piaţa lemnului in maroc

BPCE TANGER /PIATA LEMNULUI IN MAROC

Piaţa lemnului in Maroc

2013

1


CUPRINS

CONCLUZII

I. DEFINIREA SECTORULUI1. Definirea sectorului 2. Clasificarea tarifara

II. OFERTA 1. Dimensiunile pietei2. Producţia locală 3. Importurile

III. ANALIZA CALITATIVA A CERERII

IV. PRETURI ŞI FORMAREA LOR

V. PERCEPTIA PRODUSULUI ROMANESC

VI. DISTRIBUŢIA

VII. CONDIŢII DE ACCES PE PIATA

VIII. ANEXE

1. Targuri2. Principale societati importatoare, date de contact3. Date de contact BPCE Tanger

2


CONCLUZII

Sectorul lemnului este foarte important în economia marocană. Se compune din peste 300 de intreprinderi de procesare, care oferă 11.600 locuri de muncă, şi din aproximativ 550 de companii implicate în exploatarea pădurilor, care folosesc forta de munca sezonieră.

Acest sector poate fi considerat un sector cu bune oportunităţi pentru companiile romanesti. Marocul este obligat sa recurga la importurile de cherestea, datorita capacitatii limitate de producţie a pădurilor marocane şi creşterii semnificative a cererii de lemn in sectorul de construcţii.

În ceea ce priveşte situaţia sectorului in Maroc, trebuie amintit faptul că Guvernul a adoptat ample programe de reînnoire ale oraşelor şi teritoriilor, promovarea de locuinţe sociale si îmbunătăţirea habitatului nesănătos. Pentru mai multe informaţii sunt enumerate mai jos cele mai importante planuri guvernamentale din sectorul de construcţii:

Planul Vision 2020. Obiectivul acestui plan lansat de guvernul marocan a fost acela de a primi peste 10 de milioane de turişti în 2010, prin intermediul Planului Azur, al Planului Renovotel si prin extinderea şi îmbunătăţirea aeroporturilor din Casablanca, Marrakech şi Oujda. Urmare acestor actiuni de mare amploare, Marocul a primit in cursul anului 2012 10,5 milioane de turisti straini.

Planul Rawaj Vision 2020. Având în vedere buna desfăşurare a planului Vision 2010, autorităţile marocane au decis să extindă strategia de turism cu Vision 2020. Obiectivul este de a se ajunge la 20 de milioane de turisti straini in 2020, în locul celor 10 milioane din planul Vision precedent.

Aceste realizări strategice au ca scop ca la orizontul 2020 sa se realizeze:

Imbunătăţirea infrastructurii portuare: 2 noi terminale de containere în Casablanca, îmbunătăţiri în portul Larache şi construirea fazei a doua a portului Tanger Med (primul terminal de conteinere este

3


deja functional. In cursul anului 2012 au tranzitat portul Tanger med 5 milioane conteinere de 20 ‘, urmand sa atinga in anul 2015, cand se va da in exploatare si al doilea terminal, 8 milioane conteinere de 20‘ anual).

Imbunătăţirea infrastructurii feroviare, inclusiv conexiuni pentru portul Tanger Med, conexiuni intre Taourit, Nador şi Beni Ensar si crearea unei linii de mare viteză între Casablanca şi Tanger, la care deja au fost inaugurate lucrarile in luna octombrie 2011.

Imbunătăţiri aduse reţelei de drumuri, inclusiv construcţia de autostrăzi între Fez şi Oujda. S-au realizat in ultimii 10 ani peste 1400 km de autostrazi.

Iniţiativa "Villes sans bidonvilles" (Oraşe fără bidonviluri).

Proiecte locale de mare anvergura, in mare parte finalizate, cum ar fi reamenajarea Vaii Bouregregului, in Rabat, construirea unori linii de tramvaie la Rabat şi Casablanca, modernizarea falezei din Casablanca, construirea unor noi statiuni balneare – investitii de peste 4,5 miliarde Euro, transformarea portului vechi din Tanger in port de agrement si construirea unui centru de tratament si de business, prin investitii de 980 milioane Euro, printre altele.

Pe scurt, Marocul se prezinta ca o oportunitate pentru companiile romanesti, dar este clar că este deja o piaţă matură de marime mijlocie, care necesită o anumită perioadă de învăţare si adaptare.

Eliminarea progresivă a barierelor vamale pentru Uniunea Europeana, începuta în 2002, încheiata la 01 martie 2012, cu ocazia semnarii Acordului de Libera Asociere intre U.E. şi Maroc, îşi propune să creeze un mediu de securitate care sa încurajeze si sa faciliteze tranzacţiile comerciale cu Marocul şi obliga Regatul la confruntarea cu câteva provocări, printre care se numără restructurarea întreprinderilor în plan financiar, uman şi tehnic, precum si adaptarea la noul mediu juridic, economic şi tehnologic.

Sectorul construcţiilor are un viitor cu mare potenţial, prin numeroasele planuri guvernamentale care implică construirea de infrastructură şi de locuinţe în întreaga ţară. Cu toate acestea, acest tip de lucrări publice necesita de regulă materiale produse la nivel national şi doar proiecte de

4


construcţii specifice sau cele care se adreseaza unor paturi superioare ale societăţii utilizează materiale de mai bună calitate şi de import.

I. DEFINIREA SECTORULUI

1. Definirea sectorului

Înainte de a aborda sectorul lemnului in Maroc, am considerat esenţial sa prezentam sectorul forestier, pentru a înţelege mai bine potenţialul de furnizare interna de cherestea.

Datorită poziţiei sale geografice între Marea Mediterană la nord, Oceanul Atlantic la vest şi Sahara la sud, şi luând în considerare diferentele de altitudine şi de climat, Marocul prezintă un ecosistem forestier bogat şi divers. In scenariul actual al implicaţiilor ecologice legate de deşertificare şi al schimbărilor climatice pe scară globală, acest patrimoniu natural este chemat să joace un rol medioambiental din ce în ce mai important ca şi unul de creare şi de distribuţie de bogăţie la nivel regional şi local.

