PARTICIPAREA PARINTILORLA EDUCATIA MUZICALA A COPILOR

Erika lldik6 Cimpian

Institutul de Istorie ,,George Baril" din Cluj-Napoca

l. i l lrpLrcAREA PARTNTTLOR iN EDUCATTA MUZTCALA

in studiul dotdrii in muzicl, ca gi alte domenii artistice, multd vreme rolulfactorilor extrapersonali a fost oarecum subapreciat, inzestrarea geneticA aindividului fi ind consideratS singurul element crucial in detenninarea performanfelorsuperioare. in ultilnele decenii insd, no{iunea ,,talentului innlscuti a fost asprucriticat5, Howe gi colab.' corrsiderand cd acesta este pur gi simplu ur1 ,,rnit" alpsihologiei. Aborddrile tnai recente incearcd sd explice perforrnan{ele superioareobfinute intr-un anumit domeniu integrdnd in conceptia lor cdt rnai mulli factoricare influenleazd demoltarea individului. Weidenbachr atrage atenfia cd trebuieacceptaE ideea conform cireia tofi oarnenii dispun de poten{ial peutru performanlemuzicale qi cd existd o legbturi relativ puternice intre stimularea timpurie gisuccesul ulterior. Mediul, respectiv interacIiunea viitorului nruzician cu acesttnediu, contribuie la obfinerea performan{elor muzicale superioare cel pufin la felde mult ca gi aga-numitul ,,talent inndscut". Lucrarea de fa{d prezintd dateleobtinute intr-urr chestionar, conceput cu scop experimental centrat pe de o parte peparticiparea la gi atitudinea fap de educafia muzicald fonnal5 a copiilor (10-14 ani),pe de altd parte pe interesul propriu al copiilor pentru muzicd.

Vanda Weidenbach (1996) sintetizeazl, factorii ce s-au dovedit a fi foartesemnificativi in determinarea succesului muzical, cum ar fi: expunerea timpurie aexperientelor muzicale; anturaj; factori culturali; motivafie; incurajare gi suportpdrintesc; incredere in sine; predare eficientd (pozitivd gi incurajatoare); strategiieficiente de practici; strategii eficiente de inv6fare (a muzicii); influenfa celor deaceeagi viirstS.

Identificarea acestor factori este importantl printre altele qi din perspectivaelabordrii unui program de asistenfi pentru acegti copii. in privinla muzicii, pe

' N{. J. A. Horve, J. W. Davidson. J. A. Sloboda Innate Talent: Reatity or Myth?,,.Behavioraland Brain Sciences", vol.21, I998, p. 399-442.

: V. Weidenbach. Contemporary Notiotts of Musical Abitity: Changing Classroont Prexis to.lleet the,\'needq .,Primary Educator", vol.2, 1996, p.3-7.

.{n. lnst. de Ist. . .G. Bari1" din Cluj-Napoca, Series Humanisrica, tom. I.2003" p. t0l-109

t 02 Erika I ldik6 Cimpian

lAngd asistenla tehnic5, practicd existb gi o serie de programe care vizeazd anturajulimediat, famil ia copi lului . Cu acest scop, este necesar evaluarea impl icdr i i efect ivea pdrirrli lor, iar apoi, pe baza acestor date, programul de asistenfd ar putea cuprindeconsilierea sau docurnentarea pdrinfilor in sensul formdrii, rnodelSrii atitudinii lorpentru a ajuta copilul. Asisten{a oferitd copiilor supradotaf i este incheierea

,,naturald" a procesului de selecfie. Aceste programe sunt importante nu numai diupunctul de vedere al perfecliondrii copiilor cu performanfe dovedite, ci gi pentrucopiii subrealizali.

