pentru planulpentru planul ... - costesti-buzau.ro · pdf fileefectele negative asupra...

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, jud.Buzau

1

RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANULPENTRU PLANULPENTRU PLANULPENTRU PLANUL

REACTUALIZARE PLANREACTUALIZARE PLANREACTUALIZARE PLANREACTUALIZARE PLAN URBANISTIC URBANISTIC URBANISTIC URBANISTIC

GENERAL COMUNA GENERAL COMUNA GENERAL COMUNA GENERAL COMUNA COSTESTICOSTESTICOSTESTICOSTESTI,,,,

JUDETUL BUZAU JUDETUL BUZAU JUDETUL BUZAU JUDETUL BUZAU

BENEFICIAR: BENEFICIAR: BENEFICIAR: BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEICONSILIUL LOCAL AL COMUNEICONSILIUL LOCAL AL COMUNEICONSILIUL LOCAL AL COMUNEI COSTESTICOSTESTICOSTESTICOSTESTI,,,,

JUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAU

INTOCMIT: ECOLOGINTOCMIT: ECOLOGINTOCMIT: ECOLOGINTOCMIT: ECOLOG,,,, ARSENE SIMONAARSENE SIMONAARSENE SIMONAARSENE SIMONA STANICA STANICA STANICA STANICA

SEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2015 2015 2015 2015


2


3

CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei 2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei 2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului 2.1.3. Clima 2.1.4. Aer 2.1.5. Apa 2.1.6. Solurile 2.1.7. Flora si fauna 2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport 2.1.9. Factorul antropic 2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA 3.1 Aer 3.2 Apa 3.3 Solurile 3.4. Flora si fauna 3.5 Patrimoniul cultural CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI


4

MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international

5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului CAPITOLUL 6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8

MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI, REDUCE, COMPENSA EFECTELE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii 8.5. Patrimoniul cultural CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE CAPITOLUL 11

DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE CAPITOLUL 12

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


5

INTRODUCERE

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

Conform HG 1076/2004 , raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze

potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau

programului, precum si alternativele acestuia, luand in considerare obiectivele si aria

geografica ale planului sau programului.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Primarieie comunei

Costesti - judetul Buzau, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru Reactualizare PUG –

Comuna Costesti, judetul Buzau.

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic zonal propus a fost stabilit in

conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile Manualului

pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala

pentru Protectia Mediului.

Urmatoarele aspecte au fost abordate in cadrul Raportului de mediu pentru Planul

Urbanistic General comuna Costesti :

− Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;

− Continutul si obiectivele principale ale Planului Urbanistic General propus (continutul si

obiectivele principale ale planului, corelatii cu alte planuri sau programe existente);

− Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General;

− Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul urbanistic propus;

− Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in aplicare a

planului;

− Masuri de diminuare a efectelor adverse asupra mediului;

− Analiza alternativelor;

− Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului;

Documentatia PUG a fost elaborata de S.C. PROIECT BUZAU S.A.


6

Planul urbanistic general, contine strategia, prioritatile, reglementarile si servitutile de

urbanism, aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din cadrul localitatii, in continutul

documentatiei regasindu-se astfel tratarea urmatoarelor categorii de probleme:

- determinarea (urmare analizei situatiei existente), a principalelor disfunctionalitati si

prioritati de interventie urbanistica, atat in teritoriu (extravilan), cat si in cadrul localitatii

(intravilan);

- zonificarea functionala a suprafetelor de teren din localitate si stabilirea regimului juridic al

acestora printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate;

- determinarea volumului si a structurii potentialului uman, a resurselor de munca care sunt

caracteristice localitatii;

- evidentierea potentialului economic al localitatii;

- organizarea circulatiei si a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitara;

- reabilitarea, protectia si conservarea mediului;

- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica.

Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati

viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare,

fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele

in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales

din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si

comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea

deseurilor sau de gospodarirea apelor).


7

b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:

- natura cumulativa a efectelor ;

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu ;

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile naturale

speciale sau patrimoniul cultural;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe

plan national, comunitar sau international ;

- caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- folosirea terenului in mod intensiv ;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan

national, comunitar sau international.

INFORMATII GENERALE

1. Denumire proiect: Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Costesti, judetul

Buzau;

2. Beneficiarul proiectului: Consiliul Local al Comunei Costesti, judetul Buzau.

3. Autorul atestat al raportului: Arsene Simona – Stanica, inregistrata in Registrul

National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163.

4. Proiectant general PUG: S.C. PROIECT BUZAU S.A.

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 . Scopul si obiectivele principale ale PUG

Proiectul de REACTUALIZARE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL al Comunei

Costesti a fost realizat de S.C. PROIECT BUZAU S.A. si cuprinde un numar de 4

capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate atat aspectele actuale cat si cele

viitoare din toate domeniile de dezvoltare a comunei.

PUG-ul debuteaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:

• Date de recunoastere a documentatiei;

• Obiectul P.U.G.;


8

• Sursele de documentare ;

In capitolul 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII se prezinta:

• Istorie,evolutie ;

• Elemente ale cadrului natural ;

• Relatii in teritoriu ;

• Activitati economice ;

• Potentialul demografic ;

• Reteaua rutiera Circulatia si transportul ;

• Intravilan existent Zone functionale Bilant teritorial ;

• Zone cu riscuri naturale ;

• Echiparea tehnico - edilitara a teritoriului;

• Protectia mediului;

• Disfunctionalitati;

• Necesitati si oportunitati ale populatiei;

Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA fiind prezentate:

• Studii de fundamentare;

• Evolutie posibila, prioritati;

• Optimizarea relatiilor in teritoriu;

• Dezvoltarea activitatilor economice si sociale;

• Evolutia populatiei;

• Organizarea circulatiei;

• Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial;

• Masuri in zonele cu riscuri naturale ;

• Dezvoltarea echiparii edilitare;

• Protectia mediului;

• Reglementari urbanistice ;

• Obiective de utilitate publica ;

Capitolul 4 –Concluzii Masuri in continuare.

La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum si

disfunctionalitatile existente.


9

Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu

dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si

dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din punct de vedere al locuirii, dotarilor

tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atat cele existente cat si cele ce

urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.

Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si PATJ,

in ce priveste echiparea tehnico -edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce vor conduce la

o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna.

PUG a fost elaborat in scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a localitatilor;

2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);

4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul

localitatii;

5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii si

serviciilor;

6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;

7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire;

8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.

Obiectivele lucrarii constau in:

• reasezarea localitatii, in vatra ei fireasca, prin includerea in intravilanul existent a

tuturor suprafetelor construite situate pe teritoriul administrativ al localitatii;

• asigurarea in cadrul intravilanului propus a suprafetelor necesare dezvoltarii

functiunilor localitatii;

• materializarea programului de dezvoltare a localitatii in P.U.G.;

• propuneri de perspectiva privind dezvoltarea activitatilor economice si evolutia

populatiei;


10

• armonizarea interesului public cu cel privat;

• propuneri pentru obiective de utilitate publica si asigurarea amplasarii acestora;

• obiectivele propuse vor fi realizate respectand dreptul de proprietate;

• respectarea masurilor de protectia mediului;

• instituirea de masuri speciale de protectie si reglementari specifice pentru zonele

de rezervatii naturale.

Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si

se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea

implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.

Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei urmareste, prin introducerea in

cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice

generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor

constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si

sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate

implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura

edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.

PUG comuna Costesti stabileste directiile evolutiei comunei in concordanta cu alte

planuri si programe astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

1.Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului:

• stabilirea, delimitarea teritoriului si stabilirea bilantului teritorial aferent;

stabilirea si delimitarea zonelor construibile, extinderea suprafetelor

perimetrului construibil prin introducerea in intravilan;

• stabilirea si delimitarea zonelor cu interventie temporara si definitiva de

construire;

• stabilirea modului de utilizare a terenului in intravilan ;

• formele de proprietate si circulatia juridica a terenului;

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare:

• Cai de comunicatii si transport;

• Dotari hidroedilitare;

• Infrastructura tehnico-edilitara;


11

3. Extinderea zonei de institutii publice si servicii:

4. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice;

5.Protectia mediului si sanatatii populatiei;

• Se va asigura o suprafata de 26 mp spatiu verde/cap de locuitor.

• Se va asigura un management corespunzator al deseurilor.

Planul Urbanistic General avizat si aprobat conform legii, devine instrument de lucru

al Consiliului Local in eliberarea certificatelor de urbanism, autorizatiilor de construire, la

fundamentarea unor investitii de la bugetul statului, in alte activitati ale compartimentului

tehnic de resort.

Situatia existenta. Localizare geografica si administrativa.

Localitatile comunei Costesti sunt asezate din punct de vedere geografic la sud-vest

de municipiul Buzau la intersectia paraului Calmatui cu DN 2 - Buzau - Urziceni.

Comuna Costesti cu suprafata de 6082 ha, este amplasata in vecinatatea municipiul

Buzau si are urmatorii vecini:

- la nord – municipiul Buzau si comuna Tintesti;

- la est – comuna Gheraseni;

- la vest – comuna Stalpu;

- la sud – comuna Movila Banului;

Resedinta de comuna este localitatea Costesti ce se afla de o parte si de alta a DN

2 Buzau - Urziceni, intr-o zona de ses, delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Satul

are o forma complexa, cu doua nuclee legate intre ele.

Localitatea Pietrosu, a doua ca marime pe comuna in ceea ce priveste numarul

populatiei, este asezata la DJ 203G - Costesti - Stalpu. Forma satului este de tip compact,

delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Este una din localitatile vechi ale comunei.

Localitatea Spataru - a treia localitate ca marime din punct de vedere al populatiei,

este asezata in zona de nord a comunei, la intersectia drumurilor nationale DN 2 si DN 2B.

Limita de nord a intravilanului este Padurea Spataru.


12

Localitatea Budisteni - asezata in partea estica a satului Costesti de o parte si de

alta a drumului comunal DC 156, ce face leagatura cu comuna Gheraseni. Vatra satului are

o forma compacta.

Localitatea Grosani amplasata la DJ 203G este situata la nord de intravilanul

satului Pietrosu, formand un singur corp cu acesta.

Localitatea Gomoesti - este situata la sud-vest de localitatea Spataru, de o parte si

de alta a drumului comunal DC 37.

Comuna Costesti

SITUATIA EXISTENTA:

� CAI DE COMUNICATIE SI DE TRANSPORT


13

Circulatia rutiera

Situata in campia Buzau-Calmatui, comuna Costesti se afla la 10 km de orasul

Buzau de care este legat prin artera principala de circulatie DN2 Buzau - Urziceni -

Bucuresti, la care sunt amplasate satele Spataru si Costesti. Din Drumul National, pe raza

satului Spataru, se desprinde DC 37 ce face legatura cu satul Gomoesti.

In apropierea zonei centrale a satului Costesti, pe un traseu aproape paralel cu albia

raului Calmatui este Drumul Judetean 203G ce face legatura cu satele Pietrosu si Grosani

spre comuna Stilpu.

Drumul National, cu Drumurile Judetene si Comunale asigura o foarte buna legatura

cu comunele invecinate si cu municipiul Buzau. De asemenea, la limita de sud a satului

Costesti, in Drumul National 2 debuteaza Drumul National DN 2C ce asigura legatura

comunei Costesti cu comuna Gheraseni.

Drumul National DN2 este modernizat si este in stare buna.

• In profil transversal Drumul National 2 (E 85) are lãtimea partii carosabile de

12,00 m compusa din doua benzi de circulatie a cate 3,50 m latime de o parte si alta a

axului drumului si doua acostamente ramforsate a cate 2,50 m latime fiecare, care au rol de

benzi de oprire de urgenta. Pe marginea partii carosabile sunt doua acostamente de 0,50 m

latime din pamant.

Drumul judetean DJ 203G, are urmatorul traseu: Costesti (DN 2) – Pietrosu –

Stalpu – Merei – Sarata Monteoru – Leiculesti – Hales – Magura (DN 10).

In apropierea zonei centrale a satului Costesti, pe un traseu aproape paralele cu

albia raului Calmatui, Drumul Judetean se intersecteaza cu DN 2.

• In profil transversal Drumul Judetean 203G are o latime a partii carosabile de

8,00 m compusa din doua benzi de circulatie a cate 3,00 m latime de o parte si alta a

axului drumului si doua acostamente ramforsate a cate 1,00 m latime fiecare, care au rol de

benzi de oprire de urgenta.

Drumul Judetean 203 G trebuie modernizat si reabilitat, imbracamintea lui necesita

reparatii sau chiar o ramforsare cu straturi asfaltice.

Pe teritoriul administrativ al comunei Costesti, mai sunt si urmatoarele drumuri

comunale:


14

• DC 156 care are urmatorul traseu: Costesti (DN 2) – Budisteni - Gheraseni (DC

241). Drumul are in profil transversal latimea partii carosabile de 5,00 m latime si este

asfaltat. Imbracamintea este intr-o stare mediocra.

• DC37 care are urmatorul traseu: Spataru (DN 2) – Gomoiesti. ). Drumul are in

profil transversal latimea partii carosabile de 6,00 m latime si este pietruit.

• DC 155 care are urmatorul traseu: Spataru (DN 2) – Padurea Spataru. Drumul

are in profil transversal latimea partii carosabile de 5,00 m latime si este asfaltat.

Imbracamintea este intr-o stare foarte proasta, necesitand repararea si reasfaltarea sa.

Drumurile comunale au imbracamintea intr-o stare foarte proasta, necesitand

repararea si reasfaltarea lor. Se propune realizarea de rigole carosabile acoperite pentru

colectarea si evacuarea apelor pluviale si de trotuare pentru circulatia pietonilor in deplina

siguranta;

Circulatia feroviara

Teritoriul comunei Costesti nu este strabatut de cale ferata. aceasta aflandu-se la o

distanta de cca. 3 km de calea ferata Buzau – Bucuresti. Cea mai apropiata statie CFR

este in municipiul Buzau. Locuitorii pot folosii si statia CFR din satul Stalpu.

ECHIPARE EDILITARA

Gospodarirea apelor

Pe teritoriul comunei Costesti sunt lucrari de hidroamelioratii executate in anii

anteriori in cadrul amenajarii bazinului raului Calmatui. Aceste lucrari sunt executate in

afara perimetrului construibil al localitatii. Lucrari hidrotehnice (lacuri de acumulare,

indiguiri) nu sunt executate pe teritoriul comunei Costesti.

Resursa de apa potabila este apa din subteran utilizata in prezent din puturi sapate

in gospodariile cetatenilor si din forajul existent situat in vecinatatea dispensarului veterinar.

Date tehnice pentru acest foraj nu se gasesc la Consiliul Local Costesti.

� Alimentare cu apa si canalizare

Alimentarea cu apa


15

Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatilor Costesti si Pietrosu,

s-a intocmit proiectul tehnic de S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau. In prezent sistemul

de alimentare cu apa se afla in executie. Acesta cuprinde urmatoarele obiecte:

- sursa de apa formata din doua foraje cu adincimea de 100 m (amplasat in afara

gospodariei de apa);

- conducta de aductiune;

- gospodarie de apa compusa din: rezervor de apa cu capacitatea de 300mc, cuplat

cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare;

- retele de distributie;

Pe conductele de distributie, se vor monta camine de vane si hidranti subterani de

incendiu. Alimentarea cu apa a locuitorilor, se va face prin bransamente individuale.

Forajul si gospodaria de apa, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea

zonei de protectie sanitara.

Pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatii Spataru s-a elaborat de

S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau studiul de fezabilitate. Studiul propune un sistem

centralizat de alimentare cu apa format din:

- sursa de apa formata din 2 foraje cu adincimea de cca. 75m ( amplasate in incinta

gospodariei de apa)

- conducta de aductiune


cu camera vanelor, statie de clorinare si statie de pompare

- retele de distributie



Gospodaria de apa, se va imprejmui pe toate laturile, pentru asigurarea zonei de

protectie sanitara.

In prezent acest proiect se afla in faza de executie.

Canalizare

In prezent, in satele componente ale comunei Costesti, nu exista sisteme

centralizate de canalizare. Locuitorii evacueaza apele uzate in bazine vidanjabile, puturi


16

absorbante sau w.c.-uri uscate, care nu sunt eficiente, permitand infiltrarea apelor uzate in

sol si implicit poluarea cu detergenti, grasimi, fenoli, etc. a panzei freatice.

Gestiunea deseurilor

Pe raza comunei Costesti au existat doua platforme de gunoi (una in satul Costesti

si una in satul Spataru):

Platformele de deseuri menajere din comuna au fost inchise, urmand a fi

inscrise in registrul de cadastru, conform HG nr. 1274/2005 si ecologizate prin

inierbare cu plante graminee rezistente la factori poluanti, in vederea refacerii

structurii solului si a biocenozei. Aceste zone se vor urmari post inchidere pe o

perioada de 30 de ani, perioada in care se impune interdictie de construire.

Se recomanda realizarea de perdele de vegetatie perimetral fiecarui depozit

inchis, prin plantarea de arbori cu dezvoltare rapida.

Activitatea de salubrizare

La nivelul comunei Costesti, problema gestiunii deseurilor de tip menajer este

rezolvata prin infiintarea "Serviciului de Salubrizare" al localitatii Costesti in cadrul Primariei

comunei Costesti aprobat prin Hotarare de Coansiliu Local.

Primaria a obtinut Licenta nr. 3367/25.08.2015 - clasa III, emisa de Autoritatea

Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice.

Deseurile de tip menajer sunt colectate in incintele proprii ale persoanelor fizice

sau juridice si ridicate ritmic de catre operatorul autorizat, astfel, acestea sunt ridicate din

poarta in poarta, pe baza unui program stabilit prin contract si transportate conform

legislatiei in vigoare la un depozit de deseuri conform.

Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor menajere se

face in recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile nu se colecteaza

direct in recipient, ci intr-o punga de polietilena aflata in recipient, care are un volum putin

mai mare decat volumul recipientului.

In privinta deseurilor valorificabile, in comuna sunt 9 puncte de colectare selectiva

temporara a deseurilor valorificabile in pubele din material plastic amplasate pe platforme


17

betonate. Acestea sunt ridicate in vederea valorificarii de catre SERVICIUL DE

SALUBRITATE COSTESTI.

Cele 9 puncte de colectare selectiva sunt amplasate pe platforme betonate, in

satele:

- Sat Costesti: 2 puncte de colectare - unul la primarie si unul la scoala

- Sat Spataru: 2 puncte de colectare - unul la scoala si unul in extindere intravilan

partea sudica;

- Sat Pietrosu: 3 puncte de colectare - unul la scoala, unul la gradinita si unul la limita

intravilan spre sat Grosani;

- Sat Gomoesti: 1 punct de colectare la scoala;

- Sat Budisteni: 1 punct de colectare la scoala;

In privinta deseurilor agrozootehnice, compostarea si depozitarea si valorificarea

acestora se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii

pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe o platforma

speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta

proprie si din vecinatati si de sursele de apa.

Gestionarea namolului provenit de la statia de epurare

Namolul provenit de la statia de epurare a apelor uzate va fi uscat si deshidratat in

modulul statiei si depozitat in saci pe o platforma betonata in vederea folosirii lui ca

ingrasamant agricol.

Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific pentru

depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la preluarea acestora de catre

societatea autorizata pentru neutralizare. In acest sens s-a incheiat un contract de ecasiraj

cu firma autorizata SC COMAGRAPROD SRL.

Pentru implementarea prevederilor art. 5 din HG 1037/2010 privind deseurile de

echipamente electrice si electronice, primaria participa periodic la actiuni de colectare

cu firme autorizate.


18

Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale, considerate periculoase

(infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie

de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in

conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .

In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua

masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de salubrizare

(masuri pentru control fluxului de deseuri in scopul mentinerii unei evidente a cantitatilor

generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin conditiile de autorizare a lucrarilor de

constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip de deseuri).

Gestionarea deseurilor biodegradabile

Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.

951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de

gestionare a deseurilor, de care s-a tinut cont la elaborarea Planului Regional /Judetean de

Gestionare a deseurilor, pe langa compostarea centralizata, in instalatii tehnologizate si

autorizate, este permisa si chiar trebuie incurajata compostarea individuala a

deseurilor biodegradabile in gospodariile din mediul rural, insa cu respectarea

anumitor conditii, pe care le prezentam in continuare.

- Compostarea individuala

Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in

curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In

acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri

biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume,

etc).

In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate

mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc). In

toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag

sobolani si alte rozatoare.

Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale

in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.


19

Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea

structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurile

organice proprii local.

Alimentare cu energie electrica

In prezent localitatile comunei Costesti sunt racordate la Sistemul Energetic National

prin linii electrice de medie tensiune de 20 KV de tip aerian, montate pe stalpi de beton si

avand traseul atat in afara, cat si in interiorul zonelor construite, avand in vedere specificul

natural al terenului.

Prin intermediul posturilor de transformare aeriene se alimenteaza retelele electrice

de joasa tensiune care deservesc toata gama de consumatori din localitate. Puterea

instalata in posturile de transformare este de cca. 1.060 KVA. Mentionam ca in zona

limitrofa a comunei Costesti exista traseul a doua linii aeriene LEA 110 KV, montate pe

aceiasi stalpi metalici cu profil patratic.

Retelele de joasa tensiune sunt de tip aerian, pe stalpi din beton cat si pe stalpi din

lemn.

Retelele de joasa tensiune sunt realizate in sistem clasic cu conductoare

independente, precum si cu conductoare torsadate pentru prelungirile de retea sau pentru

cele care au fost modernizate.

In ambele cazuri conductoarele sunt realizate din aluminiu.

Bransamentele sunt realizate preponderent aerian, cele vechi in sistem clasic, cele

noi cu conductoare torsadate.

Bransamentele in cablu subteran deservesc indeosebi dotarile si sunt amplasate in

incintele acestora.

Toate strazile din localitatile comunei Costesti sunt prevazute cu iluminat artificial

stradal, gradul de acoperire fiind de 90%.

Telefonie

In prezent localitatile comunei Costesti sunt racordate la reteaua telefonica

nationala, prin intermediul unei centrale telefonice existente in localitatea Costesti (in

perimetrul primariei) care deserveste abonatii particulari si agentii comerciali.


20

Echipamentele, centrala si retelele telefonice sunt proprietatea operatorului national

ROMTELECOM.

Liniile telefonice sunt de tip aerian, montate atat pe stalpi de lemn, cat si pe stalpi

de beton ai retelelor electrice, in functie de conditiile locale.

Toate racordurile la abonati sunt de tip aerian.

In zona scolii generale din Costesti exista echipamente de receptie si retransmisie

de semnal de televiziune prin cablu, catre localitatile Costesti si Pietrosu. Reteaua cablu-TV

este de tip aerian si este montata pe stalpii de sustinere ai liniei electrice de joasa tensiune,

existenta pe strazile din cele doua localitati. Localitatea Spataru are operator privat,

separat, care furnizeaza servicii de televiziune prin cablu.

Alimentarea cu energie termica

Pe teritoriul comunei se mai afla si obiective social culturale: scoli, gradinite, sediul

primariei magazine, dispensare medicale, post politie, etc.

Atat pentru gospodariile populatiei cat si pentru celelalte obiective social culturale

incalzirea se realizeaza cu sobe care folosesc drept combustibil lemnele si carbunii.

Prepararea hranei se realizeaza la masini de gatit tip aragaz, folosind drept combustibil

gazele lichefiate imbuteliate, si la sobele cu plita folosind combustibilul solid.

Este de mentionat greutatea in aprovizionarea cu butelii precum si combustibilul

solid, stiut fiind faptul ca disponibilul de lemne de foc este in continua scadere.

Alimentarea cu gaze naturale

Pe teritoriul administrativ al comunei nu exista un sistem centralizat de alimentare cu

gaze naturale. Prepararea hranei se realizeaza prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz

lichefiat.

Relatia localitatii cu zona de influenta

Comuna Costesti asezata in vecinatatea municipiului Buzau, la numai 12 km, este o

comuna suburbana, avand stranse relatii cu municipiul. Traversata de drumuri importante,

ea poate avea relatii cu comunele vecine Gheraseni, Stalpu, Merei si cu localitati mai

indepartate, de exemplu Urziceni.


21

Potentialul economic al comunei

Economia

Sectorul economic a cunoscut din 1990 un declin continuu, favorizat de prabusirea

sectorului de stat cu o serie de activitati economice de traditie, cum ar fi: mecanizarea

agriculturii, prelucrarea produselor specifice zonei, activitati de mica industrie. Desi se

manifesta o usoara revigorare a sectorului economic, demonstrata de aparitia unor agenti

economici privati, totusi, este insuficient dezvoltat, cresterea acestuia fiind strict legata de

realizarea investitiilor publice, in special a celor de infrastructura;

Fiind amplasata in zona de campie, principala activitate economica in cadrul

comunei Costesti este agricultura prin cultura cerealelor si cresterea animalelor.

In comuna Costesti sunt 21 de agenti economici care isi desfasoara activitatea. Din

acestia, 3 agenti economici au activitati agricole, 6 agenti economici au activitati industriale

si 12 agenti economici au activitati comerciale si prestari servicii.

Activitati agricole

Asezarea geografica a determinat dezvoltarea agriculturii, viticultura, cresterea

animalelor si legumicultura.

Unitati agricole:

1. S.C. IOHANA AGRO COMPANY S.R.L.

2. S.C. ECOPOINT MANAGEMENT S.R.L.

3. S.C. IRUIM COM S.R.L.

Productia vegetala, pomicultura, legumicultura, viticultura

Incepand cu anul 1991 agricultura si-a pierdut treptat caracterul centralizat,

activitatea desfasurandu-se mai mult in sector privat. Cu toate acestea, agricultura este

principala ramura a economiei comunei Costesti.

Datorita ponderei ridicate pe care o ocupa terenul agricol din suprafata totala de

4899,0850 ha reprezentand 80,55% din teritoriului administrativ al comunei, terenul arabil in

suprafata de 3472,1473 ha reprezinta 57,09% pe care se cultiva in special: culturi

preponderente cu porumb, grau, floarea-soarelui, soia, rapita, pepeni si legume. Clima

permite cultivarea legumelor, insa este nevoie de investitii in sisteme de irigatii.


22

Cultura legumelor se practica la nivel de gospodarii individuale.

Pentru dezvoltarea agriculturii sunt necesare investitii pentru amenajarea unor

parcuri de masini si utilaje.

Nu s-a dezvoltat sectorul pomicol, livezile si pepinierele fiind aproape inexistente si

fara insemnatate economica.

Viticultura:

In prezent sunt cultivate 116 ha de vita de vie. Viile sunt proprietate particulara si

sunt reprezentate de soiurile hibride. Productia de vin obtinuta este destinata consumului

din cadrul gospodariilor inividuale.

Zootehnia

Dezvoltarea zootehniei a fost favorizata de suprafata mare de pasune existenta de

1301 ha. Efectivul de animale al comunei insumeaza cca. 1400 bovine, cca 500

porcine, cca 3700 ovine, cca 420 caprine, cca 510 cabaline, cca 300 familii de albine si cca

18700 pasari (gaini gaste, rate si curci)

Fermele zootehnice sunt in satele Costesti si Pietrosu.

Silvicultura

La limita de nord a intravilanului satului Spataru este o padure ce ocupa o suprafata

de 371 ha, din care numai 19 ha sunt proprietatea Ocolului Silvic, restul de 352 ha au fost

retrocedate proprietarilor.

Padurea Spataru, ce a facut parte din codrul Vlasiei, pe o suprafata de cca 165 ha

este declarata rezervatie naturala forestiera. Padurea este formata din: frasin pufos,stejar

peduncular, frasin de lunca, ulm, artar, jugastru, stejar brumariu.

Padurea Spataru este situata la 7 km sud de Buzau.

Activitatea de silvicultura din zona cuprinde: paza, conservarea si protectia padurilor,

lucrari de impaduriri, ingrijirea arborilor, exploatarea si valorificarea produselor lemnoase.

Activitati industriale

In ultimii ani, s-au dezvoltat activitati industriale, datorita initiativei unor agenti

economici privati. Unitatile economice industriale sunt in satele Costesti si Spataru.


23

Principalii agenti economici industriali sunt:

1. S.C. HORECO GRUP S.R.L. - depozit instalatii frigotehnice;

2. S.C. ROMSELF S.R.L. - instalatii frigotehnice;

3. S.C. EUROEDIL NORD S.R.L. - depozit materiale constructii;

4. S.C. CYNDY S.R.L. - depozit cu vanzare materiale de constructii;

5. S.C. ELMACO S.R.L. - atelier tamplarie lemn si termopan;

6. MOARA DE MALAI SI MOARA DE GRAU in satul Costesti.

Mentionam ca nu sunt ateliere mestesugaresti traditionale la nivelul comunei.

Domeniul serviciilor, comert

Comert, prestari servicii

Unitatile mici comerciale sau prestari servicii sunt proprietate privata si asigura

aprovizionarea zilnica a populatiei din zona. Mentionam ca sectorul de prestari servicii

pentru populatie, este deficitar, acoperind o gama restransa de servicii.

In satul de resedinta sunt principalele spatii comerciale si de prestari servicii.

In satul Spataru s-au dezvoltat doua nuclee cu spatii de prestari servicii: vulcanizare,

parc auto, peco si alimentatie publica, amplasate la drumul DN 2 (E 85).

La nivelul comunei functioneaza un Oficiu Postal si sunt asigurate de operatori

specializati servicii de telefonie fixa si de televiziune prin cablu.

Principalii agenti economici, la data intocmirii prezentei documentatii, sunt urmatorii:

Prestari servicii:

1. S.C. AUTOLUX EUROPA S.R.L. - vulcanizare si spalatorie masini;

2. GERMANFILE S.R.L. - parc auto si autovehicule usoare;

3. S.C. LUKOIL S.R.L. - peko si alimentatie publica;

Unitati comerciale:

4. S.C. ANA ADAL - comert;

5. S.C. PANOSOL POWER - comert panouri solare;

6. ANA LIZING MARKET DATE - comerț;


24

7. S.C. GEOMAG CHIC MAG S.R.L. - comert;

8. VH SECURY S.R.L. - comert si alimentatie publica;

9. S.C. STOIAN GEROTEX S.R.L. - Alimentatie publica (restaurant);

10. S.C. BREBEANU - alimentatie publica (autogril);

11. S.C. AUTOVIP PRESTIGE S.R.L. - alimentatie publica;

12. S.C. COMERCIAL VIO S.R.L. - alimentatie publica (magazin);

Nu exista nici un targ amenajat care sa aiba o activitate cu caracter regulat, spatiul

destinat pietei, amplasat in satul de resedinta este folosit ocazional de o parte foarte mica a

locuitorilor pentru vanzarea legumelor si fructelor.

Turism

In comuna nu s-au construit unitati turistice sau agroturistice. Exista doua zone: una

in satul Costesti la intersectia DN 2 (E 85) cu DN 2C si una la iesire din satul Spataru spre

Buzau, pe DN 2B, zone in care s-au construit cladiri ce pot fi amenajate cu spatii de cazare

si alimentatie publica pentru turism si pentru turismul de tranzit.

Potentialul turistic al padurii Spataru nu a fost valorificat, un impediment fiind si

retrocedarea unei zone importante a padurii proprietatii private.

La liziera padurii Spataru s-au construit case de vacanta, care insa nu sunt prinse in

circuitul turistic. De asemenea, retrocedarea unei suprafete majore a padurii Spataru catre

persoane fizice, face dificila amenajarea unei zone de agrement si de picnic.