Suprafaţa împadurita, cu vegetaţie, atât arboricola cat şi non-arboricola, are o intindere de aproape 9 milioane de hectare, din care 5.8 milioane hectare sunt păduri, care reprezinta 8% din suprafaţa totală a tarii. Aceste formatiuni vegetale atenueaza impactul negativ pe care perturbarile climatice le au asupra resurselor naturale şi a capacităţii de producţie a terenurilor.

Variaţiile climatice, marcate de o tendinţă spre perioade mai aride şi de seceta din ce în ce mai prelungite, mai frecvente şi mai severe, presiunea exercitată de o cerere excesiva de lemn de foc (de 3 până la 4 ori capacitatea potenţială), suprapăşunatul (între 2 la 5 ori potenţialul real), extinderea terenurilor agricole şi urbanizarea înfloritoare, sunt cele mai mari pericole la adresa conservarii pădurilor şi pot conduce la diferite dezechilibre în ecosistemele forestiere.

Principala provocare cu care se confruntă sectorul forestier marocan este lupta împotriva deşertificării ca urmare a degradării resurselor naturale, ale căror cauze sunt eroziunea, lucrarile efectuate asupra terenurilor, urbanizarea, suprapasunatul, salinizarea terenurilor in regiunea de litoral.

5


Consecinţele sunt multiple, cu daune la nivelul sectoarelor de producţie agricolă, pastorală şi forestieră, pierderea biodiversităţii şi intrarea într-un cerc vicios sărăcie-degradare a resurselor care poate să fie reversibil sau nu.

Le Haut Comisariat aux Eaux et Fôrets et à la Lutte Contre la Desertification (HCEFLCD) (Inaltul Comisariat al Apelor si Padurilor si al Luptei Impotriva Desertificarii) este organismul statal responsabil cu elaborarea şi punerea în aplicare a politicii Guvernului în materie de conservare şi dezvoltare durabilă a resurselor naturale, de combatere a deşertificării şi de a promova dezvoltarea rurală.

Costul economic al degradării terenurilor în Maroc poate fi estimat la aproape 2,3 miliarde de dirhami pe an (1 Euro = 11,00 Dirhami). Luând în considerare, de asemenea, pierderile viitoare datorate degradarii acestor terenuri, estimate la 5,2 miliarde de dirhami, costul degradarii poate fi stabilit la 7,5 miliarde dirhami, reprezentând 1,7% din PIB.

Pe de alta parte, sectorul forestier generează venituri anuale de aproape 5 miliarde dirhami, de care beneficieaza aproape jumătate din populaţia rurală prin generarea de zile de munca, între 8 şi 10 milioane de zile lucrătoare pe an (echivalentul a 50.000 de locuri de muncă permanentă). În plus, sectorul forestier produce 30% din necesarul de lemn pentru constructii şi industrie (600.000m3/an), 11 milioane m3/an de lemn de foc (care inseamna 4 milioane TEP (tone echivalent petrol)), 4% din oferta la nivel mondial de plută (150.000 de chintale/an) şi 17% din necesarul pentru cresterea animalelor (echivalentul a 15 milioane de chintale de orz).

Aproximativ jumătate din pădurile naturale din Maroc au utilizare economică în ceea ce priveşte producţia de lemn şi plută şi nu aduc doar venituri comunităţilor rurale şi taxe autoritatilor provinciale şi de stat, dar localnicii obtin de asemenea si beneficii directe prin drepturile de păşunat, ocuparea forţei de muncă, diverse produse şi servicii oferite de pădure şi obtinerea de lemn de foc.

Pădurile sunt proprietate de stat şi, în vederea asigurării protecţiei şi dezvoltării patrimoniului natural, există formule pentru exproprierea terenurilor adiacente terenurilor forestiere sau terenurilor cu vocatie forestiera. În plus, persoanele fizice sau juridice străine nu pot să deţina terenuri agricole, fapt pentru care orice investitor străin, persoană fizică sau juridică, care doreşte să investeasca în plantaţii de specii forestiere,

6


trebuie să închirieze o proprietate agricolă de la un proprietar privat sau sa participe la licitatiile care au ca subiect proiecte lansate de societăţile publice SODEA sau SOGETA, arendand o parte din terenurile lor.

Ar trebui remarcat faptul că resursele forestiere ale Marocului acopera cca. 30% din nevoile de cherestea şi de lemn industrial al tarii şi, în ciuda exporturilor de anumite produse, cum ar fi pasta de hârtie, pluta şi alte produse forestiere ne-lemnoase, comerţul cu produse forestiere cu restul lumii este deficitar Marocul fiind dependenta de importuri pentru a satisface cererea interna.

Având în vedere caracterul deschis al pădurilor marocane şi multiplicitatea celor care intervin (ONG-uri, cooperative forestiere, autorităţi locale şi populaţiile beneficiare), gestionarea acestora implică cooperarea şi organizarea corespunzatoare. Acesta cooperare este pusă în aplicare prin intermediul proiectelor specifice, astfel încât aceste instituţii să asume rolul de mici firme care cooperează cu statul, contribuind la dezvoltarea locală şi regională si asigurand o dezvoltare durabilă, în scopul de a prelungi in timp aceasta relatie dintre păduri şi comunităţi.

2. Clasificarea tarifară

Luând ca referinta codul TARIC (Tariful Integrat al Comunitatii Europeene) produsele derivate ale industriei lemnului sunt cuprinse în Secţiunea IX – LEMN, CARBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA SI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. În cadrul acestei secţiuni, capitolul 44 cuprinde majoritatea produselor din sector.