Mul{i autori atrag atenlia asupra rnediului familial din care provin copiiitalentati in rnuzic6. Degi se adrnite cd un mediu farnilial stabil nr"r este o condifieexclusivi pentru atingerea unor performante ercepfionale, el are, totugi, un efectbenefic incontestabil'. Mai mult, datele biografice ale unor muzicieni de renumeindici prezenta unor pdrinfi extrem de suportivi in via{a copilului in ceea cepriveqte inceperea.qi desfdgurarea activitdlii muzicale. Intr-un studiu amplu,Dar,'idsorr gi colab.* prezintd date colectate de la 257 de copii gi pdrin{ii lor.Recunoscdnd rolu! considerabil al practiciiiexerciliului, autorii au incercat sdevalueze rolul implicdrii pdrinfilor in leclii le de muzicd ale copiilor. Se cunoagtefaptul c[ pentru a obline gi rnen{ine performan{e superioare este necesar stabilireaunor scopuri realiste gi clare. respectiv oferirea feed-back-ului in rnod sistematicprivind rezultatele realizate. Organizarea gi respectarea programului sdptdmdnal gizilnic in funcfie de scopurile stabilite gi nivelul de performanfd atins poate fi unlucrLr dificil pentru un copil, printre altele, rolul gi irnplicarea pdrinlilor sub acestaspect poate fi decisiv. In acelaqi timp, pdrin{ii pot oferi qi un model deantrenament cu scopul de a invila copiiul sd lucreze individual. Confonnpredicfii lor fbcute de autorii aminti{i, irnplicarea pdrinfilor are cel mai mare impactin fazele iniliale ale invdldrii prin asistenla oferit6 copilului in elaborarea unuimodel individual gi propriu de lucru. In acest sens, s-au formulat mai multeintrebdri privind: implicarea pdrinfilor in lecfiile copilului la diferite vdrste; rolulpirin[ilor in irril ierea activitdtii muzicale ale copilului; implicarea pdrinfilor insupervizarea activittfi i muzicale la diferite vArste: implicarea proprie a pdrinlilor inactivitAti muzicale; schimbarea compo$amentului p[rinfilor in ceea ce privegteimplicarea in activitatea muzicald pe parcursul educaliei rnuzicale a copilului.

Cei 257 de participanfi la studiu au fost impdrlili in 5 grupe in funcfie denivelul lor de competenld muzicald: participanfi care unreazd o gcoald de muzic6.admiqi pebaza unui examen in fafa unei comisii fonnat din muzicieni competenli;participan(i care ar fi urmat o gcoali de muzici, dar au fost respingi la examenul infa{a comisiei; participan(i care s-au interesat de posibiiit6tile de a urma o gcoali de

3 J. A. Sloboda. M. J. A. Horve, Biogra.phical precursors of nntsical excellence: ln interviewsrrrd-v, . ,Psychology of Music", 19, l99l, p. 3-2L

't J. W. Davidson, M. J. A. Howe. D. G. Moore,

in the development of musical pcrfornnnce, ,,British1996, r. ' .399-412.

J. .4,. Sloboda, The role o-f parental influencesJcumal of Developmental Psychology". 14,

pir int i lor cducatia

muzic5, dar nu au ntai incercat: participanfi care au invdtat sd interpreteze ia trninstrument 1ir5 insd a urnta o gcoald de specialitate; participan{i care au invdfat siinterpreteze la un instruntent, dar au intrerupt studiile muzicale cu cel pu{in un aninaintea inceperi i colectar i i datelor.

Rezultatele indica clar cd cea mai importantd influen{d pdrinteasca derivb dinrolul pe care il art itr ceea ce privegte irnplicarea in leclii le de muzicb ale copilului. ipsensul ca cei mai buni sunt cei ai ci.ror p5rinti fie au fost prezen(i la lectii, fie agsolicitat sistematic f-eed-back de la profesori. Mai rnult, irnplicarea phrintilor inleclii le coprlului a fost constantd in timp, acoperind uneori o perioadd de mai rnulliani. In general. acegti pdrinti atribuie - in mod corect - o foafte mare irnporlanlderercitiului tnuzical. Tot odatd, ei o recunosc ca fiind o activitate care necesitd rnultsuport gi incurajare. Prezen{a la leclii nu este insd de ajuns; irnplicarea pdrintilor prininstructiuni gr feed-back-uri - datd pe baz.a sfaturilor profesorilor de muzicd - estecruciald. Atitudinea pozitivd a pdrinfilor fa{a de muzici nu presupune in modobligatoriu performanle muzicale proprii, este vorba rnai degrabd de un rnare interespentrrl dontettiul muzical, ref-lectat prin forrne compofiamentale de sus{inere pentrupreocupdrile copilului. Degi surit cunoscute cazurile unor muzicieni celebrii cu pdrin{imuzicieni, se pare cd expertiza rnuzicald a parin{ilor nu este o condifie lecesard.