Populatia

Elemente demografice si sociale, numarul si evolutia populatiei

Ca numar de locuitori comuna este o comuna mijlocie cu 4.817 locuitori in anul 2011

pe o suprafata administrativa de 6.082 ha.

Grupe de varsta Populatia

pe sexe Populatia totala 0-14 % 15-40 % 40 - 59 % 60-84 % 85 și

peste %

TOTAL 4817 828 17,19 1516 31,47 1256 26,07 1132 23,50 85 1,77 Masculina 2393 427 17,84 800 33,43 668 27,92 474 19,81 24 1,00 % din total 49,68 51,57 52,77 53,18 41,87 28,24 Feminina 2424 401 16,54 716 28,53 588 24,26 658 27,15 61 2,52 % din total 50,32 48,43 47,23 46,82 58,13 71,76


25

Pe sate, numarul de locuitori se prezinta astfel:

DENUMIRE SAT

Populație

1995

Populatie

2011

Nr.

Gospodarii

2011

Costesti 1.427 1594 569

Pietrosu 1.436 1130 412

Grosani 89 65 27

Spataru 914 1290 466

Gomoesti 308 245 105

Budisteni 614 493 201

Total 4.788 4.817 1780

Populatia tanara este mai numeroasa in satul resedinta de comuna si satele Spataru

si Pietrosu. In celelalte sate este predominanta populatia mai in varsta - cum ar fi satul

Grosani si Gomoesti.

Populatia stabila inregistreaza o usoara crestere. Pentru satul Spataru se observa

tendinta de a deveni un ”sat dormitor” al municipiului Buzau. Multi locuitori ai municipiului si-

au construit aici case de vacanta si locuinte permanente, datorita accesului facil la Drumul

National si distantei mici fata de municipiu.

Populatia stabila de 10 ani si peste pe sexe, dupa nivelul de educatie:

Superior Secundar Fara scoala absolvita

Superior Din care

Populatia pe sexe

Populatia stabila de 10 ani și peste

Total Universitar de licenta

Postliceal si de maiștri

Total

Liceal

Profesional si ucenici

Inferior (gimnazial)

Primar %

Total

Persoane analfabete

TOTAL 4273 179 175 75 2802 700 877 1225 972 245 117

Masculina 2119 83 82 47 1511 640 562 609 407 71 26

Feminina 2154 96 93 28 1291 360 315 616 565 174 91

Diferenta de 544 de locuitori, pana la 4817 locuitori este populatie nestabila

(navetisti, flotanti) in ultimii 10 ani.

Populatia dupa religie

TOTAL Ortodocsi Penticostali Adventiști ziua a 7-a

musulmani Fara informatii

4817 4562 9 9 5 232


26

Populatia dupa etnie:

TOTAL Romani Romi Turci Fara informatii

4817 4248 334 3 232

RISCURI NATURALE

Comuna este traversata de paraul Calmatui, si influenteaza regiunea din punct de

vedere hidrogeologic.

Din studiul geotehnic efectuat pentru comuna Costesti, zonele cu riscuri naturale

apar datorita paraului Calmatui care, in zonele neregularizate ale cursului produce

fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu precipitatii abundente. De

asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul terenului este mai coborat

decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.

Din punct de vedere al zonelor de risc mentionam ca pe suprafata cercetata, se

intalnesc zone de baltire, inundatii, care se datoreaza prezentei stratului de argila

contractila, astfel incat in perioadele de precipitatii abundente apa ramane la suprafata,

datorita impermeabilitatii acestui strat. Nivelul apei subterane se afla situat la adancimea de

3,00 - 9,00 m fata de T.N., are caracter ascensional, astfel incat in perioadele de precipitatii

abundente apa ajunge la suprafata in special in satele Costesti, Spataru, Pietrosu si

Budisteni.

Alunecari de teren.

Pe teritoriul care face obiectul PUG nu exista cladiri afectate de alunecari de teren

primare.

Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Buzau, si implicit si al

comunei Costesti este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice din tara

noastra. Raspandirea focarelor de cutremure pune in evidenta doua zone:

- prima: trunchiul Vrancioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80-

160 km, legat de curbura arcului carpatic

- a doua: in regiunea de campie, intre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci.


27

Seismele cu epicentru in Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile

blocurilor scoartei sau altor parti superioare ale invelisului, in lungul unor falii formate

anterior sau in lungul unora foarte adanci.

Riscul major in caz de cutremure de pamant este accentuat de existenta unei situatii

economice care nu permite luarea unor masuri eficiente de consolidare a cladirilor cu

probleme structurale.

Seismele reprezentand un factor de risc natural, atentionam ca este necesara

cercetarea geotehnica pentru fiecare amplasament in parte, in zona activa a fundatiilor, in

vederea evitarii pierderii stabilitatii generale sau partiale, atat a constructiilor cat si a

terenului.

ZONE FUNCTIONALE

Intravilanul existent s-a stabilit conform Legii fondului funciar, situatie luata de la

O.C.P.I. Buzau si din lucrarea intocmita de ing. Stratone Lucian Ion.

Intravilanul existent si zonele de extindere s-au materializat in plansele din

SITUATIA EXISTENTA SI DISFUNCTIONALITATI, conform ghidului metodologic de

elaborari P.U.G., elaborat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului din

martie 1999.

Localitatea de resedinta a comunei Costesti este localitatea cu acelasi nume.

Comuna cuprinde urmatoarele sate: Costesti, Spataru, Gomoesti, Pietrosu, Grosani si

Budisteni.

Bilantul suprafetelor zonelor functionale din intravilanul existent

BILANT TERITORIAL: TOTAL COMUNA EXISTENT

ZONE FUNCTIONALE ha %

ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 357,744 82,41 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice

1,8762 15,8538

0,43 3,65

ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 7,4814 1,73 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE

41,72 9,61

ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 3,5720 0,82 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)

0,02 0,01


28

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 4,3754 1,01 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,45 0,33 TOTAL INTRAVILAN 434,0928 100,00

BILANT TERITORIAL: SATUL COSTESTI

EXISTENT ZONE FUNCTIONALE

ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 90,0463 74,33 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agro-zootehnice

0,3725

12,2065

0,31

10,08 ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2,6946 2,22 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE

13,0500

10,77


0,0050 0,01

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,8051 0,66 TERENURI NEPRODUCTIVE - CANALE APE - - TOTAL INTRAVILAN 121,1484 100,00

Prin Planuri Urbanistice Zonale aprobate anterior prezentei documentatii, s-au

introdus in intravilan, urmatoarele suprafete: 34,83ha + 1ha = 35,83ha.

Precizam ca PUZ - urile aprobate au avize obtinute de la CNADNR Bucuresti pentru

accesele din drumul national DN 2.

BILANT TERITORIAL: SATUL PIETROSU EXISTENT



-

3,6473

-

4,72 ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,7578 0,98 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE

7,5300

9,74

ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 0,2600 0,34 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desenare)

- -

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,4310 1,84 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE - - TOTAL INTRAVILAN 77,3400 100,00

BILANT TERITORIAL: SATUL BUDISTENI


ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 41,8026 85,25


29

ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice

- -

- -

ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,2770 0,56 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE

4,8000

9,79

ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT (0,2150) – PROTECTIE SANITARA (0,4985)

0,7135 1,45

ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare )

0,0050 0,01

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,3422 0,70 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,1000 2,24 TOTAL INTRAVILAN 49,0403 100,00

BILANT TERITORIAL: SATUL SPATARU


ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 110,3260 85,22 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice

1,5037

-

1,16

- ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 3,5732 2,76 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE

12,1800

9,41


0,0100 0,01

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,3128 1,01 TERENURI NEPRODUCTIVE - - TOTAL INTRAVILAN 129,4657 100,00

Prin Planuri Urbanistice Zonale aprobate anterior prezentei documentatii, s-au

introdus in intravilan, urmatoarele suprafete:55,32ha (DN2)+0,54ha (DN2B)+0,40 ha

(Padure) =56,26ha

Precizam ca PUZ - urile aprobate au avize obtinute de la CNADNR Bucuresti pentru

accesele din drumurile nationale DN 2, respectiv DN2B.

BILANT TERITORIAL: SATUL GOMOIESTI


ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 43,0759 90,19 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitatti industriale + depozitare - UnitaTi agrozootehnice

- -

- -

ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,1788 0,37 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 3,6000 7,55 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT, PROTECTIE CIMITIR SI CANAL

0,0700 0,15


30

ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)

- -

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,4843 1,01 TERENURI NEPRODUCTIVE – CANALE APE 0,3500 0,73 TOTAL INTRAVILAN 47,7590 100,00

BILANT TERITORIAL: SATUL GROSANI EXISTENT



- -

- -

ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC - - CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 0,5600 5,99 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT - - ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)

- -

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE - - TERENURI NEPRODUCTIVE - PADURI - - TOTAL INTRAVILAN 9,3394 100,00

ZONE FUNCTIONALE

Principalele zone functionale sunt:

a) ZONA DE LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE

b) ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES GENERAL

c) ZONE DOTARI DE CULT

d) ZONA SPATIILOR VERZI SI DE AGREMENT

e) ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

f) ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE

g) ZONA UNITATI AGRO - ZOOTEHNICE

h) ZONA DESTINATA CIRCULATIEI RUTIERE SI PIETONALE

i) ALTE TERENURI, APE

Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale:

Teritoriul localitatilor poate fi impartit in zone functionale tinand cont de functiunea de

baza a zonei. Intre zone sunt legaturi functionale, ele determinandu-se reciproc.

a) ZONA DE LOCUIT a evoluat in perioade istorice prin impartirea pamantului in

loturi foarte mari, aceste loturi avand dubla utilizare: o parte aferenta locuintei si cealalta


31

folosita ca lot agricol. Dezvoltarea zonei de locuit s-a facut atat prin indesire construindu-se

pe terenurile libere, cat si prin extinderea teritoriului construibil al localitatilor. Fondul locuibil

construit este in stare mediocra necesitand reabilitarea lui.

Locuintele ce au vechime peste 50 de ani, de conditie mediocra sau rea, sunt

amplasate de regula la trama stradala, au structura de rezistenta zidarie, paianta, lemn,

plansee lemn, finisaje de medie si proasta calitate.

In ultimii 20 de ani s-au construit locuinte ce sunt in stare buna si mediocra cu o

structura durabila si semidurabila cu regim de inaltime P- P + 1E si accente de P + 2E.

Noile investitii, reprezentate de locuinte cu functiuni complementare, regim de

inaltime P+M, P+1, au de asemenea structura durabila, finisaje interioare si exterioare de

buna calitate.

Disfunctionalitatile privind fondul construit si utilizarea terenurilor sunt urmatoarele:

- structura de rezistenta semidurabila cu sisteme traditionale de construire: paianta, lemn,

plansee lemn, finisaje de calitate indoielnica, pentru cladirile mai vechi de 50 de ani;

- in unele cazuri nu sunt respectate distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si

posterioare ale parcelei conform Codului Civil ;

- insuficienta extindere / lipsa de utilitati: canalizare menajera si pluviala – functionare

deficitara a retelelor edilitare existente;

- parcelele pentru constructii disproportionate dimensional;

Solicitarea de terenuri pentru construirea de locuinte a creat urmatoarele probleme:

- extinderea localitatilor Spataru si Costesti pe terenuri improprii acestui scop, terenuri unde

nivelul panzei freatice este ridicat, salinitatea mare si exista pericol de inundatii si baltire.

- in aceste zone sunt executate lucrari specifice de imbunatatiri funciare (canale de

desecare, foraje verticale, antene de irigatii), prost intretinute si care trebuiesc protejate prin

interdictii de construire reglementate si de PUZ-urile aprobate.


Localitatea Costesti, resedinta de comuna, beneficiaza de dotari cu caracter zonal:

sediu primarie, doua scoli generale, gradinita, camin cultural cu biblioteca comunala,


32

dispensar uman si veterinar, politie, oficiu postal, magazine, biserica, cimitir, punct

farmaceutic.

Caracteristic pentru satul Costesti este dezvoltarea a doua nuclee de dotari, unul cu

rol administrativ si unul cu dotari sociale, culturale si comerciale amplasate la drumul

national DN 2 (E 85).

Repartizarea dotarilor pe satele componente se prezinta astfel:

- satul Spataru – unitati de prestari servicii (PECO, alimentatie publica – han,

Butan gaz), depozite, comert, punct sanitar, biserica, scoala;

- satul Gomoesti – biserica, si scoala

- satul Budisteni - biserica, scoala, comert

- satul Pietrosu – biserica, gradinita si comert

In satul Grosani nu sunt dotari, locuitorii fiind deserviti de cele existente in satele

Pietrosu si Costesti.


In satele Costesti, Pietrosu, Budisteni si Gomoiesti sunt construite cate o biserica.

Mentionam ca in satul Costesti a existat o biserica din lemn: Sfintii Imparati (1841 -

1842), daramata in perioada interbelica si inlocuita cu cea din caramida cu acelasi hram si

Biserica Sfintii Voievozi 1835 - 1836, in satul Pietrosu, care a ars in 1848 si a fost inlocuita

cu una de caramida.

Bisericile mentionate necesita investitii mari, in special pentru refacerea picturii.


Spatiile verzi amenajate in teritoriu, conform Inventarului efectuat de primaria

comunei Costesti, sunt urmatoarele:

I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE

II. BAZE SPORTIVE

III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE

CIRCULATIE

IV. ZONA CIMITIRE


33

Sat Costesti S= 27 735mp:

I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 5 000 mp:

- Primarie - 1 000 mp

- Dispensar uman - 800 mp

- Dispensar veterinar - 1 000 mp

- Politie - 200 mp

- Camin Cultural - 300 mp

- Scoala - 900 mp

- Gradinita - 800 mp

II. BAZE SPORTIVE S = 7 724 mp

III. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE CIRCULATIE

Stotal = 6960 mp

S = 4170 mp (la DN)

S = 900mp (la DJ)

S = 1890mp (la DC)

IV. ZONA CIMITIRE S = 8 051 mp

Sat Pietrosu S = 16 910mp

I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 1 000 mp

Scoala - 400 mp

Gradinita - 600 mp


S = 1600mp (la DJ)

IV. ZONA CIMITIRE S= 14 310mp

Sat Spataru S = 20 068mp

I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 1 800 mp

Dispensar uman - 800mp

Scoala si gradinita - 1000mp


Stotal = 5140mp

S = 3800 mp (la DN)

S = 1340mp (la DC)


34

IV. ZONA CIMITIRE S = 13 128 mp

Sat Budisteni S = 5 572mp


Scoala - 300mp


S = 1850mp (la DC)

IV. ZONA CIMITIRE S = 3 422mp

Sat Gomoiesti S = 5 343 mp


Scoala - 500mp


SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI = 75 628 mp (din care 43 754 mp cimitir).

In bilanturile pe localitati suprafata de 43 754 mp se regaseste la zona de

gospodarie comunala – cimitire.

In prezent, la o populatie de 4817 de locuitori (an recensamant 2011), zona verde

amenajata este de 15,70mp / locuitor.

e) ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

Cimitire

Zona de gospodarie comunala cuprinde si cimitirele situate in intravilanul localitatilor,

amplasate in apropierea dotarilor de cult astfel:

In satul Costesti este un cimitir amplasat in incinta bisericii. Se propune un nou

cimitir in suprafata de 300mp ce va apartine primariei.

In satul Pietrosu sunt 2 cimitire in locatii independente de biserica, gestionate de

aceasta.

In satu Gomoesti, cimitirul este de asemenea amplasat in incinta bisericii, apartinand

de aceasta.

In satul Budisteni, cimitirul apartine de biserica dar este in locatie independenta.

In satul Spataru, cimitirul apartine de primarie si este in locatie independenta de

incinta bisericii.


35

Gestiunea deseurilor

Pe raza comunei Costesti au existat doua platforme de gunoi (una in satul Costesti

si una in satul Spataru):

Platformele de deseuri menajere din comuna au fost inchise, urmand a fi

inscrise in registrul de cadastru, conform HG nr. 1274/2005 si ecologizate prin

inierbare cu plante graminee rezistente la factori poluanti, in vederea refacerii

structurii solului si a biocenozei. Aceste zone se vor urmari post inchidere pe o

perioada de 30 de ani, perioada in care se impune interdictie de construire.

Se recomanda realizarea de perdele de vegetatie perimetral fiecarui depozit

inchis, prin plantarea de arbori cu dezvoltare rapida.


La nivelul comunei Costesti, problema gestiunii deseurilor de tip menajer a fost


















satele:



36


partea sudica;





























37
















etc).











Zona unitatilor agro-zootehnice este reprezentata in satele Costesti si Pietrosu. Se

impune organizarea, reabilitarea si dezvoltarea acestei zone functionale.



38

Aceasta zona este reprezentata in comuna in satele Spataru si Costesti.

In satul Costesti sunt doua mori, una functionala si una ce necesita a fi reabilitata.

h) ZONA DESTINATA CIRCULATIEI RUTIERE SI PIETONALE

Teritoriul administrativ al comunei Costesti este stabatut de drumul national DN

2(E85) Buzau - Bucuresti, de la nord la sud, care impreuna cu Drumul Judetean si

drumurile comunale ce debuteaza toate in drumul national, asigura o legatura foarte buna

atat intre satele comunei cat si cu satele comunelor invecinate si minicipiul Buzau.

In intravilanul satelor sunt drumuri satesti partial pietruite care asigura accesul

carosabil si pietonal la loturile caselor si dotarilor.

Principalele disfunctionalitati existente sunt:

- platformã carosabilã si sistem rutier neconforme cu normativele in vigoare.

- drumuri satesti nemodernizate, unele subdimensionate, din pamant sau balast

asternut fara respectarea unei tehnologii.

- lipsa trotuarelor si a rigolelor pe unele portiuni de drum.

In zonele in care s-a extins zona de locuinte cu functiuni complementare ce apartin

satelor Costesti si Spataru pe teren s-a materializat numai trama stradala stabilita prin PUZ-

urile aprobate, imbracamintea drumurilor este din pamant, fara a fi executata o modernizare

a lor cu parte carosabila asfaltata, rigole, trotuare, conform normelor in vigoare. In aceste

zone primaria va trebui sa legalizeze situația juridica a noii trame stradale pentru a putea

face investitiile de modernizare a drumurilor noi create si realizarea sistemului centralizat

de alimentare cu apa si canalizare.


Pe teritoriul comunei Costesti principalul curs de apa este paraul Calmatui, partial

regularizat, cu lunca extinsa ce se dezvolta intre satul Costesti si satul Spataru si zone

inundabile, saraturi in lungul vaii paraului.

Nivelul ridicat al apelor subterane provoaca baltiri. Reteaua de canale de desecare

existenta, prost intretinuta, nu mai are eficienta scontata. Avizele A.N.I.F. (ex.: nr.

2670/28.06.2006 si 2671/28.06.2006) date pentru PUZ-urile aprobate, stipuleaza pastrarea,

protejarea si reabilitarea canalelor de desecare.


39

Aceste fenomene negative necesita lucrari de protectie si conservare care sa

cuprinda terasele superioare dar si lunca paraului Calmatui.

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati, care

reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

DOMENII DISFUNCTIONALITATI

CIRCULATIE - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;

- Drumuri in stare proasta care necesita rebilitare;

- Imbracaminti rutiere degradate;

- Strazi si drumuri de interes local in stare proasta;

FOND

CONSTRUIT SI

UTILIZAREA

TERENURILOR

- Necesitatea reconstituirii intravilanului existent, prin introducerea unor

suprafete pretabile pentru constructii si scoaterea suprafetelor improprii

construirii;

- Necesitatea introducerii in intravilanul proupus, conform legislatiei in

vigoare, a suprafetelor de teren pe care au fost aprobate PUZ-uri;

- structura de rezistenta semidurabila cu sisteme traditionale de construire:

paianta, lemn, plansee lemn, finisaje de calitate indoielnica, pentru cladirile

mai vechi de 50 de ani;

- In unele cazuri nu sunt respectate distantele minime obligatorii fata de

limitele laterale si posterioare ale parcelei conform Codului Civil ;


- Solicitarea de terenuri pentru construirea de locuinte a creat urmatoarele

probleme:

- Extinderea localitatilor Spataru si Costesti pe terenuri improprii acestui

scop, terenuri unde nivelul panzei freatice este ridicat, salinitatea mare si

exista pericol de inundatii si baltire;

- In aceste zone sunt executate lucrari specifice de imbunatatiri funciare

(canale de desecare, foraje verticale, antene de irigatii), prost intretinute si

care trebuiesc protejate prin interdictii de construire reglementate si de

PUZ-urile aprobate.

ECHIAPAREA

EDILITARA

- Necesitatea punerii in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu

apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);

- Necesitatea extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de

marire a intravilanului;


40

- Necesitatea executarii sistemului de canalizare ape uzate, dodat cu statie

de epurare;

- Necesitatea executarii sistemului de alimentare cu gaze naturale;

- Necesitatea realizarii unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a

cadavrelor de animale, pana la preluarea acestora de catre firma

specializata pentru eliminarea acestora;

- Necesitatea extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a

retelelor de telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;

SPATII

PLANTATE,

AGREMENT,

SPORT

- Absenta unor zone de picnic amenajate corespunzator, spatii de joaca;

- Necesitatea amenajarii unei suprafete de 84946 mp spatiu verde, pentru

asigurarea celor 26 mp spatiu verde /locuitor, conform legislatiei in vigoare.

PROBLEME

DE MEDIU

- Deversarea necontrolata a apelor uzate menajere

- Absenta unui sistem de scurgere controlata a apelor pluviale

ZONE

PROTEJATE,

ZONE DE

PROTECTIE

- situri/monumentele istorice din localitate nu au instituite perimetre de

protectie.

- necesitatea efectuarii de lucrari pentru scaderea nivelului apelor

subterane si prevenirea efectelor provocate de inundatii;

- Necesitatea respectaii masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata

pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care

au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;-

Necesitatea respectarii masurilor de protectie propuse pentru speciile

protejate in cadrul ariei de interes judetean Padurea Spataru.

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

Pe baza analizei situatiei existente si consultand factorii interesati s-au stabilit

prioritatile in domeniul activitatii de amenajare urbanistica pentru toate localitatile.

Analiza resurselor si a problemelor cu care comuna Costesti se confrunta,

necesitatile si prioritatile de dezvoltare, conduc la identificarea unor directii de dezvoltare

menite sa constituie cadrul necesar dinamizarii si directionarii evolutiei economico-sociale

in urmatorii 10 ani.

Intravilanul existent s-a marit de la 434,0928 ha la 598,5735 ha prin propunerile din

prezenta documentatie.


41

Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807 ha distribuita pe

satele componente asa cum rezulta din bilanturile teritoriale.

Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea unui parc

fotovoltaic in suprafata de 9,9377 ha, trup pentru dezvoltare de noi capacitati energetice.

Prioritati de dezvoltare si organizare urbanistica

Propunerile de organizare urbanistica au avut ca punct de pornire valorificarea

potentialului existent, relevat prin analiza din capitolele precedente.

Din analiza multicriteriala a situatiei existente, rezulta necesitatea reabilitari si

extinderii activitatilor din unitatile economice, prestari servicii, turism, care pot asigura

conditii de dezvoltare a comunei Costesti.

Prioritati de dezvoltare:

• asigurarea in cadrul intravilanului propus a suprafetelor necesare dezvoltarii

functiunilor localitatilor;

• materializarea programului de dezvoltare a localitatilor in P.U.G.;

• propuneri de perspectiva privind dezvoltarea activitatilor economice si evolutia

populatiei;

• armonizarea interesului public cu cel privat;

• propuneri pentru obiective de utilitate publica si asigurarea amplasarii acestora;

• obiectivele propuse vor fi realizate respectand dreptul de proprietate;

• respectarea masurilor de protectia mediului;

Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului

• stabilirea, delimitarea teritoriului si stabilirea bilantului teritorial aferent;

• stabilirea si delimitarea zonelor construibile;

• stabilirea si delimitarea zonelor cu interventie temporara si definitiva de

construire;

• stabilirea modului de utilizare a terenului in intravilan;

• formele de proprietate si circulatia juridica a terenului.

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare:

• Cai de comunicatii si transport


42

• Lucrari hidroedilitare, reabilitare canale de desecare ce strabate intravilanul

localitatii

• Infrastructura tehnico-edilitara

Extinderea zonei de institutii publice si servicii;

Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice;

Protectia mediului si sanatatii populatiei;

• Amenajarea spatiilor verzi si spatii de joaca;

• Se va asigura un management corespunzator al deseurilor;

Strategia Nationala de Dezvoltare Rurala implementata prin Programul National

pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) si sprijinit prin FEADR printr-o serie de programe

nationale complementare, au urmatoarele obiective principale generale pentru dezvoltarea

rurala:

-cresterea dinamismului economic al comunei, inclusiv dezvoltarea durabila a sectorului

agricol

-conservarea si imbunatatirea mediului natural

-cresterea dinamismului social si a calitatii vietii in comuna Costesti.

Se urmareste cresterea capacitatii institutionale prin realizarea urmatoarelor

obiective:

- valorificarea potentialului uman la nivelul administratiei locale;

- cresterea eficientei managementului sectorului public;

- cresterea calitatii serviciilor furnizate de administratia publica locala in relatia cu

cetateanul;

- dezvoltarea sistemului informational la nivelul autoritatilor locale;

- imbunatatirea accesului populatiei la serviciile publice prin utilizarea tehnologiei informatiei

si a comunicarii.

Proiecte propuse:

- Proiectele care privesc infrastructura de mediu (alimentare cu apa potabila,

canalizare, epurare, gestionarea deseurilor), infrastructura de sanatate si cea sociala,

infrastructura de transport, precum si infrastructura economica.

Se propun urmatoarele obiective:


43

- Finalizarea propunerilor din PUZ-urile aprobate pentru extinderile zonei de

locuit cu functiuni complementare cu respectarea regulamentelor de urbanism

aferente;

- Este necesar construirea de spatii destinate comertului si prestarilor de

servicii in toate satele comunei. Reabilitarea si modernizarea retelei de dotari

existente.

- Amenajare azil de batrani in cladirea scolii vechi din satul Costesti.

- Reabilitarea spatiilor verzi existente;

- Amenajarea unei baze sportive ce include terenurilor de sport existente in

satele Spataru si Costesti;

- Crearea de locuri de joaca pentru copii la gradinite si scoli;

- Stabilirea unui amplasament pentru Picnic

- realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa

- realizare sistem centralizat de evacuare ape uzate menajere

- extindere retele alimentare energie electrica si reabilitarea retelei existente.

- dezvoltare retele iluminat public

- realizarea alimentarii cu gaze a satelor

- Este necesar, de asemeni, modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea

rigolelor si trotuarelor. Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere.

Realizarea unui sens giratoriu la intersectie DN 2B cu DN 2 (E 85).

Pentru dezvoltarea economica a comunei se va urmari:

- Stimularea agentilor economici, priviti ca o modalitate de stabilizare a populatiei

prin asigurarea de locuri de munca;

- Dezvoltarea unui sistem informatic de circulatie a documentelor interne si externe

intre autoritatea publica si cetateni si autoritatea publica si diferitele niveluri decizionale;

DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE

Obiective strategice

Pentru dezvoltarea activitatilor economice, primaria comunei Costesti va sprijini:

- Infiintarea de ferme si exploatatii agricole eficiente, aplicarea unor tehnologii

performante care sa conduca la realizarea de produse si culturi specifice

zonei, capabile sa reziste concurentei pe piata europeana.


44

- Creerea de IMM-uri si dezvoltarea de mici unitati economice nepoluante,

diversificarea activitatilor de colectare, prelucrare si productie a materiilor

prime si a produselor locale animaliere, agricole (fructe, lapte, carne) si de

comercializarea acestora.

- Dezvoltarea de activitati economice care sa conduca la scaderea gradului de

dependenta a populatiei fata de agricultura si la crearea de surse de venituri

aditionale din activitati non-agricole

Proiecte propuse:

- Infiintarea de ferme agricole si zootehnice;

- Infiintarea de pepiniere si plantatii pomicole;

- Organizarea fermierilor, producatorilor agricoli si a crescatorilor de animale in

asociatii care sa permita un management mai bun al activitatilor desfasurate;

- Infiintare piata agro-alimentara pentru comercializarea produselor proprii;

Agricultura

In satele Pietrosu si Budisteni se vor infiinta unitati agro-zootehnice.

Studiindu-se resursele naturale ale solului, a fortei de munca din teritoriu s-au stabilit

directiile de dezvoltare a activitatilor din comuna Costesti si anume:

- activitatea in agricultura se va dezvolta in domeniul legumiculturii, culturii

cerealelor, porumbului, floarea soarelui si vita de vie, precum si cresterea animalelor.

Agricultura se face in gospodariile individuale.

Activitati industriale, depozitare, constructii, prestari servicii, comert

Cu exceptia existentei a doua mori in satul Costesti nu sunt alte activitati industriale,

dar sunt unitati de prestari servicii si depozite en-gros in satele Spataru si Costesti.

Se recomanda:

- dezvoltarea mestesugurilor din zona (tamplari, dulgheri, tabacari, cojocari,

confectii si textile) vor conduce la ocuparea fortei de munca si la asigurarea

unor prestari de servicii catre populatie, ridicand astfel nivelul de trai;


45

- se propune un nucleu cu prestari servicii, comert si alimentatie publica in

nordul satului Spataru, o zona cu depozite pentru agricultura. In zona de sud

a satului Costesti se propune dezvoltarea unei zone de comert, activitati

prestari de servicii si activitati industriale.

Resurse umane

Obiective strategice:

- Mentinerea si integrarea tinerilor in viata social-economica a comunei prin crearea

de scoli profesionale (de arte si meserii), care sa dispuna de ateliere si de

personal calificat adecvat, care saconduca la o absorbtie a tinerilor pe piata

muncii si sa raspunda oportunitatilor de dezvoltare locala (activitati

mestesugaresti, agroturism, agricultura, cresterea animalelor, etc.)

- Dezvoltarea de activitati formative (educationale, culturale, sanitare, sociale)

pentru asigurarea implementarii Strategiei de dezvoltare locala

- Cresterea gradului de implicare a tinerilor in viata comunitatii prin dezvoltarea de

parteneriate si schimburi de experienta cu ONG-uri de tineret din tara si din

strainatate, active in domenii ca: social, cultural, sportive, protectia mediului,

educatie civica, turism etc.

- Servicii sociale pentru grupurile tinta bazate pe analizarea si identificarea corecta

a nevoilor specifice (persoane varstnice, copii aflati in dificultate, femei victime ale

violentei domestice)

Proiecte propuse:

- Oferirea de programe de calificare in meseriile solicitate pe piata muncii locale

(mestesuguri, agroturism, agricultura, cresterea animalelor, etc.);

- Descoperirea, sustinerea si fructificarea talentelor individuale in comuna;

- Actiuni de promovare a spiritului asociativ;

- Organizarea de activitati de consiliere profesionala si plasare a fortei de munca;

- Organizarea de cursuri de recalificare/reconversie profesionala;

- Acordarea de terenuri pentru locuinte si gospodarii de catre autoritatea publica

locala;


46

- Organizarea de campanii, dezbateri in institutii de invatamant si institutii publice,

schimburi de experienta, vizite si intalniri de lucru;

- Organizarea de cursuri de formare continua in domeniile educational, cultural,

sanitar, social

- Infiintare serviciu public de asistenta sociala;

- Fundatie umanitara pentru ocrotirea persoanelor aflate in dificultate;

- Servicii de ingrijire la domiciliu a persoanelor varstnice;

Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement

Promovarea potentialului turistic va aduce beneficii atat industriei turistice in sine, cat

si mediului economic si de afaceri per ansamblu.

