ordin lemn

ORDIN nr. 1731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Specificatie tehnica privind protectiile elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi - cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06 In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 3 din 26 ianuarie 2006 al Comitetului tehnic de specialitate CTS12 si nr. 5 din 29 mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generala, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin:

Art. 1 Se aproba reglementarea tehnica "Specificatie tehnica privind protectiile elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi - cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06, elaborata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii.

Art. 3 La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare isi inceteaza aplicabilitatea. -****-

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Radu Mircea Berceanu

ANEXA nr. 1: SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND PROTECTIILE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR

GRESIVI CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA A SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND PROTECTIILE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA

Indicativ: ST 049-06

CAPITOLUL 1: PREVEDERI GENERALE 1.1.Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1.Prezenta specificatie tehnica are ca obiect stabilirea cerintelor si criteriilor de performanta ale protectiilor elementelor de constructii din lemn utilizate la constructii civile, industriale si agrozootehnice impotriva agentilor agresivi. Prevederile specifice din prezenta specificatie tehnica se aplica pentru a raspunde cerintei implicite privind durabilitatea, cu referire in special la cerinta esentiala "rezistenta si stabilitate", respectiv mentinerea valorilor caracteristicilor implicate in aceasta cerinta ale elementelor structurale din lemn, in conditiile actiunii agentilor agresivi din mediul inconjurator. 1.1.2.Specificatia tehnica stabileste cerintele, criteriile si nivelurile de performanta privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn expuse actiunii mediilor agresive atmosferice.

1.1.3.Specificatia tehnica nu se refera la: - constructiile/elementele din lemn ingropate in sol; - constructiile/elementele din lemn imersate partial sau total in solutii sau lichide agresive. 1.1.4.Specificatia tehnica nu are ca obiect sisteme speciale de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva focului (protectia ignifuga). 1.1.5.Specificatia tehnica se adreseaza in principal specialistilor din unitatile de proiectare, verificatorilor de proiecte, executantilor lucrarilor de protectie, putand fi utilizata si de catre producatorii de materiale de protectie pentru adaptarea produselor la nivelul cerintelor din domeniul constructiilor. 1.2.Terminologie

1.2.1.In prezenta specificatie tehnica sunt utilizati urmatorii termeni de specialitate: - agent agresiv: factor de mediu, de natura fizica, chimica sau biologica, ce actioneaza distructiv asupra constructiei din lemn sau a diverselor sale parti componente, provocand degradarea lemnului; - ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a degrada lemnul; - ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza si lignina, producand degradarea lemnului; - degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice, mecanice si/sau biochimice ale lemnului sub actiunea agentilor agresivi fizici, chimici si biologici; - durabilitatea lemnului: ansamblu de proprietati (fizice, chimice, mecanice etc.) naturale sau conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le poseda lemnul de o anumita specie si care ii permite sa reziste la un atac, de o anumita intensitate, provocat de anumiti agenti fizici, chimici si biologici; - durabilitate naturala: rezistenta intrinseca a lemnului la atacurile unor agenti agresivi, in absenta oricarui tratament de protectie; - durabilitatea sistemelor de protectie: durata de viata estimata a unui sistem de protectie aplicat pe suprafata suportului pana la prima lucrare de refacere completa a protectiei. Nota: Durata de viata estimata nu constituie o durata de garantie. - insecte xilofage: insecte capabile de a degrada lemnul; - mediu agresiv: mediu care contine unul sau mai multi agenti agresivi; - prag de eficacitate mediu: valoare aritmetica medie intre limitele superioara si inferioara ale pragului de eficacitate definite in standardul european de incercare biologica la care se refera; - preconizare de aplicare data de producator: cantitate de produs de protectie a lemnului impregnata in epruveta corespunzatoare cantitatii medii de produs pe care o recomanda producatorul ca necesara si posibila de aplicare in zona (zonele) analizata (analizate); - procedeu de tratament de suprafata: procedeu care nu contine nici o caracteristica sau tehnologie speciala care sa aiba ca obiect modificarea rezistentei naturale a lemnului la patrunderea unui produs de protectie a lemnului pregatit pentru intrebuintare; Nota: Astfel de procedee includ de exemplu peliculizarea si procedeele tip stropire si imersie de scurta durata in care contactul lemnului cu produsul de protectie dureaza numai cateva minute; - procedeu de tratament prin impregnare: procedeu care are caracteristici sau tehnologii destinate sa modifice rezistenta naturala a lemnului la patrunderea unui produs de protectie a lemnului pregatit pentru intrebuintare; Nota: Astfel de procedee includ de exemplu tehnicile utilizate in mod curent cum ar fi procedeele de tratament prin difuzie si procedeul dublu-vid si vid-presiune. - produs de protectie: produs lichid sau sub forma de pasta sau pulbere, care aplicat pe un suport formeaza un film cu calitati de protectie, decorative si/sau specifice; - sistem de protectie: ansamblul straturilor din produsele de protectie aplicate pe o suprafata suport, pentru a realiza protectia acesteia impotriva agentilor agresivi; - strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protectie; - strat intermediar: strat situat intre primul strat si stratul de finisare; - strat primar: primul strat al unui sistem de protectie aplicat pe un suport; - suport: suprafata pe care a fost sau trebuie sa fie aplicat un produs/sistem de protectie;

- valoare de referinta biologica: cantitate in grame pe metru patrat sau in kilograme pe metru cub de produs de protectie a lemnului determinata intr-o incercare pentru a asigura o protectie eficace impotriva agentului biologic specific la care se face referire. - valoare maxima de aplicare: cantitate maxima (in grame pe metru patrat sau in kilograme pe metru cub) de produs de protectie a lemnului care poate fi aplicata pe epruvetele de lemn intr-o incercare biologica speciala; 1.2.2.In SR EN 1001-1 si 2, SR EN 599-1, SR EN 927 si STAS 9302/7, sunt definiti alti termeni de specialitate privind protectia lemnului impotriva agentilor biologici 1.3.Lista documentelor normative de referinta

