otita medie supurata lucrare finalizata

119
CUPRINS MOTIVATIA LUCRARII/3 INTRODUCERE /4 CAPITOLUL I 1.URECHEA / 5 1.1.URECHEA EXTERNA / 5 1.2.URECHEA MEDIE / 6 1.3.URECHEA INTERNA / 9 CAPITOLUL II FIZIOLOGIA SI FIZIOPATOLOGIA URECHII / 13 CAPITOLUL III SEMIOLOGIA SI SINDROAMELE APARATULUI ACUSTICO- VESTIBULAR / 20 CAPITOLUL IV OTITELE MEDII ACUTE / 26 CAPITOLUL V EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA IN AFECTIUNILE OTOLOGICE /36 CAPITOLUL VI EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR DIN SFERA ORL / 42 CAPITOLUL VII PROCESUL DE NURSING / 43 CAPITOLUL VIII PLANURI DE INGRIJIRE/47

Upload: denis-ionescu

Post on 13-Aug-2015

1.033 views

Category:

Documents


17 download

TRANSCRIPT

Page 1: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CUPRINS

MOTIVATIA LUCRARII/3

INTRODUCERE /4

CAPITOLUL I 1.URECHEA / 51.1.URECHEA EXTERNA / 51.2.URECHEA MEDIE / 61.3.URECHEA INTERNA / 9

CAPITOLUL IIFIZIOLOGIA SI FIZIOPATOLOGIA URECHII / 13

CAPITOLUL IIISEMIOLOGIA SI SINDROAMELE APARATULUI ACUSTICO-

VESTIBULAR / 20

CAPITOLUL IVOTITELE MEDII ACUTE / 26

CAPITOLUL VEXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA IN AFECTIUNILE OTOLOGICE /36

CAPITOLUL VIEDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR DIN SFERA ORL / 42

CAPITOLUL VIIPROCESUL DE NURSING / 43

CAPITOLUL VIIIPLANURI DE INGRIJIRE/47

CAPITOLUL IXROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR/78

CONCLUZII/80 BIBLIOGRAFIE / 81

Page 2: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Motivatia lucrării

M-am înscris la ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ pentru a putea înţelege cât de departe pot duce ”Barierele vieţii” .

”Medicina este o artă care vindecă uneori , uşureză adesea şi consolează întotdeauna”.

3

Page 3: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

INTRODUCERE

Otologia este una din ramurile Otorinolaringologiei si Chirurgiei cervico-

faciale care se ocupă cu studiul si explorarea analizatorului acustico-vestibular,

precum si cu diagnosticarea si tratamentul bolilor regiunii

auriculotemporopetroase.

Importanta practică a studiului otologiei rezultă din următoarele:

urechea, prin functia ei auditivă are un rol foarte important în viata socială

fiind un canal de comunicare informatională de prim rang, iar prin functia

sa vestibulară contribuie la mentinerea echilibrului static si dinamic alături

de proprioceptie si vedere

urechea, prin plasarea sa în craniobasis, prezintă afectiuni deosebit de grave

prin complicatiile pe care le pot genera

frecventa mare a afectiunilor supurate otice prezintă importantă pentru

medicul otorinolaringolog, dar în acelasi timp constituie si un indice al

stării economice si al nivelului de trai al populatiei respective.

Otologia necesită un personal calificat, cu experientă si aptitudini speciale,

instrumentar operator si de consultatie, aparatură complicată si costisitoare (sursă

de lumină, microscop, aspirator, freză, laser etc.) atât pentru explorare, cât si

pentru terapie.

Otologia este acea ramură a medicinei umane care are meritul de a fi

introdus prima microchirurgia.Plasarea urechii în prelungirea craniobasisului, la

granita dintre neurocraniu, splanhnocraniu si cervix, explică relatia si evolutia

unor afectiuni cu alte segmente craniocervicale, precum si necesitatea colaborării

interdisciplinare între otologie si neurochirurgie.

4

Page 4: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL I

1. URECHEA

Din punct de vedere anatomic, urechea este împărtită în două mari componente:

Urechea periferică alcătuită din:

1. urechea externă (pavilionul si conductul auditiv extern)2. urechea medie (cutia timpanului, trompa lui Eustachio si mastoida)3. urechea internă (labirintul osos si membranos)

Urechea centrala formata din caile si centrii acustici si vestibulari.

1.1.Urechea externă

a) Pavilionul urechii este situat între apofiza mastoidă si articulatia temporo- mandibulară.

În 4/5 superioară prezintă o serie de reliefuri caracteristice, care diferă de la individ la individ si care sunt determinate de scheletul fibrocartilaginos de

5

Page 5: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

sustinere. Aceste reliefuri sunt: helix, antehelix, tragus, antitragus, incizura intertragiana, foseta naviculară sau scafoidă si conca. Ele au semnificatia amprentelor digitale, servind în medicina legală la identificarea indivizilor.

În 1/5 inferioară există lobul auricular, moale, rotunjit si format din grăsime.

La exterior pavilionul este acoperit de tegumente, care se continuă cu cele din jur (fată, gât, craniu).

b) Conductul auditiv extern continuă pavilionul, în profunzime până la timpan, începând printr-un orificiu numit meat auditiv extern. Conductul auditiv extern este sinuos, turtit antero-posterior si prezintă o dublă concavitate, care priveste în sus si înainte, la sugar si în jos si înapoi, la copil si adult.

În 1/3 externă are o structură fibrocartilaginoasă si este acoperit cu piele bogată în glande sebacee, ceruminoase si foliculi pilosi.

În 2/3 internă, conductul este osos, în alcătuirea sa intrând: scuama temporalului- în sus, mastoida- înapoi si osul timpanal- în jos si înainte. Între cele două portiuni există o îngustare numită istm.

Conductul se învecinează cu cutia craniană- în sus, cu parotida- în jos, cu mastoida-înapoi si cu articulatia temporo-mandibulară - înainte.

1.2.Urechea medie

Ureche medie este interpusă între urechea externă si cea internă, fiind săpată în portiunea petro-mastoidiană a osului temporal.

a) Cutia timpanului este o cavitate acrată, de forma unei lentile biconcave, care prezintă trei etaje suprapuse:

o etajul superior- atica sau epitimpanulo etajul mijlociu- atrium sau mezotimpanulo etajul inferior- hipotimpanul sau recesul hipotimpanic, care se află

sub nivelul conductului auditiv extern.

Epitimpanul este compartimentat în mai multe cămărute, numite pungile lui Prussack, Troeltch si Kretschmann, datorită prezentei la acest nivel a oscioarelor si a ligamentelor lor. De accea, supuratia aticei (aticita sau epitimpanita), este mai favorizată la cronicizare si complicatii.

6

Page 6: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Cutia timpanului are sase pereti:

Peretele extern sau timpanic este reprezentat la nivelul atriumului de pars tensa a timpanului, iar la nivelul aticei de peretele osos al lojetei si sub el de membrana lui Schrapnell (pars flaccida a membranei timpanului); pars tensa este o membrană fibroasă, elastică si rezistentă, de formă rotundă si îndreptată oblic, de sus în jos si din afară înăuntru (cu atât mai oblic, cu cât vârsta este mai mică) si care este alcatuită din trei straturi: un strat extern, superficial, epidermic, continuare a pielii conductului; altul intern, mucos sau epitelial (mucoasa casei timpanului) si un strat intermediar, fibros, fomat din fibre conjunctive, radiare si circulare.

La periferie stratul intermediar se îngroasă, formând bureletul inelar al lui Gerlach, prin care membrana timpanică se inseră pe margiea inferioară a osului timpanal, într-un sant (sulcus timpanicus).

În partea antero- superioară, unde osul timpanal lipseste (incizura lui Rivinius), bureletul lui Gerlach formează ligamentele timpano- maleolare anterioare si posterioare, care se insera pe baza scurtei apofize a ciocanului, deasupra acestora se găseste pars flaccida sau membrana lui Schrapnell, care este lipsită de stratul fibros, intermediar si deci are o rezistentă mai mică.

Peretele intern sau labirintic prezintă o proeminentă centrală (promontoriu), care corespunde primului tur de spira al nucleului, deasupra si înapoia promontoriului se află fereastra ovala, iar sub aceasta, fereastra rotundă. Deasupra ferestrei ovale se găseste canalul lui Fallope, cu nervul facial si deasupra acestuia, canalul semicircular extern.

Peretele superior, cerebral sau tegmen timpani este subtire, uneori dehiscent si separă cutia timpanului de endocraniu.

Peretele inferior sau jugular vine în raport cu golful venei jugulare, fiind si deseori dehiscent.

Peretele anterior sau tuba - carotidian prezintă în partea superioară orificiul tubar, iar deasupra acestuia se află canalul muschiului ciocanului, iar dedesupt canalul carotidei interne.

Peretele posterior sau mastoidian stabileste, în partea superioară, legătura dintre atice si antrul mastoidian printr-un canal (aditus ad antrum); sub acesta există o proeminentă osoasă (piramida), pe care se insera tendonul muschiului scăritei.

7

Page 7: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Continutul cutiei timpanului este format din lantul osicular, ligamentele osiculare si muschii osiculari. Tot acest ansamblu constituie sistemul timpano - osicular cu rol în transmisia undelor sonore, de la urechea externă la urechea internă.

Lantul osicular este alcătuit din ciocan, nicovală, scărita si se întinde de la timpan la fereastra ovala, fiind acoperit de mucoasa casei.

Ciocanul, cel mai extern, este inclus în pars tensa a membranei timpanice, iar scărita cel mai intern, este inclavată în fereastra ovală, prin palatină si cu ajutorul unui ligament inelar.

Nicovala este interpusă între capul ciocanului si capul scăritei. Articulatiile dintre oscioare se solidarizează între ele, permitând buna lor functionare. Articulatiile dintre ciocan si nicovală se anchilozează din primii ani de viată, formând un bloc unic ciocan - nicovala, în schimb, articulatia dintre nicovală si scărita ramâne mobilă tot restul vietii, fiind functională.

Ligamentele osiculare sunt în număr de patru: trei pentru ciocan (ligamentul suspensor sau superior, ligamentul extern ce se întinde ca un evantai la marginea inferioară a zidului atical si ligamentul anterior fixat pe scurta apofiză a ciocanului) si unul singur pentru nicovală- posterior.

Muschii osiculari sunt: muschiul ciocanului care se prinde pe fata internă a mânerului, apropiindu-l de peretele intern al casei (este inervat de trigemen) si muschiul scăritei pe care îl trage înapoi si înafară (este inervat de facial).

b) Trompa lui Eustachio sau tuba este un conduct care leagă căsuta timpanului cu rinofaringele. Prezintă două segmente tronconice, turtite transversal si opuse prin vârf: un segment postero-extern osos, mai mic (protimpan) si altul antero-intern, mai mare, sau segment fibrocartilaginos, care se deschide în timpanul deglutitiei, sub actiunea muschilor peristafilini, care se inseră în jurul său, spre deosebire de trompa fibrocartilaginoasă, cu rol fundamental în patologia urechii medii, trompa osoasă sau prototimpanul exercită doar un rol pasiv în aerarea casei timpanului, având pereti rigizi, nefunctionali. Locul de unire al celor două segmente este mai îngustat si se numeste istm. Trompa este căptusită de o mucoasă cu epiteliu ciliat, în continuitate cu mucoasa casei si a rinofaringelui.

c) Mastoida este un masiv osos al osului temporal, de forma triunghiulară, cu vârf inferior, situată înapoia conductului auditiv extern. La exterior prezintă pereti

8

Page 8: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

formati din os compact (tablele mastoide), între care se găsesc celule pneumatice, veritabile funduri de sac aerice ale cutiei timpanice. Sistemul pneumatic mastoidian nu are nici un rol în fiziologia auzului, mastoidectomia neproducând surditate. Dintre celulele mastoidiene, una este constantă, mai mare (antrul mastoidian) si comunică cu casa timanului printr-un mic canal (aditus ad antrum).

Structural, mastioda este denumită diferit în functie de volumul si numărul celulelor pneumatice. Când celulele sunt mari si numeroase, mastoida se numeste pneumatică; atunci când sunt mici este vorba de mastoida diploică, iar când celulele sunt aproape dipărute, mastoida este eburnată sau scleroasă. În peretele anterior al mastiodei se află portiunea a treia a apeductului lui Fallope cu segmentul vertical al nervului facial, iar în partea posterioară a peretelui intern există amprenta sinusului venos lateral. Peretele extern situat sub tegumente, este peretele chirurgical de abordare a mastoidei.

1.3.Urechea internă

Urechea internă contine aparatul cohlear, destinat auzului si aparatul vestibular, destinat echilibrului, organe senzoriale situate în cavităti membranoase (labirint membranos), la rândul lor asezate în cavităti osoase de forme, directii si dimensiuni diferite (labirint osos). În labirintul osos circulă perilimfa, lichid care scaldă spatiul dintre labirintul membranos si cel osos, de unde si denumirea de labirint perilimfatic, iar în labirintul membranos se găseste un alt lichid endolimfa, care ii dă numele de labirint endolimfatic.

a) Labirintul membranos - endolimfatic este alcătuit dintr-un sistem de cavităti închise, care comunică între ele prin canale. Există o cămărută anterioară sau sacula si o alta posterioară sau utricula, ambele fiind situate în vestibulul osos, anterior acestor două cămărute se află melcul membranos sau cohleea, care comunică cu sacula prin canalul Hensen, iar posterior trei canale semicirculare, care comunică cu utricula. Din saculă si utriculă pornesc două canale, care confluează în canalul endolimfatic care se termină printr-o dilatatie ascunsă într-o dedublare a durei mater (sacul endolimfatic).

Peretele labirintului membranos este subtire, fragil si format din două tunici: o tunică periferică, conjunctivă si o tunică internă epitelială, diferentiată pe alocuri în portiuni senzoriale. În structura stratului epitelial există celule de

9

Page 9: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

sustinere, celule neurosenzoriale ciliate si o membrană extracelulară în raport intim cu cilii celulelor senzoriale. Zonele neuro-senzoriale diferă cu fiecare cavitate a labirintului membranos. În saculă si utriculă sunt petele sau maculele acustice, ale căror celule ciliate sunt acoperite cu membrane otolitice, numite ”lapili” pentru utriculă si ”sagite” pentru saculă. În extremitătile dilatate ale canalelor semicirculare (ampule) există crestele acustice sau ampulare, al căror epiteliu senzorial este acoperit cu o formatie gelatinoasă numită cupulă. Canalele semicirculare sunt orientate în cele trei planuri ale spatiului. În cohlee sau melc, epiteliul senzorial este situat în organul lui Corti, asezat pe membrana bazilara, în canalul cohlear delimitat de membrana lui Reissner si stria vasculară. Organul lui Corti este format din celule senzoriale auditive si din celule de sustinere ale Deiters si Claudius. Deasupra acestor celule se află membrana tectoria, care intră în contact cu celulele auditive, în momentul trecerii undei sonore.

b) Labirintul osos - perilimfatic cuprinde:

- o cavitate centrală, vestibulară, care comunică cu cutia timpanului prin fereastra ovală si cu conductul auditv intern prin mai multe orificii.

