgă la tehnici moderne de ambalare. În perspectiva de durată, se impune

adoptarea unor strategii durabile. Având în vedere cerinţele sporite de calitate, tarifele UE, precum şi

sistemul preţului minim de intrare pe piaţă, accentul trebuie plasat pe satisfacerea standardelor de calitate

înaltă prin furnizarea de produse calibrate uniform, fără neajunsuri şi cu aspect şi ambalaj atrăgător.


Pagina| 4

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE

TENDINŢE ÎN DOMENIUL PRODUCERII

Merele deţin a treia poziţie în rândul fructelor cu cea mai mare popularitate, fiind devansate de banane,

portocale şi struguri. În prezent producţia mondială de mere este de 2.6 ori mai mare faţă de anul 1960.

Între 1998 şi 2008 aceasta s-a majorat cu circa 25%, atingând un total de 64,6 milioane tone, cantitate

suficientă pentru a aproviziona fiecare locuitor al globului cu circa 9 kg de mere anual (FAOSTAT).

În ultimii zece ani suprafaţa livezilor de meri a înregistrat un declin de 21%, reducându-se de la 6,0

milioane ha în 1998 la doar 4,8 milioane ha în 2008. Creşterea volumului producţiei globale de mere a fost

determinată de îmbunătăţirea recoltelor anuale.

Merele sunt produse pe scară comercială în peste 100 de ţări din lume. Liderul incontestabil este China,

care în 2008 a produs 44% din volumul global de mere (în 2004 acest indicator a constituit 38%). Dinamica

pozitivă a sectorului de mere în China este în contrast cu stagnarea volumului de producere în alte ţări.

Astfel, recolta totală în grupul de ţări ce ocupă locurile 2-10 în topul mondial al producătorilor de mere a

oscilat în jurul a 20 milioane tone (20,7 milioane în 2004 şi 20,0 milioane în 2008).

Tabelul 1: Evoluţia recoltei globale de mere (mii tone)

Nr. Ţara 2004 2005 2006 2007 2008

1 China 23,681 24,016 26,065 27,507 28,500

2 SUA 4,735 4,408 4,568 4,237 4,102

3 Iran 2,178 2,661 2,660 2,660 2,660

4 Polonia 2,521 2,074 2,304 1,039 2,515

5 Italia 2,136 2,192 2,112 2,072 2,248

6 Franţa 2,203 1,856 1,705 1,800 2,079

7 India 1,521 1,739 1,755 2,001 1,930

8 Rusia 2,047 1,800 1,250 1,800 1,800

9 Chile 1,300 1,400 1,370 1,390 1,390

10 Turcia 2,100 2,570 2,002 2,266 1,300

11 Brazilia 980 850 863 1,093 1,094

12 Argentina 1,262 1,206 1,280 1,300 970

13 Germania 979 891 947 911 955

14 Japonia 754 818 831 850 875

15 Africa de Sud 765 680 639 650 725

Alte ţări 13,606 12,955 13,159 12,264 11,412

Total 62,775 62,123 63,516 63,844 64,555

Sursa: Calcule după FAOSTAT şi World Apple Review 2008

În prezent, circa o treime din volumul total de producere a merelor este supus procesării, iar restul este

consumat în stare proaspătă. Şi la acest indicator sunt diferenţe geografice: Italia şi Franţa procesează

industrial mai puţin de 15% din recoltă, pe când în Polonia, Ungaria şi Rusia sunt procesate peste 50% din

mere. Tendinţa mondială totuşi este creşterea ponderii producerii pentru piaţa proaspătă, datorită

preţurilor mai mari oferite producătorilor.


Pagina| 5

Figura 1: Ponderea producerii pentru consum în stare proaspătă

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Rusia

Ungaria

Polonia

Germania

SUA

China

Chile

Franţa

Italia

Sursa: World Apple and Pear Association (WAPA) şi FAS USDA

În România, evoluţia sectorului de producere a merelor este similară tendinţelor globale – stabilitate

relativă a volumurilor de producere însoţită de reducerea suprafeţelor livezilor. Astfel, deşi în ultimii 15 ani

suprafaţa totală a livezilor de meri s-a redus de la 81.5 mii ha la 60,5 mii ha, recolta globală a oscilat în jurul

nivelului de 525 mii tone. Aceasta plasează România pe locul 7 în Uniunea Europeană şi locul 26 în lume.