1.3.1.Standardele la care se face referire in aceasta specificatie tehnica, standarde care se refera la clasificari, criterii de performanta, metode de determinare/incercare s.a. sunt prezentate in continuare, in ordine alfanumerica. 1.SR 9302/2-94 - Protectia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu produse de protectie chimica solubile in apa. 2.SR 9302/8 1994: Protectia lemnului. Prelevarea esantioanelor de lemn impregnat industrial si confectionarea epruvetelor in vederea incercarilor biologice. 3.SR EN 20-1: 1998 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii protectoare fata de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata (Metoda de laborator). 4.SR EN 20-2: 2002 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii protectoare fata de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament in profunzime (Metoda de laborator). 5.SR EN 46-1:2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent ecluzate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de laborator). 6.SR EN 47: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate impotriva larvelor Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de laborator). 7.SR EN 49-1: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii de protectie fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata. (Metoda de laborator). 8.SR EN 49-2: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii de protectie fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor. Partea 2: Tratament in profunzime. (Metoda de laborator). 9.SR EN 73:1995 impreuna cu SR EN 73:1995/AC:2003- Produse de protectie a lemnului, incercari de imbatranire accelerata a lemnului tratat inainte de incercari biologice, incercare de evaporare. 10.SR EN 84:2000 - Produse de protectie a lemnului. Incercari de imbatranire accelerata a lemnului tratat inainte de incercari biologice. Incercare la spalare. 11.SR EN 113:2003 impreuna cu SR EN 113:2003/Al:2004 - Produse de protectie a lemnului. Metoda de incercare pentru determinarea eficacitatii protectoare fata de ciupercile basidiomycetes lignicole. Determinarea pragului de eficacitate. 12.SR EN 117:2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate impotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metoda de laborator). 13.SR EN 152-1:1995 - Metode de incercare ale produselor de protectie a lemnului. Metoda de laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui tratament de protectie a lemnului prelucrat impotriva albastrelii fungicide. Partea 1: Aplicare prin periere. 14.SR EN 152-2:1995 impreuna cu SR EN 152-2:1995/AC1:2004 - Metode de incercare ale produselor de protectie a lemnului. Metoda de laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui tratament de protectie a lemnului prelucrat impotriva albastrelii fungicide. Partea 2: Aplicare prin alte metode decat perierea. 15.SR EN 252:1995 impreuna cu SR EN 252:1995/AC:2003 - Incercarea in poligon pentru determinarea eficacitatii de protectie a unui produs de protectie a lemnului in contact cu solul. 16.SR EN 275:1995 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii de protectie impotriva organismelor marine sfredelitoare. 17.SR EN 322:1996 Placi pe baza de lemn. Determinare a umiditatii.

18.SR EN 330:1997 - Produse de protectie a lemnului. Incercari in camp pentru determinare a eficacitatii de protectie a unui produs de protectie a lemnului pentru folosire cu o acoperire si in afara contactului cu solul. Metoda cu imbinare in L. 19.SR EN 335-1:1997 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de risc de atac biologic. Partea 1: Generalitati. 20.SR EN 335-2:2002 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de risc de atac biologic. Partea 2: Aplicatie la lemnul masiv. 21.SR EN 350-1:1997 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de incercare si de clasificare a durabilitatii naturale a lemnului. 22.SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturala a lemnului si de impregnabilitate a esentelor de lemn alese dupa importanta lor europeana. 23.SR EN 351-1:2001 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse de protectie. Partea 1: Clasificarea patrunderii si retinerii de produse de protectie. 24.SR EN 351-2:2001 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse de protectie. Partea 2: Ghid de esantionare pentru analiza lemnului tratat cu produse de protectie. 25.SR EN 599-1:1998 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 1: Specificatii pentru clasele de risc. 26.SR EN 599-2:1998 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 2: Clasificare si etichetare. 27.SR ENV 807:2003 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii fata de microorganisme de putregai moale si de alte microorganisme ale solului. 28.SR ENV 839:2003 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii preventive fata de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafata. 29.SR EN 927-1:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 1: Clasificare si selectie. 30.SR ENV 927-2:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 2: Criterii de performanta. 31.SR EN 927-3:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 3: incercarea la imbatranire naturala. 32.SR EN 927-4:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 4: Determinarea permeabilitatii la vapori de apa. 33.SR EN 927-5:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 5: Determinarea permeabilitatii la apa lichida. 34.SR EN 971-1:2001 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru produsele de vopsire. Partea 1: Termeni generali. 35.SR EN 1001-1:2006 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1: Lista termenilor echivalenti. 36.SR EN 1001-2:2006 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 2: Vocabular. 37.SR EN 13442:2003 - Pardoseli si parchet de lemn si lambriuri si placari de lemn. Determinarea rezistentei la agenti chimici. 38.SR EN 60068-2-5:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari - incercarea Sa: Radiatie solara artificiala la nivelul solului. 39.SR EN 60068-2-14:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari - incercarea N: Variatii de temperatura. 40.SR EN 60068-2-33:2002 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari. Ghid pentru incercari la variatii de temperatura.

