parodontita sau boala parodontala

8/11/2019 Parodontita Sau Boala Parodontala

1/5

Informatii generale

Parodontita sau boala parodontala reprezinta inflamatia tesuturilor de sustinere a dintilor

(parodontiului) si este o leziune ireversibila, care in timp duce la pierderea dintilor de pe arcadele

dentare. Parodontita constituie faza evolutiva si/sau complicatia gingivitei.

Clasificarea parodontitei a cunoscut multe modificari in ultimii ani. In momentul de fata, specialistii in

domeniu recunosc ca entitati distincte: parodontita cronica generalizata vs. localizata, parodontita

agresiva generalizata vs. localizata, parodontita asociata cu boli sistemice, parodontita asociata cu

leziuni endodontice si parodontita ulcero-necrotica. Dintre acestea, parodontita cronica este cea mai

frecvent intalnita in populatia adulta1;4.

Alaturi de predispozitia genetica individuala a pacientului, care are o influenta majora asupra

severitatii tabloului clinic, exista germeni asociati parodontitei care genereaza procesul inflamator.

Cresterea acestor agenti patogeni anaerobi sau facultativ aerobi este favorizata de anaerobioza din

spatiul parodontal6.

In placa subgingivala au fost identificate peste 500 specii bacteriene care constituie o nisa ecologica

complexa. Sub influenta unor factori locali sau sistemici unele bacterii din biofilmul dentar

subgingival devin agentii etiologici primari ai bolii parodontale.

Aceste infectii polimicrobiene implica in majoritatea cazurilor patogeni parodontali Gram-negativi

anaerobi care actioneaza sinergic. Cele mai frecvent implicate bacterii sunt: Actinobacillus

actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus

(Tannerella forsythensis), Treponema denticola, Peptostreptococcus micros, Fusobacteriumnucleatum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium nodatum, Capnocytophaga

spp. Esecul eliminarii acestor bacterii este asociat cu progresia bolii si un raspuns slab la

tratament1;6. Astfel, agentii patogeni parodontali produc numerosi factori de virulenta care

faciliteaza colonizarea zonelor subgingivale si rezistenta la mecanismele de aparare ale gazdei

conducand in final la distrugerea tesuturilor de sustinere a dintilor. Desi A. actinomycetemcomitans

se asociaza cu parodontita agresiva localizata, P. gingivalis este considerat agentul etiologic major

al parodontitei cronice. Studii recente au demonstrat prezenta unor asocieri specifice intre bacteriile

patogene parodontale implicate in debutul si progresia bolii. Spre exemplu, a fost raportata o

asociere intre Bacteroides forsythus si C. rectus in cazurile de parodontita agresiva. De asemenea,Sokranski si colaboratorii au aratat ca asocierea dintre P. gingivalis, T. denticola si B. forsythus (asa-

zisul complex rosu) este implicata puternic in fazele active destructive ale parodontitei cronice4.

In majoritatea cazurilor, bacteriile mentionate se transmit prin intermediul salivei la membrii unei

familii. Raspandirea intrafamiliala a A. actinomycetemcomitans si P. gingivalis ar putea sa justifice

aplicarea tratamentului intregii familii, in scopul prevenirii reinfectarii cu patogenii parodontali2.


2/5

Desi prezenta agentilor patogeni este esentiala pentru debutul parodontitei, aceste organisme nu

sunt suficiente pentru a determina progresia bolii. Raspunsul imun al gazdei este implicat in

modularea evolutiei catre destructie tisulara sau vindecare.

Productia excesiva a unor mediatori ca interleukina-1-, factorul de necroza tumorala siprostaglandinele genereaza un proces inflamator persistent care sta la originea destructiei tisulare4.

Indepartarea mecanica a biofilmului dentar si eliminarea factorilor iritanti locali constituie baza

terapiilor parodontale initiale.

Totusi, acest protocol terapeutic are limitele sale. Nu toti pacientii sau toate regiunile dentare

raspund favorabil si uniform la terapia mecanica conventionala. Eficacitatea redusa a terapiei poate

fi explicata de o serie de factori (locali sau generali) care tin de gazda, forma de boala si compozitia

biofilmului. De asemenea, agentii patogeni nu sunt localizati numai in placa dentara ci si pe fata

dorsala a limbii sau alte zone ale mucoasei bucale. Pentru a preveni reinfectia regiunilor tratate

terapia trebuie sa afecteze toti patogenii din cavitatea buco-faringiana2.

Avand in vedere natura infectioasa a parodontitei si a limitelor terapiei mecanice folosirea

antibioticelor este justificata in anumite forme de boala1;2;4.

Antibioticele pot fi administrate local sau sistemic. Desi prin tratamentul local se elimina riscul

reactiilor adverse sistemice exista dezavantajul ca rezervoarele de patogeni nu sunt complet

eliminate si se poate produce recolonizarea zonelor tratate.

Antibioticele administrate sistemic penetreaza la nivelul pungii parodontale si ataca bacteriile carenu sunt afectate de tratamentul mecanic si de antibioticoterapia locala. In plus, acestea pot suprima

si organismele patogene localizate la nivelul limbii si in alte zone ale cavitatii bucale, asigurand

eradicarea infectiilor si prevenirea recurentelor.

Decizia de a opta pentru un tratament antibiotic local sau sistemic va fi luata de catre medicul

stomatolog dupa evaluarea corecta a beneficiilor (tratarea pacientilor cu parodontita refractara la

tratamentul conventional) vs. reactii adverse (riscul de dezvoltare a unor specii bacteriene rezistente

sau de infectii fungice)4.