Sectiunea IX Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si articole din pluta; articole din impletituri de fibre vegetale sau de nuiele

Capitolul 44 LEMN, CĂRBUNE DE LEMN ȘI ARTICOLE DIN LEMN

4401 Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de aschii sau particule; rumegus, deseuri si resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de

7

http://80.96.3.68:9080/taric/web/browsetariffi2_RO?expandelem=09&Year=2010&Month=01&Day=16&Country=----------&issection=y&impexp=1#POS


butuci, brichete, pelete sau forme similare 4402 Cărbune de lemn (inclusiv cărbunele din coji sau din

nuci), chiar aglomerat 4403 Lemn brut, chiar cojit, curătat de ramuri sau ecarisat 4404 Lemn pentru dogărie; prăjini despicate; Tărusi din

pari din lemn, ascutiti, nedespicati longitudinal; lemn simplu degrosat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare; lemn sub formă de eclise, lame, benzi si produse similare

4405 Lână de lemn; făină de lemn 4406 Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare 4407 Lemn tăiat sau despicat longitudinal, transat sau

derulat, chiar geluit, slefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm

4408 Foi pentru furnir (inclusiv cele obtinute prin transarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar si alt lemn tăiat longitudinal, transat sau derulat, chiar geluit, slefuit, îmbinat lateral sau cap la cap, cu o grosime de maximum 6 mm

4409 Lemn (inclusiv lamele si frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, făltuit, sanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, fete sau capete, chiar geluit, slefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap

4410 Plăci aglomerate, panouri numite "oriented strand board" (OSB) si panouri similare (de exemplu, panourile numite "waferboard"), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răsini sau cu alsi lianti organici

4411 Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răsini sau alti lianti organici

- Panouri fibrolemnoase de densitate medie (MDF) - - 4411 12 - - Cu o grosime de maximum 5 mm - - 4411 13 - - Cu o grosime de peste 5 mm, dar de maximum

9 mm

8


- - 4411 14 - - Cu o grosime de peste 9 mm - Altele - - 4411 92 - - Cu o densitate peste 0,8 g/cm3

- - 4411 93 - - Cu o densitate peste 0,5 g/cm3, dar de maximum 0,8 g/cm3

- - 4411 94 - - Cu o densitate de maximum 0,5 g/cm3

4412 Placaj, lemn furniruit si lemn stratificat similar 4413 Lemn "densificat", în blocuri, scânduri, lame sau sub

formă de profile 4414 Rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau

obiecte similare 4415 Lăzi, lădite, cosuri, cilindri si ambalaje similare, din

lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleti simpli, boxpaleti si alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleti, din lemn

4416 Butoaie, cuve, putini si alte produse de dogărie si părtile lor, din lemn, inclusiv doagele

4417 Unelte, suporturi si mânere de unelte, monturi de perii, cozi de mături sau de perii, din lemn; forme, calapoade si spanuri pentru încăltăminte, din lemn

4418 Lucrări de tâmplărie si piese de dulgherie pentru construccii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua si sindrile ("shingles" si "shakes"), din lemn

4419 Articole de masă sau de bucătărie, din lemn 4420 Lemn marchetat si lemn încrustat; sipete, casete si

cutii pentru bijuterii sau argintărie si articole similare, din lemn; statuete si alte obiecte de ornament, din lemn; articole de mobilier din lemn, necuprinse la capitolul 94

4421 Alte articole din lemn

II. OFERTA DE LEMN IN MAROC

1. Dimensiunile pietei

Distribuţia principalelor specii din zonele împădurite din Maroc este prezentata în graficele următoare.

9


Primele planuri de gestionare a pădurilor au apărut între 1917 şi 1940, iar in prezent sunt inregistrate un total de 2,2 milioane de hectare de păduri naturale şi 366 de mii de hectare de reîmpăduriri şi împăduriri, distributia pe principalele specii fiind prezentată în tabel.

Producţia forestieră internă se împarte în două tipuri de economii: economia de autoconsum si de subzistenţă, cu caracter informal, care se desfasoara în interiorul şi la periferia pădurilor, şi economia oficiala, destinată pieţei şi schimburilor comerciale.

Producţia internă satisface aproximativ 30% din nevoile de cherestea, iar restul de cerere este completat cu importurile de rasinoase din Europa şi de lemn tropical din Africa.

Producţia de plută (aproximativ 15.000 de tone pe an) şi alte produse forestiere ne-lemnoase sunt destinate în principal exportului.

Concesionarea produselor forestiere se face prin licitaţii publice organizate anual, la nivelul tuturor regiunilor din ţară, în urma unui program lansat la începutul fiecărui sezon. În mod excepţional, concesionarea se poate face prin licitaţie.

Administraţia este responsabilă pentru exploatarea stejarului de pluta, plăcile de plută fiind stocate şi scoase la vânzare prin licitaţie publică anuală, la nivel naţional.

Cheresteaua provine in părţi mai mult sau mai puţin egale din pădurile de cedru ale Atlasului Mijlociu şi ale Atlasului Inalt de Est şi din plantaţiile de pin din Maamora, Gharb, Rif şi regiunea Taza - Taounate.

10


Lemnul industrial provine din plantatiile de eucalipt din Maamora si din campiile atlantice dintre El Jadida şi Tanger şi este destinat producţiei de pastă de hârtie prin compania « Cellulose du Maroc ».

Lemnul de foc provine din taieri de gorun, în principal din Atlasul Mijlociu, şi din resturile taierilor de eucalipt si de cedru.

Pluta este extrasa din stejarii de plută din Maamora, Rif, platoul central şi din regiunea Taza.

Toate celelalte produse forestiere ne-lemnoase se referă în principal la taninuri, ciuperci, capere, licheni şi de ulei de rozmarin.

2. Producţia locală

Sectorul lemnului din Maroc este împărţit între comerţul cu lemn ca materie primă şi cel cu produse prelucrate.

Industria lemnului depinde în mare măsură de sectorul constructiilor, care este principala sa piata de desfacere. Lemnul este utilizat în tâmplărie, cofraje, pereţi şi pentru a fabrica usi si ferestre. De asemenea, este utilizat la stalpii de electrificare si pentru liniile telefonice, ca şi pentru traversele de cale ferată. Esentele cele mai utilizate în acest sector sunt pinul şi bradul (roşu şi alb).