41.SR EN 60068-2-78:2004 - Incercari de mediu. Partea 2-78. Incercari. Incercarea Cab. Caldura umeda continua. 42.SR EN ISO 1518: 2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la zgariere. 43.SR EN ISO 2409:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj. 44.SR EN ISO 2812-1:1996 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la lichide. Metode generale. 45.SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la tractiune. 46.SR EN ISO 4628-1: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generala si sistemul de notare. 47.SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de basicare. 48.SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare. 49.SR EN ISO 4628-5: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere. 50.SR EN ISO 4628-6:2003 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive. 51.SR EN ISO 6270-1:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate. Partea 1: Condensarea continua. 52.SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele si lacuri. Incercari de deformare rapida (rezistenta la soc). Partea 1: incercarea prin caderea unei mase cu penetrator cu suprafata mare. 53.SR ISO 4618-1: 1994 Vopsele si lacuri. Vocabular. Termeni generali. 54.SR ISO 11503:1997 Vopsele lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate (condensare repetata). 55.STAS 2925 - 86 - Protectia lemnului din constructii impotriva atacului ciupercilor si insectelor xilofage. 56.STAS 9302/1-88 - Protectia lemnului. Prescriptii generale de protectie chimica. 57.STAS 9302/4 88 - Protectia lemnului. Tratamente de suprafata. Prescriptii tehnice. 58.STAS 9302/5 - 90 - Protectia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu antiseptici uleiosi. Prescriptii tehnice. 59.STAS 9302/7 - 88 - Protectia lemnului. Terminologie. 60.STAS 10787 -77 - Protectia lemnului. Determinarea eficacitatii substantelor hidrofuge.

1.3.2.Reglementarile tehnice la care se face referire in aceasta specificatie tehnica sunt urmatoarele: - NP 005-03: Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96); - GP 111-04: Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel. - GE 053-04: Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel.

CAPITOLUL 2: CONDITII DE EXPLOATARE SI DE EXPUNERE 2.1.Agenti agresivi care actioneaza asupra constructiilor din lemn

2.1.1.Agentii agresivi chimici si biologici care actioneaza asupra constructiilor din lemn sau a elementelor sale componente se clasifica dupa natura si sursa lor de producere, asa cum se arata in mod explicativ, in tabelul 2.1. Tabelul 2.1.

Sursa:

din exteriorul constructiei (2) Nr. crt.

Natura din interiorul constructiei

din atmosfera din sol

1 2 3 4 5

1. Agenti chimici

- apa de distributie - umiditatea aerului

- ape de suprafata

- ape uzate - ape subterane

- condens

1.1. Apa

- infiltratii

- precipitatii

- ape minerale

gaze, vapori si solutii de: - acid carbonic

- clor, bioxid de sulf, oxizi de azot

- acizi minerali (acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic etc.)

- acizi organici (acid acetic, acid formic acid oxalic etc.),

- fenoli

1.2. Acizi

- aldehide etc.

gaze si vapori de substante cu caracter acid (vezi col. 3)

- acid humic etc.

vapori, solutii si particule solide de:

- hidroxid de sodiu

- hidroxid de potasiu

- lesii

- vascoza, celuloza

- uree

- amine

1.3. Baze

- detergenti etc.

vapori si particule solide de substante cu caracter bazic(vezi col. 3)

solutii si particule solide de substante cu caracter bazic (vezi col. 3)

vapori, solutii si particule solide de:

- carbonati si bicarbonati

- sulfati, sulfuri, sulfiti

- cloruri, hipocloriti, clor ati

- fluoruri

- azotati

- cromati si bicromati

- cianuri

- formiati

- saruri complexe (NP, NPK)

1.4. Saruri (acide, neutre, bazice)

- dezinfectanti etc.

vapori si particule solide de saruri(vezi col. 3)

solutii si particule solide de saruri. (vezi col. 3)

particule solide de: particule solide de:

- zguri - zguri

- cenusi - cenusi

- carbune - negru de fum

- pirite etc. - carbune

- pirite

1.5. Materii chimice pulverulente

- fosforite etc.

-

2. Agenti biologici (SR EN 335-1:1997, STAS 2925-86)

Ciuperci lignicole

- ciuperci basidiomicete de putregai tare (cubic si fibros)

a) Ciuperci care distrug lemnul

-

- ciuperci de putregai moale

- 2.1.

b) Ciuperci care coloreaza lemnul

- - ciuperci de albastrire - ciuperci de mucegai

2.2. Insecte xilofage - - Hylotreupes

bajulus (Capricornul casei)

- Anobium punctatum (Carii mici)

- Xestobium rufovillosum (Carii mari)

- Lyctus brunneus (Lyctus)

a) Coleoptera (Coleoptere)

- Hesperophanes spp.

- Reticulitermes lucifugus

b) Isoptera(Termite)

-

- Reticulitermes santonensis

-

- Limooria spp. 2.3. Daunatori marini -

- Teredo spp.

-

*(1) agenti agresivi proveniti din procesul tehnologic *(2) agenti agresivi proveniti din atmosfera si din sol (surse de poluare) 2.1.2.Stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in care se va amplasa o constructie noua din lemn se face de catre proiectant, pe baza analizei mediului exterior si a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenta, natura si concentratia agentilor agresivi (chimici si biologici, inclusiv umiditatea relativa si temperatura aerului) care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediul interior. 2.1.3.Pentru stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in care este amplasata o constructie din lemn aflata in exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative si cantitative de agenti agresivi (chimici si biologici) si ale umiditatii relative si temperaturii aerului, atat pentru interior, cat si pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate in domeniu si inscrise in buletine de analiza. 2.1.4.Se vor prevedea masuri pentru reducerea agresivitatii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabricatie din interiorul constructiei sau, in caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz in parte. 2.2.Clase de exploatare

2.2.1.Din punctul de vedere al conditiilor in care se exploateaza elementele de constructie din lemn, se definesc urmatoarele clase de exploatare (standardul de referinta este SR EN 335-1, NP 005-03): - clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 2 C si a unei umiditati relative a aerului sub 65%; - clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 2C si a unei umiditati relative a aerului intre 65% si 80%; - clasa 3 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 2C si a unei umiditati relative a aerului peste 80%. 2.2.2.La elementele de constructii din lemn exploatate in clasa 1, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 12%, iar la cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 20%. 2.3.Conditii de expunere

