optimizarea sistemelor de lucrare a solului Şi a ... simpozion/12 suatean iuliu.pdf · optimizarea...
TRANSCRIPT
119
OPTIMIZAREA SISTEMELOR DE LUCRARE A SOLULUI ŞI A FERTILIZĂRII PENTRU CULTURA SFECLEI DE ZAHĂR
ÎN ZONA TURDA
OPTIMIZATION OF SOIL TILLAGE SYSTEMS AND OF FERTILIZATION FOR SUGAR BEET CROP,
IN TURDA AREA
Iuliu SUATEAN, Petru GUS, Paula Ioana MORARU
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, E-mail: [email protected]
ABSTRACT Achieving the sugar beet production is directly related to the used
technology and permissiveness of the economic conditions for this crop. In terms of favorability for the analyzed area, sugar beet can achieve over 80% of the biological potential of varieties. Limiting factors of production remain elements of technology, mainly soil tillage, fertilization and control weeds. Through the organized experiences, we covered two components of the optimize technology for sugar beet cultivation, soil tillage and fertilization. Fertilization was approached for a single consideration, namely that in the current concept, efficient cultivation technology, spotlight falls on the final gain, which in the case of sugar beet crop is determined by the digestibility and complementary roots mass. Soil tillage was appoached, because over 80% of costs are given by the soil mobilization system, which is determined by fuel consumption per surface unit, respectively production.
Reported at this two components, soil tillage system and fertilization, papers objectives are: optimize the soil tillage systems for sugar beet crop in terms of reintroductioning stubble ploughing in culture technology and testing the appropriateness and efficiency of scarfication; establish possibilities for using conservative soil tillage systems by using paraplow; identifying production differences compared to the influence of soil tillage, when this are executed in summer or in autumn or in summer and autumn; establihing the effect of rolling executed in spring at the preparation of the germinative bed, before sowing; evaluating the influence that stubble ploughing has it, compared with total herbicides on germinative bed quality and water accumulation in soil; determinating the opportunity to achieve on the same field the stubble ploughing and total herbicide in terms of final profit; establishing quality differences of the germinative bed, in relation to the basic soil tillage, plow, plow+ levelling machine, scarifier and paraplow; establishing the efficiency of the soil tillage variants through the final profit, reported to technical and economic possibilities of achieving the cultivation technology in sugar beet crop; establishing the possibility to increase digestibility through optimizing the fertilization system, reffering to
120
increase the potassium levels and magnesium fertilizer use; identifing the limitative factors for the sugar beet crop extension in Turda area, Cluj County.
Keywords: sugar beet, soil tillage, fertilization.
INTRODUCERE
Cultura sfeclei de zahăr necesită cunoştiinţe profesionale complexe,
investiţii mari, iar rentabilitatea este asigurată de aplicarea unei tehnologii precise, caracterizată de: alegerea unui asolament raţional, sisteme adecvate de lucrare a solului, nivel optim de fertilizare, dozarea exactă a erbicidelor şi insecto-fungicidelor şi recoltare la momentul optim. Cunoaşterea influenţei sistemelor de lucrare a solului şi a fertilizării completează cercetările existente cu noi date, importante din punct de vedere agricol, în vedera creşterii competitivităţii la cultura de sfeclă de zahăr. Folosirea de tehnologii agricole specifice, cu diferite sisteme de lucrare a solului şi fertilizare diferenţiată a culturii, contribuie la conservarea solului şi utilizarea eficientă a resurselor climatice şi tehnologice.
Realizarea producţiei de sfeclă de zahăr este în relaţie directă cu tehnologia folosită şi permisivitatea condiţiilor economice pentru această cultură. Sub aspectul favorabilităţii zonei analizate, sfecla de zahăr poate să realizeze peste 80 % din potenţialul biologic al soiurilor. Factorii limitativi ai producţiei rămân elementele de tehnologie, în principal lucrările solului, fertilizarea şi combaterea buruienilor. Prin experienţele organizate am vizat două din componentele de optimizare a tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahǎr, lucrǎrile solului şi fertilizarea. Fertilizarea a fost abordatǎ pentru un singur considerent şi anume cǎ în conceptul actual eficientizarea tehnologiei de cultivare revine pe prim plan câştigul final, care în cazul culturii sfeclei de zahǎr este determinat de digestibilitate şi de masa de rǎdǎcini complementare. Lucrǎrile solului au fost abordate, întrucât peste 80 % din cheltuieli sunt date de sistemul de mobilizare a solului, care este determinat de consumul de combustibil pe unitatea de suprafaţǎ, respectiv de producţie.