Totuqi, nivelul de educa{ie a pdrintilor reprezintd un factor irnportant indezvoltarea talentului muzical. Existi o legdturd directd intre nivelul de educatiesuperioari gi atitudinea pozitivd, in privin{a problemelor specifice educdrii u11icopi l dotat muzical . O legdturd sirni lard este evident iabi l [ qi intre nivelul deeciucalie, ocupa{ia pdrinfilor (gi venitul poten}ial inerent acestei ocupalii), respectivperfonnanfa copilului. Explica{ia rezidd in costurile educaliei muzicaleinstrumente, ore suplimentare etc. De aceea, atitudinea, implicarea gi disponibili-tatea pdrin{ilor sunt aspecte ce trebuie luate in considerare in dezvoltareapotentialului rnuzical. Prin urmare, acest studiu vizeaz6, patru dimensiuni, gianurne: l ) interesul pir in{ i lor pentru educa{ia rnuzicald;2) impl icarea efect iv i apdrin{ilor in pregdtirea muzicali; 3) incurajarea copilutui in pregdtire; 4) interesulpropriu al copilului pentru nuzicd. Mai trebuie amintite gi doud problerneimpoftante:

a) Trebuie sd linem cont de un aspect important, legat de maturizareacopi i lor. in cazul in care pdrinf i i se i rnpl icd, aiuta copltul , de exemplu laorganizarea programului, ei dobdndesc un model de pregdtire care treptat vacottduce gi la dobAndirea unei oarecare autonomii a copilului in invdlare, ?npregdtire. Din aceasti cauzd copilul devine tot mai autonom, deci influentapdrintilor scade. Un mic paradox: cu cdt ii ajutn mai mult pdrinfii, cu at6t creqteprobabilitatea ca ei si nu rnai aib6 nevoie de ajutorul lor direct, deci sd-giorganizeze singuri pregdtirea. Vom unniri in demersul nostru evolulia relatiilor ladiferite grupe de vdrsti.

b) Studiile de acest tip au o mare limitare metodologicd: in general se ocupdde copii care au performan{e in domeniul muzical. Nu avem date despre acei copii

] ! ,! ! : , :

104 Erika I ldik6 Cimpian

care urmeazd cursurile unei gcoli de specialitate, deci primesc educa{ie muzicalSformald, dar nu au succes, nu au rezultate remarcabile. Deci nu putem cunoagte ceinfluenfi are suportul pdrintesc intr-un asemenea grup, daci intr-adevdr in cazulunui asemenea grup lipsegte influen{a beneficd a pdrinfilor. Din aceastd cauz6, ttune putem pronunta cu privire la legdtura intre performan{ele copiilor gi suportulpdrintesc. Acesta este motivul pentru care vom incerca sd surprindem rela{ia dintreatitudinea qi comportamentul pdrinfilor, respectiv atitudinea copiilor gi performanfalor in pregdtirea rnuzical6.

2. METODA

Procedurit

Chestionarul a fost administrat colectiv, fErd lirnita de tirnp.

Participanli

Chestionarul a fost aplicat la elevi din clasele a V-a (\:24), a VI-a (N:27) 9ia VII-a (N:26) de la Liceul de Muzici ,,S. Todu!6". Clasa a VIII-a a fost exclusddin acest studiu, pentru c[ la aceastd grupl rbspunsurile ar fi fost distorsionate deopfiunile copiilor legate de alegerea liceului pe care doresc si-l urmeze.