Investitiile in turism si cultura vor permite regiunilor sa foloseasca avantajele oferite

de turism si de patrimoniul cultural pentru a-si spori avantajul competitiv in sectoare

performante, de nivel calitativ si cognitiv ridicat, atat pe pietele traditionale, cat si pe cele in

curs de formare.

Se propune:

- Elaborare strategie de promovare a imaginii comunei Costesti cu focalizare pe

elementele de identitate trasate in profilul localitatii.

- Conservarea patrimoniului natural;

- Identificarea traditiilor locale si promovarea lor;

- Promovarea produselor traditionale din zona cu accent pe “produsele unicat”;

- Participarea la targuri cu produse locale;

- Dezvoltarea agroturismului, turismului de agrement si de tranzit, a structurilor de

primire turistica la scara mica prin infiintarea de hanuri/ popasuri turistice in

punctele de legatura cu celelalte localitati din zona.

- Exploatarea potentialului turistic al padurii Spataru cu amenajarea unei zone tip

Aventura Parc si o zona de picnic si alimentatie publica. Investitiile pot fi facute

atat de investitorii privati in zona forestiera retrocedata, cat si de primarie in zona

proprietate a Ocolului Silvic.


47

CONCLUZIONANAD, OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE PROPUSE DE

ADMINISTRATIA LOCALA, SUNT:

DOMENII OBIECTIVE PROPUSE

CIRCULATIE - Executarea lucrarilor de reabilitare ale traseului drumului national DN 2,

modernizarea drumului judetean DJ 203G si ale drumurilor comunale

DC 37 si DC 156.

- Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.

-Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere. Traseul DN 2B

se intersecteaza in zona de nord, limitrofa a intravilanului satului Spataru

cu DN 2 (E 85) si pentru fluidizarea circulației, in aceasta intersectie exista

propunerea de realizare a unui sens giratoriu.

- Reabilitarea statiilor de calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de

asteptare si imbarcare/debarcare in comuna.

- Imbunatatirea mijloacelor de transport in comun prin marirea numarului

de curse intre Buzau si comuna Costesti.

FOND

CONSTRUIT SI

UTILIZAREA

TERENURILOR

- Intravilanul existent s-a marit de la 434,0929ha la 598,5735ha prin

propunerile din prezenta documentatie.

- Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807ha.

- S-a reconsiderat intravilanul localitatilor, care include atat suprafetele de

teren ocupate de constructii, cat si suprafete care pot fi construite. Pentru

satele Spataru si Costesti s-au elaborat si avizat PUZ-uri, ale caror

reglementari si propuneri au fost peluate garfic in planurile cu Situatia

existenta si disfunctionalitati. Terenurile pe care s-au intocmit PUZ-uri, au

fost concesionate de primarie, pentru constructii de locuinte si functiuni

complementare si introduse conform legislatiei in vigoare in intravilanul

satelor Costesti si Spataru, odata cu avizarea PUZ-urilor.

- In satul Budisteni s-a introdus in intravilan o suprafata de 25,5754 ha de

teren pentru organizarea unei unitati agro-zootehnice.

- Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea

unui parc fotovoltaic trup in suprafata de 9,9377ha.

ECHIAPAREA

EDILITARA

- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul

pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);

- Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a


48

intravilanului;

- Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de

epurare;

- Realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;

- Realizarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a



- Extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a retelelor de

telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;

SPATII

PLANTATE,

AGREMENT,

SPORT

- se propune amenajarea unei zone destinate activitatilor de picnic, in zona

padurii Spataru, precum si amenajarea unei zone tip Aventura Parc;

- Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53

590mp spatii verzi si 3 000mp cimitir:

- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de

16800 mp si un teren de sport la scoala de 1270mp

Se propune un nou cimitir in suprafata de 3000 mp

- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele

extinse prin PUZ-uri astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1

860 mp, parc S = 7 030mp

- In satul Budisteni : scuar S = 7 130mp

Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde

este posibil, spatii de joaca pentru copii.

PROBLEME

DE MEDIU

Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de

epurare;

- Executarea de santuri (rigole), acolo unde nu existã, sau curatarea si

reprofilarea celor existente si intretinerea lor pe tot timpul anului, pentru

evacuarea apelor pluviale de pe carosabil.

- Atat in zonele de extindere a intravilanului, cat si in zonele neconstruite,

au fost prevazute artere colectoare a cite 6,00 m -7,00m latime, precum si

santuri pentru preluarea apelor pluviale precum si trotuare pentru circulatia

pietonala.

ZONE

PROTEJATE,

ZONE DE

- Instituirea zonelor de protectie pentru siturile/monumentele istorice din

localitate.

- Realizarea de lucrari pentru scaderea nivelului apelor subterane si


49

PROTECTIE prevenirea efectelor provocate de inundatii;

- Respectarea masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata pentru

conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care au fost

desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;

- Respectarii masurilor de protectie a speciilor protejate in cadrul ariei de

interes judetean Padurea Spataru, propuse.

EVOLUTIA POPULATIEI, ELEMENTELE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Estimarea evolutiei populatiei

In cadrul studiului efectuat asupra zonei de campie ce cuprinde si comuna Costesti,

evolutia populatiei se face intr-un ritm moderat, bazat atat pe factorul natalitate - populatia

fertila - precum si printr-un spor migratoriu pozitiv. Pozitia sa geografica, in imediata

apropiere a Municipiului Buzau, poate atrage populatie din municipiu care doreste sa

construiasca locuinte permanente sau case de vacanta, in special in satele Spataru si

Costesti.

Se estimeaza o populatie de 4 950 locuitori in anul 2024.

Estimarea resurselor de munca

Rezolvarea locurilor de munca este in stransa legatura cu dezvoltarea si

modernizarea sectoarelor de activitate, industrie mica, agricultura, zootehnice si vegetale,

precum si serviciile din zona.

La aceasta se adauga fenomenul de naveta spre municipiul Buzau care atrage forta

de munca specializata si pentru care satele comunei vor fi ca un "dormitor".

Evolutia locurilor de munca se va face gradat odata cu aparitia societatilor de

industrie mica bazate pe materia prima agricola si aparitia societatilor de prestari servicii

catre populatie: constructii, intretinere, comert, finante, sanatate, invatamant.

Procentul in servicii se ridica proportional cu dezvoltarea cerintelor populatiei care

simte nevoia unei locuiri moderne.

ORGANIZAREA CIRCULATIEI

In viitor pentru dezvoltarea unei circulatii moderne si sigure, atat a pietonilor, cat

si autovehiculelor se propune:


50

1. Imbunatatirea intersectiilor dintre drumurile Judetene, Comunale, si DN 2,in limita

spatiului disponibil;

2. Realizarea de trotuare acolo unde nu existã pentru asigurarea unei circulatiii

pietonale in afara partii carosabile a drumului;

3. Executarea de santuri (rigole), acolo unde nu existã, sau curãtarea si reprofilarea

celor existente si intretinerea lor pe tot timpul anului, pentru evacuarea apelor pluviale de

pe carosabil.

4. Atat in zonele de extindere a intravilanului, cat si in zonele neconstruite, au fost

prevazute artere colectoare a cite 6,00 m -7,00m latime, precum si santuri pentru preluarea

apelor pluviale precum si trotuare pentru circulatia pietonala.

5. Atat pentru descongestionarea traficului din carosabil cat si pentru protectia

biciclistilor, vor fi prevazute piste de biciclete acolo unde exista spatiul necesar.

6. Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumului public in traversarea

localitatilor rurale, in zonele neconstruite unde se propune extinderea intravilanului, conform

aceleiasi legislatii mentionate mai sus, distanta intre garduri sau constructiile definitive

situate de o parte si de alta a Drumului National nr.2, 2B si 2C va fi de minim 26,0

m.

7. Deasemenea trebuie mentionat ca in conformitate cu art. 47 din O.G.43/1997,

republicata in 1998 cu toate completarile si modificarile ulterioare:

Pentru evitarea congestionarii traficului in afara localitatilor se interzice

amplasarea oricaror constructii care genereaza un trafic suplimentar la o distanta

mai mica de 50,00 m de marginea imbracamintei asfaltice in cazul autostrazilor, al

drumurilor expres si al drumurilor nationale europene, respectiv de 30,00 m pentru

celelalte drumuri de interes national si judetean. Prin constructii care genereaza trafic

suplimentar se au in vedere unitati productive, complexe comerciale, depozite angro, unitati

tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidentiale, parcuri industriale, precum si orice

alte obiective si/sau constructii asemanatoare in care se desfasoara activitati economice.

Conform Legii nr. 82 din aprilie 1998 (respectiv Ordonanta nr. 43 din august 1997

privind regimul juridic al drumurilor, republicata si cu toate modificarile si completarile

ulterioare) zonele de protectie ale Drumurilor Nationale sunt fasii de teren intre limita

exterioara a zonei de siguranta si panã la 22 m din ax,


51

Amplasarea constructiilor la drumul national din intravilan va respecta distanta

minima de 26m, din ax DN, si la 30 m de la marginea imbracamintii asfaltice la drumul

national extravilan.

Amplasarea constructiilor la drumul judetean din intravilan va respecta distanta

minima de 24 m din ax DJ, si la 30 m de la marginea imbracamintii asfaltice la drumul

judetean extravilan.

Amplasarea constructiilor la drumul comunale din intravilan va respecta

distanta minima de 20 m din ax drum.

Aceste propuneri au fost facute in conformitate cu Ordonanta Guvernului

Romaniei nr. 43 din 28 august 1997, "privind regimul juridic al drumurilor" si cu Ordinul

comun A.N.D.- I.G.P. nr. S.C.A. 93/1404/1998 - 153.149/1998

Urmatoarele drumuri satesti vor fi modernizate:

- DS 55 – intre Grigore Vasile si Nastase Dumitru, drum din piatra, cu lungimea de

0,140 Km si latimea de 8,50 m

- DS 56 – intre Vulpe Ancuta si Constantin Anton, drum din pamant, cu lungimea de


- DS 57/188 – intre Constantin Anton si Iordache Neculai, drum din pamant, cu

lungimea de 0,158 Km si latimea de 7,00 m

- DS 58/300 – intre Odica C. Vasile si Pasol Dumitru, drum din piatra, cu lungimea

de 0,500 Km si latimea de 8,00 m

- DS 59/170 – intre Ionita Gh. Gheorghe si Ionita Gh. Gheorghe, drum din pamant,

cu lungimea de 0,119 Km si latimea de 7,00 m

- DS 52 – intre Ionita Manoil si Radu Calita, drum din pamant, cu lungimea de 0,126

Km si latimea de 6,50 m

- DS 53 – intre Nastase Mihai si Radulescu Nicu, drum din piatra, cu lungimea de


- DS 54 – intre Marcosanu Iulian si scoala, drum din piatra, cu lungimea de 0,106

Km si latimea de 7,50 m.


52

ZONIFICARE FUNCTIONALA, STABILIREA INTRAVILANULUI

In cadrul Planului Urbanistic General s-a reconsiderat intravilanul localitatilor,

care include atat suprafetele de teren ocupate de constructii, cat si suprafete care pot fi

construite. Pentru satele Spataru si Costesti s-au elaborat si avizat PUZ-uri, ale caror

reglementari si propuneri au fost peluate garfic in planurile cu Situatia existenta si

disfunctionalitati. Terenurile pe care s-au intocmit PUZ-uri, au fost concesionate de

primarie, pentru constructii de locuinte si functiuni complementare si introduse conform

legislatiei in vigoare in intravilanul satelor Costesti si Spataru, odata cu avizarea PUZ-urilor.

In satul Budisteni s-a introdus in intravilan o suprafata de 25,5754 ha de teren pentru

organizarea unei unitati agro-zootehnice.

Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea unui parc

fotovoltaic trup in suprafata de 9,9377ha.

Intravilanul existent s-a marit de la 434,0929ha la 598,5735ha prin propunerile din

prezenta documentatie.

Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807ha distribuita pe

sate asa cum rezulta din bilanturile de mai jos.

BILANT TERITORIAL: TOTAL COMUNA EXISTENT PROPUS

ZONE FUNCTIONALE ha % ha %

ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 357,744 82,41 468,0211 78,20 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice

1,8762

15,8538

0,43 3,65

13,4868 41,2041

2,25 6,88

ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 7,4814 1,72 7,6524 1,28 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE

41,7200

9,61

53,1300

8,87

ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 3,5720 0,82 8,6009 1,43 ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)

0,0200 0,01 0,0300 0,01

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 4,3754 1,01 4,4232 0,74 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,4500 0,34 2,0250 0,34 TOTAL INTRAVILAN 434,0928 100,0

0 598.5735 100,0

0

Extinderea propusa pentru intravilan pe total comuna S=164,4807ha. Trup in teritoriu parc fotovoltaic S=9,9377ha.

BILANT TERITORIAL: SATUL COSTESTI


53

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE

ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 90,0463 74,33 139,7888 79,23 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agro-zootehnice

0,3725

12,2065

0,31

10,08

0,3725

12,2065

0,21 6,92


13,0500

10,77

16,2000

9,18


0,0050 0,01 0,0100 0,01

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,8051 0,66 0,8051 0,45 TERENURI NEPRODUCTIVE - CANALE APE - - 0,5750 0,33 TOTAL INTRAVILAN 121,1484 100,0

0 176,4279 100,0

0 S-a propus o extindere a intravilanului existent de 56,4847ha (din care 53,1160ha teren agricol) si o scoatere din intravilan de 1,2052ha, rezultand o diferenta intre intravilanul existent si cel propus de 55,2795ha.

BILANT TERITORIAL: SATUL PIETROSU


ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 63,7139 82,38 60,3009 80,98 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitati industriale + depozitare - Unitati agrozootehnice

-

3,6473

-

4,72

0,2251 3,4222

0,30 4,60


7,5300

9,74

8,3300

11,18

ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT 0,2600 0,34 - - ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desenare)

- - - -

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,4310 1,84 1,4310 1,92 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE - - - - TOTAL INTRAVILAN 77,3400 100,0

0 74,4670 100,0

0 S-a propus o extindere a intravilanului existent de 1,2402ha (din care 0,1975ha teren agricol) si o scoatere din intravilan de 4,1132ha, rezultand o diferenta intre intravilanul propus sic el existent de - 2,8730ha. In teritoriul administrativ pe raza satului Pietrosu s-a propus suprafata de 9,9377ha pentru parc fotovoltaic-unitate de noi capacitati energetice.


54

BILANT TERITORIAL: SATUL BUDISTENI



- -

- -

- 25,5754

- 32,77


4,8000

9,79

5,2000

6,66

ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT – PROTECTIE SANITARA

0,7135 1,45 1,4265 1,83

ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare )

0,0050 0,01 0,0050 0,01

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,3422 0,70 0,3900 0,50 TERENURI NEPRODUCTIVE - APE 1,1000 2,24 1,1000 1,41 TOTAL INTRAVILAN 49,0403 100,0

0 78,0567 100,0

0 S-a propus o extindere a intravilanului existent de 29,3610ha (din care 29,3608ha teren agricol) si o scoatere din intravilan in suprafata de 0,3446ha, rezultand o diferenta intre intravilanul propus si cel existent de 29,0164ha.

BILANT TERITORIAL: SATUL SPATARU



1,5037 -

1,15 -

12,8892 -

6,16 -


12,1800

9,40

18,8300

9,01


0,0100 0,01 0,0150 0,01

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 1,3128 1,07 1,3128 0,63 TERENURI NEPRODUCTIVE - - - - TOTAL INTRAVILAN

129,4657 100,00

209,0137 100,00

S-a propus o extindere a intravilanului existent de 79,7110ha (din care 78,9818ha teren agricol) si o scoatere din intravilan de 0,1630ha, rezultand o diferenta intre intravilanul existent sic el propus de 79,5480ha.


55

BILANT TERITORIAL: SATUL GOMOIESTI


ha % ha % ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 43,0759 90,19 44,6465 90,55 ZONA UNITATI ECONOMICE - Unitatti industriale + depozitare - UnitaTi agrozootehnice

- -

- -

- -

- -

ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,1788 0,37 0,1788 0,36 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 3,6000 7,55 3,6500 7,40 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT, PROTECTIE CIMITIR SI CANAL

0,0700 0,15 - -

ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)

- - - -

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,4843 1,01 0,4843 0,98 TERENURI NEPRODUCTIVE – CANALE APE 0,3500 0,73 0,3500 0,71 TOTAL INTRAVILAN

47,7590 100,0

0 49,3096

100,00

S-a propus o extindere a intravilanului existent de 1,5506ha din care 1,5471ha teren agricol.

BILANT TERITORIAL: SATUL GROSANI



- -

- -

- -

- -

ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC - - 0,1710 1,51 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE 0,5600 5,99 0,9200 8,15 ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT - - - - ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE (canale desecare)

- - - -

ZONA GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE - - - - TERENURI NEPRODUCTIVE - PADURI - - - - TOTAL INTRAVILAN 9,3394 100,00 11,2986 100,00

S-a propus o extindere a intravilanului existent de 1,9592ha din care 1,516ha teren agricol.

ASPECTE CARACTERISTICE ALE PRINCIPALELOR ZONE FUNCTIONALE

Se pastreaza in general zonificarea existenta, extinderile propuse fiind mai ales

pentru zona de locuit cu functiuni complementare de dotari comerciale si prestari servicii,


56

zone cu spatii verzi si de agrement, dar si pentru zone destinate unitatilor economice,

industriale, agricole si a unor zone de noi capacitati energetice - parc fotovoltaic.

Suprafetele de teren cuprinse in extinderea intravilanului propus sunt in prezent

terenuri agricole si prin introducerea lor in intravilan trebuiesc scoase etapizat in functie

de cerinte din circuitul agricol si trecute la teren curti constructii.

a) ZONA DE LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE

Un accent deosebit s-a acordat zonelor de locuinte individuale si locuinte cu functiuni

complementare care ocupa cea mai mare parte a suprafetelor de teren din intravilanul

localitatilor. Extinderile propuse sunt in special pentru zona de locuinte pe terenuri

proprietate personala a populatiei si pe terenurile proprietate privata a primariei comunei

Costesti propuse a fi concesionate persoanelor fizice sau juridice.

Propunerile au mentinut in intravilan toate constructiile existente in prezent pe raza

comunei.

Pentru construirea de noi locuinte au fost elaborate P.U.Z.-uri ce au permis, conform

legislatiei in vigoare extinderea intravilanului existent anterior elaboririi prezentului PUG

pentru localitatile Costesti si Spataru. Suprafetele acestor zone sunt introduse in

intravilanul existent.

De o deosebita importanta se afla procesul de restaurare a locuintelor vechi si

totodata modernizarea acestora cu un confort sporit atat al suprafetei de locuit, cat si al

echiparii edilitare. Aceasta va conduce la o imbunatatire a indicatorilor specifici de locuire,

cresterea ariei locuibile/locuitor. In functie de zona de locuit, masurile pentru imbunatatirea

nivelului de confort sunt diferite. Sunt permise indesirile, renovarile si extinderile spatiilor

existente in stare bunã.

Extinderile zonei de locuit s-au propus in special cu locuinte individuale in regim de

inaltime P, P+1+M, ce se pot realiza pe terenuri libere sau prin inlocuirea fondului existent

degradat, constructii cu structuri durabile sau structura traditionala din lemn putand prelua

elemente valoroase din arhitectura traditionala locala.

Zona de locuinte individuale P, pe terenuri proprietate privata, se caracterizeaza

printr-un fond construit mediocru spre bun, cu case ce au arhitectura traditionala de zona

de campie.


57

Zona de locuit:

Pentru zona destinata locuintelor s-au stabilit urmatoarele subzone:

- M zona mixta de locuinte individuale cu functiuni complementare P - P+1+M

Zona mixta este formata din locuinte cu functiuni complementare sau care permite

conversia locuintelor individuale in alte functiuni, conditionata de mentinerea ponderii zonei

de locuit de cel putin 30% din ADC.

- L1 zona de locuinte individuale parter P si P+1+M, pe terenuri proprietate privata,

in care curtile pentru constructii se impletesc cu livezi, vii sau alte terenuri.

Constructiile realizate in ultimii 20 de ani sunt in stare buna, cu materiale durabile si

finisaje de buna calitate.

Pentru unele din zonele din intravilanul propus vor fi necesare Planuri Urbanistice

Zonale pentru stabilirea parcelarii, a acceselor la fiecare incinta si a retelei de drumuri noi,

precum si rezolvarea utilitatilor.


Se propune dezvoltarea nucleelor existent prin realizarea de noi dotari de interes

local necesare populatiei si reabilitarea celor existente, creandu-se centre civice, zone

centrale in fiecare sat, cu exceptia satului Grosani. In aceasta zona centrala trebuie sa se

dea o atentie mai mare aspectului exterior al constructiilor, structurii lor, regimului de

inaltime cerut, etc.

Pentru localitatea Costesti, resedinta de comuna, sunt principalele dotari ce asigura

servicii intregii populatii a comunei. S-au stabilit doua nuclee cu dotari, o zona centrala ce

cuprinde nucleul existent de dotari si servicii, sediu administrativ - primarie, camin cultural,

dispensar uman si veterinar, spatii comerciale, si un al doilea nucleu ce cuprinde sediu

politie, scoala, gradinita, spatii comerciale si amenajarea unui azil de batrani. Zonele

centrale au ca ax compozitional, de la nord la sud drumul national DN 2 (E 85).

Se propune reabilitarea si modernizarea Caminului Cultural si a bibliotecii comunale.

Se propune completarea zonelor centrale din localitatile Costesti si Spataru cu dotari

pentru prestari de servici, comert. Cladirea scolii vechi din Costesti va fi reamenajata si

refunctionalizata devenind azil de batrani.


58


Se propune reabilitarea bisericilor existente, lucrari de consolidare si refacere a

picturii interioare acolo unde este cazul.

Se vor executa lucrari de intretinere a incintelor, a cimitirelor situate in incinta

bisericilor.

Nu s-au propus amplasamente noi pentru noi dotari de cult. Daca va fi oportun, se

vor executa Planuri Urbanistice de Detaliu pentru stabilirea conditiilor de implementare a

noilor investitii.


In elaborarea documentatiilor urbanistice se va respecta Legea nr. 24/2007 privind

reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane.

Este interzisa schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau

prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori

stramutarea lor, indiferent de regimul juridic, conform prevederilor Legii nr. 265/2006 privind

protectia mediului.

Nu se permite micsorarea suprafetelor spatiilor verzi, luate in evidenta de

Administratia publica locala, in registrele locale ale spatiilor verzi cu respectarea

reglementarilor Legii nr.24/2007, completata de Ordonanta de Urgenta nr.114/2007 si

nr.1549 din 4. dec.2008.

Administratia locala are obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de

spatiu verde de min. 26 mp/locuitor pana la 31 dec.2013.

Pentru imbunatatirea standardelor de viata una din prioritatile Consiliului Local in

actiunea de urbanizare este amenajarea si reabilitarea spatiilor verzi si a zonelor de

agrement existente in comuna Costești, luate in evidenta de Consiliul Local, precum si

crearea unor zone noi de agrement si sport.

In comuna Costești s-a propus amenajarea o baza sportiva ce va include terenul de

sport.

De asemenea se vor amenaja doua parcuri si niste scuaruri in zonele cu terenurile

concesionate de primarie, pentru construire de locuinte.

Tot la Costesti, in curtea scolii, se va amenaja un teren de sport.


59

La Spataru se propune amenajarea unui Complex Sportiv de 2,05 ha.

De asemenea se propune punerea in valoare a vaii paraului Calmatui prin plantatii

spre zona de locuit.

Se va urmari ca zona verde din incintele locuintelor si a unitatilor economice,

gradinile din gospodariile proprii sa fie bine organizate si intretinute, astfel incat sa

contribuie la crearea unui ambient urban. In vecinatatea acestei zone, primaria comunei

Costești va amenaja un spatiu pentru picnic, conform legislatiei in vigoare - legea 54/2012.

Se vor executa lucrari de protejare, intretinere, cu scopul imbunatatirii aspectului

calitativ si functional al zonei pentru spatiile verzi existente. De asemenea se va amplasa

mobilier urban si se vor amenaja spatii de agrement si de picnic in zona dotari sport.

Spatiile verzi in intravilanul propus al comunei Costești respecta prevederile

OUG114/2008 avand peste 26mp /locuitor si anume:

Situația existenta a spațiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:

I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 8600 mp

II. BAZE SPORTIVE S = 7 724 mp


CIRCULATIE S = 15 550 mp


SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI existenta = 75 628mp (din care 43 754mp

cimitir)

In bilanturile pe localitati suprafata de 43 754mp mp se regaseste la zona de



amenajata este de 15,70mp / locuitor

La o populatie estimata de 4 950 de locuitori rezulta un necesar suprafata de spatii

verzi conform normelor de 128 700 mp. (26 mp/locuitor).

Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53 590mp spatii

verzi si 3 000mp cimitir, pentru a ajunge la suprafata de 132 218mp, realizate astfel:

- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de 16800 mp si un

teren de sport la scoala de 1270mp


60


- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele extinse prin PUZ-uri

astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1 860 mp, parc S = 7 030mp


Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde este

posibil, spatii de joaca pentru copii.

Situatia propusa a spatiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:

I. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 9870 mp

II. SPATII VERZI SI BAZE SPORTIVE S = 60 044 mp




SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI propusa = 132218 628mp (din care

46754mp cimitir)

Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele

obligatii:

a) sa nu arunce nici un fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;

b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;

c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale

aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de

pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale

existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;

b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii

solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si

gospodarirea apelor;


61

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale

autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice

locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru

imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi

Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,

schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei

mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor

verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor

acoperite cu vegetatie;

f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi

publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.


In teritoriul administrativ s-a dezvoltat zona unitatilor economice in sistem privat.

Zona unitatilor industriale si depozitare va trebui sa cunoasca o dezvoltare care sa

asigure locuri de munca catre populatie si sa contribuie la dezvoltarea localitatilor comunei.

Se propune reabilitarea cladirilor existente si extinderi in cadrul incintelor actuale.

Se propune reabilitarea celor doua mori existente, pentru a asigura serviciile pentru

populatie.

In conditiile in care vor aparea noi investitori, legislatia actuala permite intocmirea de

Planuri Urbanistice Zonale prin care se defineste oportunitatea si necesitatea maririi

intravilanului propus prin prezenta documentatie, sau schimbarea zonei functionale

propuse.



62

Zona unitatilor agro-zootehnice este mai bine reprezentata in satele Costesti si

Pietrosu. Se impune organizarea, reabilitarea si dezvoltarea acestei zone functionale.

In conditiile in care vor aparea noi investitori, legislatia actuala permite intocmirea de

Planuri Urbanistice Zonale prin care se defineste oportunitatea si necesitatea maririi

intravilanului propus prin prezenta documentatie, sau schimbarea zonei functionale

propuse.


Se propune continuarea lucrarilor de regularizare a cursului de apa al paraul

Calmatui (partial regularizat), cu luarea de masuri mai ales in zona adiacenta intravilanelor

satelor pentru a preveni eventualele inundatii si eroziuni.

Se vor executa lucrari de curatare, reabilitare a retelei de canale existente pentru a

scadea nivelul apelor subterane si a preveni fenomenul de baltire

Se vor efectua lucrari de protectie si conservare care sa cuprinda terasele

superioare dar si lunca paraului Calmatui.

DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

ALIMENTAREA CU APA


s-a intocmit proiectul tehnic de S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau. In prezent se afla in

executie sistemul de alimentare cu apa. In prezent sistemul de alimentare cu apa se

afla in executie. Acesta cuprinde urmatoarele obiecte:



- conducta de aductiune ;









63





gospodariei de apa)








protectie sanitara.

Mentionam ca, in prezent sistemul de elimentare cu apa pentru satul Spataru este in

curs de executie.

Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta

(fantani individuale).

CANALIZARE

Pentru evacuarea apelor uzate menajere in sistem centralizat de la locuinte si

dotarile aferente, din localitatile Costesti si Pietrosu, s – a elaborat un studiu de fezabilite

de S.C.”INFRAPROIECT ” S.R.L.Buzau .

Sistemul este comun pentru cele doua localitati si va fi format din retele de

canalizare si o statie de epurare.

Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la locuintele aferente satului Spataru, se

propune un sistem centralizat format din retele de canalizare si o statie de epurare.

Statia de epurare trebuie sa realizeze o reducere a suspensiilor si substantelor

organice pana la nivelul admis de normativele NTPA 001.

In aceste conditii epurarea apelor uzate menajere, se va face in statia compacta de

epurare mecano – biologica, construita din materiale anticorozive, care trateaza automat

apele uzate menajere. Amplasarea statiei se va face pe o platforma betonata care se va


64

executa la o cota neinundabila. Apa epurata, din statia de epurare va fi evacuata in paraul

Calmatui (emisar natural).

Statie de epurare mecano – biologica, va avea in componenta urmãtoarele:

- camin de admisie by – pass si preaplin;

- statie de pompare ape uzate si bazin omogenizare;

- modul epurare mecano – biologica;

- camin de masura debite si prelevare probe;

- bazin namol;

- instalatie de deshidratare namol;

- platforma depozitare saci namol;

- container personal intretinere ;

- colector de evacuare ape epurate in emisar;

Retelele de canalizare se vor executa din tuburi din PVC. Evacuarea apelor uzate de

la consumatori se va face prin racorduri individuale.Pe conductele de canalizare se vor

execuata camine de vizitare. Statiile de epurare, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru

asigurarea zonei de protectie sanitara.

Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Racordarea de noi consumatori la reteaua de alimentare cu energie electrica se va

face prin bransamente la retelele actuale sau la retelele noi construite in acest scop, mai

ales in zonele compacte in care s-au executat lotizari pentru noi locuinte. In aceste zone s-

a propus si instalarea de posturi de transformare.

In localitatea Costesti s-a propus o statie de epurare ape uzate.

Alimentarea cu energie electrica se va face de la un post de transformare propus si

care va fi pozitionat in apropierea statiei de epurare.

Deasemenea, se propune extinderea retelelor de joasa tensiune in zonele ce vor fi

lotizate pentru construirea de noi case.

Pentru surplusul de putere si retelele de joasa tensiune ce vor apare din propunerile

de sistematizare se va realiza prin proiect de specialitate de catre S.C. ELECTRICA S.A.

Buzau.


65

Deoarece in localitatile Costesti, Grosani, Budisteni, Spataru si Pietrosu traseele

liniilor de medie tensiune traverseaza terenuri avand destinatie de locuinte si functiuni

complementare, se va avea in vedere ca viitoarele constructii ce se vor ridica sa nu fie

amplasate in zona de protectie a retelei.

Zona de protectie se constituie pe o fasie avand latimea coronamentului stalpului + 3

m de la pozitia limita a conductoarelor extreme la sageata maxima deviate de vant.

Prin avizul de amplasament se va indica, pornind de la situatia concreta din teren,

distanta limita de amplasare a constructiei.

Se propune ca proprietarul de retele si instalatii electrice sa analizeze frecventa si

cauzele defectelor datorate incarcarii capacitatilor normale ale posturilor de transformare,

deoarece puterea electrica instalata pe fiecare gospodarie a crescut prin procurarea de noi

consumatori electro-casnici. Noile proprietati gospodaristi care sunt stabilite prin actualul

P.U.G. se vor racorda la retelele electrice existente acolo unde constructiile vor fi in

intravilanul existent si la noile retele in zonele compacte propuse pentru lotizari.

In cazurile care se impun, institutiile abilitate vor elabora studii si vor executa lucrarile

necesare.