Raportat la cele douǎ componente, sistemul de lucrǎri ale solului şi fertilizarea, obiectivele lucrarii sunt:
1. Optimizarea sistemelor de lucrare a solului pentru cultura sfeclei de zahǎr sub aspectul reintroducerii dezmiriştirii ȋn tehnologia culturii şi a testării oportunităţii şi eficacităţii lucrării de scarificare.
2. Stabilirea posibilităţilor de utilizare a sistemelor conservative de lucrare a solului prin utilizarea paraplowului la lucrarea solului.
121
3. Identificarea diferenţelor de producţie raportat la influenţa lucrǎrilor solului, atunci când acestea se efectueazǎ vara sau toamna sau vara şi toamna.
4. Stabilirea efectului pe care îl are lucrarea de tǎvǎlugit realizatǎ primǎvara la pregǎtirea patului germinativ, înainte de semǎnat.
5. Evaluarea influenţei pe care o are dezmiriştirea comparativ cu erbicidarea totalǎ, asupra calitǎţii patului germinativ şi acumularea de apǎ în sol.
6. Determinarea oportunitǎţii realizǎrii pe acelaşi teren a dezmiriştirii şi erbicidǎrii totale sub aspectul profitului final.
7. Stabilirea diferenţelor de calitate a patului germinativ, în raport cu lucrǎrile de bazǎ ale solului, cu plugul, plug + nivelator, scarificator şi paraplow.
8. Stabilirea eficienţei variantelor de lucrare a solului prin profitul final raportat la posibilitǎţile tehnice şi economice de realizare a tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahar.
9. Stabilirea posibilităţii de a creşte digestibilitatea prin optimizarea sistemului de fertilizare, cu referire la creşterea conţinutului de potasiu şi folosirea fertilizanţilor cu magneziu.
10. Identificarea factorilor restrictivi pentru extensia culturii de sfeclă ȋn zona Turda din judeţul Cluj.
MATERIAL SI METODĂ
Dispozitivul experimental a fost organizat conform regulilor de tehnică experimentală, având ca principal obiectiv optimizarea tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahǎr. Pentru a urmǎri influenţa lucrǎrilor solului şi a fertilizarii asupra producţiei sfeclei de zahar, a fost organizatǎ o experienţǎ bifactorialǎ în intervalul 2006 – 2009, pe un cernoziom cambic, în localitatea Bădeni – Moldoveneşti (zona Turda), din judeţul Cluj.
Câmpul experimental a fost constituit dintr-o experienţă bifactorială de tipul A x B – R (4 x 3 – 3), amplasată după metoda blocurilor (aşezate cap la cap), în trei repetiţii, pe cernoziom cambic.
Profilul cernoziomului cambic este de tipul: Amp-Am-A/Bv-Bv- B/C-Cca. Solul are un conţinut mijlociu de humus (3,56-3,72%) reacţia slab acidă în primii 0-70 cm (pH-ul =6,6-6,73) şi slab alcalină sub această adâncime (pH-ul = 8,22-8,33). Rezerva de humus, pe adâncimea 0-50 cm este de 228 t/ha, saturat în baze (V = 91-95%). Conţinutul de NPK este mijlociu (N = 0,166-0,242%, P = 19,4-28,5 ppm, K = 122,5-134,0 ppm). Conţinutul de argilă este de 42-43 %, în orizontul arabil, textura fiind luto-
122
argiloasă. Structura solului este bine dezvoltată (gradul de hidrostabilitate = 72-78 %).