- trei canale semicirculare (extern, superior si posterior) situate în afara si înapoia vestibulului si care comunică cu vestibulul.

- un canal cohlear sau melcul, răsucit de două ori si jumătate în jurul unui ax central numit columelă si care comunică cu partea anterioară a vestibulului si cu casa timpanului prin fereastra rotundă.

Întregul labirint (membranos si osos) este înconjurat de o carcasă osoasă cu structură specială, derivată din cartilaj, fără zone periferice de crestere, care nu poate fi înlocuită prin os cu structură haversiană si al cărei volum maxim este dobândit în luna a cincea de viata intrauterină (capsula otică). Această capsulă rezistentă apără organul auzului si echilibrului si se află situată în piramida pietroasă (stânca) a osului temporal.

Urechea internă constituie locul de origine aparentă a nervului cranian perechea a VIII-a, care este format din două ramuri: nervul vestibular, care provine din maculele otolitice si din crestele acustice ampulare si nervul auditiv, care se formează în organul lui Corti. Ambele ramuri se unesc, străbat conductul

10

Page 10: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

auditiv intern, apoi unghiul ponto-cerebelos si pătrund în bulb prin santul bulboprotuberantial. Ele reprezintă, de fapt, elemente anatomice ale urechii centrale, cu alte cuvinte, căile si centrii acustici si vestibulari, a căror complexitate depăseste cazul unei prezentări sumare. De retinut că axonii centrali acustici se găsesc în câmpurile corticale auditive din lobul insulei si din prima circumvolutie temporală a lui Henschl si că pentru căile vestibulare există o serie de nuclei bulboprotuberantiali vestibulari în strânse legături cu măduva spinării, cu cerebelul, cu nucleii musculaturii globilor oculari, cu nucleii bulbari ai vagului si care explică manifestările sindromului vestibular.

Vascularizatia urechii se face diferentiat pentru fiecare segment anatomic.

Pentru urechea externă, arterele provin din artera auriculară posterioară si artera temporală superficială, ramuri din carotida externă, iar venele, satelite ale arterelor, se termină în venele jugulare externă si internă. Limfaticele se varsă în trei grupe ganglionare: ganglionii parotidieni, subauriculari si mastoidieni sau retroauriculari.

Pentru urechea mijlocie, arterele emană din ramura auriculară a arterei maxilare interne, artera stilomastoidiană din auriculara posterioară, artera timpanică inferioară din faringiana ascendentă, artera timpanică anterioară din maxilara internă, artera timpanică superioară din meningeea mijlocie, toate ramuri din teritoriul carotidei externe si artera caroticotimpanică, ramură din carotida internă. Venele, analoge ale arterelor, ajung în plexul pterigoidian si sinusul pietros superior.

Pentru urechea internă, artera auditivă internă, ramură a arterei cerebeloase antero-inferioare, irigă întregul labirint membranos prin trei ramuri: artera vestibulră, vestibulo-cohleară si cohleară. Venele sfârsesc în sinusul venos lateral. Limfaticele se îndreaptă spre spatiile subarahnoidiene, în parte sau drenează prin intermediul limfaticelor cutiei timpanului, de-a lungul trompei lui Eustachio, în ganglionii rinofaringelui.

Inervatia urechii este si ea diferentiată. Nervii senzitivi ai urechii externe emană din auriculo-temporal (ramură din mandibular) si din ramura auriculară a vagului, care explică reflexul de tuse care apare în timpul explorării conductului.

11

Page 11: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Urechea medie primeste sensibilitatea din nervul lui Jacobson (ramură din glosofaringian) si nervul caroticotimpanic (ramură a plexului carotidian). Nervii motori asigură mobilitatea muschilor urechii externe prin facial si a muschilor oscioarelor prin trigemen (pentru muschiul ciocanului) si prin facial (pentru muschiul scăritei).

12

Page 12: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL II

FIZIOLOGIA ȘI FIZIOPATOLOGIA URECHII

Urechea participă la două functii importante: auzul si echilibrul, fiind un organ de simt sensibil la excitatii vibratorii (sunet) si la efectele gravitatiei miscării (acceleratie-deceleratie).În ambele situatii, urechea este mecano-receptor sau un transductor, care traduce sau transformă energia mecanică primită (unde sonore sau presiunea accelerarii si decelării), în energie electrică.

Auzul sau functia auditivă cuprinde două procese succesive de natură diferită: unul fizic, mecanic, de transmisie vibratorie a undei sonore până la organul Corti, unde stimulează celulele auditive si altul nervos, de perceptie, care începe cu aparitia influxului nervos la nivelul celulelor ciliate si se termină cu integrarea centrală a mesajului sonor.

Căile si conducerea mecanică a vibratiilor sonore

Undele sonore (vibratii periodice ce variază între 16 si 20.000 duble vibratii pe secundă) sunt captate de pavilion si sunt conduse de conductul auditv extern la urechea medie. Pavilioanele urechii la om sunt organe putin importante din punct de vedere acustic. Fiind asezate pe laturile capului, permit diferentierea intensitătii si a timpului de latentă a undelor sonore, ceea ce usurează localizarea spatială a sunetului. Pavilioanele umane sunt mobilizate odată cu capul, spre deosebire de animale, unde pavilioanele sunt orientate separat.

Urechea medie este un adaptor de impedantă dintre aerul din conductul auditiv extern si lichidele labirintice, cu alte cuvinte permite un transfer maxim de energie, prin multiplicarea presiunii transmisă asupra ferestrei ovale, în raport cu cea exercitată de timpan. Undele sonore ajunse la timpan îl pun în vibratie împreună cu lantul osicular. Miscările lantului timpano-osiculare fac un bloc, în jurul unui ax, ce trece prin polul superior al timpanului. Prin sistemul timpano-osicular, vibratiile sonore ajung la urechea internă, în dreptul ferestrei ovale, unde pun în vibratie lichidele labirintice. Forta totală care se exercită asupra ferestrei ovale este aproape aceeasi cu cea care se exercită pe timpan, cu deosebirea că ea este concentrată pe o suprafată mai mică. În acest fel, presiunea exercitată asupra

13

Page 13: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

lichidelor este cu mult mai mare si astfel rolul de adaptor al urechii medii este realizat.

Rolul trompei lui Eustachio, pentru buna functionare a sistemului timpano-osicular este capital. Tuba detine două functii principale: functia echipresivă si functia de drenaj. Prima functie asigură mentinerea unor presiuni egale, de o parte si de alta a membranei timpanice, prin trecerea intermitentă de aer prin trompă, cu ocazia deschiderii orificiului faringian sau pavilionului tubar, la fiecare înghitire, sub actiunea muschilor peristafilini. O înghititură de salivă se produce, în medie, o dată pe minut, în stare de veghe si la 5 minute în timpul somnului. Acest mecanism este indispensabil în cursul variatiilor mari ale presiunii atmosferice, ce au loc la schimbări bruste de altitudine din aviatia supersonică sau în timpul scufundărilor submarine. Functia de drenaj a trompei permite eliminarea din urechea medie, către rinofaringe, a secretiilor normale sau patologice, prin deschiderea intermitentă a tubei din cursul functiei echipresive, dar si datorită miscărilor ciliare ale mucoasei tubare, miscării orientate de la casă spre rinofaringe.

Undele sonore, odată ajunse la urechea internă, pun în vibratie lichidele labirintice (perilimfa si endolimfa), pentru ca acestea, cuprinse într-o cavitate osoasă inextensibilă, să poată vibra este necesar sa existe un „spatiu compensator” al vibratiei. Acest spatiu este creat prin jocul ferestrelor, adică în timp ce platina scăritei este împinsă în labirint de unda sonoră, membrana ferestrei rotunde bombează în afară, către casa timpanului. Astfel, vibratiile sonore, prin intermediul lichidelor labirintice, pun în vibratie membrana bazilară si membrana tectoria, care actioneaza la rândul lor asupra organului Corti.

Structurile anatomice ale urechii externe, medii, capsulei otice (ferestre) si ale urechii interne (lichidele labirintice, membrana bazilară si tectoria) reprezintă „aparatul de transmisie” al vibratiilor sonore până la organul Corti.

Căile si conducerea nervoasă a informatiei acustice

La nivelul organului Corti, miscarea vibratorie sonoră (fenomen fizic, mecanic) este transformată în energie nervoasă printr-un fenomen bioelectric sonora Influxul nervos parcurge trei relee pentru a ajunge la cortexul temporal. Primul releu se întinde de la baza celulelor auditive ciliate, până la nucleii

14

Page 14: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

cohleari bulbari (nucleul dorsal si ventral) si este reprezentat de nervul cohlear. Al doilea releu este constituit de neuronul bulbo-talamics are un aspect heterogen, prezentând fibre scurte sau lungi, directe sau încrucisate, care se întind de la nucleii bulbari la corpii geniculati interni. Ultimul releu leagă corpii geniculati interni de cortexul temporal. Aria auditivă la om este situată în partea mijlocie a primei circumvolutiuni temporale, în lungul versantului său silvian (circumvolutia lui Henschl). La acest nivel, neuronii corticali sunt asezati în ordinea frecventelor, realizând o adevărată hartă sonoră sau localizare fonală, numită tonotipie. Rezultă că urechea contribuie la realizrea auzului prin trei aparate: aparatul de transmisie, format din urechea externă, urechea medie, ferestrele si lichidele labirintice; aparatul de receptie reprezentat de organul lui Corti, nervul acustic si căile nervoase superioare si aparatul de perceptie, constituit din centrul cortical.

Alterarea functiei auditive are loc în urma lezării acestor aparate si se traduce prin: scăderea auzului, vâjâituri (acufene), hiperacuzie si paracuzie.

1. Scăderea auzului este denumită prin termeni diferiti. Prin hipoacuzie se întelege scăderea partială, într-un grad oarecare, a auzului iar prin surditate se defineste, ca termen general, orice fel de pierdere de auz, partială sau totală. După sediul leziunilor, care le determină, surditătile se împart în trei categorii: surditate de transmisie, surditate de perceptie si surditate mixtă.

a) Surditatea de transmisie este hipoacuzie, deoarece leziunea aparatului de transmisie nu produce scăderi de auz mai accentuate de 60db pe cale aeriană. Ea este datorată unor leziuni situate în urechea externă sau medie, la nivelul timpanului, lantului osicular sau ferestrelor.

b) Surditatea de perceptie sau nervoasă este determinată de leziuni ale traiectului nervos, începând de la cohlee si mergând până la cortexul temporal. Prin acest traiect pot fi identificate mai multe tipuri de surdităti de perceptie: surdităti cohleare, surdităti radiculare si surdităti centrale (bulbare, protuberantiale, pedunculare si corticale). Termenul de surditate de perceptie este impropiu, deoarece înglobează toate aceste tipuri de surdităsi si nu doar pe cele corticale cum ar fi normal (cortexul este sediul perceptiei sunetelor). Surditatea de perceptie poate prezenta diverse grade, mergând până la anacuzie(cofoza).

15

Page 15: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

c) Surditatea mixtă prezintă caracterele ambelor tipuri precedente si este determinată de leziuni ale urechii medii si ale cohleei. Poate avea grade diferite, ajungând până aproape de cofoză, în functie de extensia leziunilor.

2. Vâjâieturile sau acufenele (tinitus) sunt zgomote auriculare sau senzatii sonore, care nu îsi au originea în vreun sunet exterior. Ele sunt percepute de bolnav în mod diferit, sub formă de fluierături, tiuituri, suierături, zgomote de motor, jet de abur. Există acufene obiective auzite si de anturaj sau de examinator si care au ca origine, fie cauze musculare (spasme ale muschilor peristafilini, spasme ale musculaturii periauriculare), fie cauze vasculare (anevrisme sau malformatii arterio-venoase, tumori de glomus jugular), fie cauze articulare (cracmente în articulatia temporo-mandibulară). Acufenele subiective sunt zgomote auzite numai de pacient si sunt cele mai frecvente, fiind întâlnite în toate afectiunile auriculare. Acufenele din bolile urechii externe si medii au un caracter grav si monoton, pe când cele din maladiile urechii interne si cele ale nervului acustic- neurinom sunt de tonalitate înaltă, muzicală.

3. Hiperacuzia semnifică un auz mai putenic si poate fi pură sau dureroasă. Ea poate fi însotită de paracuzie.

4. Paracuzia semnifică un auz mai bun în zgomot decât în liniste. Ambele perturbări sunt mai rar întâlnite, doar în anumite boli, cum ar fi: otoscleroza, paralizia muschiului scăritei, relaxarea ligamentelor osiculare.

Echlibrul sau functia vestibulară este o functie complexă a mezencefalului, la care aparatul vestibular (labirintul posterior) participă alături de alte elemente informationale. Prin urmare, este cu totul impropiu ca urechea internă să fie considerată aparat al echilibrului. Labirintul este doar o componentă în cadrul unui mecanism complex, care asigură simtul statochinetic, adică tonusul postural, atitudinea si miscările corpului, cu alte cuvinte functia de echilibru. Trei sisteme informationale concură la mentinerea echilibrului: vederea, sensibilitatea proprioceptivă superficială-cutanată, profundă (tendoane, muschii, articulatii) si apartul vestibular. Informatiile culese de aceste trei sisteme sunt integrate, în mod constient, în sistemul nervos central, mai precis în trunchiul cerebral, de unde iau nastere impulsuri centrifuge, sub forma unor rectii motorii, ca miscări, contractii si relaxări musculare. Aparatul vestibular, în acest context, generează o activitate permanentă, chiar în repaus, care este modulată după cea mai mică miscare, prin

16

Page 16: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

interactiunea cu structurile anatomice amintite. Trebuie subliniată simetria functiei vestibulare în stare normală. Cele două labirinte posterioare actionează ca două jumătăti separate, care emit potentiale de actiune egale, constante si simetrice si care sunt însumate, ca un tot, în centrul de integrare mezencefalic. Tocmai această simetrie justifică tonusul postural si echilibrul. Ori de câte ori potentialele de actiune labirintice sunt modificate numai de o parte, starea de echilibru este alterată. Organele receptoare vestibulare sunt sensibile la schimbări de miscare (acceleratie, deceleratie), modificări de pozitie ale capului, gravitatie si vibratii. Toti acesti excitanti mecanici sunt transformati la nivelul maculelor si crestelor acustice, în potentiale de actiune electrice, care ajung la sistemul nervos central, unde alături de celelalte potentiale vizuale, proprioceptive si senzitive, iau parte la mentinerea orientării spatiale. Cerebelul contribuie la mentinerea posturii si echilibrului prin folosirea acestor informatii în vederea coordonării miscărilor.