Materiale

Jindnd cont de dimensiunile enumerate mai sus, respectiv pe baza literaturiide specialitate, am elaborat un chestionar. Fiecare dintre aceste dimensiuni' a fosttranspusd in 4-7 intrebdri referitoare la aceste aspecte; el cuprinde in total 23 deintrebdri, la care se poate rdspunde prin ,,da" sau ,,nu".

3. REZULTATE $I DISCUTII

Cotarea rdspunsurilor s-a fbcut astfel: pentru fiecare rlspuns pozitiv s-a

acordat un punct; rdspunsurile negative nu au primit puncte. (Excepfie fac itemii 15gi 16, unde cotarea s-a ftcut invers). Fidelitatea chestionarului, in ansamblul lui, s-arealizat prin calculul consistenlei interne. Coeficientul Kuder-Richardson 20(KR20) pentru intregul chestionar nu se incadreazdin normele cerute (alfa:0,52);

coeficien{ii de consisten{d internd calculate separat pentru cele 4 dimensiuni sunt

acceptabile, degi nu foarte mari. (Explicafia acestei situa{ii o vom oferi atunci cdnd

vom analiza relalia dintre aceste dimensiuni). in tabelul de mai jos (tabelul l)prezentdm coeficienlii de consistenfd internd pentru fiecare dimensiune in parte.

s Intenfionat folosim nofiunea de ,,dimensiune", 9i nu ,,scal6", pentru ci acesta nu vizeazd

neaparat acelagi construct; in acest studiu ele sunt incluse in acelagi chestionar cu scop experimental,

tocmai oentru cd am dorit sd examinim relaliile dintre aceste dimensiuni.

Participarea pdrin{ilor la educafia muzicald a copiilor 105

incurajareacopi lu lu i

interesulpirinti lor

implicareaefectivtr

interesulpropriu

nr . de i temi 4 6 6 6

coeficientul KR20 0,69 0,65 0,71 0,64

Tabelul l

Coeficienlii de consisten{6 intemA pentru dirnensiunile vizate de chestionar

Avdnd in vedere ci numdrul itemilor din cele patru dimensiuni nu este egal,in continuare, pentru fiecare scald (dimensiune) s-a lucrat cu media oblinutb laintrebdrile apa(indnd dimensiunii respective (valori intre 0 qi 1). in tabelul2 suntprezerftate cornparativ aceste rnedii la diferitele grupe de v6rstd.

Tabelul 2

Media oblinutd la cele 4 dimensiuni

Incd de la o prirnd inspecfie a rezultatelor se observS ci scorurile obfinute ladimensiunea implicare efectivd sunt semnificativ mai scdzute fa{i de incurajareacopifului (t:13.79, p<0.001) qi interesul pbrin[ilor (t:12.47, p<0.001). Acest lucrueste valabil pentru toate grupele de v6rst[ [clasa a v-a: implicarea efectivd -incurajarea copilului (t:7.90, p<0.001); implicare - interesul pirinlilor (F8.51,p<0.001); clasa a VI-a: implicarea efectivi - incurajarea copilului (c8.05,p<0.001); implicare - interesul pdrinfilor (t=7.31, p<0.001); clasa a VII-a:implicarea efectiv[ - incurajarea copilului (t:1 1.08, p<0.001); implicare - interesulparinfilor (t:11.66, p<0.001)1. Explicalia acestor diferenfe poate fi faptul cdpregdtirea copilului este considerat ca fiind exclusiv preocuparea gi responsa-bilitatea profesorilor de specialitate. Rolul plrinfilor in suslinerea copilului serezumd la incurajarea lor, respectiv o atitudine pozitivi fafl de muzicd in general.Este o primd constatare ce trebuie luatd in considerare in elaborarea programelor deasistenld bazdndu-ne pe experienla gi rezultatele studiilor realizate in alte 16ri.