Suprafaţa experienţei a fost de 4000 m2, împărţită în parcele mari, pe care s-au aplicat lucrările solului, iar peste lucrarea solului s-a suprapus fertilizarea. Fiecare variantă este reprezentată în câmpul experimental de 3 repetiţii. Sunt respectate toate cerinţele de tehnică experimentală pentru amplasarea experienţelor bifactoriale.
Factorii experimentali au fost urmǎtorii: Factorul A: Lucrǎrile solului şi epoca executǎrii
Varǎ Toamnǎ Primǎvarǎ
a1 Dezmiriştire Arat, 30 cm Combinator Tǎvǎlugit Semǎnat
a2 Erbicidare
totalǎ
Arat, 30 cm Nivelat
Combinator Tǎvǎlugit Semǎnat
a3 Dezmiriştire Erbicidare totalǎ
Scarificat, 55 cm
Combinator Tǎvǎlugit Semǎnat
a4 Erbicidare totalǎ
Paraplow Combinator Tǎvǎlugit Semǎnat
Factorul B: Fertilizarea
b1 N120 P2O590 K2O90
b2 N120 P2O590 K2O180
b3 N120 P2O590 K2O180 + 75 MgO
În cadrul cercetării, la factorul A – sistemul de lucrare a solului - au
fost incluse variante cu prelucrare fãrã întoarcerea brazdei (lucrat cu paraplow şi scarificat) şi prelucrarea diferențiată în vară.
REZULTATE SI DISCUŢII
Solul din zona studiată oferă condiţii foarte bune pentru extensia
culturii sfeclei pentru zahăr, folosind o tehnologie perfecţionată. Sinteza datelor din zonă confirmă o textură uşoară pe 22,8%, respectiv lutoargiloasă
123
pe 47,28%, ceea ce înseamnă că pe 70,08% din suprafaţa zonei textura nu exclude cultura sfeclei pentru zahăr. Datele privind rezerva de humus confirmă o aprovizionare mijlocie spre mare pe 5677 ha (56,91%) din total suprafaţă şi aprovizionare foarte bună pe 2282 ha (79,78%). Pe total areal studiat aprovizionarea cu humus este benefică pe 7959 ha (79,78%).
Rezultatele ȋnregistrate ȋn experienţele bifactoriale cu factorul A - lucrările solului-epoca de executare şi factorul B – fertilizare, ȋn anul 2007, confirmă variabilitatea producţiilor de sfeclă de zahăr ȋn limitatele unui minim de 36,0 t/ha şi un maxim de 48,9 t/ha.
Analiza varianţei privind influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de sfeclă de zahăr, comparativ cu varianta clasică, dezmiriştit vara şi arat la 30 cm adâncime toamna, practicată ȋn zonă şi preluată ca şi standard ȋn cadrul experienţelor, confirmă că celelalte trei moduri de lucrare a solului aduc sporuri de 2,0 % şi până la 5,4 % ȋn cazul ȋn care se erbicidează total vara şi se lucrează toamna cu paraplow (figura 1).
Sporurile de producţie ȋn plus faţă de varianta martor sunt asigurate statistic, diferenţele fiind distict semnificative, respectiv foarte semnificativ pozitive.
Factorul B – fertilizarea, a influenţat ȋn mod semnificativ producţia de sfeclă, astfel, faţă de fertilizarea standard cu N120 P2O590 K2O90, sporurile de recoltă ȋn anul 2007 sunt cuprinse ȋntre 24,4 şi 28, 4 %, respectiv 9,18 şi 10,66 t/ha (figura 2). Diferenţele menţionate sunt foarte semnificativ pozitive.