Stimulii fiziologici ai aparatului vestibular, reprezentati de acceleratia si deceleratia unghiulară si lineară, există canalele semicirculare, pe de o parte si sacula si utricula, pe de altă parte. Canalele semicirculare îndeplinesc functia cinetică, adică înregistrează miscările corpului si capului în spatiu, având sub dependenta lor miscările rotatorii. Excitantul lor fiziologic este acceleratia unghiulară, exprimată în grade/secundă, care impresionează crestele ampulare prin curentii endolimfatici pe care îi generează. Întrucât cele trei canale semicirculare din fiecare ureche, sunt situate în cele trei planuri ale spatiului, se întelege că sunt astfel percepute toate miscările, din toate sensurile. În acest fel, canalele semicirculare participă la miscările corpului si mai cu seamă ale capului, în stare normală si contribuie la efectuarea anumitor gesturi sau atitudini. La baza fiziologiei canalelor semicirculare stă miscarea curentilor endolimfatici, care ascultă de legile lui Ewald si Flourens, conform cărora miscarea excitatorie este dată de curentul ampulipet, pentru canalele semicirculare orizontale, si de cel ampulifug, pentru canalele verticale, iar mistagmusul se produce întotdeauna în planul canalului excitat. Utricula si sacula exercită functia statică, prima având sub dependentă sa înclinarea în plan sagital a capului si tonusul muschilor extensori si flexori, pe când sacula are sub dependenta ei miscările laterale ale capului si tonusul muschilor abductori si adductori. Excitantul lor fiziologic este acceleratia liniară, exprimată în m/sec si care este imprimată de pozitia capului în spatiu. Acceleratia liniară sau gravitatională stimulează otolitele, care actionează asupra celulelor senzoriale de la nivelul maculelor. Prin greutatea lor, otolitele

17

Page 17: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

produc o tractiune asupra cililor receptori din macule, la fiecare schimbare de pozitie a capului. Functia aparatului otolitic permite, deci, identificarea pozitiei individului în orice moment, indiferent dacă este verticală sau orizontală, si redresarea capului după schimbarea pozitiei corpului (reflex de redresare labirintic), precum si asigurarea unui tonus muscular al corpului, în functie de pozitia capului (reflexe tonice labirintice).

Sistemul vestibular are un rol important în controlul posturii, care se realizează prin integrarea complexă a informatiilor exteroceptive, vizuale si vestibulare. Miscările capului, prin contractiile muschilor membrelor si gâtului, pe care le generează, readuc capul la pozitia anterioară sau la cea normală. Aparatul otolitic restabileste pozitia normală a capului în raport cu verticala.

Dereglarea analizatorului vestibular sau a unor elemente ale complexului functional legat de echilibru, declansează bolnavului o suferintă caracterictică, denumită sindrom vestibular. Un asemenea sindrom produce: verij sau ameteală (falsă senzatie de deplasare), tulburări de echilibru si fenomene vegetative (greturi, vărsături, transpiratii). Vertijul apare fie prin informatii senzoriale anormale vizuale, proprioceptive sau vestibulare, deci prin leziuni ale căilor aferente, centripete, fie prin defectiuni de integrare centrală. Tulburările de echilibru reflectă dezordini neuro-musculare secundare unor leziuni ale căilor aferente, centrifuge, motorii. Ele pot exista si separat, fără vertij. Aceste tulburări subiective sunt însotite de următoarele manifestări obiective: nistagmus orizontal- rotator, care bate de partea bolnavă, când labirintul este iritat, sau de partea sănătoasă, când labirintul este distrus; devierii segmentare ale membrelor superioare si inferioare si instabilitatea bolnavului (proba Romberg).

După sediul leziunilor de-a lungul căilor vestibulare se vorbeste de: sindroame vestibulare periferice, când este alterat labirintul posterior din urechea internă în urma unor infectii (otite labirintice), intoxicatii endo sau exogene ale labirintului, traumatisme (fracturi de stâncă, tulburări vasculare si vasomotorii ale urechii interne (răul de mare, de avion, de transport), modificări ale lichidelor labirintic (hidropsul labirintic din maladia lui Meniere), sindroame vestibulare radiculare sau tronculare, unde nervul vestibular este lezat prin inflamatii (nevrita sau neuronita vestibulară), intoxicatii, fracturi de stâncă si tumori ale unghiului ponto-cerebelos (neurinom acustic), sindroame vestibulare centrale, când sunt

18

Page 18: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

afectate structurile creierului, nucleii vestibulari si conexiunile lor prin leziuni degenerative, vasculare, de scleroză sau prin prezenta unor tumori.

În ceea ce priveste mecanismele de producere ale leziunilor aparatului vestibular, predomină modificările lichidelor endolabirintice, pe de o parte si tulburări de irigatie ale labirintului membranos, pe de altă parte. Hidropsul labirintic stă la baza fiziopatologiei bolii Meniere si stă în ectazia labirintului membranos prin hipersecretie de endolimfă si ruperea echilibrului tensional dintre endolimfă si perilimfă. Cresterea tensiunilor lichidelor labirintice, produce atrofia vaselor sangvine, subtierea striei vasculare si a membranei tectoria, precum si modificări degenerative ale elementelor senzoriale. Cauza hidropsiziei nu este perfect elucidată. Ea ar fi atribuită unor perturbări ale metabolismului sodiului si potasiului, unui dezechilibru vasomotor, cresterii permeabilitătii capilare sau unei toxiinfectii labirintice. Tulburările vasculare produc, în ultimă instantă, asupra celulelor neuro-senzoriale labirintice, leziuni ischemice, prin anoxie.

Ischemia urechii interne poate fi realizată pe multiple căi. Îngustarea vaselor labirintice si a trunchiului vertebro-bazilar (din care emană aceste vase) este întâlnită la hipertensivi si arteroscleroză prin procese de ateromatoză. Insuficienta cardiacă este o altă cauză de ischemie labirintică, la fel ca si anomaliile si bolile sângelui. Anomaliile arteriale ale vaselor de la gât si craniu, ca si compresiunile extrinseci ale acestora, prin variatii anatomice congenitale sau prin leziuni osoase ale coloanei cervicale vertebrale (spondiloză, osteofitoză) contribuie la instalarea insuficientei vertebro-bazilare, sursă de ischemizare a labirintelor.

Un alt mecanism este spasmul vascular al arterei auditive sau al ramurilor ei.

19

Page 19: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL III

SEMIOLOGIA ȘI SINDROAMELE APARATULUI ACUSTICO- VESTIBULAR

Auditia este functia urechii de a percepe sunetele de anumite frecvente si intensităti. Pragul minim al unui auz normal – pentru conducerea aeriană – este situat audiometric între 0 si 30 dB.

Un sunet poate fi receptat pe cale fiziologică (meato-miringo-osiculo-cohleară) numită si cale aeriană, dar poate fi receptat si pe alte căi, cum ar fi calea otică osoasă (mastoidă-cohlee) – cale parafiziologică la omul normal, numită si conducerea osoasă. Această cale devine fiziopatologică atunci când este blocat complet sistemul de transmisie.

Sindromul otoreic.

Otoreea (scurgerea secretiilor auriculare) poate avea aspecte clinice diferite si anume poate fi seroasă (otoleea tubară, otolicvoreea), seromucoasă (purulentă), piosangviolentă (otoragia).

Otoreea purulentă poate fi întâlnită în următoarele circumstante clinice: otita externă supurată, parotida supurată sau adenita parotică fistulizată în CAE, adenita retroauriculară fistulizată în CAE, otita medie supurată acută, otoreea tubară, otită medie supurată cronică, otomastoidita supurată acută si cronică, otita TBC, otita luetică, etc.

Otita medie supurată cronică propriu-zisă

Otita medie supurată cronică propriu-zisă este forma osteitică de otită supurată, denumită de Aubry otoreea purulentă. Are o evolutie insidioasă, cu simptomatologie putin caracteristică, pe fondul căreia apar brusc complicatii grave ce pun serios în pericol viata pacientului.

Este o formă clinică ce necesită pentru rezolvare tratament chirurgical.

Etiopatogenic, elementul principal este obstructia tubară, dar factorul ”teren” este decisiv în declansarea bolii.

20

Page 20: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Cu totul exceptional otita acută necrozantă din cursul bolilor infecto-contagioase trece direct în otită supurată cronică.

În mod obisnuit există o lungă perioadă otoreică, cu alte simptome schitate, de otită subacută, latentă, neglijată. Debutul nu este usor de recunoscut, deoarece aspectul acut, dureros, nu este întâlnit întotdeauna.

Fondul de afectiune cronică generală, precum insuficienta hepatorenală, tuberculoza, diabetul, distrofia proteincalorică la copil sunt de retinut ca factor de cronicizare.

Otita croincă osteitică poate apărea după o interventie chirurgicală incompletă ce a neglijat un număr de celule mastoidiene.

Din punct de vedere anatomopatologic, leziunile principale sunt cele de osteită parietală si osiculara a cavum-ului tympani.

La nivelul zonelor de osteită, epiteliul mucoasei dispare, iar stratul subepitelial, remaniat, se transformă în tesut de granulatie. Țesutul de granulatie, tesut conjunctiv de neoformatie, este alcătuit dintr-o tramă conjunctivă si elemente celulare inflamatorii. Granulatiile, uneori conglomerate, alcătuiesc muguri inflamatori situati pe peretele medial al casei sau interosicular.

Polipul auricular este alcătuit tot din tesut de granulatie, dar este pediculat fiind inserat pe o zonă osteitică (care induce producerea sa si fără de care nu ar fi apărut), fixat parietal sau pe osisoare. Exteriorizându-se prin perforatia timpanală el apare în conductul auditiv extern si împiedică drenajul agravând leziunile de osteită ale casei.

Sub neoformatiile inflamatorii descrise, tesutul osos este denudat cu pierderea suprafetei netede, este rugos, săpat de mici anfractuozităti neregulate, pline de tesut de granulatie uneori de consistentă moale.

Microscopic apar cavităti medulare deschise, umplute cu tesut conjunctiv inflamator, care a luat locul măduvei; există zone de osteită condensată, caracterizată prin prezenta osteoblastilor.

21

Page 21: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Pierderea de substantă osoasă este deseori foarte importantă; osteita rarefiantă sapă în mastoidă caverne pline de fongozităti si secretii purulente. Osul necrozat ia uneori o tenta murdară, verzuie sau închisă la culoare, sub actiunea germenilor anaerobi. Se întâlnesc uneori sechestre osoase.

Leziunile descrise pot fi localizate la nivelul peretilor casei timpanului, în special atical, determinând disparitia completă a zidului extern atical (portiunea numită mur de la logette) si comunicarea liberă a casei în conductul auditiv extern (în formele colesteatomatoase).

Concomitent, există si leziuni osiculare: bratul descendent al nicovalei, capul si colul ciocanului. Scărita este în general respectată în afara unor exceptii. Osteita osiculară este variabilă: ea poate realiza o stare de os poros acoperit de tesut de granulatie sau pe care se fixează mici polipi, sau poate exista o carie profundă cu disparitia unei piese osoase, în general, ramul descendent al nicovalei sau întregul osisor. Alteori lantul osicular este transformat treptat într-un conglomerat neregulat din care cu greu se mai pot distinge resturi osiculare.

Leziunile inflamatorii ale urechii medii apar încă din copilărie. Pneumatizarea mastoidiană este mai activă între 5 si 10 ani, dar acest proces de aparitie si dezvoltare celulară este oprit si înlocuit cu unul de condensare. Dacă infectia cronică persistă, leziunile condensate continuă reducând dimensiunile mastoidiene, antrul rămâne mic, pneumatizarea fiind limitată la câteva celule de mici dimensiuni în vecinătatea antrului. Radiografia arată aceste modificăi astfel: mastoida este densă, dar uneori apar si alte leziuni proprii otitelor cronice osteitice, ca geodele sau sechestratia osoasă.

Simptomatologia generală a acestei forme clinice este frustă cu stare generală bună, elemente care determină întârzierea prezentării la medic. Aceasta explică instalarea treptată a unei surdităti importante si aparitia complicatiilor endocraniene grave.

Subiectiv, local, bolnavul poate prezenta o senzatie vagă de tensiune locală, în special în timpul noptii, dar simptomatologia devine zgomotoasă în momentul acutizării otitei cronice, ce coincide cu aparitia unei rinofaringite acute.

22

Page 22: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Examenul obiectiv local evidentiază în primul rând otoreea în conduct. Poate fi în cantitate variabilă, este purulentă, puroi seros sau consistent (cremos), uneori sanguinolent, fără ca acest lucru să constituie un semn de gravitate; este intens fetidă (în special în lipsa efectuării unei toalete corespunzătoare a conductului auditiv extern). Otoreea în cantitate mică poate ascunde forme clinice grave, osteitice, ca aticita ce necesită rezolvare chirurgicală.

Flora depistată în secretie este polimicrobiană, predominând în general stafilococul. Prezenta anaeroilor măreste fetiditatea. În pusele de acutizare apare un germen dominant, de obicei streptococul.

Examenul otoscopic va fi efectuat foarte atent, după aspiratia secretiilor, eventual după instilatia apei oxigenate si aspitatia acesteia; din când în când se va examina timpanul la microscop. Se va observa aspectul general al timpanului, locul perforatiei, dimensiunile sale, aspectul mucoasei din casă, prezenta polipilor sau a colesteatomului. Uneori perforatia este greu de depistat, deoarece este acoperită de secretii, de cruste (în special de mica perforatie epitimpanală), iar polipul poate obstrua totalitatea lumenului conductului si atunci trebuie extras. În alte cazuri, perforatia este recunoscută imediat si pare uscată, dar nu putem afirma aceasta fără controlul efectuat cu ajutorul unei mese lăsate în contact cu perforatia timp de 1-2 zile.

Trebuie să ne asigurăm de la început că nu este o fistulă a peretelui posterior al conductului (fistula masivului Gellẻ, masiv ce reprezintă masa osoasă ce acoperă portiunea a treia, descendentă, mastoidiană, a nervului facial); aceasta poate exista cu un timpan intact.

În alte cazuri, perforatia nu este evidentă imediat, datorită lipsei aproape totale a timpanului si a faptului că mânerul ciocanului este distrus de osteită sau mult înclinat medial, orizontalizat, prin retractia cicatriceală. Suprafata gri-roz care se consideră a fi timpanul este de fapt mucoasa peretelui medial al casei care se observă prin perforatie. Se explorează cu stiletul această suprafată, ea este dură si corespunde promontoriului. Apoi, recurbând stiletul, acesta se orientează cu multă delicatete cranial si posterior si uneori pătrunde într-o masă moale care este colesteatomul.