Al doilea sector mare consumator de lemn este reprezentat de industriile de prelucrare.Cele mai importante sunt: industria hârtiei, cea a mobilierului din lemn, industria plutei, tâmplăria şi industria ambalajelor din lemn.

Vom prezenta in continuare principalele subramuri sectoriale :

Piata pastei de hartie în Maroc este foarte mica, fiind reprezentată doar de compania Cellulose du Maroc, care are o mare fabrică în Sidi Yahia din Gharb. Totusi, această companie trebuie să facă faţă problemelor generate de scăderea producţiei locale delemn şi unei concurenţe puternice a firmelor din SUA şi Canada. Aceste ţări produc şi consumă aproape jumătate din comerţul mondial de pasta de hartie.

Industria mobilei: dimensiunea economiei subterane din acest sector il face foarte greu de cuantificat. Astăzi este încă foarte

11


comună fabricarea de mobilă la comanda, activitate de care se ocupa un număr mare de tamplari artizanali prezenti în toate oraşele. Cu toate acestea, dupa datele Ministerul Industriei, sectorul este alcatuit din cincizeci de companii care angajează 1900 de oameni. Nivelul producţiei este de 45 de milioane de euro si investiţiile de 1.3 milioane de euro (2001). Printre producatorii de mobila majori se numara companii ca PRIMARIOS, MAROC BUREAU sau INSTALLATOR. În orice caz, în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare semnificativă mobilierul in kit.

Industria plutei este, fără îndoială, una dintre cele mai afectate de exploatarea excesivă a pădurilor marocane pentru ca multe companii aleg să taie stejarii de pluta la o vârstă timpurie (25 de ani), moment în care pluta este încă de o calitate scăzută.

Tamplaria pentru constructii este un subsector al industriei lemnului care este strâns legat de construcţii. Astfel, lemnaria poate reprezenta până la 25% din pretul de ansamblu al construcţiei. Cu toate acestea, alte materiale, cum ar fi aluminiul, exercita treptat o concurenţă puternică la tâmplăria pentru construcţii.

Ambalajele din lemn se confruntă cu o concurenţă puternică din partea altor tipuri de ambalaje, în principal ambalajele din carton, mai naturale şi mai puţin dăunătoare pentru mediu. Acest fapt a fost rezultatul reglementărilor europene care impun reciclarea ambalajelor, deoarece al doilea tip de ambalaj este mai potrivit prin reciclarea şi recuperarea sa mai simpla. Cu toate acestea, exista inca o producţie semnificativă de ambalaje din lemn pentru produsele horticole. Companii de top din acest subsector sunt Comamussy, Emballages du Maghreb si Caisserie Commerciale.

3. Importurile

În această secţiune vom analiza statisticile de comerţ exterior mai semnificative, dupa elementele tarifare enumerate anterior.

44 LEMN, CĂRBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN

Importuri pentru partida 44 din 2005 pana in 2009, in dolari

Anul Valoarea in dolari

12


2009 480.576.8612008 579.275.2372007 531.009.4622006 412.833.0382005 336.956.891

Exporturi pentru partida 44 din 2005 pana in 2009, in dolari


2009 15.320.8222008 41.569.5222007 50.280.2062006 42.330.4582005 35.076.699

Din aceste tabele, putem conclude, asa cum este reflectat si în graficul de mai jos, ca exporturile marocane în comparatie cu importurile sunt aproape simbolice, nereprezentand nici măcar o zecime din acestea din urmă, astfel incat, cu excepţia vreunei partide speciale concrete, pot fi ignorate.

Importuri cumulate din ultimii 5 ani, pe tari, pentru partida 44

Tara Valoarea in dolari

Suedia 547.754.070Finlanda 269.412.177Spania 221.028.424Franta 191.237.695Gabon 157.547.009Alte tari 953.672.114

Se observa pozitia de lider a ţărilor nordice, datorită marilor lor intinderi de păduri, şi după acestea situaţia bună a Spaniei, pe locul al treilea, deşi, după cum vom vedea mai jos, la anumite articole se plaseaza ca lider al exportului in Maroc.

4403 Lemn brut, chiar cojit, curătat de ramuri sau ecarisat

13




2009 33.512.7332008 90.850.3552007 79.356.4062006 88.687.3532005 53.682.365



Gabon 112.698.351Portugalia 74.956.822Uruguay 33.473.643Polonia 22.522.898Belgia 21.098.782Alte tari 81.338.716

4407 Lemn tăiat sau despicat longitudinal, transat sau derulat, chiar geluit, slefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm.



2009 314.725.0902008 374.392.1732007 360.826.9862006 256.791.8062005 224.524.298


14



Suedia 544.354.184Finlanda 259.424.483Franta 123.044.996Brazilia 116.810.802Austria 112.820.155Alte tari 374.805.733

4408 Foi pentru furnir (inclusiv cele obtinute prin transarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar si alt lemn tăiat longitudinal, transat sau derulat, chiar geluit, slefuit, îmbinat lateral sau cap la cap, cu o grosime de maximum 6 mm



2009 14.300.2772008 17.141.9022007 15.575.6382006 10.581.4012005 11.897.645



Gabon 43.086.000Spania 7.709.529Italia 6.222.757Germania 3.993.667Franta 2.800.426Alte tari 5.684.484

4409 Lemn (inclusiv lamele si frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, făltuit, sanfronat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, fete sau capete, chiar geluit, slefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap

15




2009 1.407.7172008 3.324.0752007 2.590.5072006 1.774.3002005 969.480



Franta 5.056.778Brazilia 1.020.757China 745.626Canada 648.877Spania 551.388Alte tari 2.042.653

