patologia hepato-biliara si pancreatica

34
EXPLORAREA RADIO- IMAGISTICA IN PATOLOGIA HEPATO-BILIARA SI PANCREATICA CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA

Upload: anca-buga

Post on 06-Apr-2016

88 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

despre patologia hepato-biliara si pancreatica

TRANSCRIPT

Page 1: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA IN PATOLOGIA

HEPATO-BILIARA SI PANCREATICA

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA

Page 2: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

In functie de indicatii accesibilitate Metode principale:- Ecografia- Radografia abdominala simpla- Scintigrafia- CT- Colangio-colecistografiaMetode complementare:- IRM- angiografie- Duodenografie hipotona- Colangiografia directa

- ERCP- Percutana transhepatic

Metode cu scop terapeutic

Drenaj percutan Drenaj biliar extern Proceduri

interventionale

Page 3: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Algoritm de diagnostic radioimagistic in patologia hepatica

Radiografia simpla- Deplasarea diafragmului

- Globala – in hepatomegalie- Focala – in leziuni nodulare pe fata diafragmatica

- Calcificari - pe aria hepatica- Prezenta de aer

- Intraparenchimatos- Biliar- Portal

Ultrasonografia- uzuala, rapida, accesibila, informativa- Ideala pentru leziuni focale cu continut fluid- Tumorile solide mai greu de diferentiat

Scintigrafia- Da rezultate bune in identificarea leziunilor focale- Are valoare in aprecierea volumului si configuratiei hepatice- Slaba specificitate

Page 4: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Computer Tomografia

Tehnica – sectiuni contigui de 8-10 mm- 5 mm pentru hil si cai biliare- Nativ + contrast: cu rol in

diferentierea leziunilor de parenchimul normal

Leziuni focale- Sunt de regula spontan hipodense- Incarcare mai mica decat a

parenchimului hepaticExemple:Tumori hepatice – primitive/ secundareChisteAbceseHematoameSteatoza

Rezonanta Magnetica

Folosita complementar, de regula la pacientii care nu pot sa faca examen CT cu substant ade contrast

Secventele sunt alese in functie de patologie, mai uzitate fiind secventele pentru punerea in evidenta a cailor biliare (colangio- IRM)

Page 5: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Lobulatia hepatica – 2 lobi:

stang: 3 segmente - 3, 2, 4drept: 5, 6, 7, 8, 1 caudat

Page 6: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica
Page 7: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Patologia hepatică difuză Creşterea ecogenităţii hepatice – steatoză, steatofibroză,

ciroză, infiltraţii tumorale difize: hepatom, limfom, metastaze; artefacte tehnice.

Descreşterea ecogenităţii hepatice: hepatită, infiltraţii tumorale: linfom, leucemie, amiloidoză.

Leziuni hepatice cu con de umbră posterioară pot avea ca substrat calcificări sau aer în: căile biliare sau în vena portă.

Creşterea generalizată a coeficientului de atenuare hepatică este secundară unor depozite anormale de substanţe cu număr atomic mare: fier, cupru, iod, aur.

Scăderea generalizată a coeficientului de atenuare hepatică: steatoza hepatică, sindrom Budd-Chiari, ficat cardiac, amiloidoză.

Ciroza hepatică

Page 8: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Leziuni hepatice focalizate

Leziuni hepatice nodulare – dimensiunile – sub 1 cm; localizare (în ce lob şi segment) şi topografie (periferică/centrală); număr:unic sau multipli; structură: omogenă sau heterogenă; densitate: solidă, fluidă, lipomatoasă, calcară; contururi nete sau şterse, infiltrative; semne indirecte: deformarea contururilor, amputări/amprentări de structuri vasculare şi/sau căilor biliare.

Page 9: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Ciroză alcoolică-tromboză parietală de portă-

CT cu substanţă de contrast i.v.:- ficat atrofic, cu contur neregulat; lamă

lichidiană perihepatică şi periveziculară (ascită)

- la nivelul v. porte se vizualizează o imagine hipodensă, endoluminală = tromboză portală

- splină mărită de volum, omogenă; la nivelul hilului se evidenţiază multiple imagini rotunde ce se încarcă cu substanţă de contrast, ce corespund unor varice perisplenice (derivaţii porto-cave)

- există deci o hipertensiune portală cu tromboză parietală a trunchiului v. porte în cadrul unei ciroze alcoolice

Page 10: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Ciroză post-hepatitică-degenerescenţă hepato-carcinomatoasă-

CT cu substanţă de contrast i.v.- tumoră voluminoasă la nivelul segmentului IV, care se încarcă neomogen şi precoce după injectarea de substanţă de contrast în timpul arterial, cu contur slab delimitat şi centru aparent hipodens (necroză)

Page 11: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Chiste hepatice

Chistul simplu este cea mai frecventă tumoră chistică.