INSTALATII DE TELEFONIZARE

Pentru racordarea de noi abonati la reteaua telefonica va fi necesar a se mari

capacitatea actualei centrale telefonice, precum si extinderea retelelor functie de

solicitarea noilor abonati. Se are in vedere mutarea centralei telefonice in cladirea noua,

alipita de primarie, precum si inlocuirea pe unele portiuni atat a liniei telefonice aeriene

existente cat si a stalpilor de lemn care au fost rupti si reparati provizoriu.

Se propune ca proprietarul de retele si instalatii telefonice sa analizeze frecventa si

cauzele defectelor datorate incarcarii capacitatilor normale, sau conditiilor meteo

nefavorabile. Noile proprietati gospodaresti care sunt stabilite prin actualul P.U.G. se vor

racorda la retelele telefonice existente acolo unde constructiile vor fi in intravilanul existent

si la noile retele, executate prin extindere, in zonele compacte propuse pentru lotizari.

In cazurile care se impun, institutiile abilitate vor elebora studii si vor executa lucrarile

necesare.


66

ALIMENTARE CU CALDURA

Imbunatatirea asigurarii incalzirii locuintelor se va realiza odata cu introducerea

instalatiilor de distributie si utilizare a gazelor naturale. Incalzirea se va realiza individual

pentru fiecare locuinta, fie prin montarea centralelor termice, fie prin prevederea de

arzatoare de gaze naturale la sobele de incalzire din teracota.

ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Alimentarea cu gaze naturale a comunei Costesti se va realiza din S.R.M.P.

existenta in prezent in zona industriala a municipiului Buzau.

Prin P.U.G. Buzau acesta S.R.M.P. (statie de reglare-masurare-predare) se propune

a fi reamplasata la aproximativ 1,5 km de localitatea Spataru pe partea dreapta a drumului

DN 1 Spataru-Buzau. Din aceasta statie de predare se va executa o retea de repartitie de

medie presiune si doua statii de sector, una amplasata in localitatea Spataru si una

amplasata in localitatea Costesti. Din aceste doua statii se vor executa conducte de redusa

presiune care vor fi amplasate pe toate strazile din localitatile aferente comunei Costesti.

Din conductele de redusa presiune vor fi alimentati toti consumatorii prin intermediul

bransamentelor si a posturilor de reglare masurare.

RISCURI NATURALE

Comuna este traversata de paraul Calmatui, si influenteaza regiunea din punct de

vedere hidrogeologic.

Din studiul geotehnic efectuat pentru comuna Costesti, zonele cu riscuri naturale

apar datorita paraului Calmatui care, in zonele neregularizate ale cursului produce

fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu precipitatii abundente. De

asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul terenului este mai coborat

decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.


intalnesc zone de baltire, inundatii, care se datoreaza prezentei stratului de argila

contractila, astfel incat in perioadele de precipitatii abundente apa ramane la suprafata,

datorita impermeabilitatii acestui strat. Nivelul apei subterane se afla situat la adancimea de

3,00 - 9,00 m fata de T.N., are caracter ascensional, astfel incat in perioadele de precipitatii


67

abundente apa ajunge la suprafata in special in satele Costesti, Spataru, Pietrosu si

Budisteni.

Au fost luate masuri creandu-se o retea de canale de desecare pentru scaderea

nivelului apelor subterane si prevenirea impactului si a efectelor dezastrelor naturale

provocate de inundatii. Canalele de desecare neintretinute, colmatate ca urmare a lucrarilor

de drenare sporadic efectuate, nu fac fata oscilatiilor mari de nivel hidrostatic, avand ca

efect mentinerea perioadei lungi de baltire a apelor.

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

H.G. 1706/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe, impune ca in Raportul de mediu sa fie incluse informatii cu privire la

alte planuri relevante pentru planul evaluat, pentru a verifica masura in care s-a tinut cont

de obiectivele de protectie a mediului la nivel national, dar si a modului in care aceste

obiective au fost luate in considerare la elaborarea planului de urbanism.

Prezentul PUG comuna Costesti evidentiaza situatia actuala, problemele si

propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei Costesti si a localitatilor componente, din

punct de vedere al amenajarii teritoriului, in corelare cu prevederile Planului de Amenajare

a Teritoriului Judetului Buzau (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a

Teritoriului National (PATN) .

Pentru abordarea problemelor de mediu ale comunei relevante au fost luate in

considerare:

- Strategia de dezvoltare a comunei Costesti 2014-2020 :

Obiectivul general al acestei strategii este transformarea din punct de vedere

economic a Uniunii Europene intr-o economie inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii,

pentru a oferi un nivel ridicat al ocuparii fortei de munca, al productivitatii si pentru a asigura

coeziunea economica, sociala si teritoriala. Cele trei prioritati stabilite in cadrul acestei

strategii sunt:

1. Crestere inteligenta;

2. Crestere durabila;

3. Crestere favorabila incluziunii sociale.


68

- Strategia de dezvoltare regionala sud-est 2014-2020; Unul dintre obiectivele specifice

ale acestei strategii este: Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de

crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si promovarea

politicii de mediu;astfel se va avea in vedere crearea sistemului de gestiune si control a

factorilor de mediu, (inclusiv inlaturarea efectelor negative asupra mediului, imbunatatirea

generala a factorilor de mediu prin protejarea factorilor de mediu a biodiversitatii, pastrarea

si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi) Obiectivele planului urbanistic

propus se inscrie pe deplin printre prioritatile de dezvoltare la nivel regional.

- Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) judetul Buzau. PLAM este un document

strategic oficial, fiind complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor

administratiei publice locale. Acest document reprezinta opinia comunitatii in ceea ce

priveste problemele prioritare de mediu, precum si actiunile identificate ca fiind prioritare

pentru solutionarea acestora. Scopul acestui document este dezvoltarea unei viziuni a

comunitatii asupra mediului, evaluarea problemelor si aspectelor de mediu din judet,

stabilirea prioritatilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea

problemelor si aspectelor principale de mediu precum si implementarea actiunilor care sa

conduca la o identificare reala a mediului si a sanatatii publice. Planul Local de Actiune

pentru Mediu Buzau are ca obiective majore:

•identificarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu,

•imbunatatirea conditiilor locale de mediu,

•promovarea constientizarii publicului si implicarea acestuia in elaborarea si

implementarea programului,

•promovarea parteneriatului intre autoritatile locale si alte sectoare ale comunitatii,

•intarirea capacitatii institutiilor locale in administrarea si implementarea programelor

pentru protectia mediului,

•implementarea mai eficienta a legislatiei.

Procesul de elaborare si de implementare a Planului Local de Actiune pentru Mediu

asigura un excelent inceput pentru dezvoltarea durabila la nivel local-judetean.

O mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Buzau si anume actiunile preconizate

in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei potabile; PM-02

Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de catastrofe/fenomene


69

naturale/antropice; PM- 04 ape menajere si industriale; PM-05 Poluarea atmosferei;

PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea mediului; PM-08 Gestionarea

deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11 Educatia ecologica; PM-12

Transporturile se regasesc analizate in PUG-ul comunei Costesti.

- Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor –judetul Buzau ;

- Strategia Nationala de gestionare a deseurilor ;

- Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E;

Obiectivele stabilite in cadrul PJGD , indeplinesc urmatoarele criterii:

• urmaresc principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste,

Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei Economice, Principiul

Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC etc.;

• se bazeaza pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deșeurilor la sursa, reutilizarea

si reciclarea acestora, utilizarea deșeurilor ca sursa de energie, eliminarea finala a

deșeurilor prin incinerare sau depozitare;

• urmaresc transformarea problemelor identificate in teritoriu in obiective de rezolvat;

• iau in considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si in

special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse

(generatori de deșeuri, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);

• sunt in concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de

Gestionare a Deșeurilor si Planul National de Gestionare a Deșeurilor), la nivel regional

(Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 2 Sud-Est) si cu legislatia

europeana si nationala.

Tintele propuse indeplinesc urmatoarele criterii:

• exprima fiecare obiectiv stabilit intr-o forma cuantificabila (cantitate si timp);

• sunt egale cu tintele stabilite la nivel regional si national;

In alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor municipale

trebuie sa se tina cont de specificul judetului.

La introducerea colectarii deșeurilor in mediul rural trebuie sa se tina seama de

caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existenta, de amplasarea localitatilor


70

unele fata de altele si respectiv fata de statiile de transfer si de depozitele zonale existente

sau cele proiectate. Prin implementarea PUG problema gestiunii deseurilor va fi rezolvata

tinand cont de obiectivele si tintele prevazute in PJGD Buzau, astfel:


La nivelul comunei Costesti, problema gestiunii deseurilor de tip menajer a fost


















satele:



partea sudica;






71































72










etc).










CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI

SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei



Comuna Costesti cu suprafata de 6082 ha, este amplasata in vecinatatea mun.


- la nord – municipiul Buzau si comuna Tintesti


73

- la est – comuna Gheraseni

- la vest – comuna Stalpu

- la sud – comuna Movila Banului

Resedinta de comna este localitatea Costesti ce se afla de o parte si de alta a DN 2

Buzau - Urziceni, intr-o zona de ses, delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Satul are

o forma complexa, cu doua nuclee legate intre ele.









o forma compacta.

Localitatea Grosani amplasata la DJ 203G este situata la nord de intravilanul satului

Pietrosu, formand un singur corp cu acesta.



2.1.2. Relieful amplasamentului

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Costesti face parte din

unitatea geomorfologica a Campiei Romane, prin extremitatea nord-estica cunoscuta sub

numele de Campia Buzaului, caracterizata printr-o suprafata relativ plana, cu zone largi,

ridicate sau coborate provocate de depunerile eoliene caracteristice zonelor de campie.

Figura 2.1.2.1. Unitatile de relief ale Romaniei


74

2.1.3. Clima

Clima este caracterizata zonei de stepa, cu verile foarte calduroase.

Temperaturile sunt direct influentate de evolutia anotimpurilor si de plasarea

bazinului in mijlocul Campiei Baraganului.

Astfel, vara temperatura aerului si a apei, la sectiunile de pe Calmatui sunt ridicate

ajungand la 35-45 grade Celsius in aer si 25-28 grade Celsius in apa.

Iarna, temperaturile sunt influentate de prezenta fenomenelor de ger, viscol

ajungand frecvent sub 0 grade Celsius in aer si usor peste 0 grade in apa.

Predomina crivatul, in perioada sezonului rece, din nord-est si sud-vest, dar si

austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna.

Viteza medie anuala a vantului este de 3-4 m/s. Se constata ca vanturile de nord

urmate de cele din nord-est si vest au frecventa cea mai mare. Vanturile neregulate si cu

frecvente reduse bat din toate directiile.


75

Numarul mediu anual al zilelor cu vant tare (peste 11 m/s) este in zona de campie de

circa 70. Vitezele maxime se inregistreaza in timpul iernii, cand acestea pot depasi 100

Km/ora.

Sarcini climatice

- sarcina data de vant Qref = 0,50 KN/mp – calculata la inaltimea de 10 m

deasupra terenului conform NP-082-2005

- sarcina data de zapada Gv = 2,00 KN/mp – conform CR-1-3-2005.

In conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului Romaniei", zona studiata are adancimea de inghet de 0,85 m.

Figura 2.1.3.1. Unitatile climatice si topoclimatice din Romania

Precipitatii

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 512 mm. Cea mai mare cantitate de

precipitatii cade in sezonul cald (aprilie – iunie). Vara, ploile au caracter de aversa, iar din

cauza temperaturilor ridicate o cantitate insemnata de apa se pierde prin evapotranspiratie.


76

Primele ninsori apar in prima decada a lunii decembrie, grosimea medie a stratului

de zapada fiind de 5 cm. Cantitatea de precipitatii cazute in zona studiata este mai redusa

decat in zonele invecinate, iar stratul de zapada este de cele mai multe ori efemer.

Fenomene de uscaciune si seceta sunt tipice pentru climatul temperat-continental.

Bazinul hidrografic al raului Calmatui este caracterizat prin precipitatii mai ridicate in

zona de izvoare, elementele bilantului scad treptat spre Dunare.

Bazinul Calmatuiului, prin pozitia sa in mijlocul Campiei Baraganului, prezinta

cantitati medii anuale sub 500mm (520 mm la Moisica, 467 mm la Ciresu si 350 mm la

Spiru Haret).

CURGEREA MEDIE ANUALA - Scurgerea medie este considerata, pe buna

dreptate, indicele general al resurselor de apa de pe un bazin, preocuparea pentru

cunoasterea ei manifestandu-se din secolul trecut (stimulata si de preocuparile pentru

cunoastearea potentialului hidro-energetic si folosirea apei in acest scop).

Raul Calmatui este caracterizat printr-o scurgere mai ridicata in zona de izvoare.

Scurgerea solida nu este abundenta , dar nu este nici prea scazuta ceea ce se explica prin

frecventa mare a ploilor torentile cu intensitate mare.

Scurgerea se situiaza sub 1.0 l/s/km2, insemnand debite medii multianuale sub 0.9

mc/s. Scurgerea maxima este dependenta de prezenta sau lipsa precipitatiilor, viiturile

formate sunt sub 100 mc/s.

Scurgerea minima este dependenta de gradul de uscaciune al Campiei Baraganului,

avand valori mici, sub 0.1 mc/s. De mentionat, ca raul Calmatui nu seaca, fiind influentat de

infiltratiile subterane, (aportul subteran al raurilor Buzaului sub conul sau aluvionar), ajung

insa la valori extreme in perioadele secetoase (sub 0.05 mc/s).

2.1.4. Aer

Pe teritoriul comunei Costesti nu au fost semnalate obiective industriale care prin

procesele de ardere sau de productie sa afecteze semnificativ calitatea aerului.

Printre alte surse fixe mentionam:

- sistemele de incalzire locale;

- activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei;


77

Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale (autovehicule

de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

2.1.5. Apa

Principalul curs de apa din zona este paraul Calmatui, care in prezent, desi este

partial regularizat, inca are influente importante in regimul hidrogeologic prin lunca extinsa

ce se dezvolta intre satele Costesti si Spataru.

Raul Calmatui (S=1668 km2, L=152km) isi are originea la sud de orasul Buzau, in

apropierea Baltii Plopului, unde s-a produs de fapt difluenta si apoi despartirea definitiva

dintre Calmatui si Buzau. Toti afluentii se varsa in Calmatuiul principal din stanga, dinspre

Buzau, indicand diferitele etape de legatura intre cele doua sisteme. Cei mai vechi dintre ei

sunt Rusavatul (S=81 km2, L=16 km) si Negreasca (S=73 km2, L=20 km), care se

alinieaza paralel cu Calmatuiul pe conul de dejectie al Buzaului. Cursurile lor au fost

parasite in prima etapa, in zona aluvionarii maxime; in prezent ele dreneaza unele cantitati

mai mici de ape freatice dinspre Buzau spre Calmatui, dupa cum reiese din hidroizohipsele

regiunii.

In partea inferioara a vaii largi a Calmatuiului, se mai intalnesc si alte cursuri

parasite, dar de data aceasta abandonate de rau datorita aluvionarii in timpul revarsarilor,

ca : Strambul (S=143 km2, L=55 km) sau Batogul (S=95 km2, L=24 km). Ultimele legaturi

au fost pastrate de Buzoelul, care este singurul curs perpendicular pe Calmatui, venind

direct dinspre satele Horia si Surdila Gaiseanca, zona de conexiune a luncii Buzaului cu

valea Buzoelului. Pe acest sector, Buzaul are inca tendinta de abatere spre nord, atacand

mai ales malurile din stanga.

Abaterea spre nord se observa si pe Calmatui, dar numai in aval de Rubla, unde

aluvionarile holocene ale Buzaului nu s-au mai resimtit, deci, Calmatuiul s-a putut adapta

miscarilor neotectonice. Pe acest sector, albia lui se despleteste, in dreapta ramanand

suspendat Puturosul, care insa revine in rau la Spiru Haret; aici pantele longitudinale ale

Calmatuiului cresc in incinta terasei Dunarii, pe care o ferestruieste inainte de varsare.

Panta longitudinala medie a raului este de 0.7 m/km.


78

Reprezentand un vechi traseu al Buzaului, Calmatuiul are un bazin hidrografic nu

foarte dezvoltat (1668 km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri

laterale parasite. Albia Calmatuiulu, ingusta, este adancita cu 2-3 m in aluviunile din lunca.

Apele subterane. Sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt

cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului. Apele freatice

se gasesc cantonate in aluviunile fluviatile din lunca Calmatuiului cu adancimea variind intre

0 in luncile joase pana la peste 20 m pe campiile acoperite cu nisipuri.

Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice se incadreaza in tipul bicarbonat

calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate clacice si sodice, in cea mai

mare masura.

Apele de adancime se gasesc cantonate in pietrisurile de Fratesti (cursul inferior al

raului) si in depozitele nisipoase cu o granulatie mijlocie si fina de varsta cuternara (Campia

Calmatuiului).


79

Apele de adancime din depozitele cuaternare apar in 2-3 orizonturi pana la

adancimea de 200 m. In pietrisurile de Fratesti, apele de adancime se gasesc intre 20-50 m

si 50-100 m. Din punct de vedere hidrochimic, apele de adancime din depozitele nisipoase

cu granulatie fina sunt in general nepotabile, cu mineralizari intre 3-8 g/l. Cele din

pietrisurile de Fratesti prezinta calitati potabile mai bine.

Resursele de apa. Resursele utilizabile potrivit gradului de amanajare a bazinului

hidrografic sunt 51.630 mii mc, din care cele de suprafata 3.630 mii mc si cele subterane

48.000 mii mc.

Delimitarea administrativa. Adminstrativ-teritorial, cursurile de apa din bazinul

hidrografic Calmatui strabat judetele Buzau si Braila.

Din punct de vedere adminstrativ, bazinul hidrografic Calmatui cuprinde teritorii din

judetele: Buzau (suprafata 917.4 km2) si Braila (suprafata 750.6 km2), insumand 1668

km2.

Regularizarea Calmatuiului

Daca in anii 1970 se consemnau inundatii in perimetrul Padurii Spataru si a Padurii

Frasinul, prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 123/1979 se faceau primele regularizari

ale bazinului Calmatuiului. Se pot consemna regularizari recente efectuate in bazinul

Calmatuiului, confirmate prin: Hotararea nr. 237 din 07/05/1992 (Publicata in Monitorul

Oficial nr. 105 din 25/05/1992) privind aprobarea componentei Comisiei de receptie pentru

obiectivul de investitii "Regularizarea raului Calmatui, etapa I si etapa a II-a", judetul Buzau

si judetul Braila.

Lucrarile de captare a freaticului pentru alimentarea cu apa a Municipiul Buzau si

regularizarile raului Calmatui pentru prevenirea si controlul inundatiilor, au afectat

necesitatile hidrice ale arborilor din Padurea Spataru care sufera in prezent un intens

fenomen de uscare.

2.1.6. Solurile

In anii 1960-1970, solul prezent in valea superioara a Calmatuiului era considerat de

tip lacoviste, cu un continut ridicat de humus, fiind considerat un relict din stadiul anterior,

de faneatamlastina.


80

Prin drenare si evapotranspiratie puternica aceasta s-a salinizat, formandu-se un

mozaic de lacovisti salinizate, soloneturi si solonceacuri. In zona studiata, saraturarea nu

este accentuata, astfel ca este prezent numai solul de tip lacoviste saraturata, asemanator

celui din Padurea Frasinu.

Substratul este de origine fluvio-lacustra, orizontul superior fiind brun, cenusiu la

uscare, cu un continut de humus de 3-8% si textura mijlocie fina. Aceste soluri se formeaza

in zona de stepa si silvostepa sub influenta apei freatice situate la mica adancime.

Obarsia raului Calmatui se gaseste in conul de dejectie al raului in partea nordica a

Campiei Romane. Se considera ca raul Calmatui reprezinta o paleoalbie a raului Buzau.

Fundamentul acestui teritoriu apartine Paltformei Moesice, cu formatiuni ale

Paleozoicului, Mezozoicului si Neozoicului. Partea estica, cu cuvertura neozoica de

grosime mai redusa, reprezinta platforma propriu-zisa, iar partea de nord-vest, unde

cuvertura neozoica se ingroasa rapid spre teritoriul carpatic, apartine de flancul extern al

avantfosei carpatice.

Formatiunile cuaternare evidentiate sunt:

Pleistocen inferior:

-strate de Candesti (in zona de curbura a Carpatilor ) reprezentate prin pietrisuri si nisipuri

cu intercalatii de argile si marne, trec lateral spre est in depozite din ce in ce mai fine la

nisipuri si nisipuri argiloase, argile cu lentile de nisipuri mai grosiere;

-strate de Fratesti – nisipuri si pietrisuri – in zona confluentei cu Dunarea Grosimea

depozitelor pleistocen inferior este apreciata a varia intre 50-200m.

Pleistocen mediu :

-o alternanta de marne, argile si nisipuri constituind „complexul marnos” gros de 10-80m.

Pleistocen superior :

-depozite loessoide, nisipuri si nisipuri argiloase in grosime de 10-40m

Holocen :

-depozite loessoide ale terasei joase, acumularile aluvionare ale luncii precum si nisipuri

eoliene, in grosime de 5-15m.

Aluviunile grosiene puse in evidenta la partea inferioara a depozitelor de lunca a

Calmatuiului reprezinta de fapt aluviunile vechiului curs al Buzaului.


81

CARACTERIZAREA GEOTEHNICA A TERENULUI

Din datele obtinute in studii anterioare efectuate in zona, rezulta urmatoarea succesiune

litologica:

- de la suprafata s-a intalnit un strat de sol vegetal si argila prafoasa cafenie

negricioasa contractila cu grosimea de 0,70 - 1,00 m;

- urmeaza o intercalatie de prafuri argiloase si nisipoase, pe alocuri cu foarte mult

calcar in masa sau argile prafoase nisipoase cu grosimi cuprinse intre 0,60 - 3,40 m;

- acestea stau peste orizontul aluvionar grosier constitut din nisip fin si mediu si

pietris cu nisip intalnit la adancimi de pana la adancimea de 2,00 - 4,00 m de la TN, unde

forajele au fost oprite.

Astfel, se poate concluziona ca zona activa a fundatiilor este alcatuita din doua

orizonturi litologice si anume:

- orizontul fin, constituit din argile prafoase negricioase, cu proprietati contractile,

prafuri argiloase nisipoase, argile prafoase nisipoase si nisipuri prafoase cu

grosimi de peste 2,00 m.

- orizontul aluvionar grosier, intalnit la adancimea de 1,30 - 3,40 m, in zona

Spataru si mai mari se 5,00m in zona Costesti reprezentat prin nisipuri grosiere

cu elemente de pietris.

CONCLUZII

Litologic terenul este constituit la partea superioara din depozite deluviale si eoliene

constituite din argile prafoase negricioase, contractile, prafuri argiloase cu calcar, argile

prafoase nisipoase si nisipuri prafoase cu grosimi de 0,60 si mai mari de 5,00m, care stau

peste orizontul de pietris cu nisip.

Paraul Calmatui care traverseaza comuna, desi este regularizat influenteaza

regiunea din punct de vedere hidrogeologic.

Nivelul apei subterane se afla situat la adancimea de 3,00 - 9,00 m fata de T.N., are

caracter ascensional, astfel incat in perioadele de precipitatii abundente apa ajunge la

suprafata. Lucrarile de drenare, neintretinute, nu fac fata oscilatiilor mari de nivel

hidrostatic, avand ca efect mentinerea perioadei lungi de baltire a apelor.


intalnesc zone de baltire, care se datoreaza prezentei stratului de argila contractila, astfel


82

incat in perioadele de precipitatii abundente apa ramane la suprafata, datorita

impermeabilitatii acestui strat.

RECOMANDARI

In urma cercetarilor efectuate si a rezultatelor obtinute, se recomanda urmatoarele:

- realizarea de canale de desecare sau santuri de garda care vor prelua apele

provenite din precipitatii si le vor dirija spre un canal colector, evitandu-se astfel fenomenul

de baltire.

- calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta in regim

seismic, pentru constructii ce transmit sarcini mai mari de 1kg/cm2;

Tinand cont de caracteristicile contractile ale terenului, de nivelul hidrostatic cat si de

gradul seismic ridicat al zonei, este necesara cercetarea geotehnica a fiecarui

amplasament in parte, in zona activa a fundatiilor, in scopul evitarii pierderii stabilitatii

generale sau partiale a constructiilor.

Este cunoscut de asemeni faptul ca intreaga lunca a Calmatuiului in aceasta zona

este puternic mineralizata originea acestora fiind in zona subcarpatica, ce se

caracterizeaza prin prezenta saramurii la suprafata, ce emana saruri transportate de acest

parau.

In aceste conditii recomandam urmatoarele:

1. Fiind situat in zona de campie, terenul este stabil, neexistand zone de risc din

acest punct de vedere. Zonele de risc apar datorita paraului Calmatui in zonele in care nu

este regularizat care produce fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu

precipitatii abundente. De asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul

terenului este mai coborat decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.

Zonele de risc pe localitati sunt prezentate in planurile de situatie anexate. Se

recomanda, pe cat posibil, a se evita amplasarea unor constructii in zona de lunca, sau

daca este necesar acest lucru se vor lua masuri de protectie a acestora fata de cresterile

posibile de nivel si fata de agresivitatea apei si a solurilor din zona. Pastrarea unei distante

de minim 50 m de o parte si de alta a paraului libera de constructii. De asemenea se vor

decolmata canalele de desecare existente pe toata suprafata comunei pentru a putea

prelua surplusul de apa si a se evita fenomenul de baltire.


83

2. Din punct de vedere geotehnic recomandam pentru fundarea pe orizontul

löessoid cat si pe cel de argila contractila negricioasa masuri speciale la proiectarea

fundatiilor. La dimensionarea fundatiilor pe nisipuri afanate sau cu indesare medie se va

tine seama ca acestea pot fi supuse fenomenului de lichefiere, datorita nivelului hidrostatic

variabil. De asemenea se recomanda la proiectarea constructiilor sa se tina cont de

diferenta de nivel dintre cota drumului si cota terenului natural pentru a preveni fenomenele

de baltire.

3. Cota +0,00 a locuintelor propuse va fi ridicata cat mai mult de la nivelul terenului

natural.

4. Nu se vor construi cladiri decat dupa realizarea de studii geotehnice pentru fiecare

amplasament.

5. Se vor respecta cu strictete regulamentele PUZ-urilor aprobate care stabilesc

conditii tehnice pentru zonele de extindere ale localitatilor.

2.1.7. Flora si fauna

Pe teritoriul administrativ al comunei Costesti, judetul Buzau, exista doua arii

naturale protejate inscrise in Reteaua Ecologica Natura 2000, respectiv situl de interes

comunitar ROSCI0259 Valea Calmatuiului si aria de protectie speciala avifaunistica

ROSPA0145 Valea Calmatuiului.


84

� ROSCI0259 Valea Calmatuiului

- Suprafata sitului - 17.923ha si o altitudine cuprinsa antre 10 si 84m.

- Regiunile administrative:

NUTS % Numele judetului

RO022 52 Buzau;

RO021 48 Braila;

- Conform Formularului Standard Natura 2000 ROSCI 0259 regiunea biogeografica a sitului

Natura 2000 este continentala - stepica.

TIPURI DE HABITATE SI SPECII CONFORM FORMULARULUI STANDARD

Habitate de importanta comunitara prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le

priveste conform Ordinului nr. 2387/2011.

COD DENUMIRE HABITAT

PROCENT (%)

REPREZ. SUPRAFATA

RELATIVA CONSERVARE GLOBAL

1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

90 A A B A

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculionfluitantis si Callitricho-Batrachion

1 B C B B

Legenda:

Cod = codul tipurilor de habitate din Anexa I a Directivei 92/43/CEE

* = habitat prioritar

% = ponderea din suprafata sitului care este acoperita cu tipul respectiv de habitat

Reprez. = Reprezentativitate = masura pentru cat de „tipic”este un habitat din situl respectiv:

A = reprezentativitate excelenta, B = reprezentativitate buna, C = reprezentativitate semnificativa, D = prezenta nesemnificativa

Suprafata relativa = suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural an cadrul teritoriului national:

� A: 100 ≥ p > 15% � B: 15 ≥ p > 2% � C: 2 ≥ p > 0%


85

Starea de conservare = Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat natural an cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie:

A = conservare excelenta, B = conservare buna, C = conservare medie sau redusa

Global = Evaluarea globala = Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii tipului de habitat natural respectiv:

A = valoare excelenta, B = valoare buna, C = valoare considerabila

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro

ducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Con

serv. Izolare Global

1335 Spermophilus citellus

P C B C B

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro


Pop. Con


1188 Bombina bombina

P C B C B

1220 Emys orbicularis

P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro


Pop. Con


1060 Lycaena dispar

P D

Specii de pesti enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Rezidenta Repro


Pop. Con


1149 Cobitis taenia

P P C C C C

Legenda: Cod = codul secvential de patru caractere Specie = denumirea stiintifica a speciilor ce se gasesc an acel sit * = specie prioritara P = specie prezenta an sit

Situatia populatiei = marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit an raport cu populatiile prezente pe teritoriul national

� A: 100 ≥ p > 15% � B: 15 ≥ p > 2% � C: 2 ≥ p > 0% � D: populatie nesemnificativa

Conservare = gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere:


86

A = conservare excelenta, B = conservare buna, C = conservare medie sau redusa

Izolare = marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit an raport cu populatiile prezente pe teritoriul national:

� A: populatie (aproape) izolata � B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie � C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa

Global = evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective:

A = valoare excelenta, B = valoare buna, C = valoare considerabila

Alte specii importante de flora si fauna Cat. Specia Populatie / Motiv P Artemisia santonicum P C P Camphorosma annua P C P Juncus gerardi P C P Scorzonera parviflora P A P Suaeda maritima P A P Triglochin maritima P C P Aster tripolium C C P Cyperus pannonicus P A P Puccinellia distans P C P Spergularia marina C A P Trifolium fragiferum C A P Triglochin palustris P A Categoria:; P = plante Motivul pentru care s-a inclus in lista fiecare specie: A.-Lista rosie de date nationale, B- Endemic, C.-Conventii internationale (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR AN SIT SI AN VECINATATE Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata - Activitati si consecinte an interiorul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Pasunatul B 10 – 423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) B 5 - 952 Eutrofizare A 10 – 180 Incendiere A 20 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 15 - - Activitati antropice si efectele lor desfasurate an vecinatatea sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 101 Modificarea practicilor de cultivare B 20 –


87

110 Utilizarea pesticidelor A 10 - 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 20 - Intensitate: influenta activitatilor l asupra sitului folosind urmatoarele categorii: A: influenta mare B: influenta medie C: influenta scazuta. Managementul sitului Situl nu este atribuit an custodie. Planuri de management ale sitului: Nu exista plan de management. APM Ilfov a depus an 2013 un proiect pentru realizarea planurilor de management pentru mai multe situri din Campia Romana dar, din informatii recente, se pare ca pentru Planul integrat al celor doua situri, ROSCI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului, nu a reusit nici sa liciteze activitatile pentru realizarea acestuia. � ROSPA0145-Valea Calmatuiului Suprafata sitului - 20.515ha Regiunea biogeografica - stepica Regiunile administrative - 48% Buzau si 52% Braila Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitat

N06 3 511,512 Rauri, lacuri

N12 75 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 17 2 31 Pasuni

N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile

Specii de pasari enumerate in anexa Ia Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populat

ie Rezidenta

Cuibarit

Iernat

Pasaj

Sit. po

p

Con- servar

e

Izol.