42.944.7845.2143.76
100104.4
105.4102
0 20 40 60 80 100 120
Productia, t/ha
Productia, %a4a3a2a1
Figura 1 Producția la sfecla de zahăr în funcție de lucrarea solului,
Bădeni-Moldoveneşti 2007
(t/ha) (%)
124
37.55 46.73 48.21
100
124.4 128.4
0
20
40
60
80
100
120
140
Productia, t/ha Productia, %
a1
a2
a3
Figura 2 Producția la sfecla de zahăr în funcție de sistemul de fertilizare,
Bădeni-Moldoveneşti 2007 Anul 2008 a fost un an favorabil pentru cultura sfeclei de zahăr, ȋnregistrându-se cele mai mari producţii, cu limite cuprinse ȋntre 38,8 şi 52,1 t/ha. Producţia de sfeclă a avut valori maxime absolute, dar diferenţele ȋntre variantele de lucrare sunt mai mici, sub 1 t/ha. Sporurile ȋnregistrate ȋn varianta cu scarificare şi ȋn varianta de lucrare a solului cu paraplow se situează ȋn jurul valorii de 2 % . Chiar dacă aceste diferenţe există, ele sunt la limita asigurării statistice, fiind doar semnificative, comparativ cu diferenţa limită de 5 %, ceea ce conduce la concluzia că ȋn anii favorabili din punct de vedere climatic, lucrarea solului ȋşi estompează efectul. Şi ȋn anul 2008, varianta de lucrare a solului cu scarificatorul realizează producţii maxime de 46,83 t/ha (figura 3). Fertilizarea a influenţat producţia la sfecla de zahăr şi ȋn anul 2008, sporurile de recoltă fiind cuprinse ȋntre 9 şi 15 %, cu diferenţe foarte semnificative pozitive. Comparaţiile prin testul Duncan, situează varianta a treia de fertilizare la care s-a adăugat fertilizantul cu magneziu pe primul loc, cu nivelul recoltei de 49,37 t/ha.
Producţiile de sfeclă înregistrate în anul 2009 sunt heterogene, dar mai mici comparativ cu anii 2007 şi 2008, limitele acestora fiind de 31,7 până la 37,8 t/ha. Sporurile de recoltă determinate de lucrările solului sunt cuprinse între 4,7 şi 7,6, asigurate statistic, cu excepţia variantei ȋn care s-a utilizat paraplow (figura 4). Şi în anul 2009, comparaţiile multiple situează varianta cu scarificare pe primul loc ca nivel mediu al producţiei, cu 35,37 t/ha. Influenţa fertilizării asupra producţiei la sfecla de zahăr se identifică şi-n anul 2009, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive, dar cu valori relative de 2,8 până la 5,2 % (figura 5).
t/ha
%
125
45.8845.9946.83
46.81
100100.2
102.1102
0 20 40 60 80 100 120
Productia, t/ha
Productia, %a4a3a2a1
Figura 3 Producția la sfecla de zahăr în funcție de lucrarea solului,
Bădeni-Moldoveneşti 2008
32.8634.8935.3734.41
100106.2
107.6104.7
0 20 40 60 80 100 120
Productia, t/ha
Productia, %a4a3a2a1
Figura 4 Producția la sfecla de zahăr în funcție de lucrarea solului,
Bădeni-Moldoveneşti 2009
% t/ha
% t/ha
126
33.49 34.43 35.23
100 102.8 105.2
0
20
40
60
80
100
120
Productia, t/ha Productia, %
b1b2b3
Figura 5 Producția la sfecla de zahăr în funcție de sistemul de fertilizare, Bădeni-Moldoveneşti 2009
Lucrarea solului, prin cele 4 moduri: arat la 30 cm, arat la 30 cm + nivelat, scarificat, lucrat cu paraplow, a influenţat producţia de sfeclă în intervalul 2007-2009, determinând diferenţe de 1,2 până la 2,22 t/ha, diferenţe cu asigurare statistic (tabelul 1). Varianta a patra, lucrat cu paraplow, deşi realizează un spor de 1,7 %, echivalând cu sub 1 t sfeclă/ha, nu asigură semnificaţie a diferenţelor. Modul de lucrare a solului, prin arat şi nivelat, realizează un spor de 3 %, comparativ cu lucrarea de arat. Scarificarea specifica variantei a treia determină un spor de 5,5 %, cu diferenţe foarte semnificative pozitiv. Analizând influenţa lucrării solului asupra producţiei de sfeclă/ha, se poate aprecia că-n oricare din cele patru moduri de lucrare se pot realiza 40,61 t/ha, până la 42,83 t/ha (figura 6). Dacă analizăm influenţa lucrărilor solului doar prin prisma nivelului de recoltă realizat, se poate aprecia că varianta a treia de lucrare a solului cu dezmiriştire + erbicidare totală vara şi scarificare toamna se situează pe primul loc, asigurând un spor de recoltă de 5,5%.