4410 Plăci aglomerate, panouri numite "oriented strand board" (OSB) și panouri similare (de exemplu, panourile numite "waferboard"), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici



2009 18.008.8332008 11.979.3842007 7.818.9482006 6.564.2322005 4.185.410

Importuri cumulate din ultimii 5 ani, pentru partida 4410, in dolari

16



Spania 20.348.913Portugalia 9.409.164Franta 8.958.892Italia 7.094.763Belgia 1.048.012Alte tari 1.697.063

4411 Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau alti lianti organici



2009 25.892.6152008 23.546.8512007 19.877.1942006 15.552.1752005 16.857.050



Spania 58.369.330Portugalia 15.596.200Franta 8.971.881Italia 4.651.751Rusia 3.003.497Alte tari 11.133.226

4412 Placaj, lemn furniruit si lemn stratificat similar



17


2009 32.487.1612008 24.243.3862007 19.250.2762006 13.682.6272005 8.934.056



Spania 48.891.495China 14.613.965Coasta de Fildes 12.557.504Egipt 5.797.263Indonezia 2.708.493Alte tari 14.028.786

4415 Lăzi, lădite, cosuri, cilindri si ambalaje similare, din lemn; tamburi pentru cabluri, din lemn; paleti simpli, boxpaleti si alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleti, din lemn



2009 7,898,3822008 8,710,3232007 10,092,2022006 7,078,7492005 6,599,132



Spania 26.553.249Franta 6.769.801Germania 2.162.811Brazilia 1.677.345

18


Olanda 852.503Alte tari 2.363.079

4418 Lucrări de tâmplărie si piese de dulgherie pentru constructii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua si sindrile ("shingles" si "shakes"), din lemn



2009 21.692.3812008 15.950.3052007 8.271.4282006 5.540.5362005 4.703.920



Spania 17.156.251Franta 7.621.466Germania 5.807.416Portugalia 4.417.343Italia 3.711.220Alte tari 17.444.874

4421 Alte articole din lemn



2009 4.767.0002008 3.942.1432007 2.941.5142006 2.781.711

19


2005 1.883.768



China 4.804.240Franta 3.158.619Italia 2.130.205Spania 1.705.705Emiratele Arabe Unite 843.078Alte tari 3.674.289

Concluzia cea mai semnificativa ce reiese din statisticile de mai sus este că la lemnul brut, ţările nordice, în general, sunt predominante, datorită geografiei lor ce le permite a avea mai multa materie prima.

Cu toate acestea, atunci când vom analiza statisticile de articole din lemn prelucrat, vom vedea că tendinţa din partea Marocului este aceea de a importa aceste produse din ţările europene mai aproapiate din punct de vedere geografic, cum ar fi Spania, Franţa sau Portugalia.

Concret, ies în evidenţă poziţiile 4410 (Plăci aglomerate, panouri numite "oriented strand board" (OSB) si panouri similare (de exemplu, panourile numite "waferboard"), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răsini sau cu alti lianti organici), 4411 (Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răsini sau alti lianti organici), 4412 (Placaj, lemn furniruit si lemn stratificat similar), 4415 (Lăzi, lădite, cosuri, cilindri si ambalaje similare, din lemn; tamburi pentru cabluri, din lemn; paleti simpli, boxpaleti si alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleti, din lemn) si 4418 (Lucrări de tâmplărie si piese de dulgherie pentru constructii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua si sindrile ("shingles" si "shakes"), din lemn), în care Spania este cel mai mare partener comercial al Marocului la nivel mondial.

IMPORTUL DE LEMN DIN ROMANIA

In anii 2010, 2011, Marocul a importat din Romania, conform statisticii de export romanesti, dupa cum urmeaza:

20


- anul 2010: 10.767.800 US$- anul 2011: 11.337.400 US$- anul 2012: 16.853.214 US$

III. ANALIZA CALITATIVA A CERERII

Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă acest sector este productia locala scazuta de lemn. Capacitatea de producţie a pădurilor marocane este relativ limitata din cauza ratei scăzute de împădurire (12%) şi a suprafetei limitate de pădure productivă (estimată la circa două milioane de hectare).

Potrivit Diviziei de Cercetari şi Experimentari Forestiere ce face parte din Ministerul Agriculturii, pădurile marocane produc:

600.000 m3/an de cherestea de constructii si lemn industrial 10 milioane m3/an de lemn cu scopuri energetice (care reprezintă

30% din producţia naţională de energie) 15.000 tone/an de plută

Regiunile cu cea mai mare suprafata de padure sunt, în ordine, regiunea orientala, delimitata de Mediterana şi de graniţa cu Algeria (28% din total), regiunea Agadir, în sud, (13%) şi regiunea Fez, in centrul tarii, (10%). Principalele specii sunt, în ordine, stejar verde (gorun, garnita), argan, thuya, stejar de plută, ienupăr şi cedru.

Pădurea marocana este o pădure neproductiva şi resursele disponibile sunt îndreptate în principal către păşunat si catre lemnul de foc. Oficial se estimează că Marocul pierde anual 31.000 de hectare de resurse forestiere. Aceatei situaţii i se adaogă seceta, urmare a climatului aspru, cu perioade ocazionale de pana la 6 luni fără ploaie, furtuni puternice cu caracter eroziv, ca si supraexploatarea suferita de paduri ca urmare a activitatii umane (se estimeaza ca 9 milioane oameni trăiesc în aceste păduri).

Această situaţie îngrijorătoare a determinat guvernul să ia în considerare realizarea de campanii de reîmpădurire. Cea mai mare campanie a fost lansată în 1997, avand caracter de urgenţă si prevăzand plantarea a 60.000 de hectare pe an pe o perioadă de timp de 10 ani. Această măsură a fost luată de către Ministerul Agriculturii şi presupune o investiţie de 600 de milioane de dirhami marocani.