23

Page 23: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Perforatia este de obicei marginală, deci ajunge pâna la nivelul insertiei timpanului pe cadrul timpanal, expresia leziunilor de osteită parietală.

Plasarea perforatiei se face în functie de împărtirea clasică a timpanului în cadrane, în raport cu mânerul ciocanului, cu ligamentele timpanomaleare, anterior si posterior si în raport de cadrul timpanal.

Perforata membranei Schrapnell corespunde leziunilor de aticită. Este o perforatie mică, iar hipoacuzia este neînsemnată (mobilitatea lantului osicular este păstrată).

Perforatia anterosuperioară ne face să presupunem existenta leziunilor aticale. Este erodat capul ciocanului.

Perforatia posterosuperioară este cea mai frecventă localizare ca rezultat al leziunilor de osteită si se datoreste leziunilor întinse ale aticei si antrului – antroaticită. Caria nicovalei este aproape constantă. Perforatia este întotdeauna marginală.

Distructia subtotală a timpanului este o perforatie marginală, reniformă sau semilunară, cuprinzând mezotimpanul. Mânerul ciocanului dispare sau este redus la un mic bont denudat în ”limbă de clopot”. Fundul casei prezintă leziuni importante, iar posterior stiletul vine în contact cu masele moi de fongozităti, colesteatom sau os denudat.

Perforatiile duble sunt asocieri de perforatii epitimpanale cu perforatii posterosuperioare, sau asocierea unei perforatii dintre cele două variante mentionate cu una centrală. Asocierea unei perforatii epitimpanale cu una de otoree mucoasă, deoarece otoreea mucoasă poate persista unei leziuni osoase, după interventie. Se poate identifica un polip de dimensiuni variabile, provenind din casa cu leziuni osteitice, împiedicând drenajul prin perforatie, favorizând acutizările.

Colesteatomul se prezintă sub forma unor lame sidefii, strălucitoare, ce apar în secretia otică sau poate tapeta peretii casei (în special cel atical) si să fie vizibil microscopic.

24

Page 24: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Deficitul auditiv este variabil. Importanta sa este în functie de sediul leziunii: deficit mic în formele cu perforatii epitimpanale, deficit mai important în formele cu peforatii mari, reniforme sau în cele cu perforatii postero-superioare.

Ca regulă generală, surditatea este de transmisie cu prelungirea perceptiei sunetului pe os. Totusi, chiar în afara formelor complicate labirintic, în vechile otorei, se notează existenta unei componente de perceptie. Se adaugă si crize vertiginoase (sindrom labirintic prin fistula labirintică). Sindromul labirintic – vertij, nistagmus, apare în cazul probei pneumatice (insuflare de intensitate moderată de aer în conduct) sau prin simpla manevră de aspiratie a urechii, în cazul existentei unei fistule prin osteită localizată la nivelul canalului semicircular orizontal.

Examenul radiologic efectuat în incidente speciale indică leziunile, întinderea lor, uneori prezenta colesteatomului ca o geodă osoasă provenită din mărirea antrului prin eroziunea osoasă, prezenta unei fistule labirintice si raportul sinusului lateral si a meningelor cu antrul mastoidian.

25

Page 25: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL IV

OTITELE MEDII ACUTE

Otita medie acută se defineste ca fiind o inflamtie acută cu sau fără supuratie a mucoasei cavitătilor urechii medii, produsă de o agresiune virală, bacteriană sau asociată. Inflamatiile acute ale urechii medii au suferit mari modificări fată de trecut, în urma introducerii în terepeutică a antibioticelor.

Diagnosticul pozitiv al otitelor medii acute depinde de prezenta sau absenta scurgerii auriculare, cu alte cuvinte starea de integritate a timpanului. Din acest punct de vedere otitele pot fi privite ca otite acute cu timpan închis si otite acute cu timpan deschis.

Otita medie acută supurată cu timpan închis – stadiul perforativ, predomină la vârsta prescolară, fiind o consecinta directă a infectiilor rinofaringiene, care sunt frecvente la această vârstă. Incidenta scade după sapte ani, odată cu involutia tesutului limfatic din rinofaringe. Este deci o otită bacteriană, care poate succeda unei otite medii acute virale, prin infectie secundară. În trecut, flora microbiană era reprezentată de streptococul β hemolitic (90%), streptococul viridans, pneumococul si stafilococul. Folosirea pe scară largă a antibioticelor a schimbat radical această floră microbiană, în sensul diminuării streptococului hemolitic în dauna stafilococului aureu. La copiii sub cinci ani predomină pneumococul si Haemophilus influenzae, iar la cei care au primit anterior antibiotice a crescut incidenta bacilului piocianic. Mecanismul supuratiei din otitele medii acute bacteriene este similar cu cel din otitele virale, calea infectiei fiind reprezentată de trompa lui Eustachio. Supuratia mai poate apărea însă si pe cale hematogenă, în cursul unor infectii generale sau după traumatismul ruptura timpanului, pe cale externă.

Otita medie acută supurată evoluează în patru faze succesive: inflamatie, supuratie, complicatie si rezolutie. Stadiul de inflamatie este caracterizat prin hiperemie si edem al mucoperiostului din urechea medie (căsuta timpanului si mastoida), cu constituirea exudatului serofibrinos, similar otitelor acute virale.

Exudatul se constituie în 3-7 zile, se acumulează în cavitatea timpanică până ce o umple în întregime si apasă pe timpan care bombează către conduct.

26

Page 26: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Acumularea exudatului în cavitătile urechii medii determină atodinie violentă, cu iradiere în tâmplă, mastoidă, orbită, maxilarul superior si ceafă. Stadiul de supuratie însemnă transformarea exudatului în mucopuroi sau puroi franc, adică se formează un abces al casei timpanului. În această fază, mucoasa casei timpanului si a mastoidei se îngroasă, blochează celulele mastoidiene si aditus ad antrum si în acest fel, este împiedicat drenajul mastoidei. Durerile devin de acum pulsatile, mai intense noaptea, determină insomnie, starea generală se alterează si apare febră 38-40°C. Se instalează surditate accentuată, ameteli si vertijuri puternice. La otoscopie timpanul arată congestionat, difuz, cu disparitia reperelor anatomice, infiltrat si bombat, mai mult în cadranul posterosuperior sau în jumătatea posterioară. Mastioda este dureroasă la palpare, nu numai la nivelul vârfului, ci si pe antru si marginea posterioară. Către a patra, a cincea zi de evolutie spontană, puroiul colectat, se va elimina printr-o perforatie la locul de maximă bombare. În acestă fază perforativă a otitei acute supurate (otită supurată închisă) este bine să nu se astepte evolutia spontană către perforatie si să se practice miringotomia de îndată ce semnele de colectare sunt evidente. Sub influenta antibioticelor si în lipsa paracentezei, evolutia spontană către perforare poate fi jugulară, cu riscul de a favoriza instalarea unei otite adezive, cu scădere permanentă de auz sau aparitia complicatiilor.

Otitele medii acute cu timpan deschis sunt reprezentate de otitele supurate perforate spontan sau paracentezate si de otitele acute necrozante.

Otita supurată acută simplă în faza ei de supuratie, înspre a patra, a cincea zi puroiul colectat se va elimina printr-o perforatie spontană, cel mai frecvent în canalul antero-inferior, punctiformă, sub efectul presiunii puroiului din casa timpanului. Odată cu constituirea perforatiei si a aparitiei scurgerii auriculare în conduct, dispar durerea, febra si starea toxicoseptică, precum si sensibilitatea dureroasă a mastoidei la palpare, prezentă înainte de perforare. Dacă durerea mastoidiană se mentine si după constituirea perforatiei înseamnă că există retentie de puroi în celulele mastoidiene, semn de avertizare pentru aparitia osteitei mastoidiene (mastoidită). La otoscopie se observă prezenta secretiei mucopurulente pulsatile la nivelul perforatiei, unde în unele cazuri poate prolaba o mucoasă rosie, edemantiată (perforatie în „tâtă de vacă”). Radiografiile mastoidiene efectuate în primele două faze ale otitei acute banale arată valoarea sistemului celular de partea bolnavă, datorită edemului de mucoasă si acumulării de secretii în celule; nu se remarcă însă distrugerea septurilor celulare, acesta

27

Page 27: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

fiind prezent în caz de mastoidită (complicatie). Uneori purulentă, din otita supurată simplă poate fi localizată în pungile Troeltch si Prussak (aticită acută sau otita medie închistată), situatie care este exprimată otoscopic prin limitarea infiltratiei si bombării timpanului la nivelul membranei Schrapnell. Stadiul de complicatii al otitei supurate acute banale nu este obligatoriu. El apare atunci când mastoida se umple cu granulatii ale mucoasei si cu puroi sub presiune, prin lipsă de drenaj la nivelul aditus ad antrum. Stadiul de rezolutie este caracterizat este diminuarea treptată a secretiei, cedarea edemului de mucoasă, revenirea auzului si vindecarea, de obicei fără cicatrice reziduală, a perforatiei timpanice. Vindecarea durează în medie sapte zile si a fost influentată favorabil prin antibioterapie, care a modificat evolutia si prognosticul, reducând simtitor aparitia complicatiilor redutabile de altădată, în special a mastoidei. Totusi, dacă în faza de rezolutie si sub influenta antibioticelor reapare durerea si febra, si dacă timpanul se mentine infiltrat, trebuie să ne gândim fie la o retentie de puroi prin drenaj insuficient, fie la instalarea complicatiei mastoidiene. Antibioterapia, fată de trecut, a modificat evolutia si desfăsurarea fazei de rezolutie în sensul favorizării trecerii la cronicizare a otitei supurate acute banale. Sub influenta antibioticelor semnele functionale si generale dispar rapid si pacientul, familia si chiar medicul consideră otita vindecată, fără să mai tină seamă dacă scurgerea mai persistă, dacă si-a constituit o perforatie permanentă, cu alte cuvinte dacă otita acută s-a transformat într-o otită supurată cronică. De aici decurge obligatia de a se controla starea timpanului pâna la disparitia completă a scurgerii auriculare în cursul unei otite acute, mai ales dacă a fost tratată cu antibiotice si eventual de a verifica starea mastoidei prin radiografii repetate, atunci când se constată tendinta de persistentă a scurgerii auriculare.

Otita supurată acută necrozantă diferă de cea banală sau simplă print-o evolutie supraacută, cu distrugeri largi ale structurilor urechii medii (timpan, oscioare). Ea apare la copii, ca o complicatie a pojarului, scarlatinei si gripei. Din fericire, în epoca noastră, fată de trecut, prezenta ei este mai rar semnalată. Infectia este provocată de streptococul β hemolitic, care produce o distrugere precoce a pars tensa a timpanului si necroze ale mucoperiostului casei si lantului osicular. Procese rapide trombotice determină sechestre osoase în mastoidă si leziuni de osteomielită a septurilor celulare si a tablei interne mastoidiene. Extinderea procesului de necroză depinde de rezistenta organismului si de virulenta infectiei. Cazurile mai putin virulente sunt limitate numai la distrugerea

28

Page 28: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

timpanului. Simptomatologia este identică cu ce a otitei supurate simple, numai că manifestările sunt mai severe si mai rapide. Întrucât ruptura spontană a timpanului este precoce, primul simptom va fi aparitia unei scurgeri auriculare timpurii, net purulente. Otoscopic se constată de la început o perforatie centrală largă, care se extinde rapid până la disparitia totală a pars tensa a timpanului. Prin perforatie se vede mucoasa casei cu granulatii, acoperită de secretii purulente murdare. Din punct de vedere evolutiv, otita acută necrozantă are tendinta rapidă de cronicizare, sau dacă se vindecă, lasă sechele cicatriceale postotitice cu important deficit auditiv.

Diagnosticul diferential al otitelor medii acute, practic nu se pune, pentru că diagnosticul pozitiv este usor. Simptomatologia dureroasă, reactia mastoidiană, semnele generale, elementele etiologice, aspectul otoscopic sunt suficiente pentru a afirma prezenta unei otite supurate acute. În stadiul de inflamatie si cel incipient de supuratie, aspectul timpanului poate crea confuzie cu o miringită. În acest caz există semnele de otită externă subiectivă si modificările obiective ale conductului. De asemenea, nu trebuie făcută eroarea de a lua drept otodinie o durere iradiantă, lipsa modificărilor timpanice si prezenta focarelor vecine răspunzătoare (artrită temporo-mandibulară, accident al molarului de minte, carie dentară, angină) lămuresc diagnosticul. O problemă particulară a diagnosticului diferential este aspectul local întâlnit în otita externă flictenulară sau miringita buloasă hemoragică de origine gripală, care este etichetată de unii autori ca o afectiune a urechii medii. Diagnosticul nu este deloc usor: în favoarea localizării leziunilor pe conduct sunt bulele si veziculele evidente pe pielea conductului si timpan, si disparitia lor când sunt întepate, în plus dacă se încearcă o paracenteză se obtine senzatia de rezistentă pe care o dă stratul fibros al timpanului, cu proba vacuitătii casei; pentru localizarea infectiei în urechea medie pledează otodinia fără caracterele durerii de otită externă si surditatea de transmisie, care nu este suficient justificată prin prezenta bulelor; evolutia leziunilor decide diagnosticul. Înainte de perforatie mai trebuie făcut diagnosticul diferential cu otitele medii cu timpan închis.

În sprijinul otitei seroase ori mucoase pledează hipoacuzia de transmisie si timpanul putin modificat; constatarea nivelului de lichid si a bulelor de aer după politzerizare sunt semne patognomice; în unele cazuri însă, aceste semne nu sunt vizibile din cauza opacitătii timpanului. În asemenea situatii, diagnosticul de otită seroasă trebuie diferentiat de toate afectiunile urechii cu timpan aproape normal si

29

Page 29: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

cu hipoacuzie de transmisie si îndeseobi de otospongioză si aplaziile minore ale urechii medii. În cazurile neclare, diagnosticul este hotărât prin impendantmetrie, care arată scăderea complicatiei în caz de otite seroase, precum si prin paracenteza aseptică exploratorie.