2.3.1.Clasificarea produselor/sistemelor de protectie prin vopsire a elementelor de constructii din lemn trebuie sa se faca conform conditiilor de expunere care intervin prin factorii relativi la constructia propriu-zisa si la conditiile climatice. Rezulta trei tipuri de expunere: - slaba; - medie;

- puternica, cum se prezinta in tabelul 2.2. (standardul de referinta este SR EN 927-1). Tabelul 2.2

Tip de expunere in conditii climatice Constructie

temperate aspre extreme

Adapostita slaba slaba medie

Partial adapostita slaba medie puternica

Neadapostita medie puternica puternica

2.4.Clase de risc de atac biologic

2.4.1.Pentru lemnul utilizat in constructii sunt definite cinci clase de risc de atac biologic (standardul de referinta este SR EN 335-1, NP 005-03): - clasa de risc 1 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu exista pericolul de umezire care sa favorizeze aparitia si dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, scari interioare, grinzi si stalpi aparenti, parchet); - clasa de risc 2 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde umiditatea ridicata a mediului poate conduce la o umezire ocazionala, dar nepersistenta, respectiv unde sunt conditii minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperis: capriori, grinzi, stalpi, astereala, sipci, pereti interiori); - clasa de risc 3 - lemnul utilizat in constructii cu risc de atac biologic de catre ciupercile xilofage, in situatii in care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% si/sau alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, traverse si montanti de pereti exteriori, pereti din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scari exterioare, balustrade etc); - clasa de risc 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului biologic, care este in permanent contact cu solul (piloti pentru fundatii, talpi inferioare pe pamant sau pe socluri de zidarie, grinzi, traverse) sau care este permanent expus la intemperii fara a fi protejat prin vopsire (site si sindrile de acoperisuri); - clasa de risc 5 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului biologic, care este expus in permanenta la apa sarata.

2.4.2.In tabelul 2.3 se prezinta clasele de risc pentru domeniile de utilizare a lemnului. Tabelul 2.3

Aparitia agentilor biologici Clasa de risc

Domenii de utilizare ale lemnului Conditii de expunere

la umezire a lemnului in opera Ciuperci Insecte

Daunatori marini

1 Fara contact cu solul, sub adapost, fara risc de umezire

Nu - Da -

2 Fara contact cu solul, sub adapost, cu risc de umezire

Ocazional Da Da -

3 Fara contact cu solul, neacoperit Frecvent Da Da -

4 In contact cu solul sau cu apa dulce

Permanent Da Da -

5 In apa sarata Permanent - - Da

CAPITOLUL 3: CERINTE PRIVIND SISTEMELE DE PROTECTIE APLICATE PE SUPRAFATA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI Cerintele privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi se refera la toate componentele care intervin in realizarea protectiilor, precum si in asigurarea durabilitatii acestora, si anume: a)elementele pe care se aplica sistemul de protectie; b)sistemul de protectie in sine; c)produsele de protectie utilizate; Aceste cerinte se prezinta in trei categorii principale:

(i)cerinte esentiale; (ii)cerinte functionale; (iii)cerinte privind punerea in opera (tehnologice).

3.1.Cerinte esentiale Dintre cele sase cerinte esentiale, trei au obiect in ceea ce priveste sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi: a)securitate in incendiu; b)igiena, sanatate si mediu inconjurator;

c)siguranta in exploatare. Celelalte trei cerinte esentiale (rezistenta mecanica si stabilitate; protectie impotriva zgomotului si economie de energie si izolare termica) nu au obiect in acest domeniu.

3.2.Cerinte functionale privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii Cerintele functionale privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi sunt urmatoarele: a)rezistenta la agenti agresivi biologici; b)rezistenta la agenti agresivi fizico-chimici; c)rezistenta la solicitari mecanice; d)impregnabilitate; e)aspect corespunzator; f)compatibilitate alimentara (daca este cazul).

3.3.Cerinte privind punerea in opera (tehnologice) a sistemelor de protectie Cerintele privind punerea in opera se refera la ansamblul activitatilor si rezultatelor acestora privind realizarea sistemelor de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi. Aceste cerinte sunt: a)asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor; b)conformitatea frontului de lucru; c)conformitatea modului de lucru cu tehnologiile si/sau procedeele prevazute;

d)conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si atestarea conformitatii produselor utilizate. Criteriile de performanta asociate acestor categorii de cerinte sunt prezentate in tabelul 3.1. Tabelul 3.1.

Nr. crt.

Cerinte si criterii de performanta Modul de determinare Observatii

1 2 3 4

I. CERINTE ESENTIALE

a) Securitate la incendiu

1. Reactie la foc Incadrarea in Euroclase de reactie la foc A1-F sau A1fl-Fel (dupa caz)

pct. 1.3.1 d)