Ţinând cont de volumul de producere a sucurilor concentrate de mere (23-26 mii tone), se estimează că

circa 35% din recolta de mere este procesată, iar 65% este direcţionată pe piaţa în stare proaspătă.

Figura 2: Evoluţia recoltei de mere în România

683

505

1,097

363

660

315

490

1,098

611457

0

200

400

600

800

1000

1200

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008

Sursa: Institutul Naţional de Statistică a României şi EUROSTAT


Pagina| 6

TENDINŢE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

O cantitate tot mai mare din producţia globală de mere ajunge pe piaţa internaţională. Astfel, în anul

2007 în comerţul internaţional au fost incluse 7,9 milioane tone (12,4% din producţia globală), ceea ce este

cu 23% mai mult decât în anul 2003 (6,1 milioane tone, sau 9,8% din producţia globală).

În aceiaşi perioadă, valoarea exporturilor de mere a crescut cu un ritm mai avansat (+45%), constituind

în 2007 aproape 5,6 miliarde dolari SUA. Preţul mediu mondial la care s-au efectuat operaţiunile de export

(condiţii FOB) a crescut de la 551 dolari/tonă în 2003 la 700 dolari/ tonă în 2007.

Ca şi în cazul producerii, cel mai mare exportator de mere este China (1 milion tone), urmată de Italia,

Chile, Franţa şi SUA. Republica Moldova ocupă locul 19 în topul exportatorilor (în 2003 – locul 12).

Tabelul 2: Principalii exportatori de mere (mii tone)

Nr. Reporter 2003 2004 2005 2006 2007 Ritm anual de

creştere

1 China 609 774 824 804 1,020 11%

2 Italia 714 545 732 718 785 5%

3 Chile 603 739 640 725 775 5%

4 Franţa 802 625 654 686 693 -2%

5 SUA 546 492 685 650 663 7%

6 Polonia 349 434 426 178 450 4%

7 Olanda 360 430 435 349 378 -1%

8 Belgia 342 337 355 291 342 -1%

9 Africa de Sud 326 305 263 268 334 -1%

10 Noua Zeelandă 359 393 345 293 322 -5%

11 Argentina 200 206 274 237 283 9%

12 Iran 109 121 132 227 250 26%

13 Germania 70 90 100 104 147 18%

14 Siria 59 62 68 131 125 25%

15 Brazilia 76 153 99 57 112 -2%

16 Spania 74 105 107 135 96 8%

17 Macedonia 26 27 42 65 89 40%

18 Austria 66 50 69 88 85 11%

19 Moldova 124 135 136 87 78 -13%

20 Serbia 12 37 74 n/a Alte ţări 356 433 652 802 827 n/a

Total 6,168 6,455 7,052 6,934 7,930 6% Sursa: UN Comtrade

Principalii importatori de mere sunt ţările dezvoltate din Europa, America de Nord şi Asia. În anul 2006

Rusia a devenit cel mai mare importator de mere, devansând Germania. Pe lângă Rusia, ritmuri înalte de

creştere a importurilor (>10% anual) au demonstrat Cehia, Belarus, Algeria şi Emiratele Arabe Unite.

Tabelul 3: Principalii importatori de mere (mii tone)


creştere

1 Rusia 608 705 724 813 931 10%

2 Germania 813 736 846 787 669 -3%

3 Marea Britanie 475 525 522 531 523 2%


Pagina| 7


creştere

4 Olanda 369 311 366 368 358 1%

5 Spania 263 255 246 201 259 -3%

6 Belgia 249 222 225 214 228 -2%

7 Mexico 181 154 195 204 220 7%

8 SUA 187 207 123 157 207 -1%

9 Franţa 119 210 188 152 182 5%

10 Canada 174 154 159 157 180 1%

11 Arabia Saudită 127 127 146 149 147 5%

12 Emiratele Arabe Unite 62 78 94 104 117 17%

13 Austria 81 82 102 87 116 8%

14 Suedia 93 104 114 109 104 3%

15 Tailanda 84 88 93 87 94 2%

16 Malaysia 77 82 81 85 92 4%

17 Algeria 50 59 76 83 91 17%

18 Belarus 62 65 92 120 90 15%

19 Danemarca 75 74 67 70 83 1%

20 Cehia 44 45 72 81 71 17%

Alte ţări 1,973 2,171 2,522 2,374 3,167 11%

Total 6,168 6,455 7,052 6,934 7,930 6% Sursa: UN Comtrade

România ocupă locul 30 în topul mondial al importatorilor de mere de în stare proaspătă. Pe parcursul

ultimilor 6 ani, importurile anuale de mere au constituit circa 42 mii tone (15% din consum), cu excepţia

anilor 2005 şi 2006, când ele au atins nivelul de 80 mii tone (25% din consum).