Pentru a releva relafiile existente intre aceste dimensiuni s-au calculatcoeficienlii de eorelalie Pearson (tabelul 3).

clasa a V-a clasa a VI-a clasa a VII-a medie

a)

E

' 6

,E

rncuraJareacopilului 0,88 0,87 0,92 0.88

interesulr:6rintilor 0.87 0,86 0,93 0,88

implicareaefectivI 0,42 0,37 0 , l 9 0,33

interesulpropriu 0,80 0,83 0,97 0,84

: ! l r, [ : I: ' l i i l i , i

106 Erika lldik6 Cimoian

La prima vedere, la o abordare globalS, nediferenfiatl pe grupele de vdrstd,rezultatele sunt neclare. In orice caz, rezultatele par sd contravini altor rezultate dinliteratura de specialitate (de ex. Davidson gi colab., 1996). Aga cum era de a$teptat,s-a oblinut o corelalie semnificativi intre interesul pdrin{ilor pentru educaliamuzicalS qi incurajarea copiilor. Interesante sunt insd corelalii le nesemnificativeintre implicarea efectivd a pdrin{ilor gi interesul lor pentru educalia muzicald,respectiv implicarea lor gi incurajarea copiilor. Aceste rezultate pot avea explicafiiculturale sau de mentalitate - fbri a incerca sd stabilim relaliile de cauzalitate.Aceste intrebdri se referd la cdt de mult se implicd pnrinlii in organizareaprogramului sbptimdnal sau zilnic, dacl ii inso{esc la ore, dacd lin contactul cuprofesorul qi dacd supravegheazd pregdtirea copilului etc. Este posibil ca gi acesterezultate sd se datoreze faptului in cultura noastri - spre deosebire de culturavesticd - pregdtirea efectivd a copilului este ldsati, in mare mdsur6, pe seamaprofesorului, a specialistului, ceea ce insd nu exclude o atitudine suportivd dinpartea pdrin{ilor, doar ci acesta se rezumi la incurajarea copilului. O asemeneaexplicalie pare sd fie sus{inutd qi de propo(ia mare de pdrinli care, de exemplu, fincontactul cu profesorul (84.1%), dar se implici in practicd intr-o propor{ie maimicd (35%) (t'=3.57 , p<0.05).

Tabelul 3

Coeficienfii de corela{ie intre rezultatele oblinute la cele 4 dimensiuni

ln ceea ce priveqte performan{ele copiilor, au fost calculate mediile noteloroblinute in decursul unui an gcolar la disciplinele de specialitate (instrumentprincipal, pian, teorie - solfegiu). Aqa cum am presupus, se observd o legdturdputernic6 intre performan{ele oblinute qi interesul propriu (r:0.322, p<0.01). Vomremarca insd aici cd degi aceasti rela{ie se regiseqte la toate grupele de v6rst6, laclasa a V-a (r:0.409, p<0.059) ea poate fi consideratl doar o tendinfd, la clasa a VI-arelalia este nesemnificativi (p<0.1), devenind o asociere puternicb doar la v6rsta de12-13 ani (r0.542, p<0.006). Existd de asemenea o relafie semnificativi (r:0.305,p<0.021) intre incurajarea copilului gi performanlele oblinute de copil, dar -

indiferent de vdrstd - aceste corelatii sunt semnificative doar la pragul de 0.05.

(pragul de semnificafie cu italice)

Dimensiuni (scale)

lncuraJareacopilului

interesulparinti lor

implicareaefectivh

interesulnronf l r l

incura.jarea copilului .412**.001

.166nesemn.

-.09'1nesemn.

interesul pdrin{ilor .412*t,.001

- . 0 r 3nesemn.

.079nesemn.

imolicarea efectivi .166nesemn.

- .013nesemn.

- .149nesemn.

interesul propriu -.097nesemn.

.079nesemn.