b) Igiena, sanatate si mediu inconjurator

2. Permeabilitate la apa tabelul 4.2, nr. crt. 6

3. Rezistenta la umiditate tabelul 4.2, nr. crt. 7

4. Emisii de substante periculoase declaratia producatorului produselor de protectie

c) Siguranta in exploatare

5. Rezistenta la alunecare In cazul utilizarii la pardoseli

II. CERINTE FUNCTIONALE

a) Rezistenta la agenti biologici

6. Eficacitate Tabelele 4.3 - 4.7

b) Rezistenta la agenti fizico-chimici

7. Rezistenta la umiditate a) in general b) in zonele de contact cu piesele metalice de asamblare si de prindere

tabelul 4.2, nr. crt. 7 si la cerinta B, nr. crt. 4

8. Rezistenta la spalare pct. 5.7

9. Rezistenta la caldura tabelul 4.2, nr. crt. 8

10. Rezistenta la variatii de temperatura

tabelul 4.2, nr. crt. 9

11. Rezistenta la radiatii UV tabelul 4.2, nr. crt. 10

12. Rezistenta la agenti agresivi chimici

tabelul 4.2, nr. crt. 11

13. Rezistenta la imbatranire naturala tabelul 4.2, nr. crt. 5

c) Rezistenta la solicitari mecanice

14. Aderenta la suport tabelul 4.2, nr. crt. 1 si 2

15. Rezistenta la lovire tabelul 4.2, nr. crt. 3

16. Rezistenta la zgariere tabelul 4.2, nr. crt. 4

se refera numai la protectiile prin vopsire

d) Impregnabilitate

17. Patrundere SR EN 351-1

18. Retinere tabelele 4.6 si 4.7 (SR EN 351-1, SR EN 599-1)

se refera numai la protectiile prin impregnare

e) Aspect

19. Uniformitatea culorii

20. Textura/luciu suprafata

21. Posibilitatea curatarii, intretinerii conform prescriptii date de producatorul produsului de protectie

f) Compatibilitate alimentara

22. Conformitatea cu cerintele sanitare

aviz sanitar in cazul contactului cu produse alimentare

III. CERINTE PRIVIND PUNEREA IN OPERA (TEHNOLOGICE)

a) Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor

23. Existenta documentatiei tehnice - verificare expert - insusire beneficiar si executant

24. Aprovizionarea produselor de protectie

- conformitatea cu prevederile din proiect - documente privind calitatea si, dupa caz, agrementul tehnic

25. Asigurare accese, facilitati si masuri de igiena, protectia muncii siPSI

organizare lucrari de catre executant, verificata de beneficiar

b) Conformitatea frontului de lucru

26. Starea suprafetei a) forma b) rugozitate c) umiditate

conform proiectului si prescriptiilor producatorului produselor de protectie

27. Integritatea materialului (suportului)

conform proiect sau, dupa caz, expertizare tehnica

28. Conditionari prealabile (suport si materiale de protectie)

conform proiectului si prescriptiilor producatorului produselor de protectie

29. Documente privind calitatea receptia frontului de lucru, conform conditiilor din proiect si celor din specificatia producatorului produselor de

protectie

c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile si/sau procedeele prevazute

30. Caracteristicile echipamentelor, a utilajelor si a dispozitivelor utilizate

conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie si reglementarilor aplicabile

31. Clasificarea/atestarea personalului conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie si reglementarilor aplicabile

32. Respecatrea timpilor/duratelor tehnologice

conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie

33. Respectarea tratamentelor specifice


34. Asigurarea conditiilor de mediu ambiant la executarea lucrarilor: a) temperatura b) umiditate c) alte conditii


d) Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si atestarea conformitatii produselor utilizate

35. Existenta standardului de produs sau a agrementului tehnic (daca este cazul)

verificarea domeniului de utilizare cu conditiile din proiect

pct. l.3.1.b)

36. Documente privind calitatea produselor de protectie utilizate fac referire la sistemul de atestare a calitatii aplicat

verificare la aprovizionare (a se vedea si nr. crt. 24)

3.4.Durabilitatea sistemelor de protectie

3.4.1.Sistemele de protectie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de constructii pe care sunt aplicate, trebuie sa aiba asigurata, la randul lor, o buna durabilitate. In acest sens, pe langa caracteristicile care permit evaluarea durabilitatii in conditii normale, trebuie avute in vedere, prin masuri constructive si, dupa caz, masuri suplimentare conditiile si zonele cu expunere deosebita, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind aratate in cap. 5.

3.4.2.Pentru elementele de constructii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilitatii sunt cele in care se folosesc elemente metalice pentru imbinari si fixari/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel: a)contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scaderea temperaturii, cu cresterea umiditatii in zona metalului; b)in spatiul dintre metal si lemn, care nu este etans, umiditatea sporita se mentine, cu valori variabile, perioade mai indelungate;

c)in conditiile aratate, sunt favorizate atat actiunea agresiva asupra lemnului, cat si coroziunea pieselor metalice in zona respectiva. Protectia anticoroziva a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de constructii din lemn se va face in conformitate cu prevederile din "Ghidul de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" - GP 111-04 si din "Ghidul de executie privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" - GE 053-04. In cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de protectie anticoroziva pe suprafata suportului de otel nu este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oteluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilitatii inlocuirii elementelor degradate datorita coroziunii.

3.4.3.Realizarea sistemelor de protectie trebuie sa aiba in vedere, sub acest aspect, urmatoarele: a)executarea sistemelor de protectie, pe elementele componente, inainte de montarea acestora;

b)acordarea unei atentii deosebite asupra zonelor care se vor acoperi la montare (parti din lemn suprapuse si cele pe care se monteaza placi metalice), zone in care protectiile devin lucrari ascunse.

CAPITOLUL 4: CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANTA PENTRU SUPORTUL DIN LEMN SI PENTRU SISTEMELE DE PROTECTIE

4.1.Criterii si niveluri de performanta pentru stratul suport Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de stratul suport de lemn pe suprafata caruia se aplica sistemele de protectie impotriva agentilor chimici si biologici sunt prezentate in tabelul 4.1. Tabelul 4.1

Nr. crt.