Tabelul 4: Evoluţia importurilor de mere în România

Reporter 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Volumul importurilor (mii tone) 45 41 85 78 47 35

Valoarea importurilor (mii EUR) 5.148 4.239 11.263 12.153 20.657 20.750

Preţul mediu de import (EUR/tonă) 114 104 132 155 439 587 Sursa: EUROSTAT ComExt

O cauză posibilă a descreşterii importurilor în anii 2007 şi 2008 este creşterea semnificativă a preţurilor

merelor importate. De notat că aceasta a coincis cu aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie

2007.

Pe parcursul ultimilor 6 ani s-a schimbat semnificativ şi structura importurilor. Astfel, ponderea Poloniei

a scăzut de la 51% în anii 2003-2004 la doar 12% în 2008. Moldova, ce furniza circa 35% din mere în 2003-

2004, practic a dispărut din lista exportatorilor spre România. Locul lor a fost preluat de către Italia (38% în

2008), Macedonia (18%) şi Ungaria (11%).


Pagina| 8

Figura 3: Evoluţia structurii importurilor de mere în România

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

70,000

80,000

90,000

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Alte tari

Moldova

Macedonia

Italia

Polonia

Sursa: EUROSTAT ComExt

Analiza sezonalităţii importurilor pe parcursul ultimilor doi ani de marketing (septembrie 2006 – august

2008) arată că importurile au loc în special în perioada decembrie – mai, atunci când se reduce oferta

producătorilor locali.

Figura 4: Sezonalitatea importurilor de mere în România

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

S O N D J F M A M J J A

Sezon 2006/07 Sezon 2007/08 Sursa: EUROSTAT ComExt


Pagina| 9

ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE

În România există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa

alimentară şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Autoritatea Naţională

Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Deoarece începând cu 1 ianuarie 2007 România este

membru deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se adaugă

cerinţe specifice ale autorităţilor române.

Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de mere din Republica Moldova în România ţin de

următoarele domenii:

Controlul sanitar al produselor de origine non-animală

(http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf) ;

Controlul fito-sanitar;

Licenţierea activităţilor de import a merelor;

Marcarea produselor;

Conformitatea cu Standardul UE de Comercializare a Merelor în Stare Proaspătă;

O descriere detaliată a procedurilor la exportul merelor în România este plasată pe pagina UE

(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090301&

taricCode=08061010&partnerId=MD&reporterId=RO&nomenCmd=View&status=null), iar procedurile

pentru vama Republicii Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”

(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).

România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele UE aplicate la importul

merelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în vamă) şi perioada

anului. În prezent, preţul minim de import este de 457 EUR/tonă în perioada 1 iulie – 31 decembrie şi 568

EUR/tonă în perioada 1 ianuarie – 30 iunie. Dacă merele proaspete importate ating preţul minim de intrare,

atunci se aplică doar tariful ad valorem (0-11,2%, în dependenţă de perioada anului). Dacă produsele sunt

comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică adiţional un tarif suplimentar (cota specifică a tarifului

vamal), care practic ridică preţul mărfii până la preţul minim de intrare (vezi detalii în Anexe).

Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome

acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Totuşi,

cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare, astfel încât merele moldoveneşti nu pot fi comercializate

sub preţul minim de import.

Necesitatea respectării nivelului preţurilor minime de intrare limitează semnificativ oportunităţile de

comercializare a merelor moldoveneşti pe piaţa României, deoarece o serie de furnizori pe această piaţă nu

sunt obligaţi să respecte aceste limite:

Italia, Polonia, Ungaria – deoarece sunt membri UE;

Macedonia şi Serbia – deoarece, în baza Acordurilor de Stabilizare şi Asociere, sunt scutite de

orice tarife vamale (atât componenta ad valorem, cât şi componenta specifică a taxei de

import).