21


În mod similar, Administraţia, prin Inaltul Comisariat al Apelor si Padurilor si al Luptei Impotriva Desertificarii, realizeaza controlul cantitatii de lemn care poate fi tăiată anual de pe un milion de hectare de padure productivă. Companiile din sector trebuie sa solicite astfel o cotă anuală aproximativă de cherestea. Cu toate acestea, Ministerul acorda de obicei cantitati mai mici decât cele cerute, ceea ce face ca aceste companii sa apeleze la pieţele internaţionale de lemn.

IV. PRETURILE ŞI FORMAREA LOR

După cum s-a văzut în secţiunile anterioare, un procent foarte ridicat al consumului de lemn în Maroc provine din importuri. Lemnul este un sector care nu are prea multi intermediari, astfel că schimburile comerciale sunt relative directe.

Pe de o parte, costul acestor produse depinde de costurile materiei prime în sine, plus costurile de prelucrare în cazul în care acestea există. Pe de altă parte, se adauga costurile logistice şi de transport.

Trebuie remarcat faptul că Marocul, a adăugat un impozit pe lemnul importat de 12% din valoarea sa.

Tarifele de import pentru aceste produse sunt:

Pozitia Tarifara Tarife de import aplicabile U.E.(%)

4403 04407 3,54408 3,54409 74410 74411 74412 74415 74418 74421 5,5

22


La tariful aplicabil trebuie adăugată TVA la import, cu o rată generală de 20%, ca si TPI (taxa parafiscală la import) de 0,25%.

Acordul de asociere semnat între UE şi Maroc, care a intrat în vigoare în 2000, stabileşte un calendar pentru demontarea completă a tarifelor planificata pentru 2012. Tarifele privind importurile mai multor produse au fost deja eliminate, dar altele raman aplicabile în continuare, insa cu un tarif, în multe cazuri, redus. Marocul a semnat asemenea acorduri preferenţiale de comerţ cu alte ţări, cum ar fi Statele Unite sau Liga Arabă. În orice caz, pentru toate importurile trebuie plătita în plus o taxa parafiscală (Taxe Parafiscale à l'Import, TPI, echivalentul comisionului vamal in Romania) si o TVA (Taxe sur la Valeur Ajoutee, echivalentul TVA-ului in Romania), in funcţie de natura mărfurilor importate.

Aceste partide beneficiaza de o rată progresivă de eliminare a tarifelor de 10% pe an de la data intrării în vigoare a Acordului (1 martie, 2000). Eliminarea se realizează pe baza ratei aplicabile.

ACORDUL DE PARTENERIAT CU UE

Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Maroc a stabilit eliminarea progresivă a taxelor vamale între cele două regiuni economice, în termen de 12 ani (incepand cu 1 martie 2000) de la intrarea sa în vigoare.

V. PERCEPTIA PRODUSULUI ROMANESC

Produsul romanesc este, în general, un produs destul de bine apreciat în Maroc, în sectorul lemnului. Pana in anul 1990, piata marocana de brad, fag si stejar era dominata de fosta URSS, fosta Iugoslavie si Romania. Desi Romania are o mare traditie in lemn, exporturile catre Maroc au scazut foarte mult datorita aparitiei, dupa 1990, a mai multor societati exporatoare fara experienta, care au livrat marfuri fara sa tina cont de calitatile solicitate, termene de livarre, etc. In prezent, se pare ca aceste societati care au afectat imaginea produselor romanesti s-au autoeliminat, fiind posibila recuperarea unei parti semnificative din piat ape care Romania a detinut-o in trecut.

Dispunand de o calitate a lemnului dovedita si de preturi competitive, Romania ar trebui sa se organizeze mai bine, programand cel putin

23


odata pe an, prin MEC in colaborare cu asociatia patronala din Romania - ASFOR, o misiune economica sectoriala formata din reprezentantii societatilor mari exportatoare de lemn, in vederea eliminarii intermediarilor si recuperarii pietei marocane, la nivelul anilor 1990.

VI. DISTRIBUTIA

Transportul materiei prime din păduri la centrele de prelucrare se face în camioane rutiere. Cu toate acestea, canalele de distribuţie sunt diferite în funcţie de utilizările carora le sunt destinate produsele din lemn. Din acest motiv am anexat o reprezentare grafica a lanţului de producţie pe care il urmează lemnul de la obţinerea materiei prime până când ajunge la consumatorul final. Astfel, se pot intelege mai bine diferitele forme de distributie in functie de produsul final.

VII. CONDIŢII DE ACCES LA PIATA

In cele ce urmeaza sunt citate o serie de acorduri de parteneriat şi de liber schimb semnate de către Maroc şi care implică o serie de facilităţi în ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri.

Acordul de asociere cu Uniunea Europeană

24


Acordul de asociere (AA): ZLS (Zona de Liber Schimb) pentru produsele industriale a devenit efectiva la 1 martie 2012.

Cu toate acestea, reducerea barierelor tarifare a condus la punerea în aplicare a anumitor măsuri de protecție, alături de altele mai vechi, care ar trebui să fie monitorizate cu atenție. Există încă unele probleme care sunt încă nerezolvate: (1) demontarea produselor uzate (autoturisme de ocazie excluse) prevăzuta totusi în AA, (2) înlăturarea taxei parafiscale la import de 0,25% sau (3) stabilirea Nomenclaturii Combinate (NC), în conformitate cu articolul 30 din AA, care nu este încă pusa în aplicare desi Marocul era dispus sa o facă (in ultimul Comitet de cooperare vamală (noiembrie 2012), Marocul a solicitat timp pentru a reflecta la aplicarea și compatibilitatea sa cu nomenclatorul utilizat între țările din Liga Arabă și în special intre țările din Golf).

Punerea în aplicare a noului acord agricol, intrat în vigoare la 1 Octombrie 2012. Aplicarea acestuia nu pare sa puna probleme in afara problemei recurente a importurilor de tomate marocane și a fixarii preturilor lor de intrare, considerate neverosimile de unele parti. Prevăzut în Acordul agricol, un acord privind indicațiile geografice este în curs de negociere, primele 3 runde de negocieri desfasurandu-se pana in prezent, ultima la Bruxelles la data de 28 iunie 2013.