Timpanul albastru idiopatic este o altă afectiune care intră în discutie, pentru că se confundă cu otita seroasă prin surditatea de transmisie (care este unilaterală), prin prezenta în casa timpanului a unui lichid ciocolatiu steril, cu sau fără granulatii de colesterină si prin aspectul timpanului care este albastru închis, aproape violet. În sprijinul diagnosticului de timpan albastru idiopatic, stă pe primul loc aspectul otoscopic al timpanului, miringotomia exploratorie, care nu trebuie omisă în cazuri de dubiu si examenul radiologic al mastoidelor, la nivelul cărora poate exista un epansament sero-hemoragic cu sau fără leziuni osoase. După aspectul otoscopic, timpanul albastru idiopatic poate fi la rândul lui confundat cu: hemotimpanul post traumatic care se elimină prin interogatoriu (prezenta traumatismului cranian, a unei interventii otologice recente sau a unui tamponament posterior); hemotimpanul spontan în cursul tratamentelor anticoagulante; procidenta golfului jugularei interne (lipseste surditatea, aspectul albastru este limitat la partea inferioară a timpanului si în plus examenul radiologic si jugulografia precizează diagnosticul); tumorile glomice ale casei diagnosticate prin aceleasi mijloace.

În cazul otitelor medii cu timpan deschis (otita supurată după perforatie), aceasta nu trebuie confundată cu otita cronică reîncălzită sau acutizată, mai ales dacă otita acută este necrozantă. Se pune deci întrebarea dacă este vorba de o otită acută simplă sau de un puseu acut al unei otite cronice. Nu este întotdeauna usor de dat un răspuns corect la o asemenea întrebare, desi interogatoriul, examenul otoscopic si cel radiologic înlesnesc diagnosticul. Există totusi circumstante clinice si tablouri otoscopice la limită, când decizia este dificilă.

Eiopatogenic, elementul principal este si aici obstructia tubară, dar factorul „teren” este decisiv în declansarea bolii.

Cu totul exceptional otita acută necrozantă din cursul bolilor infecto-contagioase trece direct în otită supurată cronică.

30

Page 30: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

În mod obisnuit există o lungă perioadă otoreică, cu alte simptome schitate, de otită subacută, latentă, neglijată. Debutul nu este usor de recunoscut, deoarece aspectul acut, dureros, nu este întâlnit întotdeauna.

Fondul de afectiune cronică generală, precum insuficienta hepatorenală, tuberculoza, diabetul, distrofia proteincalorică la copil sunt de retinut ca factor decisiv în cronicizare.

Tot atâta atentie va fi acordată maladiilor rinofaringiene, nazale si sinuzale, tumorilor endonazale si rinofaringiene toate intervenind prin intermediul obstructiei tubare.

Din punct de vedere anatomopatologic, leziunile principale sunt cele de osteită parietală si osiculară a cavum-ului tympani. Insistăm asupra leziunilor generale din otita medie cronică propriu-zisă lăsând la momentul potrivit descrierea leziunilor colesteatomatoase si pe cele din aticita cronică.

La nivelul zonelor de osteită, epiteliul mucoasei dispare iar stratul subepitelial, remaniat, se transformă în tesut de granulatie. Țesutul de granulatie, tesut conjunctiv de neoformatie, este alcătuit dintr-o tramă conjunctivă si elemente celulare inflamatorii. Granulatiile, uneori conglomerate, alcătuiesc mugurii inflamatori situati pe peretele medial al casei sau interosicular. Asa numit „tesut fongos” („fongozitătile”), este de fapt un tesut de granulatie cu inflamatie intensă si importante dilatatii vasculare. Se dispune în mase vegetante. Sunt caracteristice leziunilor de osteită.

Polipul auricular este alcătuit tot din tesut de granulatie, dar este pediculat, iar în forma clinică pe care o discutăm, el este inserat pe o zonă osteitică (care induce producerea sa si fără de care nu ar fi apărut), fixat parietal sau pe osisoare. Exteriorizându-se prin perforatia timpanală el apare în conductul auditiv extern si împiedică drenajul agravând leziunile de osteită ale casei. În literatură există descrisă posibilitatea exteriorizării prin tubă la nivel epifaringian.

Sub neoformatiile inflamatorii descrise, tesutul osos este denudat cu pierderea suprafetei netede, este rugos, săpat de mici anfractuozitătii neregulate, pline de tesut de granulatie uneori de consistentă moale.

31

Page 31: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Microscopic apar cavităti medulare deschise, umplute cu tesut conjunctiv inflamator, care a luat locul măduvei; există zone de osteită condensată, caracterizată prin prezenta osteoblastilor.

Pierderea de substantă osoasă este deseori foarte importantă; osteita rarefiată sapă în mastoidă caverne pline de fongozităti si secretii purulente. Osul necrozat ia uneori o tentă murdară, verzuie sau închisă la culoare, sub actiunea germenilor anaerobi, astăzi din ce în ce mai frecventi. Se întâlnesc uneori sechestre osoase.

Leziunile descrise pot fi localizate la nivelul peretilor casei timpanului, în special atical, determinând disparitia completă a zidului extern atical (portiunea numită mur de la logette) si comunicarea liberă a casei în conductul auditiv extern (în formele colesteatomatoase).

Concomitent, există si leziuni osiculare: bratul descendent al nicovalei, capul si colul ciocanului. Scărita este în general respectată în afara unor exceptii. Osteita osiculară este variabilă: ea poate realiza o stare de os poros acoperit de tesut de granulatie sau pe care se fixează mici polipi, sau poate exista o carie profundă cu disparitia unei piese osoase, în general, ramul descendent al nicovalei sau întregul osisor. Alteori lantul osicular este transformat treptat într-un conglomerat neregulat din care cu greu se mai pot distinge resturi osiculare.

În ceea ce priveste structura si organizarea colesteatomului vom aduce precizări corespunzătoare la prezentarea acelei forme clinice de otită cronică.

Nu trebuie uitate modificările anatomopatologice ce apar în apofiza mastoidă. Leziunile inflamatorii ale urechii medii apar în copilărie. Pneumatizarea mastoidiană este mai activă între 5 si 10 ani, dar acest proces de aparitie si dezvoltare celulară este oprit si înlocuit cu unul de condensare. Dacă infectia cronică persistă, leziunile condensate continuă reducând dimensiunile mastoidiene, antrul rămâne mic, pneumatizarea fiind limitată la câteva celule de mici dimensiuni în vecinătatea antrului. Radiografia va arăta aceste modificări: mastoida este densă, dar uneori apar si alte leziuni proprii otitelor cronice osteitice, ca geodele sau sechestratia osoasă.

Aspectul general clinic al otitelor cronice osteitice este important de retinut pentru polimorfismul său. Rămâne ca unele aspecte deosebite să fie prezentate în

32

Page 32: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

cadrul formelor clinice particulare (polipoase, colesteatomatoase si în cazul aticitei)

Simptomatologia generală a acestei forme clinice este frustă cu stare generală bună, elemente care determină întârzierea prezentării la medic. Aceasta explică instalarea treptată a unei surditătii importante si aparitia complicatiilor endocraniene grave.

Subiectiv, local, bolnavul poate prezenta o senzatie vagă de tensiune locală, în special în timpul noptii, dar simptomatologia devine zgomotoasă în momentul acutizării otitei cronice, ce coincide cu aparitia unei rinofaringite acute.

Examenul obiectiv local evidentiază în primul rând otoreea în conduct. Poate fi în cantitate variabilă, este purulentă, puroi seros sau consistent (cremos), uneori sanguinolent, fără ca acest lucru să constituie un semn de gravitate; este intens fetidă (în special în lipsa efectuării unei toalete corespunzătoare a conductului auditiv extern).

Nu există o corelatie între cantitatea otoreii si gravitatea otitei. Otoreea în cantitate mică poate ascunde forme clinice grave, osteitice, ca aticita ce necesită rezolvarea chirurgicală.

Flora depistată în secretie este polimicrobiană, pedominând în general stafilococul. Prezenta anaerobilor măreste fetiditatea. În puseele de acutizare apare un germen dominant, de obicei streptococul.

Examenul otoscopic va fi efectuat foarte atent, după aspiratia secretiilor, eventual după instilatia apei oxigenate si aspiratia acesteia; din când în când se va examina timpanul la microscop. Se va observa aspectul general al timpanului, locul perforatiei, dimensiunile sale, aspectul mucoasei din casă, prezenta polipilor sau a colesteatomului.

Uneori perforatia este greu de depistat, deoarece este acoperită de secretii, de cruste (în special în mica perforatie epitimpanală), iar polipul poate obstrua totalitatea lumenului conductului si atunci trebuie extras. În alte cazuri, perforatia este recunoscută imediat si pare uscată, dar nu putem afirma aceasta fără controlul efectuat cu ajutorul unei mese lăsate în contact cu perforatia timp de 1-2 zile.

33

Page 33: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Trebuie să ne asigurăm de la început că nu este o fistulă a peretelui posterior al conductului (fistula masivului Gelle, masiv ce reprezintă masa osoasă ce acoperă portiunea a treia, descendentă, mastoidiană, a nervului facial); aceasta poate exista cu un timpan intact.

În alte cazuri, perforatia nu este evidentă imediat, datorită lipsei aproape totale a timpanului si a faptului că mânerul ciocanului este distrus de osteită sau mult înclinat medial, orizontalizat, prin retractia cicatriceală. Suprafata gri-roz care se consideră a fi timpanul este de fapt mucoasa peretelui medial al casei care se observă prin perforatie. Se explorează cu stiletul această suprafată; ea este dură si corespunde promontoriului. Apoi, recurbând stiletul, acesta se orientează cu multă delicatete cranial si posterior si uneori el pătrunde într-o masă moale care este colesteatomul.

Perforatia este de obicei marginală, deci ajunge până la nivelul insertiei timpanului pe cadrul timpanal, expresia leziunilor de osteită parietală.

Plasarea perforatiei se face în functie de împărtirea clasică a timpanului în cadrane, în raport cu mânerul ciocanului, în raport cu ligamentele timpanomaleare, anterior si posterior si în raport cu cadrul timpanal.

Perforatia membranei Schrapnell corespunde leziunilor de aticită. Este o perforatie mică, iar hipoacuzia este neînsemnată (mobilitatea lantului oticular este păstrată).

Perforatia anterosuperioară ne face să presupunem existenta leziunilor aticale. Este erodat capul ciocanului.

Perforatia posterosuperioară este cea mai frecventă localizare ca rezultat al leziunilor de osteită si se datoreste leziunilor întinse ale aticei si antrului (antroaticită). Caria nicovalei este aproape constantă. Perforatia este întotdeauna marginală.

Distructia subtotală a timpanului este o perforatie marginală, reniformă sau semilunară, cuprinzând mezotimpanul. Mânerul ciocanului dispare sau este redus la un mic bont denudat în „limbă de clopot”. Fundul casei prezintă leziuni importante, iar posterior stiletul vine în contact cu masele noi de fongozităti, colesteatom sau os denudat.

34

Page 34: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Perforatiile duble sunt asocieri de perforatii epitimpanale cu perforatii posterosuperioare, sau asocierea unei perforatii dintre cele două variante mentionate cu una centrală. De retinut asocierea unei perforatii epitimpanale cu una de otoree mucoasă, deoarece otoreea mucoasă poate persista unei leziuni osoase, după interventie.

Uneori putem identifica un polip de dimensiuni variabile, provenind din casa de leziuni osteitice, împiedicând drenajul prin perforatie, favorizând acutizările.

35

Page 35: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL V

EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ ÎN AFECȚIUNILE OTOLOGICE

Osul temporal este unic în corpul uman prin structura sa ce concentrează într-un volum mic un număr mare de structuri vitale osoase si membranoase, unele de dimensiuni foarte reduse. De aceea evaluarea sa radioimagistică a reprezentat din totdeauna o provocare pentru medicul radiolog.

În prezent, principalele tehnici folosite pentru studiul osului temporal si al structurilor neurovasculare adiacente sunt radiologia conventională, tomografia computerizată (TC), rezonanta magnetică (RM) si angiografia.

Radiologia conventională

Prezintă avantajele unei investigatii simple si necostisitoare ce se poate realiza cu aparatură radiologică standard disponibilă în majoritatea spitalelor. Dezavantajul major al imaginii rezultate este reprezentat de sumatia într-un singur plan a multiplelor structuri situate în planuri diferite, ceea ce determină dificultatea interpretării imaginii.

Vom descrie câteva incidente care prezintă interes practic în prezent.

Incidenta temporotimpanică Schuller este o imagine laterală a mastoidei obtinută cu planul sagital al craniului paralel cu filmul si cu o angulare de 25-30 grade craniocaudal a razei incidente, ce permite o excelentă vizualizare a gradului si extensiei pneumatizării mastoidiene, a structurii trabeculelor osoase si a raporturilor cu portiunea verticală a sinusului lateral. Imaginea prezintă două segmente (fig.1) :

o anterior – format din articulatia temporomandibulară, cu cavitatea glenoidă si condilul mandibulei (fig.1.a)

o posterior – mastoida cu următoarele repere (fig.1.b):

conductul auditiv extern si casa timpanului, a căror proiectie suprapusă delimitează o zonă circulară de transparentă crescută situată imediat posterior de articulatia temporomandibulară 2

conductul auditiv intern si vestibulul se proiectează ca transparente suprapuse tot la nivelul acestei zone circulare, în partea superioară

36

Page 36: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

nucleul labirintic – intens opac, situat posterosuperior de proiectia conductului auditiv extern 5

celulele pneumatice mastoidiene 3 care în functie de pozitia fată de sinusul lateral pot fi presinusale (dispuse anterior) sau retrosinusale (dispuse posterior)

marginea superioară si marginea posterioară a stâncii, prin unirea cărora se delimitează unghiul petros (sinodural) Citelli

sinusul venos lateral 4, ce apare ca o bandă de transparentă crescută, dispusă paralel cu marginea posterioară a stâncii la o distantă de 10-15 mm de peretele posterior al conductului auditiv extern; când această distantă este mai mică de 10 mm există riscul lezării sinusului lateral în cursul interventiilor chirurgicale la nivelul mastoidei.

Incidenta antrotimpanală (Chausse III) se obtine cu pacientul în decubit dorsal, cu capul în hiperflexie si înclinat cu 10-15 grade de partea opusă celei radiografiate. Ne oferă o imagine de ansamblu asupra urechii medii si interne, evidentiind :

o antrul mastoidian 7, ce apare ca o zonă hipertransparentă, adesea de forma unui triunghi cu baza reprezentată de tegmen antri orientată în sus, în contact cu fosa cerebrală mijlocie; dimensiunile sale medii sunt de 8-10mm/5-7mm, o crestere a acestora de peste 12-14mm fiind interpretată ca prezentă de colesteatom

o aditus ad antrum, bandă de transparentă ce face legătura între vârful imaginii triunghiulare a antrului si partea superioară a casei timpanului

o casa timpanului (dificil de vizualizat)o lantul de oscioare din care se văd doar ciocanul si nicovala care prin

sumatie dau o imagine opacă, relativ triunghiulară, proiectată în partea superioară a casei timpanului

o vestibulul 1, vizualizat sub forma unei zone de hipertransparentă rotundă sau ovalară proiectată între fata superioară a stâncii si casa timpanului; de a nivelul vestibulului pornesc canalele semicirculare:

superior 6, orientat vertical, cu bucla în raport cu eminenta arcuată lateral 5, cu bucla orientată spre exterior, în raport cu antrul mastoidian posterior, orientat paralel cu axul stăncii, se poate vedea foarte rar în

această incidentă, numai atunci când fasciculul de raze este tangent la bucla sa.