http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf

http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului


Pagina| 10

Figura 5: Evoluţia preţurilor medii de import în România

0

200

400

600

800

1000

1200

s-06 n-06 i-07 m-07 m-07 i-07 s-07 n-07 i-08 m-08 m-08 i-08 s-08 n-08

Italia Polonia Macedonia Preţ minim de import

Sursa: EUROSTAT ComExt

Analizând evoluţiile din ultimele două sezoane de marketing (septembrie 2006 – septembrie 2008), se

observă că merele din Macedonia sunt permanent comercializate sub nivelul minim al preţurilor impus

exportatorilor din Republica Moldova. În sezonul 2006/07, merele din Polonia au fost comercializate de

asemenea sub nivelul preţurilor minime. Deşi în sezonul 2007/08 preţul merelor poloneze a depăşit „linia

roşie” (din cauza reducerii recoltei ca rezultat a îngheţurilor din primăvara anului 2007), în sezonul 2008/09

ele iarăşi au coborât sub nivelul preţurilor minime. Doar merele din Italia sunt în permanenţă de asupra

„liniei roşii”.

Putem concluziona că cele mai bune oportunităţi pe piaţa României se deschid în faţa producătorilor

moldoveni ce pot concura cu exportatorii italieni pe segmentul merelor de calitate pentru reţelele de

supermarkete.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNTREPRINDERILE RESPONDENTE

Sondajul efectuat prin telefon şi-a propus să releve informaţiile primare ce ţin de piaţa merelor

proaspete în România, cum ar fi cerinţele specifice faţă de produs, preferinţele consumatorilor, soiurile de

mere populare pe piaţă, sursele de import şi principalii concurenţi locali. Un obiectiv important al

sondajului a fost colectarea recomandărilor parvenite de la marii importatori şi adresate exportatorilor de

mere proaspete din Moldova care doresc să pătrundă pe segmentul de vârf al pieţei din România.

Pentru efectuarea sondajului au fost ţintiţi principalii jucători de pe piaţa românească de fructe

proaspete (merele fiind un produs de bază în gama de mărfuri a companiilor), adică întreprinderile mari cu

activităţi vaste desfăşurate la nivel naţional. Plasarea accentului pe aceste întreprinderi mari a fost explicată


Pagina| 11

prin necesitatea de a determina cerinţele şi preferinţele segmentului de vârf al pieţei de mere proaspete în

România.

În total au fost intervievate trei reţele de supermarket-uri1, o companie de livrări prin internet şi cinci

diverşi importatori de fructe şi legume. De asemenea, pentru furnizare de informaţii suplimentare, au fost

intervievaţi şi câţiva producători locali.

În prezent, sectorul de comercializare cu amănuntul include şi ramuri ale reţelelor de magazine

occidentale, cum ar fi Carrefour, Metro şi Delhaize. Prezente în multe ţări, aceste reţele au acces la furnizori

din întreaga lume şi deţin o considerabilă putere de negociere. Pentru întreprinderile respondente,

vânzările anuale de mere proaspete oscilează între 850 şi 2000 tone, însă se estimează că volumele

comercializate prin marile reţele de format modern sunt cu mult mai mari.

FURNIZORI ŞI CARACTERUL SEZONIER AL IMPORTURILOR

Printre cumpărătorii de fructe în România nu s-a remarcat o stabilitate cu privire la sursele de

aprovizionare. Unii respondenţi au declarat că merele proaspete sunt aduse doar din străinătate, alţii (atât

distribuitori en-gros, cât şi supermarket-uri) au raportat achiziţii de la furnizori locali, precum şi importuri.

În general, supermarket-urile afirmă că principala lor sursă de aprovizionare sunt distribuitorii en-gros,

aceştia deţinând între 50 şi 90% din volumul total achiziţionat. Doar în cazuri rare supermarket-urile s-au

arătat cointeresate să iasă direct la producător.

Majoritatea importatorilor/distribuitorilor en-gros se bazează pe achiziţiile din străinătate şi doar rareori

procură mere de la producătorii locali de fructe sau de la centrele de colectare (cooperative de producere).

Acest lucru se explică, parţial, prin faptul că multe întreprinderi importatoare şi furnizori sunt organizate

sub formă de societăţi mixte, comerţul fiind efectuat doar cu produse de la furnizorul străin (de ex. Italia

sau Turcia).