Acordul de instituire a unui mecanism de Soluționare a Litigiilor a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2012 și va juca cu siguranță un rol important în contextul actual al cresterii numarului de cazuri de bariere puse în calea accesului pe piață. Acesta se aplică la orice litigiu privind o presupusă încălcare a capitolului II (Libera circulație a mărfurilor) al AA sau la Acordul privind agricultura.

Spre un acord de liber schimb complet și aprofundat (ALSCA): Statutul avansat acordat Marocului în 2008 prevede, în domeniul relațiilor economice și comerciale, stabilirea unui acord de liber schimb complet și aprofundat (ALSCA), ce merge dincolo de un simplu schimb de bunuri. Procesul de pregătire a unui posibil ALSCA a avut loc în 2012, urmat de acordul formal al ambelor părți pentru lansarea oficială a negocierilor în luna februarie 2013. Au avut loc primele doua runde de negocieri in lunile aprilie si iunie 2013, care au constituit obiectul unei

25


activitati foarte amănunțite, inclusiv armonizarea legislativă, prin identificarea elementelor existente în Maroc și a celor care lipsesc, pentru care Marocul ar fi dispus să negocieze. Adoptarea unui ALSCA va fi un pas important în punerea în aplicare a statutului avansat și de armonizare reglementara, deoarece negocierile vor permite stabilirea unui calendar pentru punerea în aplicare a diferitelor angajamente în toate domeniile acoperite. Anexa I a raportului de fata oferă o imagine de ansamblu a nivelului de convergență legislativa în anumite domenii reglementate de ALSCA: achizițiile publice, politica în domeniul concurenței și proprietatea intelectuală.

Cresterea numarului problemelor de acces pe piața și cazurilor antidumping: daca problemele de acces pe piață au fost puține până acum, o proliferare în acest domeniu a avut loc de la intrarea în vigoare a AA, în martie 2012. Unele puncte iritante dateaza de câțiva ani și merg împotriva cerințelor AA : obligatia de licență de export pentru piei brute și prelucrate și wet blue și pentru alge și agar (supuse in plus la o cotă). Aparitia unor cazuri noi, ca răspuns la solicitările industriilor marocane în cauză, sunt supuse fie unor anchete pentru aplicarea unor măsuri de salvgardare privind importurile (fier beton), fie unor anchete de dumping (insulină, tablă de oțel laminat la cald), fie unor amenințari de anchete de dumping (topuri de hârtie A4). Trebuie adaugata extinderea taxei de import pe lemn importat, introdusa prin Legea finanțelor 2012, la produsele de mobilier și altele similare, precum și problemele cu care se confruntă importatorii de produse originare din UE destinate agriculturii, pentru a obține scutirea de TVA. Discriminarea la accesul pe piață pentru noii intranti din sectorul tutunului prelucrat, denunțata în raportul precedent, a fost soluționata prin elaborarea unui proiect de lege ce elimina prețul minim de intrare și revizuirea sistemului de impozitare aplicat tutunului, printr-o reformă a taxei interne de consum - TIC. Ramane în continuare necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare, pentru a evita cazurile de discriminare, tinand mereu cont de obligatiile sanitare. Ca urmare a excelentei recolte de cereale din anul 2013, cat si a scaderii pretului mobdial la grau, Marocul a introdus la graul moale o suprataxa de 45 % la import.

Relațiile comerciale ale Maroc cu alți parteneri din afara UE: comerțul exterior non-UE al Marocului se desfășoara în principal în

26


cadrul acordurilor de liber schimb cu SUA, Turcia (al 8-lea an de reducere treptata a taxelor) sau prin Acordul de la Agadir (al 7-lea an de reducere a taxelor în martie 2013). Cu marirea anuala a deficitului comercial, schimburile comerciale facute în acest context, au devenit tinta unor atacuri, deoarece Marocul este deficitar cu toți partenerii cu care a încheiat acorduri de liber schimb. Asa cum am mai precizat, in mod real aceste deficituri comerciale sunt inregistrate pe fondul ofertei de export marocane limitate, lipsei de concurenta si valoarea adaugata mica.

Comerțul cu SUA, prin acordul intrat în vigoare în 2006, este în creștere atât nivelul importurilor cat si al exporturilor, dar se traduce într-un deficit semnificativ pentru Maroc (înmulțit cu 6 între 2005 și 2011). Acest rezultat este explicat, in afara de oferta de export marocana foarte slab diversificata, de barierele tehnice rezultate din normele și standardele americane, specificice si stricte, promovarea insuficienta si de mijloace logistice inadecvate. Pe produse, porumbul, huila, cocsul si uleiul de soia sunt produsele principale importate de către Maroc, fosfații și îngrășămintele reprezentand 77% din exporturile către Statele Unite ale Americii. Intrat în vigoare la aceeași dată, acordul de liber schimb cu Turcia nu a permis recuperarea deficitului existent în 2005 (2,8 miliarde de euro), ci, dimpotrivă, l-a dublat. O remarcă identica se aplică la punerea în aplicare a acordurilor cu SUA și Turcia: statisticile Oficiului de Schimb din Maroc arată ca o serie de bunuri comercializate nu beneficieaza de avantajele oferite de respectivele acorduri.

In cadrul Uniunii Maghrebului Arab (UMA), sau în cel al țărilor din Acordul de la Agadir (Tunisia, Iordania, Egipt), schimburile rămân slabe și în defavoarea Marocului. În 2011, UMA reprezintă 3% din importurile Marocului și 2% din exporturi. Relansarea procesului este dorită de către părți: deficitul doar în ceea ce privește comerțul, este estimat la mai mult de 3 miliarde de dolari sau echivalentul a 1% din PIB-ul agregat al țărilor din Maghreb. Schimburile cu țările din Acordul de la Agadir sunt de ordinul a 1% din comerțul total al Marocului ; Maroc are un deficit mare și acoperirea acestuia în temeiul prezentului acord este de aproximativ 30%. Exporturile Marocului in aceste țări sunt dominate de autoturisme (in special Dacia Logan).