Eco – apare sub forma unei mase anecogene cu contururi regulate, fără perete propriu vizibil, cu întîrire posterioară.

CT – sub forma unei imagini circumscrise de formă rotndă/ovalară, cu contur net faţă de parenchimul adiacent şi densitate fluidă (0-10 UH), omogenă, neiodofilă, dimensiunile variază, peretele este invizibil la CT.

IRM – forma unei leziuni înlocuitoare de spaţiu net delimitate, cu semnal omogen, în izosemnal T1 şi T2. este mai sensibilă ca CT.

Page 12: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Abces hepatic Eco – un perete hipoecogen

neregulat iar centrul este anecogen omogen sau heterogen.

CT – în faza presupurativă: zonă hipodensă ce captează heterogen contrastul. În faza de supuraţie: o zonă hipodensă central, neiodofilă, înconjurată de o capsulă regulată cu grosime de 2-4 mm, discret hipodensă spontan, ce se încarcă moderat cu contrast.

Page 13: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Adenom hepatic

Tumora benigna rara Are potential de transformare maligna Caracteristici generale:

- leziune unica bine circumscrisa- numeroase vase arteriale subcapsulare (explica hipervascularizatia)- uneori poate sangera

Page 14: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Hemangiom hepatic

o Este cea mai comuna tumora benigna hepatica

o Este de obicei asimptomatic, fiind detectat accidental

o Caracteristici generale:- mase de diverse marimi ce contin ramuri fine vasculare- sunt bine circumscrise- In hemangioamele mari:

o arii fine de fibroza, o hemoragiio tromboze

Page 15: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

<< T1 pre- si postcontrast

T2 postcontrast

Carcinom hepatocelularapare la pacientii cu ciroza hepatica, post hepatita B sau C

Page 16: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Metastaze hepatice

CT cu substanţă de contrast i.v. şi oral – multiple leziuni focale intrahepatice, de densitate variabilă, hipo- şi izodense, cele volminoase prezentând un centru net hipodens, necrotic = diseminări hepatice într-un adenocarcinom

ECHO – imagine focalizata, intraparenchimatoasa hepatica, în cuib sau în cocardă, cu centru hipoecogen şi inel periferic hiperecogen, foarte evocatoare pentru leziuni secundare intrahepatice, deoarece acestea sunt multiple.

Page 17: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Explorarea radioimagistica a cailor biliare

Page 18: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Anatomie:

Caile biliare se impart in cai biliare intrahepatice si cai biliare extrahepatice.

Canalele biliare intrahepatice sunt colectate in doua canale biliare intrahepatice.

Cele doua canale biliare intrahepatice se unesc (in hil) si formeaza canalul hepatic comun.

Dupa deschiderea canalului cistic in el poarta numele de canal coledoc.

Page 19: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Radiografia abdominala simpla

calcificari biliare (~30%) vezicula de portelan calcificari pancreatice aerobilia = prezenta de aer

in caile biliare. Cauze: anastomoze bilio-

digestive, colecistita emfizematoasa.

- inlocuita de ecografie

Aerobilie

Calculi radioopaci “Vezicula de portelan”

Colecistita emfizematoasa

Page 20: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Vizualizarea cailor biliare se poate face si spontan, prin reflux al

substantei de contrast in cadrul unui tranzit baritat gastro-duodenal

Page 21: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Colecistografia orala Consta in administrarea orala a

unei substante de contrast cu absorbtie prin mucoasa intestinala si excretie biliara.

In general concentratia de iod din bila este mica, la limita vizibilitatii radiologice.

Examenul trebuie sa cuprinda minimum doua incidente si administrarea unui pranz colecistochinetic pentru aprecierea contractiei peretiilor

Este susceptibila de a fi negativa dintr-o serie de cauze extrinseci cailor biliare.