Merele proaspete sunt importate aproape în exclusivitate din Europa. În cantităţi mici, merele sunt

aduse şi din China, America de Sud şi Africa de Sud; respondenţii, însă, s-au abţinut să ofere informaţii cu

privire la cotele deţinute de o anumită ţară în totalul importurilor. Printre ţările furnizoare se numără Italia,

Polonia, Olanda şi Belgia. Supermarket-urile contactate au afirmat că cel puţin jumătate din importurile lor

de mere provin din Italia şi Polonia.

Cererea consumatorilor pentru merele proaspete se menţine anul împrejur însă s-a stabilit în cicluri,

începând cu prima recoltă (august-septembrie), majorându-se în lunile de toamnă şi iarnă şi micşorându-se

către sfârşitul primăverii (sfârşitul sezonului). În această perioadă de declin merele sunt temporar înlocuite

de alte fructe. Este firesc că şi importurile înregistrează aceleaşi cicluri, fiind însă suplimentar afectate şi de

producţia locală. În timp ce cererea de mere proaspete este înaltă în lunile de toamnă, importurile

înregistrează scăderi cauzate de furnizorii locali de mere. Culminaţia sezonului de importuri începe la sfârşit

de toamnă prelungindu-se până primăvara. Cu toate acestea, date fiind cererea consumatorilor şi

1 Marea majoritate a reţelelor de supermarket-uri şi unii importatori mari nu au dorit să ofere nici chiar informaţii de bază cu privire la soiuri, preferinţe, tendinţe, etc. Cei care au răspuns la aceste întrebări, au făcut-o doar parţial.


Pagina| 12

aprovizionările mai constante, unele soiuri de calitate superioară sau merele de elită (dimensiuni mari, fără

neajunsuri) au cicluri de comercializare mai puţin pronunţate.

Merele proaspete de import sunt vândute distribuitorilor en-gros sau direct către reţelele de distribuţie

cu amănuntul, majoritatea constituind-o supermarket-urile (calitate înaltă, preţ ridicat) sau pieţele în aer

liber (calitate scăzută, fructe ieftine, mere care nu satisfac cerinţele de calitate, mărime, ambalare solicitată

de supermarket-uri, etc.).

CERINŢE FAŢĂ DE PRODUS ŞI PREFERINŢE

În general, până la criza economică mondială, consumatorii din România cu venituri mari nu acordau o

atenţie prea mare preţului la mere. Pentru ei aspecte mai importante erau culoarea fructului, forma şi

dimensiunea şi, în ultimul rând, gustul. Pentru cumpărătorii cu venituri mai mici, preţul era factorul de

decizie în selectarea produsului. De aceea, dat fiind preţul merelor, aceştia preferă produsele locale sau

importate din Macedonia şi Serbia.

DIMENSIUNI

Toţi respondenţii au căzut de acord cu faptul că cu cât e mai mare mărul cu atât este clasificat mai

aproape de produsele de elită. Există o corelaţie pozitivă între dimensiunea şi preţul mărului. De regulă,

dimensiunea se încadrează în una din cele trei categorii: mic (sub 70 mm), mediu (70-90 mm) şi mare (peste

90 mm). Supermarket-urile nu procură mere de dimensiuni mici.

AMBALAJ

Pentru importul merelor de calitate înaltă, respondenţii au menţionat trei tipuri de ambalaj: 1) cutii de

carton de tip deschis (open top), 2) lăzi de lemn şi 3) lăzi telescopice de carton. Majoritatea merelor sunt

ambalate într-un singur strat, ceea ce permite menţinerea calităţii înalte până acestea ajung la

consumatorul final. Lăzile cântăresc cca. 12 kg fiecare. De regulă, merele sunt plasate în celule, iar uneori

sunt ambalate individual în pungi de plastic. Un alt tip de ambalaj sunt cutiile telescop a câte 18 kg, acestea

sunt folosite la merele de calitate mai scăzută (dimensiuni mai mici, necalibrate, pătate etc.).

LOGOTIP/BRAND

Pentru consumatorul din România producătorul este mai puţin important. Întrucât de cele mai dese ori

merele sunt comercializate fără brand, consumatorii români nu au preferinţe faţă de vreun brand anumit

sau vreun nume de companie. De regulă, un consumator de rând nu va acorda vreo atenţie logotipului sau

etichetelor. Cu toate acestea, au menţionat că prezenţa etichetelor pe ambalaj atrage îndeosebi

consumatorul cu venituri mari. Datorită acestui fenomen, atât importatorii cât şi supermarket-urile menţin

atât stocuri de mere cu etichete (Dole, Del Monte, etc.) cât şi fără.