- .149nesemn.

l L : ! r: i i i ; t : 1 ': ll!!!!,,ili

7 pglprpqr.q pArinfilor la educatia muzicali a copiilor

Avand in vedere legitura invers proporfionata (r:0.320, p<0.0r5) intreimplicarea efectivi a pirinfilor gi perforrnanfe putem spune c[ aceasti form6 desusfinere, este prezentd rnai ales la copii cu dificultili in acest domeniu. Acest lucrueste insd valabil numai in cazul clasei a v-a (r=0.463, p<0.03). in clasa a vl-a,respectiv a VII-a nu mai putem vorbi de o relafie, nu numai datoritd corelafieiapropiatd valorii 0, dar gi pentru cd scorurile obfinute la aceastd dimensiune indicalipsa aproape completd al acesttri tip de comportamente. Rezultatele ne conduc dinnou fa formularea ipotezei conform cdreia la aceastd vdrstd copiiigi dezvolta un stilautonom de pregdtire eeea ce face inutili implicarea efectivi, directd a plrinfilor.Meritd remarcat gi lipsa relaliei dintre interesul plrinfilor pentru activiteillemuzicale gi performan,ta copiilor.

In continuare rezultatele au fcst analizate diferenliat gi pe grupele de vArsti.in ceea ce privegte implicarea pdrinfilor gi interesul propriuui.ollllor, ANovA arelevat un efect puternic datorat vArstei. Se pare ci pdrinfii se implicd mult maiintens fa copii mai mici (F(2,75)=3.66, p<0.032); diferen.ta intre clasa a V-a gi aVII-a este sernnificativi ia pragul de (p<0.01, t=2.727), iar interesul propriu pentrumuzicd este semnificativ mai mare la cei de 13-14 ani (F(2, 75):5.403, p<0.007);diferenla intre clasele a V-a gi a vII-a fiind foarte semnificative (F3.578, p<0.001).

Relafiile constatate in cazul unei aborddri globale nu mai sunt valabile la oanalizl pe grupe de vdrsti (tabelele 4a Si 4b).

Tabelul 4a

Coeficienlii de corelatie intre rezultatele oblinute Ia cele 4 dimensiuni in cazul clasei a V-a(pragul de semnificafie cu italice)

Dimensiuni (scale)incurajareacopilului

interesulo[rintilor

implicareaefectivI

interesulpropriu

incurajarea copilului J23'*;0Al', .,

.298nesemn.

-.398*,A49'

interesul plrinfilor .723**',001 ,:-.401*',,047

- . r 5 l. t9t

irnplicarea efectivi .298nesemn.

.401!!

.047. t 0 lnesemn.

interesul propriu -.3981,.049'

- . l 5 lnesemn.

. l 0 lnesemn.

In clasa a V-a, interesul pirinfilor pentru educafia muzicali gi incurajareacopiilor sunt puternic asociate. Dar - spre deosebire de colegii lor mai mari - separe cI la aceastii vdrsti pirinfii sunt mai implicafi efectiv in pregitirea copilului.Este, de asemenea, interesant ci, la aceastd vdrst6, interesul propriu pentru muzicdgi incurajarea lor de cltre p[rin{i este invers proporfionatd. AceastS asociere trebuieinsd tratat cu o oarecare rezew6,, avand in vedere pragul de semnificaliecontroversat (p<0.a9).

t07

: L r ,: l i : , , . , i{i l l t ir!! l

108 Erika Ildik6 Cimpian

Datele oblinute la clasa a VI-a nu sunt prezentate pentru ci nu existd nici ocorelafie semnificativd la acest grup. Probabil ci este cel mai eterogen grup dinacest punct de vedere. ln orice caz, dacd existd vreo schimbare, modificare, inprivinla acestor factori, respectiv a legdturilor dintre ei, ea apare in jurul vdrsteicopiilor de clasa a VII-a.