37

Page 37: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

o cohleea 2 cu promontoriul 4, prima tură de spiră osoasă a melcului situat sub vestibul

o conductul auditiv intern 3.

Incidenta Chausse III prezintă o mare importantă în evaluarea postoperatorie a pozitiei implantului cohlear, obtinându-se o imagine desfăsurată a dispunerii electrozilor la nivelul cohleei .

Incidenta occipitozigomatică (Stenvers) se realizează prin rotarea capului pacientului cu 45 grade spre partea opusă celei de examinat iar fascicolul de raze trebuie angulat cu 15 grade caudal.

Astfel axul lung al stâncii temporale devine paralel cu planul filmului si se poate vedea întreaga stâncă, inclusiv apexul, dar incidenta este utilizată de electie pentru evaluarea conductului auditiv intern.

Se disting

o marginea superioară a stâncii temporale 7 cu diferitele accidente osoase prezente la acest nivel:

eminenta arcuată, situată la unirea a o treime externă cu două treimi interne ale marginii stâncii, corespunde canalului semicircular vertical

fosa subarcuată foseta ganglionului Gasser, situată aproape de vârful stâncii

o regiunea externă, mastoidiană a stănciio regiunea medie, labirintică, cu următoarele repere:

labirintul 5, hipertransparent, rotund-ovalar, de la nivelul căruia se desprind canalele semicirculare superior 1 si lateral 6

prima portiune a canalului facial 2 cohleea 4 conductul auditiv intern 3 care apare ca o bandă hipertransparentă orientată

de obicei paralel cu marginea superioară a stâncii vârful stâncii.

Prin toate aceste incidente, denumite fundamentale, se obtin separat imaginea fiecărei regiuni petromastoidiene. De aceea se execută întotdeauna două radiografii simetrice, pentru comparatie. Dintre incidentele prin care se obtine imaginea de ansamblu a ambelor mastoide pe aceeasi radiografie, retinem:

38

Page 38: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

o incidenta frontosuboccipitală Worms (stâncile se proiectează la nivelul orbitelor)

o incidenta axială Hirtz (baza de craniu) care ne oferă însă mai putine detalii de structură decât cele unilaterale, fiind foarte rar utilizate în practică din această cauză.

Conduita medicului radiolog în alegerea incidentelor pentru explorarea stâncii temporale trebuie să respecte următoarea succesiune:

o examinarea radiologică începe întotdeauna cu radiografii comparative în incidenta temporo-timpanică Schuller, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra regiunii petromastoidiene

o următoarea incidentă se alege în functie de semnele clinice si de formatiunile anatomice pe care dorim să le examinăm:

în afectiunile inflamatorii – incidenta antrotimpanală Chausse III – pentru antrul mastoidian si regiunea aditotimpanală

în traumatisme, tumori si malformatii auriculare, pe lângă cele două incidente mentionate anterior este necesară si incidenta occipitozigomatică Stenvers.

De asemenea, se pot executa tomografii simple liniare în cele trei incidente fundamentale descrise. Explorarea modernă presupune însă executarea tomografiei computerizate care aduce informatiile necesare în majoritatea afectiunilor otologice.

Tomografia computerizată

Tomografia computerizată (TC) a înlocuit cu succes tomografia conventională în studiul osului temporal prin multiplele avantaje pe care le aduce. Astfel, pe lângă contrastul crescut al imaginilor obtinute, ultimele generatii de tomografe computerizate permit detectarea structurilor anatomice de dimensiuni reduse precum si a patologiei lor. În plus, tomografia helicoidală permite explorarea completă a regiunii si oferă posibilitatea de reconstructii tridimensionale fidele, adevărate endoscopii virtuale.

Pentru evaluarea imagistică prin TC a osului temporal sunt necesare trei conditii: înaltă definitie, sectiuni subtiri si proiectii multiple. Principalele proiectii pentru osul temporal sunt:

39

Page 39: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

o axială, care aduce informatii despre urechea externă, medie si internă cu exceptia structurilor paralele cu planul sectiunii, cum ar fi tegmenul

o coronală, care este indispensabilă pentru completarea imaginilor obtinute în proiectia axială

o coronală oblică la 20 grade, care este o modificare a incidentei coronale utilizată pentru studiul peretelui medial al cavitătii timpanice, în special pentru fereastra ovală, promontoriu si segmentul timpanic al canalului facialului

o sagitală (laterală), care este extrem de dificil sau chiar imposibil de obtinut direct, realizată, de obicei, prin reconstructia tridimensională a imaginilor obtinute în alte incidente, prezintă interes pentru segmentul mastoidian al canalului facialului si pentru apeductul vestibular.

Vom ilustra în continuare radioanatomia normală a stâncii temporale în sectiuni de tomografie computerizată executate în plan axial, paralele cu planul orbitomeatal, de la partea inferioară a conductului auditiv extern până la marginea superioară a stâncii.

Prin TC se pot diagnostica majoritatea afectiunilor malformative, traumatice, inflamatorii sau tumorale ce afectează diferitele structuri ale stâncii temporale precum si extensiile lor intra sau extratemporale. Folosirea de substante de contrast creste valoarea diagnostică a TC, fiind utilă anomaliilor vasculare, abcceselor cerebrale otogene si în toate tumorile cu exceptia osteoamelor.

În plus, TC prezintă o importantă deosebită în evaluarea otologică postoperatorie. După mastoidectomii si timpanoplastii, reperele osoase sunt frecvent absente sau discontinue si de aceea recidivele nu pot fi diferentiate de modificările postoperatorii decât cu ajutorul TC.

Există însă entităti patologice dificil sau chiar imposibil de detectat prin TC, cum ar fi neurinoamele de acustic (de fapt schwanoame de nerv vestibular) de dimensiuni reduse situate în conductul auditiv intern sau în unghiul cerebelopontin precum si patologia labirintului membranos (din care se pot vedea doar calcificările si aerul posttraumatic, labirintele si tumorile rămânând invizibile). De asemenea, nu se pot decela nevrita de nerv facial sau cohloevestibular, însă mici neurinoame de nerv facial în portiunile II-III sau în ganglionul geniculat sunt vizibile datorită modificărilor peretilor ososi ai

40

Page 40: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

canalului facialului. Aceste dezavantaje ale explorării stâncii temporale cu ajutorul TC sunt însă compensate de evaluarea prin rezonantă magnetică.

Rezonanta magnetică

Rezonanta magnetică (RM) este o modalitate imagistică ce produce imagini sectionale ca si TC folosind însă interactiunea dintre nucleii de hidrogen (protoni), câmpuri magnetice statice si frecvente de unde radio, fără să expună pacientul la raze ionizante. În plus fată de TC, se pot obtine sectiuni în orice plan dorit iar imaginile obtinute au o rezolutie de contrast mai înaltă si nu sunt artefacte de tesut osos înconjurător.

Puterea semnalului de rezonantă magnetică convertit în imagini depinde de concentratia de nuclei de hidrogen liberi si de cei doi timpi de relaxare magnertică T1 si T2, care sunt caracteristice fiecărui tesut. Aerul, osul cortical si calcificările contin putini protoni liberi si de aceea apar în imagini ca arii întunecate, fără semnal.

Rezonanta magnetică este o excelentă metodă de diagnostic a neurinoamelor de dimensiuni reduse situate în conductul auditiv intern sau în unghiul cerebelopontin, administrarea de substantă de contrast (Gadolinium) determinând o crestere a sensibilitătii metodei ce-si găseste aplicatii si în evaluarea nervilor în conductul auditiv intern, a ganglionului geniculat si a segmentelor II si III ale facialului în nevrite. Patologia labirintului membranos poate fi diagnosticată tot cu ajutorul substantei de contrast în asociere cu utilizarea de sectiuni fine.

Angiografia

Se utilizează în diagnosticul anomaliilor sau tumorilor vasculare intratemporale cu sau fără extensie extratemporală.

Arteriografia este utilă în identificarea vascularizatiei leziunii, frecvent o tumoră glomică, atunci când se preconizează o embolizare sau o ligatură chirurgicală. Pentru a delimita masa vasculară de celelalte structuri temporale se practică substractia imaginii. Injectarea se practică, de obicei, în artera carotidă comună pentru a vizualiza atât circulatia prin carotida externă cât si prin carotida internă.

Flebografia jugulară retrogradă se practiă rar, pentru diagnosticarea tumorilor glomice sau pentru procidenta golfului jugularei.

41

Page 41: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL VI

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR DIN SFERA ORL

1. Măsuri de profilaxie primară:

măsuri pentru fortificarea organismului prin sport şi activităţi în aer liber asigurarea unui mediu curat nepoluat cu praf, substanţe chimice în oraşe şi

la locul de muncă umezirea aerului din încăperi, saloane şi locuinţe asigurarea unei temperaturi constante de 16-18 grade în încăperi evitarea substantelor iritante ale căilor respiratorii superioare: alcool, tutun,

condimente folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor şi măştilor de protecţie la

locurile de muncă, cu praf şi pulberi folosirea de căşti pentru amortizarea zgomotelor puternice si trepidaţiilor

(cazangii, lăcătuşi, telefoniste) efectuarea de controale periodice ale auzului

2. Măsuri de profilaxie secundare

depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale nasului, gâtului, urechii şi tratarea lor corectă pentru prevenirea cronicizării si a unor infirmităţi: surditate, tulburări de fonaţie şi respiratorii.

tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinţe ale urechii

3. Măsuri de profilaxie terţiară

îndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditivă educarea pacienţilor purtători de proteză cum să o utilizeze pentru a se

adapta progrsiv la mediul sonor educarea anturajului pentru a susţine psihic pacientul cu hipoacuzie examinarea periodică a hipoacuzicului pentru a aprecia din timp

accidentele surdităţii şi necesitatea schimbării protezei

42

Page 42: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL VII

PROCESUL DE NURSING

- Prezentare generală -

Procesul sau demersul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. Este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de sănătate.

Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obţinerea unei bune stări de sănătate a pacientului.

După Genevieve Dechanoz, procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului ştiinţific de rezolvare a problemelor, a analizei situaţiei, a îngrijirilor pentru a răspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor stereotipe şi de rutină, bazate pe necesităţi presupuse, în favoarea unor îngrijiri individuale, adaptate fiecărui pacient.

Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson în procesul de îngrijire uşurează identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural şi spiritual şi găsirea surselor de dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor. De asemenea permite stabilirea intervenţiilor capabile să reducă influenţa acelor surse de dificultate, în scopul de a ajuta persoana să-şi recapete autonomia pe cât posibil.

Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea de date 2. Analiza şi interpretarea datelor 3. Planificarea îngrijirilor4. Realizarea intervenţiilor5. Evaluarea

43

Page 43: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

1. Culegerea de date

Ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa

Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei, obiceiurile sale de viaţă şi stările de satisfacere a nevoilor fundamentale

Este faza iniţială, debutul procesului de nursing de la care începe derularea acestui proces

Culegerea informaţiilor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul muncii sale asistenta nu încetează de a observa, de a întreba, de a nota date despre fiecare pacient.

Tipuri de informaţii culese:

date obiective (observate de asistentă despre pacient) date subiective date conţinând informaţii trecute şi actuale date legate de viaţa pacientului, obiceiurile sale, anturajul său cu mediul

înconjurător.

2. Analiza şi interpretarea datelor

Datele culese trebuie analizate şi interpretate

Analiza datelor se face prin:

examinarea datelor clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonomă a

nevoilor) date de dependenţă stabilirea problemelor de îngrijire recunoaşterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor înseamnă a da un sens, a explica originea sau cauza problemelor de dependenţă, adică a defini sursele de dificultate.

44

Page 44: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de îngrijire.

Dificultăţile în clasificarea datelor după priorităţi provin din: numărul mare de date culese, varietatea surselor de informaţie, caracterul schimbărilor unui mare număr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent şi grav al situaţiei.

Diagnosticul de îngrijire - definirea lui a început prin anii 1854-1855 de către Florence Neithingel

Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul sau reacţia persoanei sau grupului la o problemă de sănătate, el constituie o judecată practică bazată pe colectarea şi analiza datelor şi serveşte de pivot la planificarea îngrijirilor

Diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau parţial al manifestărilor de dependenţă ale persoanei, grupate sau nu şi legate de o sursă de dificultate.

3. Planificarea îngrijirilor

Reprezintă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare şi a precauţiilor care trebuie luate.

Planul de intervenţie sau de afecţiune are loc după formularea diagnosticului de îngrijire, trebuie să influenţeze pozitiv starea fizică şi psihică, să reducă problemele de dependenţă si să ţină cont de prescripţiile medicale.

Prezintă două componente:

Obiective de îngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim să-l obţinem în urma intervenţiilor sau descrierea unui comportament pe care îl aşteptăm de la pacient.

Intervenţiile sunt a doua componentă, alegerea intervenţiei permite determinarea modului de a acţiona pentru a corecta problema de dependenţă a pacientului; ele trebuie să fie măsurabile, evaluabile.

4. Realizarea şi aplicarea intervenţiilor

45

Page 45: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat.

5. Evaluarea îngrijirilor

Constă într-o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei.

Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor, ea trebuie să se facă cu regularitate pe tot parcursul procesului de îngrijire.

Avantajele procesului de îngrijire:

Demersul se sprijină pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a îngrijirilor.

O altă calitate a demersului constă în faptul că informarea constituie o sursă foarte utilă pentru controlul calităţii de îngrijire.

Pune la dispoziţia întregii echipe de îngrijire detaliile planificării îngrijirilor făcând posibilă raţionalizarea îngrijirilor, coordonarea şi stabilirea priorităţiilor.

46

Page 46: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL VIII

PLAN DE INGRIJIRE

- CAZ 1-

Nume: H

Prenume: E

Data nasterii: 16.02.1968

Domiciliul: Calafat, str. Gheorghe Doja, nr.27, jud.Dolj

Religie: crestin-ortodoxă

Stare civilă: căsătorită

Data internării: 30.03.2013

Diagnostic de trimitere: otită medie acuta supurată

Diagnostic la internare: otită medie supurată US

Diagnostic la 72 de ore: otită medie supurată US

Diagnostic la externare: otită medie supurată US

Motivele internării: otoree US

Antecedente heredo-colaterale

o fără importantă

Antecedente personale, fiziologice si patologice

otită medie acuta US menarha la 12 ani

menstruaţii regulate cu dismenoree

47

Page 47: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Conditii de viată si muncă

o corespunzătoare

Comportamente (fumat, alcool, etc.)

o cafea 1/zi

Istoricul bolii

Pacienta de 45 de ani se internează prezentând otoree US, cu debut insidios, de aproximativ 4 zile, în vederea investigatiilor si tratamentului de specialitate.