CERINŢE DE CALITATE

Toţi respondenţii au menţionat importanţa calităţii şi prezenţa tuturor certificatelor necesare. Cerinţele

minime includ certificatele fito-sanitare care să confirme lipsa de boli şi dăunători. Merele care urmează a fi

comercializate în supermarket-uri trebuie să fie de calitate superioară (categoria 1 sau extra, în

conformitate cu standardul european de referinţă). Acest nivel al calităţii presupune: a) dimensiunea şi


Pagina| 13

forma mărului (după varietate), b) satisfacerea cerinţei faţă de culoare în funcţie de soi, c) lipsa petelor şi d)

respectarea cerinţelor de păstrare înainte de livrare.

SOIURI ŞI TENDINŢE

Importatorii din România consideră informaţiile legate de soiurile comercializate ca fiind informaţii

comerciale confidenţiale. În timp ce majoritatea respondenţilor au fost de acord să numească câteva dintre

cele mai importante soiuri importate, nici unul nu a comentat referitor la cota relativă deţinută de fiecare

soi în parte.

Soiurile de mere sunt, de regulă, divizate în soiuri colorate (complet roşu sau parţial) şi respectiv

necolorate (galbene, verzi). În prezent, în viziunea consumatorului, culoarea mărului reprezintă cea mai

importantă caracteristică. În baza informaţiilor limitate existente, se poate estima că aceste grupuri de

culori deţin preferinţe egale. În România, soiurile Jonathan şi Idared ocupă suprafeţele cele mai mari în

livezi. Însă sub influenţa cumpărătorului, tot mai populare devin soiurile Jonagold, Gala şi Gloster. Cel mai

popular soi necolorat este fără îndoială Golden Delicious. Vânzările de alte soiuri necolorate (Granny Smith

şi Mutsu) sunt modeste. Unele soiuri locale precum Glorios şi Florina sunt comercializate în supermarket-

uri, însă în cantităţi foarte mici. Nici un respondent nu a menţionat vreo tendinţă concretă în ce priveşte

preferinţele faţă de anumite soiuri de mere.

PRINCIPALII CONCURENŢI

În prezent, importurile de legume şi fructe în România sunt controlate de un număr mare de

întreprinderi mici şi mijlocii şi un număr restrâns de importatori mari. În multe cazuri, importatorii români şi

furnizorii străini activează sub formă de întreprinderi mixte, în special în cazul întreprinderilor româno-

italiene sau româno-turceşti. Mulţi observatori şi experţi estimează în viitorul apropiat o consolidare

considerabilă în comercializarea produselor.

Toţi importatorii intervievaţi au indicat supermarket-urile ca fiind principalul concurent. Conform

standardelor occidentale, piaţa română de comercializare cu amănuntul este insuficient dezvoltată. Totuşi,

fiind a doua ţară ca mărime în Europa de Est (devansată de Polonia) aceasta are un potenţial enorm. Deşi în

marile oraşe şi localităţi există câţiva importanţi participanţi locali, regulile de joc pe piaţa de comercializare

cu amănuntul a produselor alimentare sunt dictate de reţele internaţionale, în timp ce în oraşele mici şi

localităţile rurale domină micile magazine alimentare.

La fel ca şi importatorii, numărul distribuitorilor cu amănuntul în România este mare chiar şi după

standardele din Europa Centrală şi de Est. Reţelele de super- şi hipermarket-uri care au pătruns pe piaţa

română de comercializare cu amănuntul au înregistrat succese. Cererea este în creştere, consumatorii sunt

tot mai bine informaţi, iar situaţia actuală suferă schimbări rapide.

Tabelul 5: Top retail 2008 în România

Loc Companie Cifra de afaceri (mil. RON) Variaţie

2008/07 (%) 2008 2007

1 Metro 6 014 5 747 4.6

2 Carrefour 3 977 2 640 50.6

3 Selgros 3 161 2 741 15.3

4 Real 2 349 1 364 72.2

5 Billa 1 181 1 074 9.9


Pagina| 14

Loc Companie Cifra de afaceri (mil. RON) Variaţie

2008/07 (%) 2008 2007

6 Rewe 1 150 833 37.9

7 Auchan 950 517 83.8

8 Pic 662 409 61.9

9 Profi 441 305 44.6

10 Trident 221 166 33.0

11 Spar 166 128 29.7

12 Ethos 117 77 52.2 Sursa: Revista „Piaţa” (http://www.revista-piata.ro/articole/articolul-saptamanii/top-retail-2008.html)

Lipsa unor cooperative de marketing şi a pieţelor en-gros dezvoltate înseamnă că agricultorii de talie

mică (adică cei care, la nivel naţional, deţin cota cea mai mare din volumul total de fructe şi legume

produse, inclusiv mere) pot să asigure numai cantităţi mici de calitate neuniformă. Din acest motiv, marile

magazine refuză contractarea acestora optând în favoarea produselor de import.