Global

A133

Burhinus oedicnemus

15-20 p

B B C B

A031

Ciconia ciconia

1500-2000 i

C B C B

A135

Glareola pratincola

40-50 p

B B C B

A131

Himantopus

>30 p B B C B


88

himantopus

A132

Recurvirostra avosetta

60-80 p

B B C B

A151

Philomachus pugnax

800-1000 i

C B C B

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populati

e Rezident

a Cuibar

it Ierna

t Pas

aj Sit. po

p

Con- servar

e

Izol.

Global

A435

Oenanthe isabellina

>3 p C B B B

A056

Anas clypeata

800-1000 i

C B C B

A160

Numenius arquata

80- 100 i

C B C B

A156

Limosa limosa

150-200 i

C B C B

A048

Tadorna tadorna

100- 120 p

A B B B

Vulnerabilitate:

Zonele de saratura, baltile si zonele mlastinoase din perimetrul sitului trebuie

mentinute ca atare deoarece acestea reprezinta habitate importante pentru majoritatea

speciilor calificante ale acestui sit.

� Pe langa aceste doua situri de interes comunitar Natura 2000, pe

teritoriul administrativ al comunei Costesti exista si rezervatia naturala de interes

judetean Padurea Spataru.

Padurea Spataru este situata geografic in nord-estul Campiei Romane, la 7km sud

de Municipiul Buzau, judetul Buzau, la o altitudine de 90m, coordonate geografice:

latitudine(N) = 45005/13//, respectiv logitudine(E)= 26 0 45/28//


89

Statutul juridic al terenurilor: proprietate privata, administratorul padurii OS Buzau,

UPIII.

Situatia cadastrala: UP III, OS Buzau, unitatile de amenajare: ua 29,

30,31,33,34,35,36,37,38,39,40 ; 71si 73.

Localizarea administrativ teritoriala : comuna Costesti, judetul Buzau.

Cai de acces: In partea de vest (cca 200-300m) a intersectiei drumului national

DN2B cu drumul european E85, la o distanta de 6km (pe DN2B) fata de municipiul Buzau.

Padurea Spataru, conform amenajamentelor in vigoare, are o suprafata de 344,7 ha,

din care 165 ha, au fost declarate prin Hotararea Consiliului Judetean Buzau nr. 13/1995,

ca arie de interes judetean. Pe harta anexata la documentatia de declarare a ariei protejate

nu sunt figurate cele 165 ha din totalul suprafetei impadurite, insa din Fisa de evidenta a

Hotararii Consiliului Judetean Buzau nr. 13/1995, rezulta ca aria protejata este amplasata la

“Izvoarele Calmatuiului”, tot la documentatia de declarare a ariei protejate din 1995 este

atasat un regulament de administrare pentru rezervatia naturala de interes judetean.

Tipuri de habitate:

In stratul arborescent predomina Fraxinus pallisae (frasinul pufos) cu Fraxinus

angustifolia (frasinul de camp), specii caracteristice Padurii Spataru. In anii 1970 a fost

consemnata prezenta speciei Quercus robur (stejarul pedunculat).

Fraxinus pallisiae – frasin pufos

Specia figureaza in anexa 4 a Hotararii Consiliului Județean Buzau nr. 13/1995

privind speciile de plante rare, ocrotite pe raza județului Buzau.

Stratul arbustiv este format din: corn (Cornus sanguinea), artar tataresc (Acer

tataricum), paducel (Crataegus monogyna), Viburnum opulus, Ulmus foliacea, Rhamnus

frangula, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Rubus caesius, etc.

Statul ierbos ajunge pana la 30-50 cm inaltime, cu o acoperire cuprinsa intre 40-

60%. Stratul ierbos este caracterizat prin prezenta speciilor Serratula tinctoria si

Peucedanum latifolium, frecvente pe solurile semi-saraturate si umede, mai ales la

marginea padurii spre canalele de desecare si Calmatui.


90

Speciile hidrofile de flora se afla pe suprafete din ce in ce mai reduse din cauza

coborarii nivelului apei freatice. In prezent mai exista: Pharagmites australis, Lythrum

salicaria, Leucojum aestivum, Gladiolus imbricatus, Lycopus europaeus, Galium palustre,

Carex riparia, Caltha laeta, Iris pseudacorus, Oenanthe aquatica, etc.

Alte specii care se adapteaza la perioade cu umiditate mai scazuta: Anemone

ranunculoides, Galantuhus nivalis(ghiocel), Scilla bifolia, Galium mollugo, Galim rubioides,

Brachypodium silvaticum, Asparagus officinalis, Melica uniflora, Dactylis glomerata,

Stellaria media, Geum urbanum, Glecoma hirsute, Prunella vulgaris, Ranunculus

ophioglossifolius,etc

Specii din stratul ierbos: Pulmonaria officinalis, Gynanchum vincetoxicum,

Peucedanum latifolium, Colchicum autumnale, Poa trivialis, Lithosspermum purpureo-

coeruleum, Valeriana officinalis, Veronica chamaedrys, Ajuga reptans, Laminium

maculatum, Fragaria vesca, Urtica dioica, Conium maculatum, etc.

De-a lungul timpului au fost consemnate aici specii de flora rare: Serratula caput-

najae, Centaurea glastifolia, Dianthus guttatus.

Dintre speciile rare de flora au fost consemnate doua specii de lalea pestrita, astfel:

Fritillaria meleagris f. unicolor, localizata in poienitele din partea sud-estica a padurii, unde

crestea in palcuri, iar in jumatatea nord-vestica a padurii au fost consemnate exemplare de

Fritillaria montana.

Specia care da farmec deosebit padurii este Tulipa biebersteiniana (laleaua de

crang), situata in mijlocul padurii.

Ciuperci

In Padurea Spataru au fost identificate 56 specii de fungi care apartin la 17 familii

incadrate la Basidiomycetes si Ascomycetes. Mai frecvent sunt prezente speciile:

Polyporus igniarius, Polyporus alveolarius, Inonotus hispidus, Gonoderma lucidum,

Stereum hirsutum, Abortiporus biennis, Hypholoma fasciculare(pe frasin), Coriolus

versicolor(pe stejar), Agaricus silvicola, Agaricus arvensis, Agaricus haemoroidarius,

Amanita pantherina, Calocibe gambosa, Lycoperdon perlatum.

Mamifere

Speciile caracteristice sunt: Capreolus capreolus (caprioare), Lepus europaea

(iepurele), Sus scrofa (mistretul), Vulpes vulpes(vulpea).


91

Speciile de pasari salbatice

Se intalnesc specii care populeaza stratul arborescent dar sunt prezente si

numeroase specii la nivelul tufarisurilor. Dintre acestea enumeram speciile: Picus viridis

romaniae (ciocanitoarea verde), Falco subbuteo (soimul randunelelor), Glaucidium

passerinum (cucuveaua pitica sau ciuvica), Columbo oenas (porumbelul de scorbura),

Luscinia megarhynchos (privighetoarea), Falco tinunculus (vanturelul rosu), Parus major

(pitigoiul mare), etc.

Amfibieni

Speciile de amfibienii pot fi prezente limitrof padurii, in malurile insorite ale digului din

sudul padurii, spre localitatea Spataru. In padure poate fi intalnita specia Hyla arborea

(brotacelul sau broasca de copac).

Gasteropode

Au fost identificate specii de melci din familia Helicidae, respectiv specii ale genului

Helix pomatia si Cepea sp.

Insecte

Gandaci: Crioceris quinquepunctata, Crioceris duodecimpunctata, Crioceris

quatuaordecimpunctata, Crioceris quinquepunctata, Chrysolina fastuosa, Chrysolina

Rossia, Chrysolina sturmi, Galeruca tanaceti, Spaeroderma testaceum, Carabus

cancellatus, Harpalus rufescens, etc.

Alte insecte: Apis melifera (albina), Bombus terrestris(bondarii), Formica rufa( furnica

rosie de padure).

Protectie deosebita se impune pentru speciile de flora de interes conservativ: Tulipa

biebersteiniana , Fritillaria montana , Leucojum aestivum si Ranunculus ophioglossifolius.

Management

Scopul declararii zonei ca arie protejata este acela de a conserva habitatele

forestiere, speciile de flora existente precum si a mentine un cadru cat mai natural pentru

valoarea peisagistica deosebita.

Pentru mentinerea intr-o stare favorabila de conservare a habitatelor si speciilor sunt

interzise activitatile care pot sa genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor

salbatice si habitatelor forestiere pentru care aria a fost instituita.


92

Aproape integral padurea este proprietate privata (mai putin 15 ha) fiind administrata

pe baza de contract de OS Buzau, UP III Buzau.

In amenajamentele silvice se propun masuri pentru pastrarea compozitiei de specii

de copaci caracteristice habitatului prin: plantari de completare cu vegetatie lemnoasa

tipica, ingrijirea efectivelor tinere, rarirea padurii si ingrijirea rezervelor, taierea si scoaterea

calculata a lemnului. Biotopurile cheie ale padurii ca de exemplu surse de apa, zone

umede, trebuie protejate si, daca este cazul, refacute in cazul in care au fost degradate de

practicile forestiere. Recoltarea produselor, atat lemnoase cat si nelemnoase, (flori, fructe

de padure, ciuperci etc.) nu trebuie sa depaseasca un nivel durabil pe termen lung, iar

produsele recoltate trebuie utilizate in mod optim, urmarindu-se rata de reciclare a

nutrientilor.

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

Pentru imbunatatirea standardelor de viata una din prioritatile Consiliului Local in

actiunea de urbanizare este amenajarea si reabilitarea spatiilor verzi si a zonelor de

agrement existente in comuna Costești, luate in evidenta de Consiliul Local, precum si

crearea unor zone noi de agrement si sport.

In comuna Costești s-a propus amenajarea o baza sportiva ce va include terenul de

sport.

De asemenea se vor amenaja doua parcuri si niste scuaruri in zonele cu terenurile

concesionate de primarie, pentru construire de locuinte.

Tot la Costesti, in curtea scolii, se va amenaja un teren de sport.

La Spataru se propune amenajarea unui Complex Sportiv de 2,05 ha.

De asemenea se propune punerea in valoare a vaii paraului Calmatui prin plantatii

spre zona de locuit.

Se va urmari ca zona verde din incintele locuintelor si a unitatilor economice,

gradinile din gospodariile proprii sa fie bine organizate si intretinute, astfel incat sa

contribuie la crearea unui ambient urban. In vecinatatea acestei zone, primaria comunei

Costești va amenaja un spatiu pentru picnic, conform legislatiei in vigoare - legea 54/2012.


93

Se vor executa lucrari de protejare, intretinere, cu scopul imbunatatirii aspectului

calitativ si functional al zonei pentru spatiile verzi existente. De asemenea se va amplasa

mobilier urban si se vor amenaja spatii de agrement si de picnic in zona dotari sport.

Spatiile verzi in intravilanul propus al comunei Costești respecta prevederile

OUG114/2008 avand peste 26mp /locuitor si anume:

Situația existenta a spațiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:

V. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 8600 mp

VI. BAZE SPORTIVE S = 7 724 mp

VII. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE


VIII. ZONA CIMITIRE S = 43 754mp

SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI existenta = 75 628mp (din care 43 754mp

cimitir)

In bilanturile pe localitati suprafata de 43 754mp mp se regaseste la zona de



amenajata este de 15,70mp / locuitor

La o populatie estimata de 4 950 de locuitori rezulta un necesar suprafata de spatii

verzi conform normelor de 128 700 mp. (26 mp/locuitor).

Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53 590mp spatii

verzi si 3 000mp cimitir, pentru a ajunge la suprafata de 132 218mp, realizate astfel:

- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de 16800 mp si un

teren de sport la scoala de 1270mp


- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele extinse prin PUZ-uri

astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1 860 mp, parc S = 7 030mp


Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde este

posibil, spatii de joaca pentru copii


94

Situatia propusa a spatiilor verzi se prezinta astfel pentru intreaga comuna:

V. SPATII VERZI AFERENTE DOTARILOR PUBLICE S = 9870 mp

VI. SPATII VERZI SI BAZE SPORTIVE S = 60 044 mp

VII. PLANTATII DE ALINIAMENT REALIZATE IN LUNGUL CAILOR DE


VIII. ZONA CIMITIRE S = 46 754mp

SUPRAFATA TOTALA SPATII VERZI propusa = 132218 628mp (din care

46754mp cimitir).

Conform OUG 114/2007 schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi

si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora

ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele obligatii:

a) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;

b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;

c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale

aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de

pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale

existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;

b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii

solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si

gospodarirea apelor;

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale

autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice

locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru

imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi.


95

Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,

schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei

mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor

verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor

acoperite cu vegetatie;

f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi

publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.

Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru

constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si

socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de

legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de

desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de

amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca

suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata

spatiului verde respectiv.

PROPUNERI PENTRU RESPECTAREA LEGII 54/2012 privind desfasurarea

activitatilor de picnic.

S-a propus o zona pentru picnic, zona cu un microclimat favorabil functiunii propuse.

In satul Budisteni, in vecinatatea zonei verzi propuse, primaria comunei Costești va

amenaja un spatiu pentru picnic, conform legislatiei in vigoare - legea 54/2012.

Amenajarea locului pentru picnic, conform noilor norme Legea 54/2012, se face in

urmatoarele conditii:

- Stabilirea punctului (punctelor) de picnic se va face numai cu avizul Consiliului Local;

- Locurile propuse nu vor afecta vegetatia valoroasa din zona;

- Amenajarea unor zone cu mobilier si dotari specifice activitatii de picnic


96

- Luare de masuri drastice pentru cei ce degradeaza calitatile cadrului natural, prevederea

de containere pentru colectarea deseurilor de tip menajer;

- Stabilirea unor locuri de parcare si asigurarea accesului fara afectarea circulatiei

principale;

- Luarea de masuri pentru prevenirea si evitarea unor eventuale incendii;

- Asigurarea unei echipari edilitare: puncte de apa tip cismea, cabine WC ecologice.

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

Prin analiza situatiei existente privind starea mediului, situatia socio-economica s-au

identificat o serie de aspecte privind evolutia probabila a componentelor de mediu (apa,

aer, sol, biodiversitate) in situatia neimplementarii obiectivelor propuse prin PUG. S-a avut

in vedere faptul ca un P.U.G. creeaza un cadru pentru modernizarea si dezvoltarea zonei

prin mijloace specifice. Un astfel de plan poate genera presiuni asupra unor componente de

mediu, iar pe de alta parte poate solutiona prin mijloace urbanistice anumite probleme de

mediu existente.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu :apa,

aer, sol, biodiversitate , sanatatea populatiei, peisaj, mediu social si economic , in situatia

neimplementarii PUG al comunei Costesti, judetul Buzau.


97

Factor de

mediu

Aspect identificat

Propuneri PUG

Efecte in cazul neimplementarii

Apa Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate in cadrul unei statii de epurare. - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;

- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); - Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; - Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; - Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.

Neimplementarea PUG al comunei va conduce la degradarea calitatii apelor de suprafata si subterana datorita - lipsei sistemului centralizat de evacuare si tratare a apelor uzate. - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;

Aer Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ.

- Executarea lucrarilor de reabilitare ale traseului drumului national DN 2, modernizarea drumului judetean DJ 203G si ale drumurilor comunale DC 37 si DC 156. - Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor. -Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere. Traseul DN 2B se intersecteaza in zona de nord, limitrofa a intravilanului satului Spataru cu DN 2 (E 85) si pentru fluidizarea circulației, in aceasta intersectie exista propunerea de realizare a unui sens giratoriu.

In situatia neimplementarii prevederilor PUG evolutia calitatii aerului va fi normala,nu vor aparea modificari; prin lucrarile de reabilitare a drumurilor va scade consumul de combustibil implicit emisiile poluanti in atmosfera.

Sol Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate in cadrul unei statii de epurare.

- Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; - Modernizarea drumurilor, asfaltarea,

Neimplementarea PUG va conduce la degradarea solului datorita deversarii necontrolate de ape uzate menajere;


98

- Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;

repararea rigolelor si trotuarelor. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor;

datorita managementui defectuos al deseurilor , exploatarii necorespunzatoare a foselor existente.

Sanatatea populatiei

- Necesitatea punerii in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); - Necesitatea extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; - Necesitatea executarii sistemului de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare;

- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); - Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; - Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; - Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra starii de sanatate si confort a populatiei, posibilitatea aparitiei unor boli specifice datorita lipsei dotarilor corespunzatoare de utilitate publica.

Riscuri naturale Din studiul geotehnic efectuat pentru comuna Costesti, zonele cu riscuri naturale apar datorita paraului Calmatui care, in zonele neregularizate ale cursului produce fenomene de eroziune, inundatii si baltiri in perioadele cu precipitatii abundente. De asemenea fenomene de baltire apar si datorita faptului ca nivelul terenului este mai coborat decat nivelul drumurilor DN 2, DC 156.

Delimitarea zonei cu riscuri naturale, Instituirea interdictiei de construire in zonele cu risc. Realizarea de lucrari pentru scaderea nivelului apelor subterane si prevenirea efectelor provocate de inundatii;

Neadoptarea de masuri preventive in cadrul amenajarii teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale in zonele cele mai expuse va conduce la mentinerea sau inrautatirea situatiei in aceste zone (inundatii, eroziuni).

Biodiversitate Pe teritoriul administrav al comunei Costesti, exista doua situri Natura 2000 si o rezervatie natural protejata.

Planul Urbanistic General al Comunei Costesti implica introducerea in intravilan a unor suprafete care fac parte din situl de importanta comunitara ROSCI si ROSPA Valea Calmatuiului.

Neadoptarea de masuri de protectie a speciilor si habitatelor pentru care au fost desemnate cele doua situri ar putea conduce la perturbari ale speciilor respective, degradarea starii de sanatate a ecosistemelor din interiorul sitului , afectarea populatiilor de pasari in perioadele de pasaj si cuibarire.

Patrimoniu arhitectonic , arheologic si

Pe teritoriul comunei Costesti, pe lista monumentelor istorice din anul 2010 sunt inscrise monumente si situri istorice.

Va fi intituita zona de protectie necesara care sa asigure conservarea integrata a acestora.

Neimplementarea PUG si a masurilor propuse pentru instituirea zonelor de protectie va conduce la degradarea starii de


99

cultural conservare si la distrugerea siturilor arheologice .

Peisaj Introducerea in intravilan a unei suprafete de 164,4807ha repartizata in cea mai mare parte zonei pentru locuinte; se vor mentine spatiile verzi existente si vor fi amenajate noi suprafete plantate.

Suprafata introdusa in intravilan va ramane in continuare in circuitul agricol pana la emiterea autorizatiilor de construire pe amplasamentele respective; Se va asigura suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.

In cazul neimplementarii PUG spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau chiar inexistente , se va construi fara a respecta regulamentul de urbanism local.

Mediu social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ; Neacoperirea cu servicii de utilitate publica; Introducerea in intravilan a unei suprafete de 164,4807 ha.

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere; Realizarea sistemului centralizat de canalizare prevazute cu o statie de epuare.

Neimplementarea PUG ar putea conduce la diminuarea standardului de viata al cetatenilor din comuna.


100

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL

A FI AFECTATA

In capitolul anterior au fost prezentate conditiile naturale cu rol de fond in evaluarea

impactului in arealul analizat, urmand ca in acest capitol sa identifice principalele surse de

impact cu scopul determinarii gradului de afectare a componentelor naturale in functie de

activitatile ce se vor desfasura pe teritoriul analizat.

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Costesti

se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale

(sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia. Se apreciaza ca impactul asupra mediului se va resimti numai la

nivel local si in imediata vecinatate a acestuia datorita lucrarilor de constructii ce se vor

efectua si care implica amenajarea unor organizari de santier, realizarii constructiilor.

Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura

baza dezvoltarii durabile a comunei.

Inexistenta unor sisteme de canalizare stradala pentru apele uzate menajere,

folosirea fertilizantilor in agricultura, surse de apa (fantani) incorect construite si amplasate,

lipsite de protectie sanitara, ce pot determina prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii

de ape meteorice, impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu

substante chimice si bacteriologice peste limite admise, reprezinta o serie de factori care

prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor

de mediu.

3.1 Aer

Calitatea aerului

La nivelul judetului Buzau, principalele surse de emisie de poluanti atmosferici sunt

activitatile antropice legate de producerea energiei, procesele industriale, transporturile si

agricultura.


101

Cele mai semnificative emisii de poluanti, cu efecte importante asupra sanatatii mediului si

populatiei sunt:

a) emisiile de substante acidifiante;

b) emisiile de precursori ai ozonului;

c) emisiile de particule primare si precursori secundari de particule;

d) emisiile de metale grele;

e) emisiile de poluanti organici persistenti.

La nivelul judetului Buzau, exista ca parte a RNMCA, statia BZ-1 de tip fond urban,

situata in municipiul Buzau si statia BZ-2, de tip trafic, situata in municipiul Rimnicu Sarat,

care nu este pusa in functiune.

Pentru poluantii SO2, NO2, CO, O3, Benzen monitorizati de Statia BZ-1,

neinregistrandu-se depasiri ale valorilor limita, obiectivul pentru viitor este de a pastra

nivelele atinse in 2014 pentru acesti poluanti.

Analizand datele pentru indicatorul PM10 inregistrate in anul 2014 la statia automata

de monitorizare a calitatii aerului BZ-1 si cele obtinute din masuratorile efectuate in zona

Rimnicu Sarat, se poate trage concluzia ca, in continuare, se inregistreaza depasiri ale

valorilor limita pentru concentratiile medii zilnice in aerul inconjurator, dar numarul lor este

in scadere si mai mic decat numarul impus prin lege a nu fi depasit pentru valoarea limita (a

nu se depasi de mai mult de 35 de ori intr-un an calendaristic). Mentionam ca aceste

depasiri s-au inregistrat doar in perioadele reci ale anului (cand sunt in functiune insta-latiile

de incalzire rezidentiale) si in conditii de calm atmosferic, expunerea populatiei fiind una de

scurta durata.

Evolutia concentratiilor medii ale tuturor indicatorilor monitorizati de statia de fond

urban BZ-1, in perioada 2008-2014 este:


102

Figura I.1.1.2.7.1. Concentratiile medii

Din analiza datelor din diagrama de mai sus se poate trage concluzia ca evolutia

calitatii aerului in perioada 2008-2014 a fost buna manifestandu-se tendita de scadere a

valorilor medii pentru majoritatea indicatorilor monitorizati.

- Extras din raportul privind Starea Mediului in judetul Buzau 2014 -

La nivelul comunei Costesti, nu sunt surse majore de poluare a aerului. Avand in

vedere specificul localitatilor, capacitatile productive industriale si ocupatia majoritatii

populatiei, in principal in sectorul agricol si prestari servicii, principalele surse antropice de

poluare a aerului care pot fi luate in consideratie sunt:

• arderea combustibililor solizi in surse stationare, respectiv in locuintele si dotarile

edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti

gazosi si solizi (SO2, NO, CO, CO2, pulberi).

• surse mobile circulatia auto generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de

azot;

• activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei, de la care

se emana amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor.

• depozitarile necontrolate de deseuri, generatoare de oxizi de carbon si metan;


103

Din punct de vedere al protectiei mediului activitatile cu impact asupra mediului sunt

reglementate prin autorizatii de mediu conform Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea

procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.

Conform autorizatiilor de mediu emise, poluantii principali asociati acestor surse

trebuie sa se incadreaza in limitele impuse de STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate

si Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.

Amploarea mica a activitatilor desfasurate in comuna a determinat ca in Ordinul nr.

1269/2008 privind incadrarea localitatilor in cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului

ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor urbane

si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, comuna

Costesti din judetul Buzau sa fie incadrata in lista 3 – unde nivelurile concentratiilor unuia

sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita:

-pentru pulberi in suspensie PM10 se incadreaza in sublista 3.1 – Zonele unde nivelurile

concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se

situeaza intre aceasta si pragul superior de evaluare.

- pentru poluantii SO2,NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in zonele

unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea

limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare. Evaluarea calitatii aerului s-a realizat pe

baza inventarelor de emisii locale, a informatiilor furnizate pentru anul 2006 si a datelor

meteorologice, utilizandu-se modele matematice pentru dispersia poluantilor emisi in

atmosfera.

3.2.Apa

Principalul curs de apa din zona este paraul Calmatui, care in prezent, desi este

partial regularizat, inca are influente importante in regimul hidrogeologic prin lunca extinsa

ce se dezvolta intre satele Costesti si Spataru.

Nivelul apei freatice este ascensional si este situat la adancimea de 3,00 - 9,00 m de

la T.N., acest nivel fiind controlat de cantitatea de precipitatii anuale, precum si de

principalul curs de apa din zona (paraul Calmatui).


104

In aceasta zona de lunca, apele Calmatuiului sunt puternic mineralizate, originea

acestora fiind in zona subcarpatica, ce se caracterizeaza prin prezenta saramurii la

suprafata, ce emana suficiente saruri pentru a fi transportate de acest parau.

In bazinul hidrografic Calmatui, conform Raportului privind starea mediului in judetul

Buzau 2014, nu s-au inregistrat evenimente extreme produse de cursul de apa.

Conform Raportului annual privind starea mediului in judetul Buzau 2014, pe

parcusul anului 2014 cursurile de apa urmarite de ABA Buzau Ialomita, au fost

supravegheate din punct de vedere al calitatii apei printr-o retea de sectiuni de control.

Pe raul Calmatui exsita o singura sectiune de monitorizare la Grosani/Pietrosu.

Evolutia calitatii apelor a fost studiata pe grupe de indicatori:

-RO( regimul de oxigen): Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr-Nutrienti: NH4, NO3,

NO2, ortofosfati, Ptotal-Salinitate

-reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu, sodiu, duritate totala.

-Poluanti toxici specifici de origine naturala: Fe, Mn, Cu.

In tabelul II.2.1.1.9. sunt redate lungimile principalelor cursuri de apa cantitativ si calitativ, din judetul Buzau, in anul 2014, functie de programele de monitorizare ale administratiilor bazinale de apa.

Repartitia lungimilor conform evaluarii starii ecologice

Repartitia lungimilor conform evaluarii starii chimice

FB B M S P B P

Nr. crt

B.H. Denu-mire rau

Lungimea totala bazin judet Buzau (km)

Lungi- me monitorizata (km)

Km Km Km Km Km Km Km

1. Buzau Buzau 673,5 455,5 - 211 244,5 - - - -

2. Ialomi ta Sarata 40 40 - - 40 - - - -

3. Dunare Calmatui 180 69 - - 69 - - - -

4 Siret Ramnicu Sarat

51 51 - - 51 - - 51 -

Tabel II.2.1.1.8. Lungimea cursurilor de apa din punct de vedere calitativ, in judetul Buzau, in anul 2014 Legenda: FB - foarte buna, B - buna, M - moderata, S - slaba, P - proasta Sursa datelor: ABA Buzau-Ialomita si SGA Vrancea


105

Conform tabelului de mai sus rezulta ca starea ecologica a raului Calmatui pe

lungimea de 69 km monitorizata este “moderata”.

Intre apele uzate neepurate si mediul inconjurator in care acestea sunt deversate se

stabileste o relatie bilaterala: prin impuritatile pe care le contin, apele uzate actioneaza

asupra receptorului, de cele mai multe ori in sens negativ, iar acesta la randul sau,

contribuie la inlaturarea poluantilor, prin procese de autoepurare.

Apele uzate actioneaza asupra receptorului prin urmatoarele actiuni:

- modificarea calitatilor fizice, prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitatii electrice,

radioactivitatii, prin formarea depunerilor de fund, de spuma sau de pelicule plutitoare;

- modificarea calitatilor organoleptice;

- modificarea calitatilor chimice prin schimbarea reactiei apei (pH-ului), cresterea

continutului de substante toxice, schimbarea duritatii, reducerea cantitatii de oxigen datorita

substantelor organice din apele uzate;

Factorii de mediu, apa, aerul, solul au capacitatea de autoepurare, insa numai pentru

o incarcare limitata cu poluanti. Pentru pastrarea calitatii apelor si implicit a sanatatii

populatiei si vietuitoarelor se impune ca inainte de deversarea in sursele de apa a apelor

uzate aceste sa fie epurate astfel incat sa se incadreze in limitele impuse prin norme.

Calitatea apelor de suprafata, freatice si de adancime, de pe raza comunei este

afectata de poluantii proveniti de la apele uzate menajere ,de la fose si de la puturile

absorbante.

Desi fenomenul de autoepurare al apelor de suprafata este prezent prin efectul

direct al radiatiei ultraviolete si prin filtrele naturale, pentru eliminarea acestei situatii, se

impune executarea canalizarii in localitatea Costesti si epurarea ape reziduale menajere.

Restituirea apelor uzate incarcate cu impuritati (suspensii solide, substante organice

biodegradabile de origine animala sau vegetala, substante organice de sinteza, pesticide,

etc.) constituie o grava agresiune asupra mediului in general si asupra apelor de suprafata

si subterane in special.

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a studierii situatiei existente intra in

categoriile:

� ape uzate menajere care prezinta incarcari:


106

- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante extractibile in eter

de petrol, substate organice;

- din activitatile desfasurate la cabinetul medical rezulta poluanti specifici: cloruri, azot total,

fosfor total, potasiu, substante organice, suspensii, metale, microorganisme, detergenti,

virusuri;

� ape meteorice:

- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante organice

(CBO5, CCOCr);

- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona carosabila si de pe

acoperisuri, ce pot fi incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile cu

solventi organici, nitriti, nitrati, produse petroliere;

Surse aleatorii cu caracter intermitent sunt tributare mai ales activitatii de aplicare a

ingrasamintelor chimice pe terenurile agricole.

Deasemena , calitatea apelor subterane , poate fi afectata prin infiltratii de substante

organice sau chimice provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si

dejectii zootehnice , din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in

agricultura, din fosele septice ale populatiei in sate. La aceste cauze se mai adauga

existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-

sanitar (fara perimetre de protectie, inadecvat construite). Apele uzate menajere incarcate

cu substante organice si chimice, infiltratiile provenite de la closete si grajduri pot ajunge in

stratul acvifer, ceea ce poate influenta negativ calitatea surselor cu apa potabila.

ALIMENTAREA CU APA


s-a intocmit proiectul tehnic de S.C.” INFRAPROIECT ” S.R.L Buzau. In prezent se afla in

executie sistemul de alimentare cu apa. In prezent sistemul de alimentare cu apa se

afla in executie. Acesta cuprinde urmatoarele obiecte:



- conducta de aductiune ;


107












gospodariei de apa)








protectie sanitara.

Mentionam ca, in prezent sistemul de elimentare cu apa pentru satul Spataru este in

curs de executie.

Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta

(fantani individuale).

CANALIZARE

Pentru evacuarea apelor uzate menajere in sistem centralizat de la locuinte si

dotarile aferente, din localitatile Costesti si Pietrosu, s – a elaborat un studiu de fezabilite

de S.C.”INFRAPROIECT ” S.R.L.Buzau .

Sistemul este comun pentru cele doua localitati si va fi format din retele de

canalizare si o statie de epurare.


108

Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la locuintele aferente satului Spataru, se

propune un sistem centralizat format din retele de canalizare si o statie de epurare.

Statia de epurare trebuie sa realizeze o reducere a suspensiilor si substantelor

organice pana la nivelul admis de normativele NTPA 001.

In aceste conditii epurarea apelor uzate menajere, se va face in statia compacta de

epurare mecano – biologica, construita din materiale anticorozive, care trateaza automat

apele uzate menajere. Amplasarea statiei se va face pe o platforma betonata care se va

executa la o cota neinundabila. Apa epurata, din statia de epurare va fi evacuata in paraul

Calmatui (emisar natural).