Criterii de performanta

Metoda de determinare (standard de

referinta)

U.M. Niveluri de performanta

1. Rugozitatea suprafetei - - corespunzatoare naturii suportului si tipului de produs/sistem de protectie

2. Umiditate SR EN 322 % - max. 12(1) - clasa 1 de exploatare - max. 20(1) - clasa 2 de exploatare

3. Temperatura - C min.: + 5(1) max.: + 40 (1)

4. Continutul de impuritati (praf, saruri, uleiuri, grasimi etc.)

vizual - lipsa

5. Defecte de suprafata (fisuri, goluri etc.)

vizual - lipsa

*(1) daca in fisa produsului de protectie nu se specifica altfel 4.2.Criterii si niveluri de performanta pentru sistemele de protectie impotriva agentilor fizico-chimici

4.2.1.Principalele criterii si niveluri de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca sistemele de protectie impotriva agentilor chimici aplicate pe suprafetele de lemn, in functie de conditiile de expunere, precum si metodele de determinare (evaluare si/sau verificare a performantelor acestora), sunt prezentate in tabelul 4.2. In tabelul nr. 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanta sub forma de valori concrete pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul de protectie. Experienta a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obtine o protectie eficienta a lemnului impotriva agentilor chimici. Tabelul 4.2

Niveluri de performanta pentru conditii de expunere Nr.

crt. Criterii de performanta

Metoda de determinare (standard de

referinta)

U.M.

slaba medie puternica

1 2 3 4 5 6 7

1. Aderenta la suport metoda grilei(1)

SR EN ISO 2409 nivel 1 0 0

2. Aderenta la suport metoda smulgerii(2)

SR EN ISO 4624 MPa min. 0,5 min. 1,0 min. 1,0

3. Rezistenta la lovire (3) (inaltimea minima de cadere a mase de 500 g, la care apar amprente cu fisuri)

SR EN ISO 6272-1 cm min. 40 min. 60 min. 60

4. Rezistenta la zgariere (greutatea minima la care apar fisuri fine)

SR EN ISO 1518 g min. 250 min. 300 min. 400

5. Rezistenta la imbatranire naturala

SR EN 927-3 luni 12 12 12

6. Permeabilitate la apa lichida (absorbtia de apa)

SR EN 927-5 g/m2 2; unul singur = 2

Tip de incercare

SR EN 47 SR EN 49-2 SR EN 20-2 SR EN 47 sau (A) sau (L)

SR EN 117

1.

Tratament prin

incercare la uzura

SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73 +AC

Valoare maxima de aplicare in incercare

p.a.p. pentru alburn de pin silvestru


p.a.p. pentru stejar


p.a.f. pentru alburn de pin silvestru

Criteriu pentru valoarea de referinta biologica

100% mortalitate (b.s.e.)

nici o larva vie la sfarsitul incercarii (b.s.e.)

nici o larva vie sau insecta iesita la sfarsitul incercarii (b.s.e.)

100% mortalitate (b.s.e.)

nici un atac cu cotatie >2; unul singur = 2

Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 2 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul 4.4

Cerinte minime fata de ciuperci

Incercari suplimentare sau locale Clasa de risc Cod

Tip de procedeu de tratament propus

Bazidiomicete Albastreala

(B) Insecte spp.

(I) Termite (T)

Tip de incercare SR EN 113 (fara C.versicolor)

SR EN 152-1

Incercare la uzura SR EN 73+AC SR EN 73+AC


100 kg/m3 200 g/m2

Tratament de suprafata


p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresiva

la sfarsitul incercarii nici o cotatie >2

zona fara albastru min.

1,0 mm medie > 1,5

mm

Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1

Daca este necesar se clasa 1

Tip de incercare SR EN 113 (fara C.versicolor)

SR EN 152-2+ACI

incercare la uzura SR EN 73+AC SR EN 73+AC



conform specificatiilor comerciale

ale fabricantului

2

Tratament prin impregnare



la sfarsitul incercarii nici o cotatie >2

zona fara albastru min.

1,0 mm medie > 1,5

mm




Cerinte minime fata de ciuperci/incercari pe teren

Fie Sau produse de

protectie utilizate cu acoperire (C)

Incercari suplimentare sau locale Clasa dense Cod


Bazidiomicete Bazidiomicete Incercari pe teren

Incercari pe teren

(FC)

Coriolus versicolor

(V)

Albastru (B)

Insecte spp (I)

Termite (T)

Tip de incercare

SR EN 113 (fara C.

versicolor)

SR EN 113 (fara C.

versicolor)

SR EN 330

SR EN 330

SR EN 113pe

album de pin

silvestru si/sau

fag

SR EN 152-1

Incercare la uzura

SR EN 73+AC si SR EN 84

separat

SR EN 73+AC > 5 ani de

expunere

> 5 ani de

expunere

SR EN 73+AC si SR EN 84 separat

SR EN 152-1


100 kg/m3 100 kg/m3 p.a.p. p.a.p. 100 kg/m3

200 g/m2





dupa 5 ani. Vn, Ve si Vi egale

sau mai bune decat pentru

produsul de

referinta si R2

egal sau mai bun ca R2R



produsul de

referinta si R2TP

egal sau mai bun ca R2E

p.e.m. la sfarsitul incercarii

nici o cotatie >2 zona fara

albastru min. 1,0 mm medie > 1,5

mm

Daca este

necesar se

adauga cele de la clasa 1 + SR EN 84

Daca este se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84

Tip de incercare

SR EN 113 (fara C.

versicolor)

SR EN 113 (fara C.

versicolor)

SR EN 330

SR EN 330

SR EN 113 pe

album de pin

silvestru si/sau

fag

SR EN 152-2

incercare la uzura

SR EN 73 +AC si SR EN

84 separat

SR EN 73+AC > 5 ani de

expunere

> 5 ani de

expunere


SR EN 152-2


p.a.p. pentru album de pin

silvestru

p.a.p. pentru album de pin

silvestru

p.a.p. p.a.p. p.a.p. pentru

album de pin sau

fag

conform specificatiilor comerciale

ale fabricantului

3







produsul de

referinta si R2TP

egal sau mai bun ca R2R



produsul de

referinta si R2TP

egal sau mai bun ca R2E

p.e.m. la sfarsitul incercarii

nici o cotatie >2 zona fara

albastru min. 1,0 mm medie > 1,5

mm

Daca este

necesar se

adauga cele de la clasa 1 + SR EN 84

Daca necesar

se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84


Cerinte minime fata de ciuperci

Incercari suplimentare sau locale Clasa de risc Cod


Bazidiomicete Putregai moale

Incercari de camp

(F)

Albastru (B)

Insecte spp (I)

Termite (T)

Tip de incercare la uzura incercare




Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare pentru clasa de risc 4

Tip de incercare

SR EN 113cu C.versicolor pe alburn de pin silvestru si/sau fag

SR EN V807

SR EN 252+AC

Incercare la uzura


SR EN V807

> 5 ani de expunere



p.a.p. p.a.p.