PRODUSELE DIN MOLDOVA: VIZIUNEA CUMPĂRĂTORILOR ŞI RECOMANDĂRI

Doar câteva întreprinderi contactate în cadrul sondajului au efectuat procurări de mere din Moldova.

Impresia generală în urma acestor procurări nu a fost bună. Unele observaţii şi opinii concrete relatate de

importatori şi supermarket-uri au inclus:

Merele din Moldova sunt percepute ca bune pentru sănătate şi nepericuloase,

acestea sunt, de regulă, mai ieftine decât la alţi furnizori,

au gust mai plin şi conţinut mai mare de zahăr,

însă:

pierderile de produse (eliminate din cauza neajunsurilor) sunt prea mari,

aspectul merelor nu este întotdeauna acelaşi (aşa cum ar dori importatorii),

livrările de mere durează foarte puţin (doar câteva luni după recoltare),

ambalajul este inadecvat,

exportatorii din Moldova nu pot garanta livrări regulate.

Merele din Moldova nu satisfac cerinţele impuse de pieţele de produse de calitate din România şi astfel

nu ajung pe rafturile marilor magazine. Deşi sunt bune la gust, merele sunt o sursă de probleme (rata mare

a pierderilor, ambalajul inadecvat, calibrarea nesatisfăcătoare etc.).

Pentru ca merele moldoveneşti să pătrundă pe segmentul de vârf al pieţei, respondenţii recomandă:

asigurarea condiţiilor adecvate de păstrare a merelor pentru a menţine valoarea produsului şi

pentru a putea efectua livrări pentru o perioadă mai mare de timp,

îmbunătăţirea metodelor de sortare / calibrare pentru a evita amestecul merelor de diferite

dimensiuni, forme şi calitate în cadrul aceluiaşi lot,

utilizarea ambalajului modern pentru a diminua pierderile în timpul manipulării şi transportării

merelor,

schimbarea atitudinii faţă de relaţiile de afaceri cu partenerii din România (deseori exportatorii

din Moldova sunt consideraţi nu doar neserioşi, dar şi de neîncredere).


Pagina| 15

LISTA MATERIALELOR DE REFER INŢĂ

1. World Apple Review 2008, Belrose, Inc.

2. Institutul Naţional de Statistică a României (http://www.insse.ro)

3. UN Comtrade (http://comtrade.un.org)

4. Harta produselor ITC – UNCTAD/WTO (http://www.p-maps.org/pmaps)

5. FAOSTAT (http://faostat.fao.org)

6. EUROSTAT Agriculture and Fisheries (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS)

7. EUROSTAT ComExt (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb)

8. EU Export Helpdesk (http://exporthelp.europa.eu)

9. Regulamentul Comisiei (CE) No 85/2004 din 15 ianuarie 2004 de stabilire a standardului de comercializare pentru mere şi modificările ulterioare (http://eur-lex.europa.eu/Result.do?T1=V1&T2=2004&T3=85&RechType=RECH_consolidated&Submit=Search)

http://www.insse.ro/

http://comtrade.un.org/

http://www.p-maps.org/pmaps

http://faostat.fao.org/

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb

http://exporthelp.europa.eu/

http://eur-lex.europa.eu/Result.do?T1=V1&T2=2004&T3=85&RechType=RECH_consolidated&Submit=Search