Analiza comparativă a influenţei lucrării solului şi a fertilizării asupra producţiei de sfecla de zahăr, confirmă că-n intervalul celor trei ani, fertilizarea contribuie mai mult la realizarea producţiei de sfeclă comparativ cu lucrările solului.
Fertlizarea aduce sporuri de recoltă de 3 până la 5 ori mai mari decât lucrarea solului. La fertilizare, completarea reţetei clasice de NPK cu 75 kg/ha MgO, situează această variantă pe primul loc la nivelul recoltei, cu 44,53 t/ha (figura 7).
În ceea ce priveşte interacţiunea fertilizare x lucrarea solului, se constată că, indiferent de modul de lucrare a solului, creşterea dozei de
%
t/ha
127
fertilizant şi complexarea cu oxidul de magneziu, a dus la sporuri de recoltă asigurate statistic (tabelul 2). În toţi anii, varianta a treia de fertilizare N120 P90 K180 +75 MgO, indiferent de modul de lucrare a solului, aduce sporuri de 2 până la 4 %, comparativ cu varianta a doua N120 P90 K180. Sporul de 2 până la 4 % îl atribuim oxidului de magneziu. Ordonarea variantelor, ţinând seama de interacţiunea fertilizare x lucrarea solului, situează pe poziţia cu producţie maximă 45,80 t/ha, varianta b3a3. Sub aspectul producţiei, fără a lua în considerare eficienţa economică pentru practica agricolă, se poate recomanda combinaţia a3b3 (dezmiriştit + erbicidat vara, scarificat toamna şi fertilizare cu N120 P90 K180 + MgO).
Tabelul 1 Influența lucrarii solului asupra productiei de sfecla de zahăr,
Bădeni-Moldoveneşti 2007-2009
Varianta Productia, t/ha
Producția, %
Diferența, ±t/ha
Semnificația diferențelor
a1 40,61 100 0 Mt a2 41,81 103,0 1,20 * a3 42,83 105,5 2,22 *** a4 41,29 101,7 0,68 -
DL (p 5%) = 0,89 DL (p 1%) = 1,35 DL (p 0,1%) = 2,17
40.61
100
41.81
103
42.83
105.5
41.29
101.7
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120
Productia , t/ha
Productia , %a4
a3
a2
a1
Figura 6 Producția la sfecla de zahăr în funcție de lucrarea solului, Bădeni-Moldoveneşti 2007-2009
128
36.9
100
43.48
117.8
44.53
120.7
0 20 40 60 80 100 120 140
Productia, t/ha
Productia, %
b3b2b1
Figura 7 Producția la sfecla de zahăr în funcție de sistemul de fertilizare, Bădeni-Moldoveneşti 2007-2009
Tabelul 2
Influenţa interacţiunii fertilizare x lucrarea solului asupra producţiei de sfeclă de zahăr, Bădeni-Moldoveneşti (2007-2009)
Varianta Productia, t/ha Producția, % Diferența,
±t/ha Semnificația diferențelor
b1a1 35,70 100 0 Mt b2a1 42,50 119,0 6,80 ** b3a1 43,63 122,2 7,93 **
b1a2 37,07 100 0 Mt b2a2 43,80 118,2 6,73 * b3a2 44,57 120,2 7,50 **
b1a3 38,20 100 0 Mt b2a3 44,50 116,5 6,30 * b3a3 45,80 119,9 7,60 **
b3a4 36,63 100 0 Mt b2a4 43,13 117,7 6,50 * b3a4 44,10 120,4 7,47 **
DL (p 5%) = 4,91 DL (p 1%) = 6,76 DL (p 0,1%) = 9,30
%
t/ha
129