Statie de epurare mecano – biologica, va avea in componenta urmãtoarele:

- camin de admisie by – pass si preaplin;

- statie de pompare ape uzate si bazin omogenizare;

- modul epurare mecano – biologica;

- camin de masura debite si prelevare probe;

- bazin namol;

- instalatie de deshidratare namol;

- platforma depozitare saci namol;

- container personal intretinere ;

- colector de evacuare ape epurate in emisar;

Retelele de canalizare se vor executa din tuburi din PVC. Evacuarea apelor uzate de

la consumatori se va face prin racorduri individuale.Pe conductele de canalizare se vor

execuata camine de vizitare. Statiile de epurare, se vor imprejmui pe toate laturile, pentru

asigurarea zonei de protectie sanitara.

Pentru localitatile Budisteni, Grosani si Gomoesti, se mentine situatia existenta.

Masurile prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate:

Executia retelei de canalizare si a statiei de epurare a apelor menajere necesare

pentru protectia calitatii apelor de suprafatã si subterane impun urmãtoarele masuri:

� instituirea zonelor de protectie ale apelor de suprafatã, interzicerea oricãror

deversãri necontrolate de ape uzate, reziduri si depuneri de deseuri in cursurile


109

de apã si pe malurile acestora o atentie deosebitã acordandu-se obiectivelor cu

posibile riscuri accidentale de poluare;

� realizarea si functionarea la capacitate maxima si exploatarea corespunzãtoare

a statiilor de epurare a apelor uzate;

� monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate

epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sã se incadreze in limitele

impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a

apelor uzate orasenesti si industriale la evacuarea in receptori naturali;

� se va implementa un sistem de verificare periodica a integritãtii sistemelor de

canalizare;

� in timpul executarii lucrãrilor de constructii, indiferent de natura lor sau a

proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apã

sau in albiile acestora;

� deseurile rezultate in timpul lucrãrilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea

legislatiei in vigoare.

Pentru asigurarea infrastructurilor minimale, se sprijina, de asemenea, activitatile

comerciale incipiente, dezvoltarea micilor exploatatii agricole ecologice, ateliere de

prelucrare superioara a produselor agricole proprii, precum si ameliorarea, in conformitate

cu standardele in vigoare, a conditiilor igienico-sanitare ale locuitorilor si activitatilor

productive desfasurate. De asemenea, promovarea acestui tip de obiectiv de investitie

duce la ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.

Ca urmare a tendintei de crestere a gradului de confort, pe de o parte, iar pe de alta

parte, datorita puternicei impurificari a panzei de apa freatica, datorita bazinelor septice, tip

hazna, din gospodariile populatiei este absolut necesara realizarea unei statii de epurare, a

unei retele colectoare de canalizare, atat pentru asigurarea conditiilor minimale de viata,

mentinerea populatiei in mediul rural cat si pentru sprijinirea activitatilor incipiente prin

crearea unei infrastructuri minimale.

Pentru gospodariile individuale pentru care nu sunt conditii de rezolvare pe termen

scurt sau mediu a sistemelor centralizate de apa si canalizare se preconizeaza sa se

realizeze sisteme locale de canalizare (individuale sau colective) de bazine betonate

etanse cu biofiltru.


110

3.3. Solurile

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii

activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca

urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot influenta

negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:

- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia comunei,

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea

daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Conform Ordinului 1552/2008 , comuna Costesti judetul Buzau se incadreaza in

lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, astfel planul urbanistic

propune cai de reducere a aportului de poluanti prin :

-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii Codului de

bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate vulnerabile;

-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de

interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice

competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale

Cele doua situri Natura 2000, sunt partial suprapuse iar UAT Costesti include

aproximativ 2,5% din suprafetele integrale ale siturilor. UAT Costesti include 529,42ha din

ROSCI0259 Valea Calmatuiului:


111

Majoritatea suprafetelor fiind in extravilanul comunei,dar, exista suprafete de

intravilan (1,31ha la Gomoesti si 0,0067ha la Budisteni) incluse in sit la modificarile si

completarile Retelei Natura 2000 din 2011, prin Ord.2387, conform figurilor de mai jos:

Prin PUG se propune introducerea de noi suprafete din situl de importanta

comunitara in intravilan, acestea fiind amplasate in zona satului Spataru, cca 9,98ha,

conform incasrarii de mai jos:


112

UAT Costesti include 419,10ha din ROSPA0145 Valea Calmatuiului, conform incadrarii de mai jos:

Concluzii la evaluarea impactului:

Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate specii si habitate da interes comunitar.

Habitatele identificate nu sunt de interes comunitar. Terenurile propuse pentru intravilan

sunt suprafeŃe arabile care cel mult pot fi utilizate de anumite specii de păsări sălbatice

pentru hrană. Dar nici una din speciile de interes comunitar determinante pentru sit nu

folosesc aceste suprafeŃe pentru hrană. Animalele pot ajunge pe aceste suprafeŃe doar

întâmplător, în tranzit (popândăi, berze).

In vecinatatea suprafetei de 9,98 ha, propuse a se introduce in intravilan (sat

Spataru), in zona canalului existent, au fost observate galerii ale popandailor, ceea ce

indica prezenta acestora in vecinatatea amplasamentului.

In vecinatatea suprafetei de 9,98 ha, propuse a se introduce in intravilan (sat

Spataru), in zona canalului existent, au fost observate plantele din genul Rumex, ceea ce

indica prezenta speciei in vecinatatea amplasamentului.

Pe suprafetele de 1.31 ha – sat Gomoiesti si 0.0067 ha sat Budisteni, sunt existente

locuinte, nu au fost identificare specii si habitate protejate in cadrul ROSCI 0259 Valea

Calmatuiului.

Reglementarile functionale ale terenurilor si extinderea retelei de infrastructura an

cadrul PUG-ului comunei Costesti, judetul Buzau:


113

• nu distrug populatii de plante sau animale de interes conservativ ridicat, nu altereaza

semnificativ habitatele utilizate de speciile de pasari, mamifere, amfibieni, reptile si

nevertebrate;

• nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate

de interes comunitar,

• nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar,

• nu produc modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna, care

definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar,

Planul urbanistic general ampreuna cu RLU aferent devine dupa aprobare ”act de

autoritate al administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de

urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul localitatii, pentru viitoarele proiecte, PUZ-uri

si PUD-uri.

Conform evaluarii de mediu (pe procedura SEA) a PUG- Comuna Costesti , realizata

in cadrul Raportului de Mediu, se constata:

- Implementarea masurilor propuse an cadrul PUG-ului nu va duce la cresterea

semnificativa a nivelului zgomotului de fond din zona, la cresteri semnificative a emisiilor de

gaze de esapament si de ardere; exceptie fac perioadele de implementare a proiectelor,

cand se pot manifesta efecte negative temporare, indirect si reversibile. Acestea nu vor fi

de lunga durata.

- Implementarea masurilor propuse an PUG, ca reabilitarea/extinderea infrastructurii

rutiere,de apa si canalizare, nu face decat sa duca la remedierea unor situatii de poluare a

apei desuprafata si a solului, an zonele de impact, si implicit la ambunatatirea conditiilor de

mediu.

De asemenea, regimul redus de analtime al constructiilor nu va afecta speciile de

pasari din zona.

- Din analiza posibilelor impacturi pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de

conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 se poate trage concluzia ca

implementarea PUG - Costesti nu va afecta an mod semnificativ nici o specie sau habitat

pentru care au fost instituite siturile comunitare din zona.


114

Masuri pentru reducerea impactului generat de implementarea obiectivelor

propuse prin Palnului Urbanistic General (conform Studiului de Evaluare Adecvata

elaborat pentru PUG):

Masuri avand caracter general:

� Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin

Legea 49/20011.

� Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru

managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta an mod

semnificativ aria, singur sau an combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus

unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes

comunitar din teritoriul PUG-ului, avand an vedere obiectivele de conservare ale

acestora;

� Dupa avizarea planurilor de management, este obligatorie respectarea prevederilor

acestora si a regulamentelor ce le ansotesc atat pentru custodele ariilor naturale

protejate ce va fi desemnat, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin

sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati an

perimetrul si an vecinatatea ariilor naturale protejate ( an cazul de fata cele doua

situri comunitare);

� Se vor realiza infrastructurile care vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea integrala

a localitatilor si epurarea apelor uzate;

Set minim de masuri pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes

comunitar pentru care au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea

Calmatuiului:

Caracterizarea sitului

Masuri de conservare

Tipuri de habitate (anexa 1 Directiva 92/43)


• interzicerea supra pasunatului si mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate pe parcursul ultimelor decenii);

• evitarea tarlirii, care determina anlocuirea comunitatilor de pajisti


115

cu alte tipuri de comunitati vegetale;

• interzicerea arderii miristilor;

• limitarea suprafetelor introduse an intravilanul localitatilor;

• renuntarea la tratamentele pentru ambunatatirea continutului furajer al pajistilor;

• monitorizarea impactului asupra vegetatiei an perioada de implementare a unor proiecte si ulterior an perioada de desfasurare a activitatilor din aria protejata;

• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenare;

• interzicerea accesului motorizat an arie, an afara cailor de acces;

• adoptarea unor solutii conforme cu obiectivele de conservare pentru refacerea terenurilor degradate care prezinta grade de eroziune avansate, care prin fenomenele prin care se manifesta, alunecari de teren, producerea de viituri torentiale pe albiile paraielor din zona, pot pune an pericol viata populatiei din zona;

• interzicerea /limitarea folosirii erbicidelor, sau a altor tratamente chimice pe pajisti si terenurile arabile din vecinatatea habitatului

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho -Batrachion

• mentinerea nivelului natural de apa prin interzicerea drenajelor prin canale de desecare si interzicerea andiguirilor care pot duce la cresterea nivelului apei;

• reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul Calmatui;

• prevenirea eroziunii malurilor Raului Calmatui prin mentinerea vegetatiei speciilor lemnoase si interzicerea exploatarii depunerilor de nisip si pietrisuri.

Specii de mamifere enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


• evitarea fragmentarii habitatelor prin constructia de drumuri sau alte bariere;

• interzicerea tratamentelor fitosanitare de eradicare a speciei pe terenurile agricole;

• mentinerea pasunatului traditional pentru reducerea suprafetelor cu iarba analta si tufarisuri;

• interzicerea inundarii galeriilor cu ocazia implementarii anumitor proiecte an zona;


116

• interzicerea arderii vegetatiei.




• mentinerea baltilor temporare sau permanente, precum si a cursurilor de apa sezoniere;

• constientizarea populatiei asupra importantei speciilor si eliminarea pericolului uman;

• evitarea activitatilor care distrug sau degradeaza habitatul speciilor.

1149 Cobitis taenia • reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul Calmatui;

• asigurarea bunei functionari a cursurilor de apa si a circulatiei speciilor acvatice;

• interzicerea/limitarea exploatarii depunerilor de nisip si pietris din albia raului;

controlul poluarii apei prin interzicerea ambaierii animalelor sau spalarii unor utilaje an albia raului.

1060 Lycaena dispar • mentinerea vegetatiei naturale an lungul cursurilor de apa, an special a plantelor din genul Rumex( macris);

• limitarea activitatilor agricole pe malul apelor;


• interzicerea arderii vegetatiei

Specii de pasari enumerate an anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE


A133 Burhinus oedicnemus

A031 Ciconia ciconia

A135 Glareola pratincola

• interzicerea transformarii baltilor naturale an bazine piscicole cu exploatare intensiva;


• interzicerea/limitarea exploatarii stufarisului si a vegetatiei adiacente suprafetelor acvatice utilizate


117

A131 Himantopus himantopus

A132 Recurvirostra avosetta

A151 Philomachus pugnax

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate an anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A435 Oenanthe isabellina

A056 Anas clypeata

A160 Numenius arquata

A156 Limosa limosa

A048 Tadorna tadorna

pentru cuibarit de catre pasarile acvatice;

• mentinerea culturilor agricole traditionale an detrimentul culturilor energetice (rapita, salcie energetica, etc);

• mentinerea/antretinerea pajistilor prin pasunat si cosit pentru asigurarea conditiilor optime de hranire/cuibarit a speciilor specifice acestor ecosisteme;

• combaterea braconajului si a utilizarii otravurilor, electrocutarii sau a altor metode ilegale de interventie asupra pasarilor salbatice;

• interzicerea folosirii momelilor, capcanelor: arme, custi, pasari artificiale, plase, spray-uri, orbirea animalelor cu lumina pe timp de noapte si altele;

• educarea populatiei pentru evitarea omorarii pasarilor si culegerii/distrugerii cuiburilor și oualor acestora;

• gestionarea corespunzatoare de catre localnici, conform normelor an vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase;

• limitarea traficului prin sit la drumurile de acces

Masuri specifice ce vor fi incluse an Regulamentul PUG-ului



Legea 49/20011.






acestora;





118



situri comunitare);

� Se va realiza cu prioritate infrastructura care vizeaza alimentarea cu apa,

canalizarea integrala a localitatilor si epurarea apelor uzate care vor avea un impact

pozitiv si asupra integritatii ariei;

� Evitarea planificarii oricaror planuri si proiecte an zonele umede de pe raza siturilor

comunitare;

� Colaborarea cu gestionarul fondului de vanatoare si luarea unor masuri la nivelul

administratiei locale pentru eliminarea fenomenelor de braconaj;

� Mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate

pe parcursul ultimelor decenii), animale apartinand comunitatilor locale (

concesionarea pasunilor trebuie conditionata de interzicerea arderii vegetatiei

uscate);

� Administrarea pasunilor se va realiza conform codului de bune practici agricole;

� Se interzice an zonele protejate utilizarea de fertilizatori pentru sporirea cantitatii de

masa furajera,

� Gestionarea corespunzatoare de catre comunitatile locale, conform normelor an

vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase precum si a tuturor tipurilor de

deseuri,

� Reducerea numarului de caini hoinari ce pot afecta direct populatiile de popandai,

� Mentinerea arborilor razleti de pe terenurile agricole din extravilan;

� Constientizarea comunitatii locale cu privire la protectia pasarilor salbatice.

Măsuri pentru reducerea impactului la construirea de locuinŃe şi

funcŃionalităŃile complementare

• Se vor utiliza drumurile de acces existente;

• Toate lucrările de construcŃie se vor desfăşura în spaŃiul autorizat; se interzice

desfăşurarea unor activităŃi de şantier (inclusiv depozitarea de materiale de

construcŃii) în extravilanul învecinat;


119

• Deşeurile tehnologice nu vor fi depozitate în afara spaŃiului autorizat şi vor fi

eliminate conform normelor în vigoare;

• Se interzice deversarea apelor reziduale în canalul de desecare amplasat în

vecinătatea terenului alocat pentru construcŃii;

• Se interzice uciderea speciilor de animale care frecventează zona (popândăi, reptile,

fluturi sau alte nevertebrate care îşi au rolul lor la integritatea ariei);

• Nu se vor utiliza în gospodăriile amenajate substanŃe care să pună în pericol fauna

sălbatică din zonă;

• Se interzice lăsarea liberă a câinilor de pază locali în extravilanul protejat, pentru a

nu pune în pericol cuiburile păsărilor sălbatice sau viaŃa exemplarelor de popândăi.

Anterior elaborarii documentatiei PUG, a fost aprobat PUZ-ul “PARC EOLIAN”

constituit din 15 centrale eoliene pe o suprafata de 350 ha, in extravilanul comunei

COSTESTI, judetul Buzau:

Amplasamentul pe care se vor amplasa turbinele eoliene se afla pe teritoriul

administrativ al comunei COSTESTI.


120

- 0,04% din suprafata parcului eolian este situata in interiorul sitului Natura 2000 ROSCI

0259 Valea Calmatuiului, iar cealalta parte in afara acestuia.

- 0,04% din suprafata parcului eolian este situata in interiorul sitului Natura 2000

ROSPA0145 – Valea Calmațuiului.

Masurile de reducere a impactului, conform Studiului de evaluare adecvata,

elaborat de SC MEDIU RESEARCH SRL:

Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu

exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 3 (specii de interes

comunitar) si 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile incluse in

lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt

interzise:

> orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor

aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

> perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare

si de migrate;

> deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din

natura;

> deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;

> se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile specifice.

Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deseurilor si se va asigura transports

acestor cat mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru pasarile din zona.

Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:

> uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;

> deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din

natura;

> culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;

> perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si

de migrate;


121

> detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea;

> comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare

vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de

identificat.

> Se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu zgomote de orice natura

> Alte masuri de conservare speciala:

Speciile de pasari prevazute in anexa nr. 5 C sunt acceptate la vanatoare, in afara

perioadelor de reproducere si crestere a puilor si pe parcursul rutei de intoarcere spre

zonele de cuibarit.

Zona propusa amplasarii parcului eolian comuna COSTESTI nu afecteaza

integritatea sitului Natura 2000 Valea Calmatuiului - Cod NATURA 2000 -ROSCI 0259,

ROSPA0145 Valea Calmatui:

> nu reduce semnificativ suprafata habitatelor si numarul speciilor de importanta

comunitara;

> nu conduce semnificativ la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta

comunitara;

> nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar;

> nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

> nu produce modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna, care

definesc structura si/sau func|ia ariei naturale protejate de interes comunitar.

> Masurile care se preconizeaza sa fi luate in perioada de constructie a parcului eolian si

in timpul functionarii acestuia, in conformitate cu normele tehnologice si ale legislatiei de

mediu in vigoare, si in mod special respectarea cu strictete a acestora, ne determina sa

consideram ca factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinatatea acesteia, vor fi

afecta|i negativ intr-o masura destul de mica astfel incat impactul sa nu aiba un caracter

semnificativ. Se poate afirma ca daca impactul asupra avifaunei nu se va manifesta

semnificativ, asfel incat sa afecteze semnificativ biodiversitatea, parcul eolian va

constitui un beneficiu pentru mediu inconjurator, cel social si economic.


122

Anterior elaborarii documentatiei PUG, a fost aprobat PUZ-ul: Construire

locuinte P+1, Padurea Spataru, 12 parcele.

Masuri pentru reducerea impactului generat de proiect asupra biodiversitatii,

conform Studiului de evaluare a impactului asupra mediului, elaborat de SC Eco

Simplex Nova SRL:

Implementarea proiectului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului,

respectiv de protectie a ecosistemului padurii, masuri care sa fie adaptate inca din faza de

proiectare si care vor consta in:

- Pentru fiecare lot in parte se va fixa zona de amplasament a constructiei principale si a

anexelor, functie de prezenta speciilor de arbori caracteristici (stejar si frasin).

- Nu se vor defrisa arbori din specia stejar brumariu (Quercus robur) si frasin pufos

(Fraxinus pallisae); in situatia existentei acestora in perimetrul propus pentru constructie se

va adopta o solutie tehnica ce va permite supravietuirea lor.

- De preferat ca proiectarea constructiilor sa se faca spre limita exterioara a loturilor pentru

a minimiza impactul asupra ecosistemului padurii, produs de constuirea infrastructurii de

acces si cea utilitara.

- Organizarea de santier se va realiza inafara perimetrului impadurit si va ocupa temporar

suprafetele de teren strict necesare, astfel incat prejudiciile aduse mediului natural sa fie

minime.

- Nu se vor efectua lucrari speciale de defrisare pentru a crea alte cai de acces pentru

transportul materialelor si persoanelor.

- Traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un

program de lucru care sa nu creeze disconfort persoanelor din zona cu functiune de locuire.

- Organizarea lucrarilor de executie sa se faca in lunile calendaristice in care speciile

animale nu se afla in perioada de reproducere, sau nu sunt in migratie (in speta pasarile).

Acest grafic sa aibe ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie.

- Se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica, fara a

folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate.

- Pentru fiecare lot vor fi prevazute fonduri necesare refacerii ecologice a suprafetelor de

teren ocupate temporar si redarea acestora folosintei anterioare.


123

- Sistemul de monitorizare in refacerea terenurilor deteriorate trebuie sa includa un control

permanent inca din perioada de executie a fiecarui obiectiv. Receptionarea lucrarilor de

refacere ecologica sa se faca in prezenta unor specialisti in conservarea naturii si timp de 3

ani sa se verifice la inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie, stadiul de refacere al

zonelor afectate. Daca se constata deficiente, beneficiarii vor fi obligati sa intervina cu

lucrari concrete de corectare.

Dupa implementarea proiectului, in faza de exploatare se impun de asemenea o

serie de masuri de protectie dintre care mentionam:

- lucrarile de gestionare a padurii se vor face prin respectarea regimului silvic. Se vor aplica

masurile silvice corespunzatoare pentru a favoriza regenerarea speciilor de arbori

caracteristici padurii, respectiv stejarul si frasinul.

- Nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit, chiar daca

se afla pe suprafata lotului din proprietate.

- Nu se vor delimita proprietatile (loturile) prin mijloace care sa genereze bariere ecologice

artificiale pentru speciile de flora sau fauna (plasa metalica, garduri, etc). Se vor adopta

solutii care sa permita gestionarea unitara a fondului forestier, implicit a covorului care

asigura existenta speciilor arbustive si arboricole.

- Proprietarii loturilor construite, impreuna cu cei ai loturilor retrocedate (total 40 ha) au

obligatia sa asigure paza fondului forestier si un management adecvat al deseurilor.

Prin implementarea proiectului propus se vor realiza schimbari in peisaj prin aparitia

unor componente antropice noi care vin in completarea celor deja existente.

Se apreciaza ca aplicarea unui sistem de monitorizare in refacerea terenurilor si a

masurilor de protectie, vor conduce in timp scurt la asanarea zonei de depunerile

necontrolate de deseuri, de furtul materialului lemnos, de culegerea haotica pentru

comercializare a florilor de primavara, dintre care Tulipa biebersteiniana, Fritillaria montana

si Leucojum aestivum. O atentie deosebita trebuie a fi acordata protectiei speciei Fritillaria

meleagris, care reprezinta o raritate pentru aceasta padure si care prin protectie ar putea

reapare si in alte zone.

Se apreciaza ca in ansamblu prin aplicarea practica a masurilor de protectie,

impactul asupra ecosistemului forestier din zona de sud-est a padurii Spataru va fi redus.


124

Anterior elaborarii documentatiei PUG, a fost aprobat proiectul: SCOATERE

DEFINITIVA DIN FONDUL FORESTIER NATIONAL A SUPRAFETEI DE 144 mp din UP

III Buzau, U.A. 80, Ocolul Silvic Buzau, extravilan, tarlaua 20, parcela 190, lotul 4, sat

Spataru, comuna Costești, județul Buzau

Pentru mentinerea starii de conservare a speciilor din zona se recomanda

respectarea urmatoarelor masuri, propuse de elaboratorii RIM, Ecolog, Arsene Simona si

dr. biolog Zaharia Lacramioara:

In perioada de defrișare:

- Suprafata defrisata sa fie amplasata cat mai aproape de drumul de acces de la

marginea padurii astfel incat scoaterea materialului lemnos sa produca un deranj cat

mai mic la nivelul ecosistemulu forestier din zona;

- Resturile tehnologice lemnoase (crengi, rumegus, etc) nu vor fi depozitate in interiorul

padurii; astuparea unor zone umede cu acestea poate reduce numarul unor vietuitoare

caracteristice;

- Defrisarea se va face numai in limitele prevazute in acord; pentru restul suprafetei de

padure se vor executa numai lucrarile cuprinse in amenajamentul silvic;

- Toate utilajele folosite pentru defrisare si transport vor respecta normativele de emisii;

- Se vor evita, pe cat posibil, zgomotele suplimentare pentru a reduce disconfortul

speciilor de fauna salbatica;

- Personalul va fi instruit cu privire la interzicerea uciderii sau capturarii prin orice

metoda a speciilor de fauna existente(pasari salbatice, reptile, iepuri, batracieni, etc);

- Se va asigura igienizarea zonei afectate cu respectarea modului de gestionare a

deseurilor de orice tip.

In perioada de construcție:

- Santierul de lucru nu va afecta alte zone din interiorul padurii;

- Deseurile nu vor fi depozitate in interiorul ecosistemelor forestiere in scopul nivelarii

unor suprafete;

- Substantele periculoase vor fi gestionate corespunzator astfel incat sa se elimine

poluarile accidentale;

- Sa se dimensioneze consumul de apa la un nivel minim in conditiile in care aceasta

provine din panza freatica;


125

- Nu este permisa realizarea altor amenajari in afara limitelor de defrisare din acordul de

mediu;

- Imprejmuirea cu gard compact se admite doar la limita cu drumul de acces de la

marginea padurii; in rest pentru delimitarea proprietatii se va gasi o solutie care sa

permita circulatia libera a speciilor din fauna zonei;

In perioada de fucnționare:

- Se va evita iluminatul puternic pe timpul noptii pentru micsorarea disconfortului

vietuitoarelor salbatice;

- Nu vor fi aduse specii alohtone si invazive in interiorul padurii;

- Se interzice capturarea sau omorarea speciilor de fauna prin orice mijloace si

metode;

- In actiunea de eliminare a tantarilor se va consulta Directia Sanitar Veterinara pentru

a nu pune in pericol si viata altor vietuitoare;

- Se va asigura o supraveghere permanenta a locuintei pentru a elimina pericolul unor

incendii accidentale;

- Gospodarirea deseurilor si a apelor uzate se va face conform normelor in vigoare.

3.5. Patrimoniul cultural

Pe teritoriul comunei Costesti, pe lista monumentelor istorice din anul 2010 sunt

inscrise urmatoarele monumente si situri:

BZ-I-s-B-02220 – 01 – Asezare sec. XVI-XVIII

02 – Necropola sec. XII-V-a. Chr. Hallstatt

BZ-I-s-B-02219 – 01 – Asezare sec. IV p. Chr. Epoca migratiilor

02 – Asezare mil. III-II Epoca bronzului

03 – Asezare mil. V-IV – Neolitic tarziu

Monumente nu sunt puse in valoare si nu au avut o contributie la dezvoltarea

turismului in zona si la influentarea arhitecturii locale (case cu elemente de arhitectura

traditionala).


126

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Costesti, este apreciata ca fiind

buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.

Conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru

planuri si programe, sunt:

• biodiversitatea;

• populatia;

• sanatatea umana;

• fauna;

• flora;

• solul/utilizarea terenului;

• apa;

• aerul;

• factorii climatici;

• valorile materiale;

• patrimoniul cultural;

• patrimoniul arhitectonic si arheologic;

• peisajul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru PUG-ul analizat au fost identificate

pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat

acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitara a tuturor elementelor pe care le

presupune evaluarea de mediu. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de

mediu actuale pentru PUG comuna Costesti, judetul Buzau sunt prezentate in tabelul de

mai jos .

Aspect de

mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Apa Inexistenta lipsa unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie

tratate in cadrul unei statii de epurare poate conduce la contaminarea apelor de

suprafata si freatice cu poluanti :azot amoniacal, sulfati, detergenti , nitrati, nitriti.

Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;


127

Aer Principalele surse de poluanti atmosferici din zona studiata sunt reprezentate de

incalzirea rezidentiala (aproape exclusiv cu lemne si cu carbuni) , de traficul

rutier din interiorul si din exteriorul localitatilor.

Nivelurile concentratiilor in aerul ambiental al poluantilor principali (NOx,NH3,

SO2, particule, CO) se afla, in general, sub valorile limita legale.

Suprafetele neamenajate ale terenurilor agricole sunt supuse eroziunii eoliene,

constituind surse de praf ale caror rate de emisie pot deveni importante in

conditii de vant moderat sau puternic si in lipsa precipitatiilor.

Sol/utilizarea

terenului

Platformele de deseuri menajere din comuna au fost inchise, conform HG nr.

1274/2005, urmandu-se o procedura simplificata, spatiile de depozitare s-au

ecologizat.

Activitatea de salubrizare se realizeaza prin "Serviciul de Salubrizare" al

localitatii Costesti.

Conform Ordinului 1552/2008, comuna Costesti, judetul Buzau se incadreaza in

lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, astfel planul

urbanistic propune cai de reducere a aportului de poluanti prin :

-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii

Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate

vulnerabile;

-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea

perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu

autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul

de Pedologie si Agrochimie;

Populatia Populatia comunei Costesti este de 4.817 locuitori.

Populatia tanara este mai numeroasa in satul resedinta de comuna si satele

Spataru si Pietrosu. In celelalte sate este predominanta populatia mai in varsta -

cum ar fi satul Grosani si Gomoesti.

Populatia stabila inregistreaza o usoara crestere. Pentru satul Spataru se

observa tendinta de a deveni un ”sat dormitor” al municipiului Buzau. Multi

locuitori ai municipiului si-au construit aici case de vacanta si locuinte

permanente, datorita accesului facil la Drumul National si distantei mici fata de

municipiu.


128

Patrimoniul

cultural,

arhitectonic si

arheologic

Conform Listei Nationale a Monumetelor Istorice aprobata in 2004, pe teritoriul

comunei Costesti se regasesc doua monumete istorice.

Sanatatea

umana

Nu exista studii privind conditii de referinta pentru starea de sanatate a populatiei

din comuna, care sa releve starea de sanatate a locuitorilor.

Peisajul MODUL DE FOLOSINTA AL TERENULUI

CATEGORII DE FOLOSINTA NEAGRICOL

TERITORIUL ADMINISTRA

TIV AL UNITATII DE BAZA

AGRICOL Paduri Ape

Drumuri

Curti, construct

ii Neproductiv

TOTAL

Intravilan - - 2,0250

53,13

00

543,4185 - 598,5735

Noi capacitati energetice

9,9377 - - - - - 9,9377

Extravilan 4889,1473 Din care:

arabil-3472,1473 ha vii-116ha pasune= 1301ha

371 121,3450 53,8700

- 38,1265 5473,4888

Total 4899,0850

371

123,3700

107,0000

543,4185

38,1265

6082,00

% din Total 80,55 6,10 2,03 1,76 9,10 0,46 100,00 Factorii

climatici

Clima este caracterizata zonei de stepa, cu verile foarte calduroase.

Temperaturile sunt direct influentate de evolutia anotimpurilor si de plasarea

bazinului in mijlocul Campiei Baraganului.

Astfel, vara temperatura aerului si a apei, la sectiunile de pe Calmatui sunt

ridicate ajungand la 35-45 grade Celsius in aer si 25-28 grade Celsius in apa.

Iarna, temperaturile sunt influentate de prezenta fenomenelor de ger, viscol

ajungand frecvent sub 0 grade Celsius in aer si usor peste 0 grade in apa.

Predomina crivatul, in perioada sezonului rece, din nord-est si sud-vest, dar si

austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate

iarna.

Viteza medie anuala a vantului este de 3-4 m/s. Se constata ca vanturile de nord

urmate de cele din nord-est si vest au frecventa cea mai mare. Vanturile

neregulate si cu frecvente reduse bat din toate directiile.

Valorile

materiale

Resursele materiale ale zonei constau in productia agricola .


129

Biodiversitatea Planul Urbanistic General al Comunei Costesti, implica introducerea in intravilan

a unor suprafete care fac parte din siturile de importanta comunitara

ROSCI/ROSPA Valea Calmatuiului.