Page 22: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Colangiografia intravenoasa

concentrare mai buna a contrastului in bila.

contraindicatie formala in icter.

reactii adverse frecvente.

Colangiografia percutana

transhepatica metoda invaziva – punctie

percutana a unui ram biliar intrahepatic si injectarea unei substante de contrast

se obtine o opacifiere omogena a intregului arbore biliar.

Colangiografia transhepatica preoperatorie

Prin punctie hepatica directa in timpul laparotomiei

Page 23: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Coledocopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP)

Presupune reperarea si cateterizarea endoscopica a papilei Vater si injectarea directa a substantei de contrast

Permite opacifierea atat a cailor biliare cat si a celor pancreatice

Permite inspectia endoscopica a stomacului si duodenului, recoltarea de biopsii de la nivelul papilei.

Page 24: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Calcul radiootransparent (de colesterina) prezent la nivelul coledocului

In cadrul sindromului postcolecistectomie, dilatatia cailor biliare este mai accentuata > 1,5cm

Dilatatia poate fi cauzata de calculii biliari restanti sau de hipertrofia sfincterului lui Oddi (la 1-2 ani postoperator)

Page 25: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Opacifierea atat a cailor biliare cat si a celor pancreatice

Page 26: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

tub Kehr

litiaza restanta(imagine lacunara)

Colangiografia postoperatorie pe tub Kehr (tub in “T” instalat in calea biliara principala)

de electie pentru cautarea litiazelor restante sau a obstructiilor biliare acute postoperatorii.

Page 27: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Ecografia Metoda de electie pentru studiul

neinvaziv al cailor biliare. Randamentul metodei este mare. Precizeaza sediul si cauza obstructiei (in cazul icterului obstructiv) in peste 90% din cazuri.

Vezicula biliara este un organ cavitar, ovalar, cu diametrul longitudinal maxim de 8-9 mm, Prezinta un perete ecogen de maxim 3 mm grosime. Continutul veziculei este transonic, omogen.

Canalul cistic se poate evidentia uneori ca un canal transonic fin.

Calea biliara principala are un diametru de maxim 6 mm.

Permite diagnosticul: malformatii, litiaza, colecistita, tumori veziculare, patologia biliara cu dilatatii de cai biliare – indica nivelul obstructiei si tipul de leziune.

Coledocolitiaza

Colecistolitiaza

Page 28: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Tomografia computerizata

Superpozabila ca randament ecografiei

O mai buna vizualizare a portiunii intrapancreatice a caii biliare

O mai buna vizualizare a caii biliare la pacientii obezi sau cu aerocolie marcata.

Randament mai scazut decat ecografia in cazul litiazei biliare

Metoda cu destinatie tintita, utilizata numai consecutiv ecografiei

Complicaţia litiazei biliare-colecistita acută-

– litiază veziculară în partea declivă a veziculei, asociată cu distensie veziculară moderată, dar şi cu un epanşament al peretelui acesteia care se încarcă cu substanţă de contrast (ceea ce sugerează o inflamaţie a peretelui vezicular).

Page 29: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Rezonanta magnetica

colangioRM

Reconstructie 3D dupa colangioRM(colangiocarcinom)

Page 30: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Metode radioizotopice Cu Tc99 Permit o vizualizare convenabila atat a parenchimului

hepatic cat si a eliminarii biliare

Angiografia Consta in explorarea circulatiei arteriale si venoase locale Indicatii: hemobilia, traumatismele, preoperator in

chirurgia tumorala, diagnosticul extinderii vasculare sau biliare a tumorilor hepatice.

Arteriografia: Consta in injectarea substantei de contrast selectiv intrunchiul celiac si supraselectiv in artera hepatica, arterasplenica si in artera mezenterica superioara. Abord femural retrograd.

Page 31: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Colecistita acuta Litiaza biliara

Colangiocarcinom

Page 32: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Colecistolitiaza

Ecografie Rezonanta magnetica

Page 33: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Vizualizarea canalului Wirsung si a canalelor secundare, pana la coada pancreasului

Patologie pancreatica

Wirsungografie

Page 34: Patologia Hepato-Biliara Si Pancreatica

Pancreatite acute

Ecografie

CT Chiste pancreatice