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o bună circulatie

puls: 70 b/min. respiraţie: 17 resp./min. TA: 120/70 mm Hg torace normal conformat ampliaţii toracice normale sonoritate pulmonară prezentă bilateral suflu tubar fiziologic otoree

2. Nevoia de a mânca si a se hidrata

înălţime: 1 ,57m greutate: 65kg orarul meselor este regulat nu prezintă aversiuni faţă de unele medicamente sau alimente abdomen mobil cu miscări respiratorii, nedureros la palpare tranzit intestinal prezent

3. Nevoia de a elimina

micţiuni spontane fiziologice (4-5 micţiuni/zi) materii fecale de culoare şi aspect normal loje renale libere menestre spontane fiziologice

48

Page 48: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

transpiraţii în limite normale

4. Nevoia de a se misca si a avea o bună postură

sistem osteo-articular integru, mobil sistem conjunctivo-adipos bine reprezentat sistem muscular normotor, normokinetic amplitudinea mişcărilor: mers, tonus, forţă musculară corespunzătoare

5. Nevoia de a dormi şi a te odihni

doarme în medie 5-6 ore pe noapte în ultimul timp prezintă o uşoară insomnie legată de starea de boală pacienta cunoaşte necesităţile de somn ale organismului

6. Nevoia de a te îmbrăca şi a te dezbrăca

pacienta se îmbracă şi se dezbracă singură, fără ajutor prezintă interes pentru o ţinută curată şi adecvată alege vestimentaţia în funcţie de circumstanţe

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

temperatura: 36,5 grade Celsius la temperaturi scăzute bea lichide calde, se îmbracă corespunzător la temperaturi ridicate se hidratează adecvat şi caută refugiu în locuri

răcoroase

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate

pacienta poate să-şi efectueze singură igiena corporală tegumente – normal colorate fanere fără modificări de troficitate, calde mucoase – normal colorate sistem ganglionar – nepalpabil părul este curat, îngrijit

9. Nevoia de a evita pericolele

uşoară labilitate fizică şi psihică datorită anxietăţii faţă de boală şi evoluţia bolii

49

Page 49: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

nu prezintă tulburări vizuale, olfactive, tactile nu prezintă tentative de suicid

10.Nevoia de a comunica

pacientul nu prezintă dificultăţi de comunicare limba vorbită şi scrisă este româna este în relaţii bune cu familia

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

este de religie ortodoxă nu percepe boala ca pe o pedeapsă nu este împotriva altor religii

12.Nevoia de a fi ocupat şi realizat

pacienta este preocupată să fie cât mai utilă, atât în cadrul familiei cât şi profesional

solicită şi acceptă ajutor se consideră mulţumită de sine

13.Nevoia de a se recrea

în timpul liber, pacienta se ocupă de activitătile casnice sau îşi vizitează prietenii

urmăreşte emisiunile preferate

14.Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea

este preocupată şi interesată să afle cât mai multe despre starea sa de sănătate

este dispusă să coopereze la toate tehnicile la care este supusă şi înţelege necesitatea acestora

este preocupată de consecinţele acestei boli asupra organismului

Nevoi fundamentale alterate la internare

1. Nevoia de a auzi şi a avea o bună circulaţie

Diagnostic nursing:

50

Page 50: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

anxietate cauzată de scăderea capacitătii auditive scăderea capacitătii auditive dată de otoree otodinie

Obiective:

îmbunătăţirea auzului

înlăturarea factorilor care îngreunează auzul secretii mucopurulente la nivelul CAE stâng, cu perforatie mezotimpanală

Intervenţii:

aspirarea secreţiilor mucopurulente

Evaluare:

diminuarea anxietăţii legată de scăderea capacitătii auditive ameliorarea secretiilor si a otodiniei

2. Nevoia de a mânca şi a se hidrata

Diagnostic nursing:

alimentaţia este facilitată de prezenta integrală a danturii, dar procesul masticatiei este îngreunat de otodinie

Obiective:

pacienta să cunoască necesitatea unei alimentatii adecvate înlăturarea durerii

Intervenţii:

administrarea medicamentelor prescrise de medic: antialgice se supraveghează pacienta cum se alimentează se urmăreşte cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate

Evaluare:

pacienta se alimentează adecvat pacienta cunoaşte necesitatea rezolvării problemelor auriculare

51

Page 51: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

pacienta nu mai prezintă durere

3. Nevoia de dormi şi a se odihni

Diagnostic nursing:

uşoară insomnie legată de cefalee, otodinie anxietate legată de starea de boală

Obiective:

diminuarea anxietăţii înlăturarea insomniei, pacienta să aibă un somn liniştit cu durată medie de

6-7 ore

Intervenţii:

se informează pacienta despre boala sa se explică necesitatea intervenţiilor se administrează medicaţia prescrisă de medic: anxiolitice

Evaluare:

diminuarea anxietăţii pacienta este mai liniştită, se odihneşte mai bine pacienta cunoaşte boala sa şi întelege necesitatea tehnicilor aplicate

4. Nevoia de a menţine temperatura în limite normale

Diagnostic nursing:

discomfort legat de temperatura crescută uşoară deshidratare

Obiective:

pacienta să aibă temperatura în limite normale să fie hidratată corect

Intervenţii:

administrarea medicamentelor prescrise de medic: antitermice

52

Page 52: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

hidratarea corectă prin administrarea de lichide per os schimbarea mai des a lenjeriei de corp din cauza transpiraţiei.

Evaluare:

pacienta are temperatura în limite nonnaleeste hidratată adecvat are tegumente curate şi integre

5. Nevoia de a se recreea

Diagnostic nursing:

alterarea nevoii legate de durere, stare de boală

Obiective:

relaxarea pacientei diminuarea durerii

lntervenţii:

administrarea medicamentelor prescrise de medic învăţarea pacientei a tehnicilor de relaxare accesul pacientei la programe de relaxări, înot, plimbări, vizionarea

emisiunilor preferate.

Evaluare :

ameliorarea durerii pacienta este liniştită, relaxată, bine dispusă

Alte interventii în scopul de a asigura confortul pacientului

Încă de la internarea în secţia ORL i-am făcut cunoscute:

sala de tratament sala de mese grupul sanitar am condus-o în salon unde i-am făcut cunoştinţă cu celelalte paciente i-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor

vitale:

53

Page 53: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

o P=70 b/min o TA=120/70 mmHg o T=36,5 grade Celsius o R=17 resp./min

Foaie de evolutie si tratament

Data Evolutie Regim Tratament

30.03.2013

Internare ORL:

întocmire FO

stabilire plan terapeutic

supl.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

31.03.2013

continuare tratament

pansament local evolutie bună

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

01.04.2013 continuare tratament

pansament localevolutie bună

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

54

Page 54: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

com.

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

afebrilă

02.04.2013

continuare tratamentpansament localevolutie bună

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

03.04.2013 continuare tratament

pansament local evolutie bună

afebrilă

com. DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

55

Page 55: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

04.04.2013

continuare tratament

pansament local evolutie bună

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

05.04.2013

continuare tratament

evolutie bună

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

06.04.2013 continuare tratament

pansament local evolutie bună

afebrilă

com. DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

56

Page 56: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

OtisT local

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

07.04.2013

continuare tratament

pansament local evolutie bună

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

08.04.2013

continuare tratament

pansament local evolutie bună

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Tranxene cps 2

OtisT local

Tertensif cps 1

Betaserc cps 2

Nospa tb 1

Algifen 1 fiola

Epicriza

57

Page 57: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Pacienta de 45de ani se internează prezentând otoree US

Examen clinic ORL:

Secretii mucopurulente la nivelul CAE stâng, MT stângă cu perforatie la nivelul ½ inferioare.

Consult psihiatric:

Sindrom anxios depresiv mixt

Rp: Tranxene 2 cp/zi

Citalopram 2 cp/zi

- control peste o lună

Se instituie tratament antibiotic antiinflamator local si sedativ, cu evolutie clinică bună, pacienta externându-se cu recomandamente:

evitarea pătrunderii apei în CAE stâng control ORL în ambulator

- CAZ 2 -

58

Page 58: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Nume: R

Prenume: I

Data nasterii: 16.01.1940

Domiciliul:Basarabi, str. Decebal, Nr.18, jud. Dolj.

Religie: crestin-ortodoxă

Stare civilă: căsătorit

Data internării: 10.02.2013

Diagnostic de trimitere: otită medie acuta supurată US

Diagnostic la internare: otită medie acuta tubotimpanică supurată

Diagnostic la 72 de ore: otită medie acuta tubotimpanică supurată

Diagnostic principal la externare: otită medie acuta tubotipanică supurată

Motivele internării:

o obstructie nazală cronică o hipoacuzieo otoree purulentă

Antecedente heredo-colaterale

neagă

Antecedente peronale, fiziologice si patologice

fără importantă

Conditii de viată si muncă

corespunzătoare

59

Page 59: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Istoricul bolii

Pacient în vârstă de 63 de ani se prezintă în serviciul ORL pentru hipoacuzie ureche stângă, otoree purulentă simptomatologic cu debut insidios, apărută în urmă cu câteva săptămâni. Se internează în serviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate.

Evalurea celor 14 nevoi fundamentale

1.Nevoia de a respira si a avea o bună circulatie puls: 76 b/min. respiraţie: 16 resp./min. TA: 130/80 mm Hg torace normal conformat ampliaţii toracice normale sonoritate pulmonară prezentă bilateral MV fiziologic prezent bilateral respiraţie îngreunată datorită obstrucţiei rinoree obstrucţie nazală secreţii în fosa nazală

2.Nevoia de a mânca si a se hidrata

înălţime: 1 ,70m greutate: 75kg orarul meselor este regulat nu prezintă aversiuni faţă de unele medicamente sau alimente abdomen suplu, elastic, nedureros la palpare dentitie cu lipsuri

3.Nevoia de a elimina

micţiuni spontane fiziologice (4-5 micţiuni/zi) materii fecale de culoare şi aspect normal transpiraţii în limite normale

4.Nevoia de a se misca si a avea o bună postură

60

Page 60: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

sistem osteo-articular - aparat integru, mobil, nedureros sistem conjunctivo-adipos normal reprezentat sistem muscular normotor, normokinetic amplitudinea mişcărilor: mers, tonus, forţă musculară corespunzătoare

5.Nevoia de a dormi şi a te odihni

doarme în medie 6-7 ore pe noapte în ultimul timp prezintă o uşoară insomnie şi anxietate legate de starea de

boală pacientul cunoaşte necesităţile de somn ale organismului

6.Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca

pacientul se îmbracă şi se dezbracă singur, fără ajutor prezintă interes pentru o ţinută curată şi adecvată alege vestimentaţia în funcţie de circumstanţe

7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

temperatura: 37,5 grade Celsius la temperaturi scăzute bea lichide calde, se îmbracă corespunzător la temperaturi ridicate se hidratează adecvat

8. Nevoia de a menţine tegumentele curate

pacientul poate să-şi efectueze singur igiena corporală precum şi pe cea buco-dentară

prezintă tegumente normal colorate, fanere normal colorate, calde părul este curat, îngrijit sistem ganglionar – superficial si este palpabil, nedureros îşi rade barba regulat

9.Nevoia de a evita pericolele

anxietate faţă de boală şi evoluţia bolii nu prezintă tulburări vizuale, olfactive, tactile nu prezintă tentative de suicid

10.Nevoia de a comunica

61

Page 61: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

pacientul nu prezintă dificultăţi de comunicare limba vorbită şi scrisă este româna este în relaţii bune cu familia

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

este de religie ortodoxă nu percepe boala ca pe o pedeapsă nu este împotriva altor religii

12.Nevoia de a fi ocupat şi realizat

pacientul este preocupat să fie cât mai util, atât în cadrul familiei cât şi profesional

solicită şi acceptă ajutor se consideră mulţumit de sine

13.Nevoia de a se recrea

în timpul liber pacientul face plimbări prin parc, citeşte, îşi vizitează prietenii urmăreşte emisiunile preferate: ştiri, emisiuni sportive

14.Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea

este preocupat şi interesat să afle cât mai multe despre starea sa de sănătate este dispus să coopereze la toate tehnicile la care este supus şi înţelege

necesitatea acestora este preocupat de consecinţele acestei boli asupra organismului

Nevoi fundamentale alterate la internare

1. Nevoia de a respira, a auzi şi a avea o bună circulaţie

Diagnostic nursing:

anxietate cauzată de respiraţie dificilă respiraţie dificilă cauzată de obstrucţia nazală cronică, otoree purulentă

Obiective:

îmbunătăţirea respiraţiei

62

Page 62: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

înlăturarea factorilor care îngreunează respiraţia

Intervenţii:

aspirarea secreţiilor nazale aspirarea secretiilor otoreice umidificarea aerului respirat

Evaluare:

Diminuarea anxietăţii legată de respiraţia dificilă

2. Nevoia de a manca si a se hidrata

Diagnostic nursing:

alimentaţie dificilă legată de durere, dentiţie cu lipsuri.

Obiective:

pacientul să cunoască necesitatea unei alimentatii adecvate înlăturarea durerii pacientul să înţeleagă necesitatea rezolvării problemelor dentare

Intervenţii:

administrarea medicamentelor prescrise de medic: antialgice se supraveghează pacientul cum se alimentează se urmăreşte cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate se însoţeşte pacientul în cabinetul de stomatologie

Evaluare:

pacientul se alimentează adecvat pacientul cunoaşte necesitatea rezolvării problemelor dentare pacientul nu mai prezintă durere

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

Diagnostic nursing:

uşoară insomnie legată de cefalee, otoree, obstrucţie nazală cronică

63

Page 63: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

anxietate legată de starea de boală

Obiective:

diminuarea anxietăţii înlăturarea insomniei, pacientul să aibă un somn liniştit cu durată medie de

6-7 ore

Intervenţii:

se informează pacientul despre boala sa se explică necesitatea intervenţiilor se administrează medicaţia prescrisă de medic: anxiolitice

Evaluare :

diminuarea anxietăţii pacientul este mai liniştit, se odihneşte mai bine pacientul cunoaşte boala sa şi întelege necesitatea tehnicilor aplicate.

4. Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

disconfort legat de temperatura crescută uşoară deshidratare

Obiective:

pacientul să aibă temperatura în limite normale să fie hidratat corect

Intervenţii:

administrarea medicamentelor prescrise de medic: antitermice hidratarea corectă prin administrarea de lichide per os schimbarea mai des a lenjeriei de corp din cauza transpiraţiei.