Neadoptarea de masuri de protectie a speciilor si habitatelor pentru care au fost

desemnate cele doua situri ar putea conduce la perturbari ale speciilor

respective, degradarea starii de sanatate a ecosistemelor din interiorul sitului ,

afectarea populatiilor de pasari in perioadele de pasaj si cuibarire.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI

MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE DE MEDIU IN TIMPUL

PREGATIRII PLANULUI

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel

national, comunitar sau international

Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romana a aquis–ului

comunitar, implementarea si controlul implementarii legislatiei specifice. Politica Uniunii

Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune

asupra mediului incepute in 1973.

Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regionala, a fost elaborat in luna

octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care a fost revizuit la jumatatea

anului 2000.

Acest document coreleaza si integreaza urmatoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;

- Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;

- Planul National pentru Transport;

- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;


130

- Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de

considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusa s-a axat pe

urmatoarele domenii importante: imbunatatirea calitatii apei, reducerea emisiilor in aer (in

special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor

municipale in conditii ecologice.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in

1995 si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului

Comunitar, in scopul furnizarii unui instrument cheie pentru stabilirea masurilor in cadrul

procesului de integrare europeana, plan ce necesita integrarea politicilor de mediu in cadrul

celorlalte sectoare (industrie, agricultura, transporturi, amenajarea teritoriului si sanatate).

PNAPM trebuie considerat un instrument de planificare care abordeaza cele mai

importante probleme – identificate conform criteriilor aplicate de tara respectiva –

specificate de conventiile internationale la care Romania este parte. Solutiile trebuie sa se

bazeze pe o impletire de strategii si de capacitati institutionale si investitionale, astfel incat

resursele financiare nationale disponibile sa fie cat mai bine utilizate.

Obiectivele PNAPM pentru Romania

PNAPM trebuie sa se concentreze asupra initiativelor care duc la reducerea emisiilor

poluatoare si poate fi caracterizat astfel :

� Defineste problemele de mediu si de ierarhizare in functie de prioritati;

� Stabileste obiectivele specifice de protectie a mediului care trebuie indeplinite intr-o

perioada limitata de timp;

� Stabileste ierarhizarea de prioritati pentru activitatile din diferite sectoare

economice;

� Stabileste o lista de prioritati pentru investitiile urgente necesare.

In contextul de mai sus, se pot enunta urmatoarele obiective ale PNAPM in

Romania:

� Stabilirea actiunilor prioritare care includ obligatiile si angajamentele Romaniei fata

de problemele de mediu la nivel national si global;


131

� Stabilirea unei liste de actiuni prioritare ce urmeaza a fi incluse in bugetele nationale,

locale si cele ale agentilor economici;

� Prezentarea unei liste de coordonare si ierarhizare in functie de prioritati, care sa

contina proiectele pentru a caror indeplinire donatorii ar putea sa ofere asistenta;

� Informarea donatorilor asupra celor mai urgente probleme, pentru acordarea de

asistenta tehnica si financiara.

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) va

efectua revizuiri cuprinzatoare ale proiectelor din PNAPM, iar ANPM va actualiza anual

lista proiectelor si bugetelor aferente in fiecare an.

Politica de mediu este parte integranta a tuturor strategiilor de dezvoltare economica la

nivel national si regional. Pentru a asigura o dezvoltare durabila eficienta a societatii

romanesti, trebuie sa avem in vedere o abordare integrata a obiectivelor economice,

politice, sociale si de mediu, la nivel national/regional/local.

PNAPM reprezinta un instrument de planificare care abordeaza cele mai importante

probleme, identificate conform unor criterii bine stabilite. Solutiile pentru rezolvarea

problemelor trebuie sa se bazeze pe o impletire de strategii si capacitati institutionale si

investitionale, in asa fel incat resursele financiare nationale disponibile sa fie utilizate cat

mai eficient.

PNAPM este un proces dinamic cu o continua evolutie, datorata dezvoltarii in timp a

factorilor economico-sociali, motiv pentru care acesta necesita o permanenta actualizare si

monitorizare.

Actualizarea PNAPM se face in concordanta cu obiectivele dezvoltarii durabile, masurile

prioritare si actiunile la nivel national rezultate din analiza evolutiei si tendintelor manifestate

in domeniul protectiei mediului.

Revizuirea PNAPM se realizeaza din 3 in 3 ani, pe baza Raportului final privind stadiul

de implementare al proiectelor din PNAPM si a modificarilor aparute in starea mediului la

nivel national.


132

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor 2014-2020 Strategia nationala de gestionare a deseurilor (SNGD) a aparut din necesitatea

identificarii obiectivelor si politicilor de actiune, pe care Romania trebuie sa le urmeze in

domeniul gestionarii deseurilor in vederea atingerii statutului de societate a reciclarii.

Problematica privind impactul negativ asupra mediului si sanatatii umane, ca urmare

a eliminarii deseurilor prin utilizarea unor metode si tehnologii nepotrivite, ramane de

actualitate mai ales in contextul tendintei sustinute de crestere a cantitatilor de deseuri

generate. Devine astfel necesara includerea in prioritatile strategice a unor aspecte la fel de

importante, precum declinul resurselor naturale si oportunitatea utilizarii deseurilor ca

materie prima pentru sustinerea unor activitati economice.

SNGD este promovata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC),

conform atributiilor si responsabilitatilor care ii revin in baza Legii nr. 211/2011 privind

regimul deseurilor, si urmareste sa creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea si

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel national, eficient din

punct de vedere ecologic si economic.

SNGD stabileste politica si obiectivele strategice ale Romaniei in domeniul

gestionarii deseurilor pe termen scurt (anul 2015) si mediu (anul 2020). Pentru

implementarea pe termen scurt a strategiei se elaboreaza Planul national de gestionare a

deseurilor(PNGD), ce contine detalii referitoare la actiunile care trebuie intreprinse pentru

indeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfasurare a acestor actiuni, cuprinzand

tinte, termene si responsabilitati pentru implementare.

Aceasta noua strategie este elaborata luand in considerare progresul inregistrat, noile

concepte internationale, precum si provocarile viitoare carora Romania trebuie sa le

raspunda.

SNGD trebuie sa se alinieze la noile cerinte legislative, la noile evolutii tehnologice

din domeniu si sa imbunatateasca participarea publicului la luarea deciziei de mediu prin

programe de instruire si educare a populatiei in domeniul gestionarii deseurilor.


133

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Elaborarea Planului National de Gestionare a Deseurilor are ca scop crearea

cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a

deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic.

Conform cerintelor legislatiei UE, documentele strategice nationale de gestionare a

deseurilor cuprind doua componente principale, si anume:

- strategia de gestionare a deseurilor – este cadrul care stabileste obiectivele

Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor;

- planul national de gestionare a deseurilor reprezinta planul de implementare a

strategiei – contine detalii referitoare la actiunile ce trebuie intreprinse pentru

indeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfasurare a acestor actiuni,

inclusiv termene si responsabilitati.

Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 (MO

283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001

(MO 411/25.07.2001), Planul National de Gestionare a Deseurilor se aplica pentru toate

tipurile de deseuri solide si lichide, dupa cum urmeaza:

• deseuri municipale (menajere si asimilabile din comert, institutii si servicii),

• namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti,

• deseuri din constructii si demolari,

• deseuri de productie nepericuloase si periculoase.

Planul National de Gestionare a Deseurilor se aproba prin Hotarare de Guvern si se

revizuieste o data la cinci ani.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul

Judetean de Gestionare a Deseurilor

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani in baza prevederilor

Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a

Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului

necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a

deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic.


134

Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea

legislatiei de mediu

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea

formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. In cadrul prezentului

raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea performantelor proiectului de dezvoltare in

raport cu o serie de obiective de protectia mediului. Trebuie mentionat ca un obiectiv

reprezinta un angajament definit mai mult sau mai putin general a ceea ce se doreste a se

obtine. In vederea realizarii unui obiectiv, sunt necesare actiuni concrete, care, in

conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite tinte. Pentru a surprinde si

cuantifica progresele in implementarea actiunilor, in realizarea tintelor si, in final, in

atingerea obiectivelor, se utilizeaza anumiti indicatori. Indicatorii sunt de fapt acele

elemente care permit monitorizarea rezultatelor unui plan. In capitolul de fata sunt

prezentate obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru planul urbanistic analizat.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE,

precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local de

Actiune pentru Mediu al judetului Buzau si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al

Regiunii Sud-Est.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora proiectul

de dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ.

In ceea ce priveste tintele, acestea constituie de fapt prevederile planului privind

reducerea impactului asupra mediului. Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu,

masurile privind reducerea impactului asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind

tintele pentru atingerea obiectivelor de mediu propuse sunt numeroase, s-a optat ca

obiectivele sa fie clasificate in doua categorii:

− Obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national,

comunitar sau international;

− Obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate din

obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului de amenajare.


135

Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind

monitorizarea efectelor implementarii planului.

Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru

fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele

caracteristice, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Factor de mediu Obiective specifice de

mediu

Obiective PUG Tinte Indicatori

APA � Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman 98/83/CE, avand ca principal obiectiv protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

� Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/CEE, cu privire la protejarea mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate;

� Directiva privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse

� Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); � Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; -Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare;

Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate in statiile de epurare vor trebui sa respecte limitele impuse in NTPA 001/2002;

pH, CBO5, CCOCr, materii in suspensie, detergenti sintetici, etc.


136

agricole 91/676/CEE;

AER � Directiva 96/62/CEE, privind evaluarea si managementul calitatii aerului, avand ca scop evaluarea calitatii aerului inconjurator;

� Respectarea prevederilor OUG 114/2008, respectiv alocarea a 26mp spatiu verde/cap de locuitor.

• Mentinerea si intretinerea spatiilor verzi . • Imbunatatirea legaturilor carosabile in localitate – se propune modernizarea circulatiei prin crearea unui profil transversal corespunzator. Aceste profiluri vor avea rigole pentru scurgerea apelor pluviale , spatii verzi si trotuare de circulatie pentru persoane.

In toate etapele de implementare a obiectivelor planului se vor respecta prevederile In toate etapele de implementare a obiectivelor planului se vor respecta prevederile STAS12574/87,

Emisii de poluanti specifici: Nox, NO2, pulberi, CO, etc.

SOL/UTILIZAREA TERENURILOR

Directiva cadru 75/442/CEE, privind deseurile; Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deseurilor;

� Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;

Pe perioada de implementarea a obiectivelor PUG se vor limita suprafetele decopertate; Respectarea prevederilor de gospodarire a apelor si control al eroziunii; Implementarea prevederilor

Indicatori specifici pentru calitatea solului si starea terenurilor.

POPULATIA Cresterea numarului locurilor de numca ; Creearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zonei.

• Dezvoltarea activitatilor economice;

Masuri si initiative pentru crestrea economica a zonei prin stimularea implementarii anumitor proiecte.

Numarul de locuri de munca create; Numarul de unitati economice/comerciale aparute recent in zona.

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor.

� Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deseurilor, precum si reducerea/eliminarea efectelor acestora asupra mediului.

Tipuri de deseuri conform HG 856/2002. Cantitati de deseuri.


137

ZGOMOT SI VIBRATII

Respectarea limitelor admise pentru zgomote si vibratii, STAS 10099-88. Protejarea receptorilor sensibili la vibratii.

� Modernizarea infrastructurii rutiere;

Reducerea zgomotelor si vibratiilor in zonele sensibile

Nivel de zgomot : Limita incintei:< 56 dB Zone de locuit: < 50 dB

BIODIVERSITATEA, FLORA SI FAUNA

Respectarea legislatiei cu privire la ariile protejate

� Extinderea intravilanului se va suprapune peste Situl Natura 2000.

Protejarea florei si faunei din ariile protejate. Minimizarea efectelor asupra biodiversitatii in perioada de implementare a obiectivelor planului.

Modificari ale suprafetelor habitatelor si speciilor.

PATRIMONIU CULTURAL, ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC

Legea 5/2000 – sectiunea a III a – zone protejate; OUG 195 /2005 – mentinerea si protejarea monumentelor istorice

Pe teritoriul

administrav al

comunei Costesti

exista monumente

istorice.

Va fi intituita zona de protectie necesara care sa asigure conservarea integrata a monumentelor istorice;

Conservarea, protecția și valorificarea durabila a patrimoniului cultural

SANATATEA UMANA

Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei

� Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor.

� Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);

� Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; -Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare; � Extinderea zonei

de locuit;

Implementarea prevederilor planului de management social si de mediu;

Numarul de vizite la serviciile medicale; Indicatorii specifici pentru calitatea factorilor de mediu.

PEISAJ Respectarea OUG 195/2005 cu modificarile si completarile

Prezentul PUG contine actiuni care vor fi intreprinse respectand

Minimizarea impactului asupra peisajului

-


138

ulterioare, respectiv mentinerea fondului peisagistic, refacearea peisagistica a zonelor de interes turistic.

regulamentele Generale si Locale de Urbanism, care contin elemente pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor.

VALORI MATERIALE

Utilizarea in mare parte a materialelor locale (lemn, agregate minerale), pentru reducerea costurilor si impactului generat de transport. Protejarea propietatii.

• Extinderea retelei de energie electrica; • Extinderea retelei de telefonie si cablu TV; • Dezvoltarea activitatilor economice; • Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu); • Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a intravilanului; -Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de epurare;

� Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale.

Implementarea obiectivelor planului utilizind pe cat posibil reseursele locale existente.

Tipuri si cantitati de materiale locale utilizate.

FACTORI CLIMATICI

Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele stationare si mobile

Modernizarea infrastructurii rutiere

Implemntarea obiectivelor planului se va realiza folosind masini/utilaje dotate cu motoare cu emisii reduse de poluanti.

Raportarea inventarul anual privind emisiile de poluanti in atmosfera la solicitarea autoritatilor competente conform Ordinului nr. 3299/28.08.2012


139

CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL

IMPLEMENTARII PUG

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie

evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia.

Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea efectelor

generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.

6.1. Metodologia de evaluare utilizata

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004

anexa 1 , pentru cuantificarea nivelului prognozat al efectelor s-au avut in vedere atat

efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice. S-a tinut cont si de durata

prognozata a acestora-pe termen scut, mediu sau lung.

Principiul de baza luat in considerare in determinarea potentialelor efecte asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu

obiectivele de mediu.

Cat priveste evaluarea efectului asupra mediului datorat implementarii obiectivelor

prevazute de prezentul PUG, nu s-a analizat evaluarea efectelor datorate fazelor de

executie.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor

santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate

redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Posibilele efecte negative asupra factorilor de mediu sunt reversibile, se manifesta

pe perioada lucrarilor si pot fi diminuate sau chiar eliminate prin adoptarea unor masuri

corespunzatoare. Posibilele efecte vor fi analizate detaliat in cadrul studiilor de impact pe

fiecare lucrare in parte conform legislatiei de mediu in vigoare.

Se considera ca geosistemele posibil afectate (in special apa, aer, sol, componenta

vie, populatia din zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea


140

lucrarilor de executie. Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza

aparitia unor dezechilibre sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a

activitatilor de santier.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de efect

pozitiv sau negativ , identificata, utilizand urmatoarea scara:

+2 efect pozitiv semnificativ

+1 efect pozitiv nesemnificativ

0 – efect neutru

-1 efect negativ minor

-2 impact negativ semnificativ

6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG

Principalele obiective propuse prin PUG comuna Costesti ce ar putea genera un

potential efect asupra mediului sunt:

• O1 – Extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 164,4807ha.

• O2 – Imbunatatiri ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale;

• O3 - Realizarea unui sistem centralizat de canalizare dotat cu statie de epurare.

• O4 – Punerea in functiune/Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu

apa pentru zonele care vor fi incluse in intravilan;

• O5 - Extinderea retelei de energie electrica;

• O6- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale;

Obiective de referinta

� OR1 Imbunatatirea calitatii aerului;

� OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane;

� OR3 Imbunatatirea calitatii solului;


141

� OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra si

acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii;

� OR5 Imbunatatirea calitatii vietii;

� OR6 Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;

Obiectivul O1 Extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 164,4807ha

Factor de

mediu

Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane

0 Nici un efect

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului -1 Efcet negativ minor datorita

schimbarii tipului de folosinta a

terenului

Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea

conditiilor si functiilor ecosistemelor

terestra si acvatice

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de confort

prin marirea spatiului de locuit

pe cap de locuitor.

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea sistemului de

infrastructura rutiera si utilitati

+1 Efect pozitiv-prin extinderea

intravilanului se extinde si

infrastructura rutiera si

utilitatile

TOTAL +1

Obiectivul O2 – Modernizari ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale

Factor de

mediu



142

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii

aerului

+1 Efect pozitiv datorat

reducerii emisiilor de gaze si

pulberi




realizarii sistemelor de rigole

pentru colectarea apelor

pluviale

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect


conditiilor si functiilor

ecosistemelor terestra si acvatice

impotriva degradarii, fragmentarii

si defrisarii

0 Nici un efect.

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Efect pozitiv datorat

confortului deplasarilor si

posibiltate mai facila de

comunicare

Mediu social si

economic




posibilitatilor de dezvoltare

ale comunei, accesibilitatii

rapide in zona.

TOTAL 4

Obiectivul O3 –Realizarea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate si a unei

statii de epurare ape uzate

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii

aerului

0 Nici un efect


143



+2 Efect pozitiv datorita

realizarii unor conditii de

igiena si confort

corespunzator;desfiintarea

puturilor absorbante ;

interzicerea oricaror

deversari necontrolate de

ape uzate;respectarea

legislatiei in vigoare privind

evacuarea in emisar

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv datorita

desfiintarii puturilor

absorbante ; interzicerea

oricaror deversari

necontrolate de ape uzate,

reziduuri sau depuneri de

deseuri in cursurile de apa si

pe malurile acestora;


conditiilor si functiilor

ecosistemelor terestra si acvatice

impotriva degradarii, fragmentarii

si defrisarii

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita

imbunatatirii confortului si

igienei

Mediu social si

economic




posibilitatilor de dezvoltare

ale comunei,

TOTAL 6

Obiectivul O4- Punerea in functiune/Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu

apa a localitatii:


144

Factor de

mediu





+2 Efect pozitiv datorita

gestionarii

corespunzatoare a

resurselor naturale

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 . Nici un efect



terestra si acvatice impotriva

degradarii, fragmentarii si defrisarii

0 Nici un efect

,implementarea

obiectivului nu presupune

modificarea unor

suprafete impadurite, sau

modificarea compozitiei

speciilor In zona nu au

fost identificate specii si

habitate ale speciilor

incluse in Cartea Rosie

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita

imbunatatirii confortului si

igienei

Mediu social si

economic



0 Nici un efect

TOTAL 4

Obiectivul O5- Extinderea retelei de energie electrica

Factor de

mediu



Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor 0 Nici un efect


145


Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv prin

inlocuirea retelelor de

electricitate care au

tranformatori vechi.





0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect

Mediu social si

economic



0 Nici un efect

TOTAL 1

Obiectivul 6- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului +1 Efect pozitiv,calitatea

aerului in zona se va

imbunatatii



0 Nici un efect

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect





0 Nici un efect


146

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect

Mediu social si

economic



+1 Efect pozitiv, datorita

posibilitatii de dezvoltare

economica si sociala pe

viitor a comunei

TOTAL +2

6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse asupra

obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG Costesti, s-a realizat pe baza

insumarii punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 TOTAL

O1 0 0 -1 0 1 1 1

O2 1 1 0 0 1 1 4

O3 0 2 1 0 2 1 6

O4 0 2 0 0 2 0 4

O5 0 0 1 0 0 0 1

O6 1 0 0 0 0 1 2

TOTAL 2 5 1 0 6 4

Din evaluarea cumulativa reiese un efect pozitiv asupra factorilor de mediu,ceea ce

va asigura respectarea standardelor de mediu. Imaginea de ansamblu a efectului generat

de acest plan este prezentata in figura de mai jos:


147

Evaluarea globala a efectelor generate de implementarea PUG

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului

genereaza un efect preponderent pozitiv.

Implementarea obiectivelor propuse prin PUG va contribui in principal la limitarea

poluarii factorilor de mediu datorita realizarii retelelor de canalizare si a statiei de epurare,

prin implementarea unui management corespunzator al deseurilor.

Extinderea intravilanului nu are impact asupra aerului, apei, solului sau al

biodiversitatii. Nu va fi afectata calitatea acestor factori. Extinderea intravilanului va avea in

schimb efecte benefice pentru mediul socio-economic prin crearea de spatii pentru noi

locuinte.

Realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare are un efect negativ

nesemnificativ in timpul realizarii lucrarilor de constructie asupra aerului din cauza

particulelor de praf ce se pot ridica la saparea santurilor, asupra solului prin modificarea

asezarii acestuia si asupra. Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea si

va ramane doar impactul pozitiv: se va imbunati calitatea apelor si a solului deoarece apele

uzate nu mai ajung direct in mediu. Impactul asupra sanatatii este indirect, dar pozitiv:

apele uzate nu mai ajung in panza freatica. Impactul asupra mediului socio-economic este

pozitiv: se imbunatatesc conditiile de trai ale locuitorilor comunei Costesti.

0 1 2 3 4 5 6 7

imbunatatirea calitatii aerului

imbunatatirea calitatii apelor

imbunatatirea calitatii solului

protejarea ecosistemelor terestre si acvatice

imbunatatirea calitatii vietii

dezvoltarea infrastructurii


148

Impactul extinderii sistemului de alimentare cu apa si gaze naturale, este similar

celui al realizarii sistemului de canalizare si epurare. In perioada lucrarilor pot exista emisii

de praf care pot afecta calitatea aerului, dar acesta nu este rezidual, dispare imediat dupa

finalizarea lucrarilor. Impactul asupra peisajului se manifesta prin aspectul inestetic al zonei

in care se desfasoara lucrarile, dar dupa pozarea conductelor in santurile aferente, acest

aspect va fi inlaturat. Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv prin

imbunatatirea conditiilor de trai ale locuitorilor comunei Costesti.

In zona nu exista habitate protejate care sa fie afectate. Majoritatea

amplasamentelor se desfasoara in interiorul localitatilor unde exista foarte putine specii

salbatice. Efectul asupra acestor specii va fi resimtit numai pe perioada de desfasurare a

lucrarilor de constructie. Dupa finalizarea acestora mediul va reveni la conditiile initiale.

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic si valorile materiale nu vor fi afectate

de realizarea lucrarilor propuse in cadrul PUG-ului.

Nu va exista efect rezidual. Dupa terminarea lucrarilor de constructie mediul va

reveni la starea initiala.

Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Costesti pe termen

mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu

adoptate de legislatie pe factori de mediu.


149

EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE

Factor de mediu Efecte cumulate ale obiectivelor planului Factor de mediu/aspect de mediu cu care interactioneaza

Comentarii privind interactiunile potentiale

POPULATIA Efectul cumulat al implementarii obiectivelor planului va fi unul pozitiv semnificativ, datorita imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung.

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile materiale

Implementarea planului va determina modificari in utilizarea terenului din zona.

APA Calitatea apelor freatice si de adancime, de pe raza comunei este afectata de poluantii proveniti de la apele uzate menajere ,de la fose si de la puturile absorbante. In conditiile implementarii obiectivelor planului se va imbunatati calitatea apei de suprafata si subterane iar efectul va fi unul pozitiv semnificativ datorita realizarii unor conditii de igiena si confort corespunzator; desfiintarea puturilor absorbante; interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate; respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in emisar.

Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana

Implementarea prevederilor privind gospodarirea apelor , inclusiv managementul apelor uzate va determina imbunatatirea semnificativa a calitatii apelor de suprafata si subterane fata de situatia actuala.

AER Efectul cumulativ va fi unul negativ nesemnificativ in timpul perioadei de implementarea (constructie) a obilectivelor. Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea .

Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana, Peisajul, Solul/Utilizarea terenului, Infrastructura rutiera/Transportul, Factorii climatici

Emisiile de poluanti atmosferici, respectiv, calitatea aerului reprezinta elemente importante atat la nivel local, in ceea ce priveste protectia sanatatii umane, a vegetatiei si a ecosistemelor, cat si la nivel global, in ceea ce priveste schimbarile climatice. Emisiile de praf si


150

de alti poluanti, pot influenta calitatea aerului, precum si a solului . Totusi, avand in vedere perioada scurta in care se vor realiza lucrarile, acestea nu vor determina un impact semnificativ asupra calitatii aerului.

SOL/UTILIZAREA TERENURILOR

Principalele forme de efecte sunt asociate modificarii utilizarii terenurilor, poluarii potentiale a apelor (inclusiv transfrontiera) si a solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.

Populatia, Biodiversitatea, flora si fauna, Peisajul, Valorile materiale

Impactul asupra calitatii solului si modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact asupra comunitatilor si a valorilor materiale (afectarea proprietatilor), precum si asupra biodiversitatii (modificari si pierderi de habitate). Masurile de reabilitare a mediului dupa terminarea perioadei de constructie vor determina reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinte.

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Implementarea si respectarea managementului corespunzator al deseurilor va determina un impact cumulat pozitiv asupra calitatii apelor si solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile materiale

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deseurilor, conduce la reducerea/eliminarea efectelor depozitarii necontrolate a acestora asupra mediului.

ZGOMOT SI VIBRATII In perioada de implementare (constructie) efectul cumulat va fi unul negativ nesemnificativ, deoarece se va aduce un aport la nivelurile de zgomot si vibratii din perimetre cu receptori

Sanatatea umana, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic,

Nivelurile de zgomot si de vibratii pot afecta sanatatea umana si/sau starea constructiilor atunci cand se


151

sensibili din vecinatatea zonei industriale. Infrastructura rutiera/Transportul

depasesc anumite limite. Nivelurile de zgomot si de vibratii generate de traficul rutier sunt dependente de starea tehnica a Infrastructurii, care se va imbunatati.

BIODIVERSITATEA, FLORA SI FAUNA

Planul Urbanistic General al Comunei Costesti implica introducerea in intravilan a unor suprafete care fac parte din situl de importanta comunitara ROSCI/ROSPA Valea Calmatuiului. Din analiza posibilelor tipuri de impact pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 rezulta ca implementarea PUG - nu va afecta in mod semnificativ nici o specie sau habitat pentru care au fost instituite siturile comunitare din zona.

Peisajul, Solul/Utilizarea terenului

Modificarea si pierderea de habitate influenteaza peisajul si utilizarea terenului pentru etapele de constructie si de operare. Aplicarea masurilor de renaturare a zonei dupa inchiderea perioadei de implementare va determina refacerea suprafetelor afectate temporar.

PATRIMONIU ULTURAL,

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC

Pe teritoriul comunei Costesti exista monumente istorice si situri arheologice. Va fi intituita zona de protectie necesara care sa asigure conservarea integrata a acestora.

Populatia, Peisajul Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic poate avea influente cu efecte economice asupra comunitatii. De asemenea, acest patrimoniu are semnificatie pentru caracteristicile peisajului din zona si din imprejurimi.

SANATATEA UMANA Impactul cumulat este considerat pozitiv semnificativ, datorita imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung.

Populatia, Apa, Aerul, Zgomotul si vibratiile

Sanatatea umana este influentata de conditiile de viata, de calitatea apei, a aerului, a nivelurilor de zgomot si vibratii.

PEISAJ Prezentul PUG contine actiuni care vor fi intreprinse respectand regulamentele Generale si Locale de Urbanism, care contin elemente pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor, de eceea consideram un efect cumulativ pozitv semnificativ asupra

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Biodiversitatea, flora si fauna,

Peisajul unei zone include si patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic de care dispune aceasta. Biodiversitatea, flora si fauna


152

peisajului. Solul/Utilizarea terenului, Populatia

sunt influentate direct de elementele naturale ale peisajului, acestea fiind componente esentiale ale habitatelor. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie stransa de interdependenta.

VALORI MATERIALE Impactul cumulat privind valorile materiale este apreciat ca pozitiv.

Populatia, Solul/Utilizarea terenului

Impactul asupra valorilor materiale poate genera forme de impact asupra comunitatilor si asupra utilizarii terenului. Implementarea obiectivelor planului se va face utilizind pe cat posibil reseursele locale existente.

FACTORI CLIMATICI Impactul cumulat asupra climei este determinat de emisiile de gaze cu efect de sera generate de surse de ardere stationare si mobile care, dupa terminarea perioadei de implementare vor disparea. Impactul este apreciat negativ nesemnificativ.

Aerul, Infrastructura rutiera/Transportul

Factorii care influenteaza clima interactioneaza cu aerul si cu transportul datorita emisiilor asociate surselor stationare de ardere de la cosurile de evacuarea si transportului intensificat in perioada de implementare a obiectivelor.

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna COSTESTI, JUD. BUZAU

153

CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Nu este cazul.

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE

A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG comuna Costesti, rezulta un efect

pozitiv asupra factorilor de mediu ceea ce inseamna respectarea tintelor propuse in

politicile de mediu adoptate de legislatie pe factori de mediu, este necesar sa se

stabileasca masuri pentru intarirea efectelor pozitive si prevenirea efectelor adverse asupra

factorilor de mediu: aer, apa, sol.

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa

cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii destinatiei

terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporare si

permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii de

gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu regim

sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii

urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare

de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei

iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor.

De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economica

sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege.

In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG comuna Costesti se

recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.


154

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta

calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii

, extinderea retelei de alimentare apa potabila, realizarea retelei de canalizare si a statiei

de epurare, realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale. Ca masuri de protejare a

calitatii aerului se prevad:

• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi

obiective se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare a emisiilor de

pulberi, zgomot sau vibratii; materialele de constructii pulverulente se vor manipula

in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de

curentii atmosferici; se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale

de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.

• Platformele si containerele de depozitare temporara a deseurilor trebuie mentinute in

stare buna, in conditii de curatenie si ordine;

• Trebuie respectat programul prevazut in contractul cu operatorul de salubritate, de

ridicare a deseurilor menajere si a celor valorificabile;

• In timpul iernii vor fi luate masuri speciale pentru a mentine drumurile de acces la

containere.

Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute

de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de

poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei

Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor

fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.

Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii

surselor de apa :

• instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila, conform

Legii apelor cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a


155

apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale privind caracterul

si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica;

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de

apa ;

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de

deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea

materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu

respectarea legislatiei in vigoare;

• exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare in momentul punerii in

functiune;

• monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate

evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de

NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a

apelor uzate orasenesti si industriale la evacuarea in receptori naturali;

• se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de

canalizare;

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile

necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuarii lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale

ale profilului de sol ca urmare a sapaturilor si excavatiilor, insa proiectele ulterioare de

implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru

protectia solului si subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:

- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea

conditionarilor pentru drumurile noi de acces,

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;


156

- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu

mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol;

- se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin vidanjarea lor

periodica, acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor gospodariilor la

sistemul centralizat de canalizare;

- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de

santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice

habitatelor acolo unde va fi cazul;

- constructorul are obligatia sa mentina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii,

tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. O parte a acestor

deseuri, respectiv cele provenite din excavatii, vor fi reciclate in umpluturi si nivelari ca

material inert, tinand cont de calitatea solului;

8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii

Masuri avand caracter general:



Legea 49/20011.






acestora;






situri comunitare);


157

� Se vor realiza infrastructurile care vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea integrala

a localitatilor si epurarea apelor uzate;

Set minim de masuri pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar

pentru care au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului:

Caracterizarea sitului


Tipuri de habitate (anexa 1 Directiva 92/43)


• interzicerea supra pasunatului si mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate pe parcursul ultimelor decenii);

• evitarea tarlirii, care determina anlocuirea comunitatilor de pajisti cu alte tipuri de comunitati vegetale;

• interzicerea arderii miristilor;

• limitarea suprafetelor introduse an intravilanul localitatilor;

• renuntarea la tratamentele pentru ambunatatirea continutului furajer al pajistilor;

• monitorizarea impactului asupra vegetatiei an perioada de implementare a unor proiecte si ulterior an perioada de desfasurare a activitatilor din aria protejata;


• interzicerea accesului motorizat an arie, an afara cailor de acces;

• adoptarea unor solutii conforme cu obiectivele de conservare pentru refacerea terenurilor degradate care prezinta grade de eroziune avansate, care prin fenomenele prin care se manifesta, alunecari de teren, producerea de viituri torentiale pe albiile paraielor din zona, pot pune an pericol viata populatiei din zona;

• interzicerea /limitarea folosirii erbicidelor, sau a altor tratamente chimice pe pajisti si terenurile arabile din vecinatatea habitatului

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

• mentinerea nivelului natural de apa prin interzicerea drenajelor prin canale de desecare si interzicerea andiguirilor care pot duce la cresterea nivelului apei;

• reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul


158

Ranunculion fluitantis si Callitricho -Batrachion

Calmatui;

• prevenirea eroziunii malurilor Raului Calmatui prin mentinerea vegetatiei speciilor lemnoase si interzicerea exploatarii depunerilor de nisip si pietrisuri.