4.



p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresiva (inclusiv C.versicolor)

Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru incercarea I si incercarea II

dupa 5 ani media rsn P/0,75 si a rin P/0,17


Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84



Cerinte minime fata de ciuperci/incercari pe

teren Incercari suplimentare sau locale

Clasa de risc Cod


Bazidiomicete Putregai moale

incercari de camp (F) FN

si/sau FS

Albastru (B)

Insecte spp (I)

Termite (T)

Tip de incercare

Incercare la uzura


5 Tratament de suprafata

Criteriu pentru

Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare pentru clasa de risc 5

valoarea de referinta biologica

Tip de incercare

SR EN 113cu C.versicolor pe album de pin silvestru si/sau fag

SR EN V807

SR EN 275

Incercare la uzura


SR EN V807

> 5 ani de expunere


p.a.p. pentru album de pin silvestru

p.a.p. p.a.p.



p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresiva (inclusiv C. versicolor)

Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru incercarea I si incercarea II

dupa 5 ani media rsnP/0,75 si a rinP/0,17




Note:

1.Simboluri si abrevieri (standardul de referinta este SR EN 599-1): spp - specii de insecte; p.a.p. - preconizare de aplicare data de producator; b.s.e - limita superioara a pragului de eficacitate, asa cum e definit in standardul armonizat de incercare biologica de referinta; p.e.m. - prag de eficacitate mediu; Vn - clasificare medie nominala pentru repetitiile dupa un examen nedistructiv (standardul de referinta este SR EN 330); Ve - clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele exterioare si a celor vizibile in interiorul asamblarii dupa un examen nedistructiv (standardul de referinta este SR EN 330); Vi - clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele realizate prin decupare dupa un examen distructiv (standardul de referinta este SR EN 330); R2TF - numar de repetitii tratate cu produsul de protectie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinta este SR EN 330); R2R - numar de repetitii tratate cu produsul de protectie de referinta cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinta este SR EN 330; rsnP - retinere a produsului de protectie a lemnului mai mare decat cea nominala; rinP - retinere a produsului de protectie a lemnului mai mica decat cea nominala. 2.Daca in tabelele 4.3 ...4.7 se prevede ca produsul de protectie a lemnului sa fie rezistent la incercarile de spalare si/sau de evaporare, incercarile prevazute in standardul de referinta SR EN 73 trebuie efectuate separat. 3.Utilizand criteriul potrivit pentru valoarea de referinta biologica (v.r.b.) precizata in tabelele 4.3 ...4.7, v.r.b. trebuie stabilita pentru fiecare incercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decat valoarea maxima de aplicare (v.m.a.) data.

4.In standardele armonizate de incercare biologica care prevad calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie sa fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu exceptia urmatoarelor cazuri: a)in incercarile cu insecte (standardele de referinta sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR EN 49-2) daca mortalitatea la limita inferioara a pragului de eficacitate ester mai mica de 80%, limita superioara trebuie luata ca valoare de referinta biologica (v.r.b.);

b)in incercarile prevazute in standardul de referinta SR EN 113 daca pierderea de masa medie la limita inferioara a pragului de eficacitate este mai mare de 10%, limita superioara a pragului trebuie luata ca valoare de referinta biologica (v.r.b.); c)in incercarea I prevazuta in standardul de referinta SR ENV 807. 5.Daca conditiile locale cer ca produsul de protectie a lemnului sa prezinte o eficacitate biologica suplimentara, sau trebuie sa raspunda declaratiilor producatorului sau conditiilor celor care emit prescriptii, produsul trebuie incercat conform incercarilor suplimentare sau locale de referinta in tabelele 4.3 ...4.7.

4.3.2.Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate biologica fata de unul din cazurile: a)- oricare din insectele pentru care protectia este ceruta; b)- insecta cea mai putin sensibila la acest produs; c)- Hylotrupes bajulus, in calitate de insecta reprezentativa. 4.3.3.Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate fata de ciupercile bazidiomicete lignicole, dupa uzura (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate produsele la care se cere o activitate insecticida, ele trebuie sa prezinte eficacitate fata de agentii biologici de referire, demonstrata prin incercarile corespunzatoare pentru clasa de risc 1.

4.3.4.Pentru clasa de risc biologic 3, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate pentru: a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor; b)- agenti biologici la care se refera produsul, demonstrata prin incercarile pentru clasa de risc 2.

4.3.5.Pentru clasa de risc biologic 4, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate pentru: a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag si/sau pin silvestru; b)- putregai moale.

4.3.6.Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare,trebuie sa prezinte eficacitate pentru: a)- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag si/sau pin silvestru; b)- putregai moale; c)- daunatori marini dupa o perioada minima de 5 ani. 4.3.7.In anexa (informativa) se prezinta un exemplu de sistem de descriere a eficacitatii produselor de protectie a lemnului impotriva agentilor biologici (standardul de referinta este SR EN 599-2).

CAPITOLUL 5: PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE A SISTEMELOR DE PROTECTIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN SUPUSE ACTIUNII AGENTILOR AGRESIVI

5.1.Sistemele de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici si biologici se vor alege in functie de natura si starea suportului de lemn, de natura si agresivitatea mediului, de durabilitatea estimata a protectiei si de considerente economice. Protectia elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici este, de regula, cu atat mai economica, cu cat are o durabilitate mai ridicata, deoarece astfel se reduc la minimum lucrarile de intre tinere/refac ere a protectiei pe durata de serviciu a constructiei.