Tabelul 4b

Coeficien{ii de corelatie intre rezultatele oblinute la cele 4 dimensiuni in cazul clasei a VII-a(pragul de sernnificafie cu italice)

Dimensiuni (scale)incurajareacopilului

interesulp6rint i lor

implicareaefectivd

interesulorooriu

incurajarea copilului - . r 3 9nesemn.

.090nesemn.

-.239nesemn.

interesul pbrintilor - . 1 3 9nesemn.

- .154nesemn.

.058nesemn.

implicarea efectivi .090nesemn.

- .154nesemn.

-.605*.037

interesul propriu -.239nesemn.

.058nesemn.

-.605*.037

In clasa a VII-a avem o imagine mult schimbati: interesul propriu pentrumuzicd este invers propor.tionat cu implicarea efectivd. Av6nd in vedere cd to{icopii se declari foarte interesali de muzic6, qi numai 8,3Yo (y:15.3, p<0.001)dintre pirinfi lor se implici in pregitirea lor nu putem spune ci ei igi pierd interesuldacd pdrinlii se implici intr-o formd mai direct6, ci din contr[: nu mai au nevoie desupraveghere, pentru cd ei ingigi consideri importantd pregitirea lor. Aceste datesuslin ipoteza conform cdreia, dupd o vreme, copii dobAndesc o oarecareautonomie, ei asimilizeazd, invald un model de pregdtire, probabil se distileazd giinteresele proprii, gi cu acesta - treptat - nu mai au nevoie de influenla pdrin{ilor.Poate ci acest Iucru explicd gi faptul ci nu existi o legdturi clari intre interesul lorpentru muzicd qi atitudinea pirinlilor.

4. CONCLUZII

Rezultatele acestui studiu tind sd confirme ipoteza conform cdreia existd olegiturd importanti intre atitudinea gi interesul pdrinfilor pentru educalia muzicald,respectiv interesul propriu al copiilor pentru acest domeniu, cel pufin pentruanumite grupe de vdrst6. Compardnd rezultatele obfinute cu rezultatele unor studiirealizate in alte tdri, se poate constata insi gi un lucru cel putin curios, gi anume:interesul pdrin{ilor gi atitudinea lor pozitivi fafd de pregitirea muzicald a copiluluinu sunt insolite neapdrat qi de implicarea lor efectivi in acest sens. Interesul lor serezumd mai degrabd la incurajarea copilului sub diferite forme, lds6nd restul in

i lor Ia educatia muzicald a

grija specialiqtilor, chiar dacd in pregdtirea copiilor existd aspecte care nu suntcondi{ionate de cunogtinte de specialitate. Se pare, de asemenea, cd p6rin{ii seirnplicd (chiar dacd nu intr-o mdsurd mare) mai ales in cazurile in careperformanlele copilului sunt scdzute qi la vdrste mici. La vdrsta de 12-13 ani insdparticiparea pdrinlilor la organizarea pregdtirii copilului este aproape inexistentd.

Este, de asemenea, interesant qi faptul ca atitudinea pdrinlilor, respectivinteresul copiilor par sd nu fie relafionate. Trebuie insd observat, gi aici, cdimaginea e foarte diferita pentru cele trei rriveluri de vArstd discutate. Se pare cd injurul acesteivdrste (11-13 ani) are loc un proces de autonomizare a copi lului , care,odatd cu cre$terea gi consolidarea interesului propriu pentru muzic6, insolitd de oscddere a implicirii pirin{ilor in activitatea copilului. intrebarea care se pune, incontinuare, este dacd dobdndirea autonomiei are efecte benefice nu numai asupraatitudinii $i interesului lor pentru muzicd, dar gi asupra performan{elor lormuzicale. Sau, dimpotrivd, ar fi de preferat ca pdrinfii s6 fie mai implica{i inpregdtirea copiilor pe mdsurd ce copilul cregte, ,,l imitand" oarecum autonomia lui,dar oblinAnd perfonnan{e superioare. Acesta este dilema care trebuie rezolvatdinaintea elaboririi unui program de asisten{d pentru copii 9i pdrin{ii lor.