Specii de mamifere enumerate an anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


• evitarea fragmentarii habitatelor prin constructia de drumuri sau alte bariere;

• interzicerea tratamentelor fitosanitare de eradicare a speciei pe terenurile agricole;

• mentinerea pasunatului traditional pentru reducerea suprafetelor cu iarba analta si tufarisuri;

• interzicerea inundarii galeriilor cu ocazia implementarii anumitor proiecte an zona;

• interzicerea arderii vegetatiei.




• mentinerea baltilor temporare sau permanente, precum si a cursurilor de apa sezoniere;

• constientizarea populatiei asupra importantei speciilor si eliminarea pericolului uman;

• evitarea activitatilor care distrug sau degradeaza habitatul speciilor.

1149 Cobitis taenia • reglementarea si controlul evacuarii apelor uzate an Raul Calmatui;

• asigurarea bunei functionari a cursurilor de apa si a circulatiei speciilor acvatice;

• interzicerea/limitarea exploatarii depunerilor de nisip si pietris din albia raului;

controlul poluarii apei prin interzicerea ambaierii animalelor sau spalarii unor utilaje an albia raului.

1060 Lycaena dispar • mentinerea vegetatiei naturale an lungul cursurilor de apa, an special a plantelor din genul Rumex( macris);

• limitarea activitatilor agricole pe malul apelor;

• interzicerea/ limitarea interventiilor asupra habitatelor umede,


159

desecare, drenare;

• interzicerea arderii vegetatiei

Specii de pasari enumerate an anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE


A133 Burhinus oedicnemus

A031 Ciconia ciconia

A135 Glareola pratincola

A131 Himantopus himantopus

A132 Recurvirostra avosetta

A151 Philomachus pugnax

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate an anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A435 Oenanthe isabellina

A056 Anas clypeata

A160 Numenius arquata

A156 Limosa limosa

A048 Tadorna tadorna

• interzicerea transformarii baltilor naturale an bazine piscicole cu exploatare intensiva;


• interzicerea/limitarea exploatarii stufarisului si a vegetatiei adiacente suprafetelor acvatice utilizate pentru cuibarit de catre pasarile acvatice;

• mentinerea culturilor agricole traditionale an detrimentul culturilor energetice (rapita, salcie energetica, etc);

• mentinerea/antretinerea pajistilor prin pasunat si cosit pentru asigurarea conditiilor optime de hranire/cuibarit a speciilor specifice acestor ecosisteme;

• combaterea braconajului si a utilizarii otravurilor, electrocutarii sau a altor metode ilegale de interventie asupra pasarilor salbatice;

• interzicerea folosirii momelilor, capcanelor: arme, custi, pasari artificiale, plase, spray-uri, orbirea animalelor cu lumina pe timp de noapte si altele;

• educarea populatiei pentru evitarea omorarii pasarilor si culegerii/distrugerii cuiburilor și oualor acestora;

• gestionarea corespunzatoare de catre localnici, conform normelor an vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase;

• limitarea traficului prin sit la drumurile de acces


160

Masuri specifice ce vor fi incluse an Regulamentul PUG-ului



Legea 49/20011.






acestora;






situri comunitare);

� Se va realiza cu prioritate infrastructura care vizeaza alimentarea cu apa,

canalizarea integrala a localitatilor si epurarea apelor uzate care vor avea un impact

pozitiv si asupra integritatii ariei;

� Evitarea planificarii oricaror planuri si proiecte an zonele umede de pe raza siturilor

comunitare;

� Colaborarea cu gestionarul fondului de vanatoare si luarea unor masuri la nivelul

administratiei locale pentru eliminarea fenomenelor de braconaj;

� Mentinerea unui pasunat traditional (cu speciile, efectivele si an perioadele utilizate

pe parcursul ultimelor decenii), animale apartinand comunitatilor locale (

concesionarea pasunilor trebuie conditionata de interzicerea arderii vegetatiei

uscate);

� Administrarea pasunilor se va realiza conform codului de bune practici agricole;


161

� Se interzice an zonele protejate utilizarea de fertilizatori pentru sporirea cantitatii de

masa furajera,

� Gestionarea corespunzatoare de catre comunitatile locale, conform normelor an

vigoare, a substantelor si deseurilor periculoase precum si a tuturor tipurilor de

deseuri,

� Reducerea numarului de caini hoinari ce pot afecta direct populatiile de popandai,

� Mentinerea arborilor razleti de pe terenurile agricole din extravilan;

� Constientizarea comunitatii locale cu privire la protectia pasarilor salbatice.

8.5. Patrimoniul cultural

Masuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza

in:

- interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai dupa aprobarea Directiei

Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se

compromite valoarea istorica si arhitecturala;

- elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel

putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidenta valoarea acestora;

- constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea

pastrarii nealterate a starii fizice a monumentelor.

Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de

specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu organele

specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale (Legea 41 / 1995).

Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de monumente,

astfel:

- intravilan pe o raza de 200,00 m;

- extravilan pe o raza de 500 m.

In conformitate cu prevederile Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor

istorice, cu modificarile si completarile ulterioare, protejarea, administrarea, evidenta si


162

clasarea, cat si interventia asupra monumentul istoric, intra in atributiile administratiilor

locale.

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA

SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Alternativa „zero” este luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile

ce pot fi introduse in intravilan;

- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;

- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;

- pastrarea aspectului zonei fara o sistematizare urbanistica adecvata;

-lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, mentinerea valorilor de trafic,

cresterea timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia

motoarelor;

-lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.

In tabelul de mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului

corespunzatoare alternativei „zero”sau „nici o actiune”cu cele ale implementarii obiectivelor

PUG-ului .

Optiuni Factor/aspect

de mediu Alternativa zero Implementarea proiectului

Comentarii

Calitatea apei Conditiile actuale persista pe

termen lung.

Impact pozitiv semnificativ pe

termen lung ca urmare a

planurilor de gospodarire a

apelor.

PUG-ul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero,

prin lucrarile de echipare tehnico-

edilitara .

Calitatea

aerului

Conditiile actuale persista pe

termen lung.

Impact pozitiv asupra calitatii

aerului generat de

amenajarea spatiilor verzi,

modernizari ale retelelor

PUG-ul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero.


163

stradale,

Sol/utilizarea

terenului

Mentinerea pe termen lung a

conditiilor actuale de utilizare

agricola a solului.

Impact negativ nesemnificativ

datorita schimbarii tipului de

folosinta a terenului introdus

in intravilan.

Implementarea obiectivelor PUG

conduce la schimbarea tipului de

folosinta a terenului ,dar tinand

cont ca, extinderea intravilanului si

constructia de noi locuinte va

conduce la marirea spatiului de

locuit pe cap de locuitor,la marirea

suprafatei de spatiului verde pe

cap de locuitor, acestea conduc

implicit la cresterea gradului de

confort a populatiei, astfel ca

implementarea acestui obiectiv

este considerata o necesitate .

Proiectul ofera beneficii pe termen

lung comparativ cu alternativa

zero si prin aplicarea unui sistem

eficient in gestionarea deseurilor.

Aspecte

social-

economice

In prezent se resimte un

impact negativ asupra

locurilor de munca si a

investitiilor.

Proiectul propune investitii

locale semnificative, crearea

de locuri de munca,

determinand imbunatatirea

conditiilor social economice

pe termen lung.

Implementarea obiectivelor PUG

va aduce avantaje social

economice semnificative pe

termen lung.

Proiectul ofera beneficii pe termen

lung comparativ cu varianta

“zero”.

Infrastructura

rutiera

Situatia actuala se va mentine

pe termen lung cu o

infrastructura

necorespunzatoare din punct

de vedere tehnic si a

aspectelor de mediu.

Implementarea obiectivelor

PUG prevede:

Modernizarea si extinderea

infrastructurii rutiere;

Asfaltarea sau pietruirea

drumurilor din localitate.

Imbunatatirea infrastructurii rutiere

va creste siguranta circulatiei in

zona si va diminua poluarea

atmosferica existenta.

PUG-ul ofera beneficii pe termen

mediu si lung comparativ cu

varianta “zero”.

Zgomot si

vibratii

Sursele principale care

influenteaza ambianta

acustica in diferite sectoare

ale ariei analizate sunt:

-traficul rutier corespunzator

Peste intensitatea nivelului de

zgomot existent se va

suprapune intensitatea

nivelului de zgomot generat

de extinderea intravilanului.

In PUG sunt prevazute masuri

tehnice si de management pentru

a nu se depasi nivelul admis

conform legislatiei in vigoare.


164

zonei;

-activitati specifice asezarilor

umane din zona.

Datorita masurilor prevazute

prin plan,impactul generat de

zgomotul aferent activitatilor

propuse va fi mentinut sub

limitele legale.

Sol/Utilizarea

terenului

Conditiile de interventie

asupra terenurilor se vor

mentine pe termen lung iar

zona va continua sa se

dezvolte fara o sistematizare

Urbanistica.

Se valorifica oportunitatile

privind valorificarea urbana a

unui teren disponibil in

intravilan.

Se va schimba aspectul zonei

prin sistematizare urbanistica

ce da un aspect placut

peisajului.

Se vor asigura masurile

necesare pentru protejarea

ariilor naturale.

Prin implementarea proiectului

intreaga zona se va dezvolta

conform destinatiei din PUG.

Planul ofera beneficii pe termen


“zero”.

Biodiversitate Mentinerea situatiei actuale. Planul Urbanistic General al

Comunei Costesti implica

introducerea in intravilan a

unor suprafete care fac parte

din siturile Natura 2000.

Din analiza posibilelor tipuri de

impact pe care le poate induce

planul asupra obiectivelor de

conservare pentru care a fost

desemnate siturile Natura 2000

rezulta ca implementarea PUG -

Costesti nu va afecta in mod

semnificativ nici o specie sau

habitat pentru care au fost

instituite siturile comunitare din

zona.

Peisaj In situatia actuala exista zone

in care peisajul nu este in

concordanta cu incadrarea in

teritoriul administrativ al

localitatii.

Aceste conditii vor persista

pe termen lung iar

constructiile din incinta vor

continua sa se deterioreze,

conducand la o imagine

Sistematizarea urbana preva-

zuta in PUG va da zonei

aspectul corespunzator, cu o

infrastructura tehnico-edilitara

corespunzatoare.

Implementarea proiectului va

avea un impact pozitiv asupra

peisajului.



“zero”.


165

necorespunzatore.

Sanatatea

populatiei

In urma analizarii situatiei

existente se impune:

Necesitatea realizarii

sistemelor centralizate de

alimentare cu apa si

canalizare ape uzate;

Infrastructura rutiera

necorespunzatoare calitativ.

PUG-ul prevede:

Punerea in

funstiune/extinderea

sistemelor de alimentare cu

apa.

Realizarea sistemului

centralizat de canalizare ape

uzate, dotat cu statie de

epuare.

Modernizarea si extinderea

infrastructurii rutiere;

Asfaltarea sau pietruirea

drumurilor din localitate.

Implementarea planului va avea

un impact pozitiv asupra sanatatii

populatiei.


lung comparativ cu varianta “zero”

Varianta implementarii PUG conduce la urmatoarele avantaje:

-cresterea economica locala si regionala;

-se vor crea noi locuri de munca;

-furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea competitivitatii

regiunii;

-contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea

conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;

-modernizarea, reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa;

- modernizarea, reabilitarea si extinderea sistemului de colectare, tratare si evacuare a

apelor uzate si a celor pluviale;

-reglementarea interventiilor asupra imobilelor din centrul istoric;

-implementarea masurilor referitoare la gestionarea deseurilor;

-crearea si asigurarea unor spatii de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol

important in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice,

tehnologice, sociale si ecologice;


166

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG comuna Costesti, judetul Buzau, nu au

fost intampinate dificultati.

CAPITOLUL 11

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG-ULUI

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor

art. 27, din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului,

respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevazute sau neprevazute.

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci si cele indirecte, sinergice si

cumulative.

Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificata si utila

daca se are in vedere cuantificarea efectelor globale ale implementarii obiectivelor PUG.

Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa permita atat obtinerea si

inregistrarea informatiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale

implementarii, cat si identificarea eventualelor efecte adverse neprevazute (de ex. actiuni

de remediere ce pot fi intreprinse).

Programul de monitorizare a implementarii obiectivelor PUG are ca scop:

-urmarirea implementarii, a modului in care obiectivele specifice ale PUG sunt indeplinite;

-validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca, corespunde probabilitatea si

marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport ;

-de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efectelor

adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in prezentul raport de mediu;

-identifica daca sunt necesare modificari ale planului in vederea reducerii efectelor asupra

mediului sau a optimizarii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Programul de monitorizare a implementarii obiectivelor PUG trebuie sa urmareasca:


167

-Planul de monitorizare privind implementarea obiectivelor PUG;

-Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea obictivelor

PUG.

Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare

a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului.

Pentru a monitoriza masura in care efectele pe care le are implementarea

obiectivelor PUG asupra mediului, am propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de

mediu relevant.

Avand in vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului

Raport de Mediu, tinand cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru

PUG si de rezultatele evaluarii potentialelor efecte asupra mediului datorate

implementarii acestuia, recomanda urmatoarele masuri de monitorizare:

Obiectivul relevant

pentru mediu

Indicator Frecventa Responsabilitate

1. Monitorizarea implementarii obiectivelor PUG

Crearea si asigurarea

unor spatii de buna

calitate,orientate spre

utilizator, care joaca un

rol important in conditiile

de trai ale populatiei ca

suma a tuturor spectelor

economice, tehnologice,

sociale si ecologice:

-Respectarea POT, CUT;

-Respectarea

aliniamentului;

-Respectarea regimului

de inaltime;

-Amenajarea de spatii

verzi;

-Modul de utilizare

a suprafetelor de teren,

(ha, %);

-Numar de cazuri de

POT si CUT

schimbat fata de

prevederile PUZ (nr.);

-Numar de derogari

de la regulament

pentru schimbari in

functiuni (Nr);

-Distante, inaltimi (m);

Anual; Autoritatea administratiei

publice locale.

Imbunatatirea - Realizarea alimentarii Anual; Autoritatea administratiei


168

infrastructurii tehnice:

Realizarea sistemeor

centralizate de

alimentare cu apa si de

canalizare ape uzate;

-Racordarea

constructiilor la reteua

publica de distributie a

apei potabile;

-Racordarea

constructiilor

la reteua de

canalizare ape menajere;

-Asigurarea scurgerii

apelor pluviale la

reteaua colectoare a

acestora;

-Imbunatatirea

infrastructurii de drumuri

cu apa si evacuarii

apelor uzate la toti

consumatorii din zona

(instalatii si grad de

acoperire sau numar

consumatori)

-Numar de drumuri nou

construite sau

modernizate

(numar sau Km),

accesul la proprietati

publice locale.

II. Monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementarii obiectivelor PUG

APA/ Asigurarea calitatii

apelor uzate evacuate

in sistemul de

canalizare si in emisar.

Indicatori de

calitate specifici

apelor uzate

evacuate in

sistemul de canalizare

conform HG

188/2002 cu

completarile si

modificarile ulterioare

prin HG 352/2005

(NTPA 002/2002,

NTPA 001/2002).

-Monitorizarea se va realiza prin Sistemul National de

Supraveghere a calitatii Apelor ABA Buzau Ialomita -

Administratorul retelei de evacuare centralizata din

zona.

Emisiile in apa trebuie monitorizate la nivel de

operator conform cerintelor din autorizatia de mediu si

raportate ABA Buzau Ialomita.

APA/

Asigurarea calitatii apei

potabile

Indicatori de calitate

conform Legii nr.

458/2002

modificata si

completata cu

DSP Buzau


169

Legea 311/2004

AER/Mentinerea calitatii

aerului inconjurator sub

valorile limita prevazute

de normele in vigoare.

Programul de

monitorizare a calitatii

factorului de mediu AER

va include urmatoarele

actiuni:

-Monitorizarea calitatii

aerului in zona locuita

potential afectata de

investitia analizata/

concentratii de poluanti in

aerul ambiental in zonele

populate.

-Indicatori de calitate

privind niveluri de

emisii conform

Ordinului 462/1993,

-Verificarea

implementarii

masurilor de protectie

a factorului de mediu

aer.

Inventarul emisiilor in cadrul Sistemului National de

evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului.

-Emisiile in aer si nivelul trebuie monitorizate la nivel

de operator conform cerintelor din autorizatia

de mediu.

ZGOMOT/

Reducerea impactului

produs de zgomot

si vibratii asupra

receptorilor sensibili

Monitorizarea nivelului

de zgomot in

zona cu receptori

sensibili

Indicatori privind

nivelul de

zgomot stabiliti prin

STAS 10009-88 si

Ordinul MS 119/2014

Verificarea

implementarii masurilor

de protectie

impotriva zgomotului

Nivelul de zgomot trebuie monitorizat la nivel de

operator conform cerintelor din autorizatia de mediu.

SANATATE /

Ameliorarea starii de

sanatate a populatiei prin

implementarea de masuri

care sa vizeze asigurarea

dotarilor edilitare si

prevenirea poluarii

datorita noxelor, inclusiv

a poluarii fonice

Indicatori de calitate

prevazuti in Ord. MS

119/2014.


pentru emisii si imisii

aer prevazuti

in Ord. 462/1993,


privind nivelul de

zgomot sabiliti prin

STAS 10009-88

Structuri teritoriale ale Institutului National de tatistica,

Ministerul Sanatatii Publice, Garda Nationala de

Mediu, ABA Buzau Ialomita.


170


privind apa potabila

stabiliti prin Legea

458/2002 modificata si

completata cu legea

311/2004


privind starea apelor

de suprafata stabiliti

prin Ord. 161/2003.

CAPITOLUL 12 REZUMAT NETEHNIC

INFORMATII GENERALE

Denumire proiect: Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Costesti, judetul

Buzau;

Beneficiarul proiectului: Consiliul Local al Comunei Costesti, judetul Buzau.

Autorul atestat al raportului: Arsene Simona – Stanica, inregistrata in Registrul

National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163.

Proiectant general PUG: S.C. PROIECT BUZAU S.A.

Situatia existenta. Localizare geografica si administrativa.



Comuna Costesti cu suprafata de 6082 ha, este amplasata in vecinatatea municipiul


- la nord – municipiul Buzau si comuna Tintesti;

- la est – comuna Gheraseni;

- la vest – comuna Stalpu;

- la sud – comuna Movila Banului;


171

Resedinta de comuna este localitatea Costesti ce se afla de o parte si de alta a DN

2 Buzau - Urziceni, intr-o zona de ses, delimitat la nord de albia paraului Calmatui. Satul

are o forma complexa, cu doua nuclee legate intre ele.









o forma compacta.

Localitatea Grosani amplasata la DJ 203G este situata la nord de intravilanul

satului Pietrosu, formand un singur corp cu acesta.



Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati, care

reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

DOMENII DISFUNCTIONALITATI

CIRCULATIE - Lipsa trotuarelor, rigolelor, santurilor;

- Drumuri in stare proasta care necesita rebilitare;

- Imbracaminti rutiere degradate;

- Strazi si drumuri de interes local in stare proasta;

FOND

CONSTRUIT SI

UTILIZAREA

TERENURILOR

- Necesitatea reconstituirii intravilanului existent, prin introducerea unor

suprafete pretabile pentru constructii si scoaterea suprafetelor improprii

construirii;

- Necesitatea introducerii in intravilanul proupus, conform legislatiei in

vigoare, a suprafetelor de teren pe care au fost aprobate PUZ-uri;

- structura de rezistenta semidurabila cu sisteme traditionale de construire:

paianta, lemn, plansee lemn, finisaje de calitate indoielnica, pentru cladirile

mai vechi de 50 de ani;


172

- In unele cazuri nu sunt respectate distantele minime obligatorii fata de

limitele laterale si posterioare ale parcelei conform Codului Civil ;


- Solicitarea de terenuri pentru construirea de locuinte a creat urmatoarele

probleme:

- Extinderea localitatilor Spataru si Costesti pe terenuri improprii acestui

scop, terenuri unde nivelul panzei freatice este ridicat, salinitatea mare si

exista pericol de inundatii si baltire;

- In aceste zone sunt executate lucrari specifice de imbunatatiri funciare

(canale de desecare, foraje verticale, antene de irigatii), prost intretinute si

care trebuiesc protejate prin interdictii de construire reglementate si de

PUZ-urile aprobate.

ECHIAPAREA

EDILITARA

- Necesitatea punerii in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu

apa (unul pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);

- Necesitatea extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de

marire a intravilanului;

- Necesitatea executarii sistemului de canalizare ape uzate, dodat cu statie

de epurare;

- Necesitatea executarii sistemului de alimentare cu gaze naturale;

- Necesitatea realizarii unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a



- Necesitatea extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a

retelelor de telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;

SPATII

PLANTATE,

AGREMENT,

SPORT

- Absenta unor zone de picnic amenajate corespunzator, spatii de joaca;

- Necesitatea amenajarii unei suprafete de 84946 mp spatiu verde, pentru

asigurarea celor 26 mp spatiu verde /locuitor, conform legislatiei in vigoare.

PROBLEME

DE MEDIU

- Deversarea necontrolata a apelor uzate menajere

- Absenta unui sistem de scurgere controlata a apelor pluviale

ZONE

PROTEJATE,

ZONE DE

- situri/monumentele istorice din localitate nu au instituite perimetre de

protectie.

- necesitatea efectuarii de lucrari pentru scaderea nivelului apelor


173

PROTECTIE subterane si prevenirea efectelor provocate de inundatii;

- Necesitatea respectaii masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata

pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care

au fost desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;-

Necesitatea respectarii masurilor de protectie propuse pentru speciile

protejate in cadrul ariei de interes judetean Padurea Spataru.

OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE PROPUSE DE ADMINISTRATIA LOCALA,

SUNT:

DOMENII OBIECTIVE PROPUSE

CIRCULATIE - Executarea lucrarilor de reabilitare ale traseului drumului national DN 2,

modernizarea drumului judetean DJ 203G si ale drumurilor comunale

DC 37 si DC 156.

- Modernizarea drumurilor, asfaltarea, repararea rigolelor si trotuarelor.

-Trasare si construire de noi strazi in zonele de extindere. Traseul DN 2B

se intersecteaza in zona de nord, limitrofa a intravilanului satului Spataru

cu DN 2 (E 85) si pentru fluidizarea circulației, in aceasta intersectie exista

propunerea de realizare a unui sens giratoriu.

- Reabilitarea statiilor de calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de

asteptare si imbarcare/debarcare in comuna.

- Imbunatatirea mijloacelor de transport in comun prin marirea numarului

de curse intre Buzau si comuna Costesti.

FOND

CONSTRUIT SI

UTILIZAREA

TERENURILOR

- Intravilanul existent s-a marit de la 434,0929ha la 598,5735ha prin

propunerile din prezenta documentatie.

- Extinderea propusa pentru intravilanul existent este de 164,4807ha.

- S-a reconsiderat intravilanul localitatilor, care include atat suprafetele de

teren ocupate de constructii, cat si suprafete care pot fi construite. Pentru

satele Spataru si Costesti s-au elaborat si avizat PUZ-uri, ale caror

reglementari si propuneri au fost peluate garfic in planurile cu Situatia

existenta si disfunctionalitati. Terenurile pe care s-au intocmit PUZ-uri, au

fost concesionate de primarie, pentru constructii de locuinte si functiuni

complementare si introduse conform legislatiei in vigoare in intravilanul

satelor Costesti si Spataru, odata cu avizarea PUZ-urilor.


174

- In satul Budisteni s-a introdus in intravilan o suprafata de 25,5754 ha de

teren pentru organizarea unei unitati agro-zootehnice.

- Pe raza satului Pietrosu s-a intocmit si avizat un PUZ pentru realizarea

unui parc fotovoltaic trup in suprafata de 9,9377ha.

ECHIAPAREA

EDILITARA

- Punerea in functiune a celor doua sisteme de alimentare cu apa (unul

pentru satul Spataru, unul pentru satele Costesti si Pietrosu);

- Extinderii sistemelor de alimentare cu apa in zonele de marire a

intravilanului;

- Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de

epurare;

- Realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;

- Realizarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a



- Extinderii retelei de alimentare cu energie electrica si a retelelor de

telefonizare, in zonele de marire a intravilanului;

SPATII

PLANTATE,

AGREMENT,

SPORT

- se propune amenajarea unei zone destinate activitatilor de picnic, in zona

padurii Spataru, precum si amenajarea unei zone tip Aventura Parc;

- Se propune o crestere a suprafetei de spatii verzi amenajate de 53

590mp spatii verzi si 3 000mp cimitir:

- In satul Costesti se va amenaja o baza sportiva in suprafata de

16800 mp si un teren de sport la scoala de 1270mp


- In satul Spataru se vor realiza zonde de spatii verzi in zonele

extinse prin PUZ-uri astfel: complex sportiv S = 19 500mp, scuaruri S = 1

860 mp, parc S = 7 030mp


Toate spatiile verzi vor fi dotate cu mobilier urban si se vor amenaja, unde

este posibil, spatii de joaca pentru copii.

PROBLEME

DE MEDIU

Realizarea unui sistem de canalizare ape uzate, dodat cu statie de

epurare;

- Executarea de santuri (rigole), acolo unde nu existã, sau curatarea si

reprofilarea celor existente si intretinerea lor pe tot timpul anului, pentru


175

evacuarea apelor pluviale de pe carosabil.

- Atat in zonele de extindere a intravilanului, cat si in zonele neconstruite,

au fost prevazute artere colectoare a cite 6,00 m -7,00m latime, precum si

santuri pentru preluarea apelor pluviale precum si trotuare pentru circulatia

pietonala.

ZONE

PROTEJATE,

ZONE DE

PROTECTIE

- Instituirea zonelor de protectie pentru siturile/monumentele istorice din

localitate.

- Realizarea de lucrari pentru scaderea nivelului apelor subterane si

prevenirea efectelor provocate de inundatii;

- Respectarea masurilor propuse in studiul de Evaluare adecvata pentru

conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care au fost

desemnate siturile ROSI0259 si ROSPA0145 Valea Calmatuiului;

- Respectarii masurilor de protectie a speciilor protejate in cadrul ariei de

interes judetean Padurea Spataru, propuse.

Evaluarea globala a efectelor generate de implementarea PUG

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului

genereaza un efect preponderent pozitiv.

Implementarea obiectivelor propuse prin PUG va contribui in principal la limitarea

poluarii factorilor de mediu datorita realizarii sistemelor de canalizare si a statiilor de

epurare, prin implementarea unui management corespunzator al deseurilor.

Extinderea intravilanului nu are impact asupra aerului, apei, solului sau al

biodiversitatii. Nu va fi afectata calitatea acestor factori. Extinderea intravilanului va avea in

schimb efecte benefice pentru mediul socio-economic prin crearea de spatii pentru noi

locuinte.

Realizarea sistemului de canalizare dotat cu statie de epurare are un efect

negativ nesemnificativ in timpul realizarii lucrarilor de constructie asupra aerului din cauza

particulelor de praf ce se pot ridica la saparea santurilor, asupra solului prin modificarea

asezarii acestuia si asupra. Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea si

va ramane doar impactul pozitiv: se va imbunati calitatea apelor si a solului deoarece apele

uzate nu mai ajung direct in mediu. Impactul asupra sanatatii este indirect, dar pozitiv:


176

apele uzate nu mai ajung in panza freatica. Impactul asupra mediului socio-economic este

pozitiv: se imbunatatesc conditiile de trai ale locuitorilor comunei Balta Alba.

Impactul extinderii sistemelor de alimentare cu apa si gaze naturale, este

similar celui al realizarii sistemului de canalizare si epurare. In perioada lucrarilor pot exista

emisii de praf care pot afecta calitatea aerului, dar acesta nu este rezidual, dispare imediat

dupa finalizarea lucrarilor. Impactul asupra peisajului se manifesta prin aspectul inestetic al

zonei in care se desfasoara lucrarile, dar dupa pozarea conductelor in santurile aferente,

acest aspect va fi inlaturat. Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv prin

imbunatatirea conditiilor de trai ale locuitorilor comunei Balta Alba.

Pe teritoriul administrativ al comunei, exista specii si habitate protejate in cadruluio

retelei ecologice Natura 2000, care pot fi afectate de implementarea obiectivelor propuse in

plan, insa, majoritatea amplasamentelor se desfasoara in interiorul localitatilor unde exista

foarte putine specii salbatice. Efectul asupra acestor specii va fi resimtit numai pe perioada

de desfasurare a lucrarilor de constructie. Dupa finalizarea acestora mediul va reveni la

conditiile initiale.

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic si valorile materiale nu vor fi afectate

de realizarea lucrarilor propuse in cadrul PUG-ului.

Nu va exista efect rezidual. Dupa terminarea lucrarilor de constructie mediul va

reveni la starea initiala.

Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Costesti pe termen

mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu

adoptate de legislatie pe factori de mediu.


177

Bibliografie

• Raport privind starea mediului judetul Buzau 2014; • Memoriu general PUG – Comuna Costesti; • Strategia de dezvoltare locala pentru perioada 2014-2020 a comunei Costesti; • Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice- Plan National de Gestionare a

Deseurilor; • Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protectia si ingineria mediului, Editura

Economica, Bucuresti, 1997; • M. Negulescu si colectivul – Protectia mediului inconjurator, Manual general, Editura

Tehnica, Bucuresti, 1995; • S. Manescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitara a mediului, Editura

Medicala, Bucuresti, 1978; • V. Rojanschi, Mediul inconjurator – Abordari sistematice, Institutul de Cercetari si

Ingineria mediului, Bucuresti 1991. • Regulament de administrare si Fisa de evidenta pentru ariile neturale protejate -

Rezervatia Naturala Balta Alba, comuna Balta Alba; • Regulament de administrare si Fisa de evidenta pentru ariile neturale protejate -

Rezervatia Naturala Balta Amara, comuna Balta Alba; • *** surse de documentare internet

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei mediului: • OUG 195/ 2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/29.06.2006, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea 211/2011, privind regimul deseurilor; • H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; • Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004; • Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei; • Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului; • STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate; • STAS 10009/1988 – Acustica urbana; • Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004; • Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ; • H.G. 349/2002 privind gestiunea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata si completata prin H.G. 899/2004; • H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

pentru planulpentru planul ... - costesti-buzau.ro · pdf fileefectele negative asupra...

Documents