Evaluare:

pacientul are temperatura în limite nonnale este hidratat adecvat are tegumente curate şi integre

64

Page 64: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

5. Nevoia de a se recrea

Diagnostic nursing:

alterarea nevoii legate de durere, stare de boală

Obiective:

relaxarea pacientului diminuarea durerii

lntervenţii:

administrarea medicamentelor prescrise de medic învăţarea pacientului a tehnicilor de relaxare accesul pacientului la programe de relaxări, înot, plimbări, vizionarea

emisiunilor preferate.

Evaluare :

ameliorarea durerii pacientul este liniştit, relaxat, bine dispus

Alte interventii în scopul de a asigura confortul pacientului

Încă de la internarea în secţia ORL i-am făcut cunoscute:

sala de tratament sala de mese grupul sanitar l-am condus în salon unde i-am făcut cunoştinţă cu ceilalţi pacienţi i-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor

vitale: o P=76 b/min o TA=130/80 mmHg o T=3 7,5 grade Celsius o R=16 resp./min

65

Page 65: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Foaie de evolutie si tratament

Data Evolutie Regim Tratament

10.02.

2013

Internare ORL:

stabilire plan terapeutic

supl.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Flonidan cps 1

Fluocinolon local

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

11.02.

2013

stare generală bună apetent

afebril

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

12.02.

2013

stare generală bună apetent

afebril

com. DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

66

Page 66: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Aspenter cps 1

13.02.

2013

stare generală bună apetent

afebril

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

14.02.

2013

stare generală bună apetent

afebril

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

15.02.

2013 externare

FM

Epicriza

Pacientul în vârstă de 63 de ani se prezintă în serviciul ORL pentru obstructie nazală cronică, hipoacuzie ureche stânga, otoree purulentă, simptomatologie cu debut insidios apărută în urmă cu câteva săptămâni.

Examen clinic ORL: hipoacuzie ureche stângă, otoree purulentă, perforatie mezotimpanală, membrana timpanică urechea stângă, secretii purulente în CAE.

67

Page 67: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Se instituie tratament local (mesă cu Otist) si se administrează terapie antiinflamatoare, antibiotic (liprocin), antihistaminice, evolutia fiind lent favorabilă, pacientul se externează cu următoarele recomandări:

1. evită pătrunderea apei în CAE US2. control periodic în ambulator ORL

68

Page 68: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

- CAZ 3 -

Nume: D

Prenume: M

Data nasterii: 26.09.1960

Domiciliul: Com. Ciupercenii Vechi, Str. Castanilor, nr.8, jud. Dolj.

Religie: crestin-ortodoxă

Stare civilă: căsătorită

Data internării: 09.04.2013

Diagnostic de trimitere: otită medie supurată US

Diagnostic la internare: otită medie acuta tubotimpanică supurată

Diagnostic la 72 de ore: otită medie acuta tubotimpanică supurată

Diagnostic principal la externare: otită medie acuta tubotipanică supurată

Motivele internării:

obstructie nazală cronică hipoacuzie otoree purulentă

Antecedente heredo-colaterale

neagă

Antecedente personale fiziologice:

menarha la 11 ani

un avort

menstruaţii regulate

69

Page 69: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Antecedente patologice

fără importantă

Conditii de viată si muncă

corespunzătoare

Istoricul bolii

Pacienta în vârstă de 52 de ani se prezintă în serviciul ORL pentru hipoacuzie ureche stângă, otoree purulentă simptomatologic cu debut insidios, apărută în urmă cu câteva săptămâni. Se internează în serviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate.

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: puls: 75b/min respiraţie: 16 resp/min TA: l20/80mm Hg T: 37grade C torace normal conformat sonoritate pulmonară prezentă bilateral MV fiziologic prezent bilateral nu fumează şoc apexian - sp.5 intercostal stânga zgomote cardiace ritmice obstructie nazală cronică hipoacuzie otoree purulentă

2. Nevoia de a mânca şi a se hidrata: înălţime: 1,60m greutate: 63kg orarul meselor este regulat abdomen suplu, elastic/mobil cu respiratia, nedureros la palpare

70

Page 70: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

tranzit intestinal prezent nu prezintă aversiuni pentru unele medicamente sau alimente

3. Nevoia de a elimina: micţiuni spontane, fiziologice (4-5 micţiuni/zi) materii fecale de culoare şi aspect normal transpiraţii în limite normale

4. Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură: sistem ganglionar – superficial si este palpabil, nedureros sistem muscular – normotor, normokinetic sistem osteoarticular – aparat integru, mobil, nedureros tesut conjunctiv adipos – normal reprezentat amplitudinea mişcărilor este corespunzătoare

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni: uşoară alterare a acestei nevoi cauzată de anxietatea legată de boală doarme în medie 7 -8 ore/zi

6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca: prezintă interes pentru o ţinută curată şi adecvată nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi alege vestimentaţia corespunzătoare în funcţie de circumstanţe7. Nevoia de a menţine temperatura în limite normale: temperatura: 37 grade Celsius se îmbracă corespunzător în funcţie de temperatura mediului înconjurător la temperaturi ridicate consumă lichide

8. Nevoia de a menţine tegumente curate şi integre: prezintă tegumente normal colorate, fanere normal colorate părul este curat, îngrijit şi pieptănat unghiile sunt curate şi îngrijite pacienta poate să-şi efectueze singură igiena corporală

71

Page 71: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

9.Nevoia de a evita pericolele: uşoară instabilitate psihică datorită anxietăţii faţă de boală nu prezintă tentative de suicid nu prezintă tulburări vizuale, olfactive, auditive, tactile

10.Nevoia de a comunica: pacienta este comunicativă gesturile sunt în concordanţă cu mesajul verbal este în relaţii bune cu familia, prietenii limba vorbită şi scrisă este româna.

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori: religia este ortodoxă participă la slujbele religioase în fiecare săptămâna nu percepe boala ca o pedeapsă şi acceptă ajutorul echipei de îngrijire

12.Nevoia de a fi ocupat şi realizat: pacienta este preocupată să fie cât mai utilă în familie şi vrea să-şi ajute

foarte mult părinţii este mulţumită de sine

13.Nevoia de a se recreea: în timpul liber face plimbări în parc, iese cu prietenii îşi ajută părinţii urmăreşte emisiunile preferate: filme, ştiri si divertisment

14.Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea: este preocupată de consecinţele bolii asupra organismului doreşte să afle cât mai multe despre starea sa de sănătate este dispusă să coopereze la toate tehnicile la care este supusă

Nevoi alterate la internare1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Diagnostic nursing:

72

Page 72: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

anxietate legată de dificultatea de respiraţie si hipoacuzie respiraţie dificilă legată de obstrucţia nazală si otoree

Obiective: înlăturarea anxietăţii ameliorarea otodiniei

Intervenţii: informarea pacientei despre boala sa explicarea manoperelor şi tratamentelor ce vor fi efecuate aspirarea secreţiilor din cavitatea timpanică si din cavitatea nazală încurajarea exprimării sentimentelor.

Evaluare: pacienta respiră normal nu mai prezintă anxietate

2. Nevoia de a mânca şi a se hidrata Diagnostic nursing:

starea de nutritie bunăObiective:

diminuarea durerii pacienta să cunoască necesitatea unei alimentaţii corespunzătoare

Intervenţii: administrarea medicaţiei antialgice prescrisă de către medic observarea orarului meselor pacientei, cantitatea şi calitatea alimentelor

ingerate Evaluare:

se alimentează corespunzător nu mai prezintă dureri

3. Nevoia de a dormi şi a se odihni Diagnostic nursing:

anxietate legată de starea de boală, uşoară insomnie cauzată de otoree, obstrucţie nazală. Obiective:

diminuarea anxietăţii

73

Page 73: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

înlăturarea insomniei pacienta să aibă un somn liniştit cu o durată medie de 6-7 ore

Intervenţii: identificarea cauzelor (frică, otoree, hipoacuzie) relaxare înainte de culcare, activităţi plăcute, relaxante

Evaluare: pacienta este mai liniştită, mai odihnită are un somn bun cu o durată corespunzătoare

4. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale Diagnostic nursing:

anxietate, disconfort legat de temperatura crescută uşoară deshidratare datorită transpiraţiilor

Obiective: pacienta să aibe temperatura în limite normale să fie hidratată corect

Intervenţii: administrarea medicaţiei prescrise de medic hidratare corectă prin administrarea de lichide schimbarea mai des a lenjeriei

Evaluare: pacienta are temperatura în limite normale este hidratată corect prezintă tegumente curate şi integre

5. Nevoia de a se recreea Diagnostic nursing:

alterarea nevoii legată de durere, starea de boală Obiective:

pacienta să fie mai relaxată diminuarea durerii şi anxietăţii

Intervenţii: încurajarea exprimării sentimentelor administrarea medicaţiei antialgice prescrisă de medic

74

Page 74: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Evaluare: pacienta va fi mai relaxată durerea s-a diminuat în intensitate creşte încrederea în echipa de îngrijire

Alte interventii în scopul de a asigura confortul pacientului

Încă de la internarea în secţia ORL i-am făcut cunoscute:

sala de tratament sala de mese grupul sanitar am condus-o în salon unde i-am făcut cunoştinţă cu celelalte paciente. i-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor

vitale: o P=75 b/min o TA=120/80 mmHg o T=3 7 grade Celsius o R=16 resp./min

Foaie de evolutie si tratament

Data Evolutie Regim Tratament

09.04.

2013

Internare ORL:

stabilire plan terapeutic

supl.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Flonidan cps 1

Fluocinolon local

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

10.04.

2013

stare generală bună apetentă

com. DNF

Ciprocin cps 2

75

Page 75: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

afebrilă

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

11.04.

2013

stare generală bunăapetentă

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

12.04.

2013

stare generală bună apetentă

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

13.04.

2013

stare generală bunăapetentă

afebrilă

com. DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

76

Page 76: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

14.04.

2013

stare generală bună apetentă

afebrilă

com.

DNF

Ciprocin cps 2

Paracetamol sinus tb 3

Floridon cps 1

Tertensif cps 1

Aspenter cps 1

15.04.

2013 externare

FM

Epicriza

Pacienta în vârstă de 52 de ani se prezintă în serviciul ORL pentru obstructie nazală cronică, hipoacuzie ureche stânga, otoree purulentă, simptomatologie cu debut insidios apărută în urmă cu câteva săptămâni.

Examen clinic ORL: hipoacuzie ureche stângă, otoree purulentă, perforetie mezotimpanală, membrana timpanică urechea stângă, secretii purulente în CAE.

Se instituie tratament local (mesă cu Otist) si se administrează terapie antiinflamatoare, antibiotic (liprocin), antihistaminice, evolutia fiind lent favorabilă, pacienta se externează cu următoarele recomandări:

evită pătrunderea apei în CAE US control periodic în ambulator ORL

77

Page 77: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CAPITOLUL IX

Rolul asistentei medicale în îngrijirile acordate bolnavilor

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor infirmiere în toate serviciile de sănătate.

Trebuie menţionat că rolul asistentei medicale se schimbă de la un deceniu la altul. Nu numai rolul ei se schimbă, dar şi situaţiile în care se găseşte.

Rolul asistentei medicale constă în a "ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi câştige sănătatea (sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare".

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, a îngriji astfel bolnavul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta bolnavul să respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.

Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipseşte pentru a fi complet întreg sau independent din cauza slăbiciunii fizice, a lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne gândim mai mult, cu atât rolul asistentei medicale este mai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi care sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi câştiga existenţa. Ea va fi pentru un timp: "conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel căruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoţie pentru copil, cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea, poate dărui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă bună, o ascultare sunt mult mai benefice decât un tratament complex.

În unităţile sanitare, în general se tratează suferinţa fizică, nepunându-se mare preţ pe cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe minunate, de aceea trebuie

78

Page 78: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

trataţi ca atare. Ei merită toată atenţia noastră şi tot efortul nostru, trebuie îndreptat spre a-i aduce la starea de bine.

Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat, de o suferinţă apărută brusc, care-l aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine şi deosebită competenţă.

Asistenta medico-chirurgicală solicită zi şi noapte corpul sanitar. Eficienţa asistenţei de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din partea fiecăruia multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate. Spiritul acestei responsabilităţi cere la rândul ei conştiinţă şi competenţă profesională, care să asigure pentru bolnavul de urgenţă, a cărui viaţă este ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau minute chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture cauzele care se opun supravieţuirii.

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a asistenţei de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medicale, o continuă pregătire şi perfecţionare.

79

Page 79: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

CONCLUZII

Datorită frecventei crescute a afectiunilor supurate otice si a multitudinii de

factori cauzatori care le pot declanşa, este necesară cunoaşterea mai aprofundată a

acestei patologii punctându-se rolul şi însemnătatea asistentei medicale în

îngrijirea pacienţilor cu aceste afectiuni.

Scopul este de a alege corect strategia diagnostică si cea terapeutică a

patologiei urechii, a nervului cohlear, a nervului vestibular si a nervului facial,

însotită totodată de notiuni fundamentale de anatomie, embriologie,

fiziopatologie, semiologie, sindroame si metode de explorare ale aparatului

acustico-vestibular.

80

Page 80: Otita Medie Supurata Lucrare Finalizata

BIBLIOGRAFIE

Lexicon al diagnosticului în otorinolaringologie – vol I, Ed. Didactică si pedagogică –Bucuresti 1998.

Lexicon al diagnosticului în otorinolaringologie – vol II, Ed. Didactică si pedagogică –Bucuresti 1998.

Pană I. - Radiodiagnosticul si radioterapia în otolaringologie, Ed. Medicală, Bucuresti 1973.

Schmitzer Gh. – Radiologie medicală – vol.1, Ed. Didactică si Pedagogică, Bucuresti 1963.

Costinescu N., Gârbea St. – Otorinolaringologie, Ed. Medicală, Bucuresti 1964.

Ataman T., Dinescu V., Burtea F. – Colesteatomul, ORL 1996. Ataman T., Anghel Elena, Rusu Rodica, Dantis Gabriela – Osteita

polipoasă si colesteatomatoasă a osului timpanal, Pagini Medicale Bârlădene 2000.

Buruiană M., Maria Ivanovici, Mustătea N – Otorinolarongologie, Ed. ALL, Bucuresti 1998.

Călărasu R., Ataman T., Zainea V., Bogdan C., Pascu A., Luana Achimescu, Mădălina Georgescu, Anca Iliescu, Mihaela Negrilă – Manual de patologie otorinolaringologică si chirurgie cervicofacială, Ed. Universitară „Carol Davila”, Bucuresti 2000.

81