Conform Academiei Americane de Parodontologie tratamentul cu antibiotice pe cale sistemica

prezinta urmatoarele indicatii:

- parodontite refractare, rezistente la tratamentul mecanic conventional;

- parodontite acute cu evolutie accelerata (catre forme necrotice si abcese parodontale)

- parodontite agresive.


3/5

De asemenea, pacientii fumatori pot beneficia de antibioticoterapie sistemica in asociere cu

tratamentul mecanic. Mai mult, parodontita cauzata de Actinobacillus actinomycetemcomitans

necesita adesea tratament antibiotic deoarece bacteria este raspandita pe toate suprafetele

membranei mucoase a cavitatii bucale si poate invada tesuturile moi4;6.

O alta indicatie de tratament antibiotic sunt infectiile periimplant6.

Pentru aplicarea unei antibioticoterapii tintite si evitarea prescrierii unor medicamente ineficiente

anumite categorii de pacienti pot beneficia de teste pentru identificarea bacteriilor patogene2.

Testele micro-IDent efectuate in laboratorul nostru au la baza tehnica polimerizarii in lant (PCR) si

prezinta o specificitate inalta pentru identificarea bacteriilor parodontopatogene si stabilirea cantitatii

lor relative. Testele sunt de asemenea mai sensibile decat cultura bacteriana deoarece identifica

germenii dupa ADN, indiferent de viabilitatea acestora (bacteriile anaerobe rezista adesea foarte

putin in cursul transportului catre laborator si culturile pot da rezultate fals negative pentru patogenii

parodontali).

Testul micro-IDent A face posibila determinarea celor cinci markeri importanti parodotogeni:

Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia,

Bacteroides forsythus si Treponema denticola). In unele cazuri de parodontita spectrul de diagnostic

poate fi largit prin determinarea altor 6 germeni: Peptostreptococcus micros,

Fusobacterium nucleatum/periodonticum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium

nodatum si

Capnocytophaga spp (testul micro-IDent B).

Ca o concluzie, testele micro-IDent sunt utile pentru:

- identificarea zonelor cu risc si recunoasterea precoce a recidivelor;

- alegerea antibioticului adecvat si documentarea succesului terapeutic;

- evaluarea riscului de implant nereusit inaintea tratamentului.

Mai mult, cunoasterea situatiei microbiologice permite o terapie precoce care impiedica aparitia sau

progresia bolii6.

sus

Recoltarea si transportul probelor

Specimen recoltatprelevarea probei se face de catre medicul stomatolog cu ajutorul betisoarelor

de hartie continute in trusa de recoltare, obligatoriu inaintea tratamentului mecanic sau cu

antibiotice. Cu ajutorul unei pense sterile se introduce un betisor in punga parodontala pana la baza

acesteia (adancimea pungii parodontale trebuie sa fie de cel putin 4 mm). Betisorul va ramane pe

loc timp de 10 secunde, dupa care va fi retras si introdus in intr-un tub de transfer. Se pot recolta
http://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/#a-contenthttp://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/#a-contenthttp://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/#a-content


4/5

maxim 4 probe din pungi parodontale diferite. Toate betisoarele provenite de la acelasi pacient vor fi

introduse intr-un singur tub de transfer. Tubul va fi plasat in trusa albastra de recoltare impreuna cu

o fisa care contine datele pacientului.

Transportul catre laborator nu ridica probleme, fiind vorba de determinarea ADN3;5;6.

Stabilitate proba1 saptamana la 2-8C3.

sus

Metoda si interpretarea rezultatelor

Reactie de polimerizare in lant (PCR) de tip multiplex cu detectie colorimetrica3.

Valori de referinta3;6

Micro-IDent A

Denumire patogen parodontal Detectie ADN

Actinobacillus actinomycetemcomitans Negativ

Porphyromonas gingivalis Negativ

Prevotella intermedia Negativ

Bacteroides forsythus Negativ

Treponema denticola Negativ

Interpretarea rezultatelor

In cazul detectiilor ADN pozitive, pentru fiecare bacterie patogena rezultatul va fi raportat astfel:
http://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/#a-contenthttp://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/#a-contenthttp://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/#a-content


5/5

slab pozitiv, pozitiv, intens pozitiv.Aceste moduri de comunicare se coreleaza cu cantitatea de

germeni identificati in proba.

Sursa:

Bibliografie

1. Kenneth S. Kornman, D. D.S., Ph.D. Diagnostic and Prognostic Tests for Oral Diseases: Practical Applications. In Journal

of Dental Education, May 2005, vol.69, no.5, 498-/508.

2. Jrgen Slots, Michael G. Jorgensen. Efficient Antimicrobial Treatment in Periodontal Maintenance Care. In J Am Dent

Assoc, 2000, vol 131, No.9, 1293-1304.

3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2008. Ref Type: Catalog.

4. Philippe Bidault, Fatiha Chandad, Daniel Grenier. Szstemic Antibiotic Therapy in the Treatment of Periodontitis. In Journal

of the Canadian Dental Association (JCDA), July/August 2007, vol.73, No.6, 515-519.

5. www.hain-diagnostics.com. ProductsmicroIDent.

6. www.zahnarzt/diagnostic.de. Nachweiss von parodontitis-assoziierten Keimen.

Citete i:Identificarea germenilor asociati parodontitei

Caut n analize medicale

Cauta

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si

sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu

trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul

medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata

fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau

erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.
http://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/http://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/http://core.ad20.net/click?spgid=0&__x1ts=&xcrid=367785&pub=632203491294404&site=632203491294404.csid&pagecat=632203491294404./0/&zone=632203491294404.z%20ona_click_track&size=0x0&sclickurl=http://www.synevo.rohttp://www.csid.ro/analize-medicale/identificarea-germenilor-asociati-parodontitei-11253278/

parodontita sau boala parodontala

Documents