Pagina| 16

ANEXA 1: STRUCTURA PE SOIURI A PRODUCŢIEI MONDIALE DE MERE

Soiul 2008 2015 Variaţie


Pagina| 17

ANEXA 2: TARIFELE VAMALE UE-27 LA MERE PROASPETE

Caracteristica mărfii

(preţul de import pentru 100 kg de greutate netă) Tarif ad valorem

(standard) Tarif ad valorem

(pentru Moldova) Cota specifică a tarifului vamal

De la 1 ianuarie până la 14 februarie: Nu mai mic de € 56.8 4,0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 55.7 dar mai mic de € 56.8 6,4% 0% + €1.1 /100 kg/net Nu mai mic de € 54.5 dar mai mic de € 55.7 6,4% 0% + €2.3 /100 kg/net Nu mai mic de € 53.4 dar mai mic de € 54.5 6,4% 0% + €3.4 /100 kg/net Nu mai mic de € 52.3 dar mai mic de € 53.4 6,4% 0% + €4.5 /100 kg/net Mai mic de € 52.3 6,4% 0% + €23.8 /100 kg/net

De la 15 februarie până la 31 martie: Nu mai mic de € 56.8 4,0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 55.7 dar mai mic de € 56.8 6,4% 0% + €1.1 /100 kg/net Nu mai mic de € 54.5 dar mai mic de € 55.7 6,4% 0% + €2.3 /100 kg/net Nu mai mic de € 53.4 dar mai mic de € 54.5 6,4% 0% + €3.4 /100 kg/net Nu mai mic de € 52.3 dar mai mic de € 53.4 6,4% 0% + €4.5 /100 kg/net Nu mai mic de € 51.1 dar mai mic de € 52.3 6,4% 0% + €5.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 50 dar mai mic de € 51.1 6,4% 0% + €6.8 /100 kg/net Mai mic de € 50 6,4% 0% + €23.8 /100 kg/net

De la 1 aprilie până la 30 iunie: Nu mai mic de € 56.8 0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 55.7 dar mai mic de € 56.8 4,8% 0% + €1.1 /100 kg/net Nu mai mic de € 54.5 dar mai mic de € 55.7 4,8% 0% + €2.3 /100 kg/net Nu mai mic de € 53.4 dar mai mic de € 54.5 4,8% 0% + €3.4 /100 kg/net Nu mai mic de € 52.3 dar mai mic de € 53.4 4,8% 0% + €4.5 /100 kg/net Nu mai mic de € 51.1 dar mai mic de € 52.3 4,8% 0% + €5.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 50 dar mai mic de € 51.1 4,8% 0% + €6.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 48.8 dar mai mic de € 50 4,8% 0% + €8.0 /100 kg/net Mai mic de € 48.8 4,8% 0% + €23.8 /100 kg/net

De la 1 iulie până la 15 iulie: Nu mai mic de € 45.7 0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 44.8 dar mai mic de € 45.7 4,8% 0% + €0.9 /100 kg/net Nu mai mic de € 43.9 dar mai mic de € 44.8 4,8% 0% + €1.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 43 dar mai mic de € 43.9 4,8% 0% + €2.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 42 dar mai mic de € 43 4,8% 0% + €3.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 41.1 dar mai mic de € 42 4,8% 0% + €4.6 /100 kg/net Nu mai mic de € 40.2 dar mai mic de € 41.1 4,8% 0% + €5.5 /100 kg/net Nu mai mic de € 39.3 dar mai mic de € 40.2 4,8% 0% + €6.4 /100 kg/net Mai mic de € 39.3 4,8% 0% + €23.8 /100 kg/net

De la 16 iulie până la 31 iulie: Nu mai mic de € 45.7 0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 44.8 dar mai mic de € 45.7 4,8% 0% + €0.9 /100 kg/net Nu mai mic de € 43.9 dar mai mic de € 44.8 4,8% 0% + €1.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 43 dar mai mic de € 43.9 4,8% 0% + €2.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 42 dar mai mic de € 43 4,8% 0% + €3.7 /100 kg/net Mai mic de € 42 4,8% 0% + €23.8 /100 kg/net

De la 1 august până la 31 decembrie: Nu mai mic de € 45.7 9,0% 0% 0 Euro Nu mai mic de € 44.8 dar mai mic de € 45.7 11,2% 0% + €0.9 /100 kg/net Nu mai mic de € 43.9 dar mai mic de € 44.8 11,2% 0% + €1.8 /100 kg/net Nu mai mic de € 43 dar mai mic de € 43.9 11,2% 0% + €2.7 /100 kg/net Nu mai mic de € 42 dar mai mic de € 43 11,2% 0% + €3.7 /100 kg/net Mai mic de € 42 11,2% 0% + €23.8 /100 kg/net

piaţa merelor proaspete în românia

Documents