27


Se fac eforturi vis-à-vis de Africa sub-sahariană și exporturile către aceste țări au crescut constant, intr-atat incat balanța, deficitara în 2000 (7, 2 milioane de dirhami) avea un excedent de 3,8 miliarde în 2011. 42% din exporturi (alimente, in principal) sunt absorbite de Senegal, urmat de Mauritania, Ghana, Coasta de Fildeș și Mali. Nigeria este cel mai important furnizor. Dar ponderea Marocului în Africa sub-sahariană este încă redusă (0,26% din piață în 2011).

Circulara Nr 4617/222 a Administratiei Vămilor din Maroc, din 15 februarie 2000, grupeaza diferitele partide tarifare în mai multe liste, în funcţie de calendarul reducerii corespunzătoare a taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent (tarif vamal şi PFI, Prélèvement fiscale à l'lmportation, în cazul Marocului). Anexa I cuprinde produsele originare din Uniunea Europeană importate in Maroc, clasate în şapte liste.

Produsele analizate în acest studiu (capitolul 44 din tariful vamal) se regăsesc în lista nr 3 din Anexa 1 a Circularei 46170 din anul 2000 :

Lista 3: produse industriale carora li se vor reduce progresiv drepturile de vama şi taxele cu efect echivalent aplicabile acestora în conformitate cu calendarul urmator:

Dupa patru ani de la intrarea în vigoare a Acordului (2004), toate drepturile si taxele va fi reduse la 90% din valoarea de bază.

Cinci ani mai târziu, se reduc la 80%. Şase ani mai târziu, la 70%. Şapte ani mai târziu, la 60%. Opt ani mai târziu, la 50%. Nouă ani mai târziu, la 40%. Zece ani mai târziu, la 30%. Unsprezece ani mai târziu, la 20%. Doisprezece ani mai tarziu toate drepturile si taxele se reduc la

10% din valoarea de bază. La treisprezece ani dupa intrarea în vigoare a acordului, drepturile

si taxele vamale rămase se elimina.

Acestea sunt valabile pentru produsele fabricate la nivel local, în primul rând pentru produsele alimentare şi bunurile de consum, în general.

28


Valoarea de bază pentru calculul reducerilor, asa cum sunt prevăzute pentru fiecare produs in parte, se compune din taxa vamală aplicată efectiv de către Maroc pentru UE la 1 Ianuarie 1995. În cazul în care, ulterior acestei date, au fost aplicate reduceri tarifare, taxele reduse vor înlocui în calcule taxele de baza originale.

În ceea ce priveşte documentaţia necesara pentru aplicarea tarifului vamal, vama marocana cere o dovadă documentară de origine a produsului, în acest caz, certificatul de circulatie a mărfurilor EUR1.

VIII. ANEXE

1. TARGURI

SIB - Salon International du Bâtiment (Salonul International al Constructiilor)

www.sib.ma

Are loc la doi ani odata, ultima editie a avut loc in noiembrie 2012, la Casablanca (21 - 25 noiembrie 2012).

LA SEMAINE DU BATIMENT (Saptamana Constructiilor)

www.lesalondubatiment.com

Are loc la doi ani odata, in iunie, la Casablanca si Tanger CASABLANCA 12ème édition : Du 10 Au 13 Mai 2012 - TANGER 13ème édition : Du 21 Au 24 Juin 2012).

2. principale societati marocane importatoare de lemn :

1. BOISERIE SENHAJI Fès Firma Telefon Fax

2. CEDRE DE L’ATLAS Fès 0535 640 740 0535 659 318

3. CASA MADERA 0522 528 627 0522 528 629

4. COMARBOIS 0522 735 410 0522 735 460

29

http://www.lesalondubatiment.com/

http://www.sib.ma/


0522 735 490 0522 735 470

5. GADIMAT Inezgane 0528 832 970 0528 832 889

6. Les Héritiers SALIM 0522 287 481 0522 287 481

7. KRAMI BOIS Fès 0535 732 850

8. Ets.LAKHMIRI 0522 813 584 0522 813 598

9. LARBIBOIS 0522 620 190 0522 621 398

10. LORA TIMBER 0522 400 401 0522 249 776

11. MAGISTER BOIS 0522 620 599 0522 625 141

12. MANORBOIS 0522 401 300 0522 404 100

13. OCID BOIS 0522 621 201 0522 621 493

14. ROBELBOIS 0522 402 646 0522 244 136

15.SCIMA

Meknès0535 536 197 0535 552 813

16. SOCOB 0522 372 020 0522 373 785

17. SOCOREG 0522 625 902 0522 625 907

18. SOCOTRAME 0522 444 198 0522 443 136

19. SOVALBOIS

0522 404 771

0522 635 155

0522 635 156

0522 404 775

0522 614 028

20. TABI BOIS 0522 627 206 0522 627 434

21.TANGEROISE DU BOIS Tétouan

0661 653 546 0539 933 678

22. TOLBOIS 0522 620 348 0522 621 550

30


FIRME PRODUCATOARE DE MOBILA

Numele firmei Telefon Fax

1. D.A.T.T. Tanger+212 539 935

922+212 539 930

277

2. LAYALITS +212 522 672 926

+212 522 342 090

3. MEUBLES MAROC Rabat+212 537 795

996+212 537 795

768

4. PALAIS DE LA LUMIERE +212 522 312 744

+212 522 300 488

5. S.E.M.S. ALIBOUCH Rabat+212 537 290

018+212 537 290

017

6. SNAL +212 522 335 052

+212 522 335 137

7. SOGEFAB El Jadida+212 523 344

551+212 523 344

392

31

piaţa lemnului in maroc

Documents