5.2.Elementele de constructii din lemn expuse la actiunea agentilor agresivi si care, dupa montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja in asa fel incat, pe durata de serviciu a constructiei sa nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de protectie pe suprafata suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor de constructii dintr-un material rezistent la actiunea agentilor chimici, asigurarea posibilitatii inlocuirii elementelor degradate s.a. 5.3.Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de stratul suport de lemn pe suprafata caruia se aplica sistemele de protectie sunt precizate la pct. 4.1. (tabelul 4.1) 5.4.Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie indeplinite de sistemele de protectie, in functie de tipul agentilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2. si 4.3 (tabelele 4.2 si 4.3).

5.5.Alcatuirea generala a sistemelor de protectie prin vopsire a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici include urmatoarele straturi succesive: a)- strat primar (grund); b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea);

c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). Stratul primar de grund are rolul de a patrunde in stratul superficial al suportului de lemn si de a imbunatati aderenta straturilor de protectie ulterioare la suport. Stratul(urile) intermediar(e) de protectie, are (au) rolul de a asigura o buna aderenta si o impermeabilitate la agenti agresivi. Stratul(urile) final(e) de protectie are (au) rolul de a asigura o rezistenta chimica ridicata la actiunea agentilor agresivi si o buna rezistenta la radiatii ultraviolete. Totodata are (au) un rol decorativ.

5.6.Aplicarea produselor de protectie (grund, vopsea, email) din alcatuirea sistemelor de protectie se efectueaza prin urmatoarele procedee principale: - aplicarea cu pensula; - aplicarea cu ruloul; - aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fara aer (airless).

5.7.Produsele de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor biologici (ciuperci lignicole si insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinatii de produse chimice, cu actiune fungicida si insecticida. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protectie a lemnului se clasifica in; produse de protectie solubile in apa; produse de protectie solubile in solventi organici. Din punct de vedere al lavabilitatii (dupa o perioada de fixare de doua ... sase saptamani), produsele de protectie a lemnului se clasifica in: produse lavabile; produse greu lavabile; produse nelavabile. Din punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protectie se clasifica conform tabelului 5.1.( standardul de referinta este STAS 9302/1) Tabelul 5.1.

Procedeu de protectie chimica a

lemnului Mod de aplicare Domeniul de aplicare Produse de protectie

Vid-presiune

Vid-presiune-vid Vid-presiune atmosferica

Vid-presiune

Impregnare in profunzime la presiuni diferite de presiunea atmosferica

In conditii de utilizare in exterior, in aer liber, in contact cu solul, in subteran, in mediu acvatic, in conditii de deteriorare accelerata, pentru materiale lemnoase usor impregnabile cu grosime de maxim 30 mm

Produse solubile in apa (nelavabile sau greu lavabile)

atmosferica-vid

Bai calde-reci Produse solubile in apa Bai simple

Impregnare in profunzime la presiune atmosferica

In conditii de umiditate relativa a aerului sub 70% sau fara contact cu solul

Produse solubile in solventi organici

Imersie Pulverizare

Produse solubile in apa

Pensulare

Tratamente de suprafata

In conditii de utilizare in interior sau exterior sub protectia unui acoperis

Produse solubile in solventi organici

5.8.La aplicarea produselor/sistemelor de protectie a elementelor de constructie din lemn trebuie sa se respecte reglementarile in vigoare privind protectia mediului inconjurator, masurile de protectia muncii si masurile privind prevenirea incendiilor.

5.9.Durabilitatea sistemelor de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici este determinata de urmatorii factori: - conceptia structurii; - calitatea produselor folosite pentru protectie; - starea initiala a suportului; - eficacitatea pregatirii suportului; - conditiile de aplicare; - calitatea aplicarii; - conditiile de expunere dupa aplicare.

ANEXA nr. 11: (informativa) EXEMPLUL UNUI SISTEM DE DESCRIERE A EFICACITATII PRODUSELOR DE PROTECTIE A LEMNULUI IMPOTRIVA AGENTILOR BIOLOGICI (standardul de referinta este SR N 599-2) E

NUMELE PRODUSULUI DE PROTECTIE............................................................................................

1. Conditii minime de incercare cerute -1)

CLASA DE RISC

1 2 3 4 5

Lemn corespunzator: Rasinoase

Foioase

2)

Incercare in camp - -

-

3)

2. Eficacitate suplimentara

2.1. Ciuperci

- Coriolus versicolor

- Foioase - -

Lemn corespunzator

- Rasinoase - -

- Albastrire pe timpul cat lemnul este pus in opera

2.2. Insecte

-

-

- -

- Hylotrupes bajulus

- Lyctus brunneus

-Anobium punctatum

2.3. Termite

2.4. Incercari in camp

SR EN 330 clasa 3 (FC) -

- -

SR EN 252 clasa 4 (F) - -

-

3. Spalare la alegere SR EN 84 numai pentru tratament de suprafata (toate incercarile biologice)

Procedee de aplicare 4)

- Tratament de suprafata

- -

Valoare critica g/m2 xx xx xx xx xx xx

- Impregnare

Valoare critica kg/m3 xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx

Se marcheaza casutele corespunzatoare in cazul clasei de risc, cu eficacitate corespunzatoare. - Nu se aplica la aceasta clasa de risc. 1) A se vedea tabelul 4.3. 2) Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 330) pentru intrebuintare in clasa 3 cu acoperire sunt codificate FC 3) Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare in clasa 5 ape de Nord sunt codificate FN Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare in clasa 5 ape de Sud sunt codificate FS 4) Punct 4: Se inscriu valorile cerute in locul xx. Publicat in Monitorul Oficial cu numrul 932 din data de 16 noiembrie 2006

ordin lemn

Documents