Întrucât între anii experimentali, pe acelaşi mod de lucrare a solului şi aceaşi fertilizare s-au înregistrat producţii diferite, am considerat anii ca variantă şi am constatat că, faţă de producţia medie a anilor experimentali, de 41,64, în anii 2007 şi 2008 se obţin sporuri de 6 până la 11,5 %, iar în anul 2009, un minus de recoltă de 17,4 % (figura 8). Diferenţele înregistrate le atribuim condiţiilor climatice, îndeosebi cantitătii de precipitaţii, temperaturilor medii anuale şi distribuţiei precipitaţiilor în cursul perioadei de vegetaţie. Astfel, în anul 2007 se înregistrează 655 mm precipitaţii, cu o repartiţie a acestora în proporţie de 70,99 % în cursul perioasei de vegetaţie. Anul 2008 înregistrează 630 mm precipitaţii, 8,9oC şi 76,9 % din precipitaţii sunt distribuite în cursul în cursul perioadei de vegetaţie. Anul 2009 înregistrează 493 mm precipitaţii, 10,3oC şi doar 60,44 % din precipitaţii sunt distribuite în cursul perioadei de vegetaţie. Ceea ce este semnificativ e faptul că anul 2008 are cea mai buna repartizare a precipitaţiilor în cursul perioadei de vegetaţie, iar anul 2009 cele mai puţine precipitaţii, cea mai mare temperatura medie anuală şi cea mai redusă cantitate de precipitaţii repartizată în cursul perioadei de vegetaţie. Influenţa elementelor climatice se regăseşte ȋn principal prin cantitatea de precipitaţii anuale şi distribuţia acestora ȋn cursul perioadei de vegetaţie a sfeclei. Astfel, scăderea cantităţii de precipitaţii sub 630 mm anual se resimte semnificativ ȋn diminuarea producţiei de sfeclă. Dacă şi repartizarea precipitaţiilor este deficitară şi ȋn cursul perioadei de vegetaţie nu se ȋnregistrează peste 60 % din precipitaţiile aferente anului agricol, condiţiile climatice devin factor limitativ pentru cultura sfeclei, independent de sistemul de lucrare a solului şi fertilizare. Sistemul de lucrare a solului şi fertilizarea atenuează acţiunea limitativă a condiţiilor climatice, dar până la o anumită valoare. Producţiile obţinute ȋn anii experimentali 2007 – 2009 cuprinse ȋntre 34,38 –46,41 t/ha, cu o medie de 41,64 t/ha se pot obţine şi ȋn extensie folosind sistemele de lucrare a solului şi fertilizare din teză (tabelul 3). Fertilizarea ȋşi amplifică efectul ȋn anii experimentali 2007–2008, ani ȋn care precipitaţiile au depăşit media multianuală, ȋnregistrându-se o influenţă combinată de potenţare reciprocă a fertilizării şi precipitaţiilor. Ȋn anul 2008 precipitaţiile ȋnregistrate au depăşit media multianuală cu 117 mm, influenţând favorabil productivitatea sfeclei de zahăr, acest an fiind pe primul loc la clasificarea cu testul Duncan (tabelul 4). O influenţă asemănătoare se ȋnregistrează şi ȋn anul 2007 unde media multianuală a fost depăşită cu 141,7 mm.
130
41.64
100
44.12
106
46.41
111.5
34.38
82.6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120
Productia, t/ha
Productia, %200920082007media
Figura 8 Producția la sfecla de zahăr în funcție de condiţiile climatice ȋn
relaţie cu lucrarea solului, Bădeni-Moldoveneşti 2007-2009 Tabelul 3
Influența condițiilor climatice din anii experimentali asupra producției la sfecla de zahăr în relație cu fertilizarea, Bădeni-Moldoveneşti 2007-2009 Varianta Productia,
t/ha Producția,
% Diferența,
±t/ha Semnificația diferențelor
a0 41,64 100 0 Mt 2007 44,12 106,0 2,48 *** 2008 46,41 111,5 4,77 *** 2009 34,38 82,6 -7,25 000
DL (p 5%) = 0,77 DL (p 1%) = 1,17 DL (p 0,1%) = 1,88
Tabelul 4 Semnificaţia diferenţelor de producţie evaluată prin testul Duncan, ȋn
funcţie de condiţiile climatice ȋn relaţie cu lucrarea solului, Bădeni-Moldoveneşti 2007-2009
Varianta Productia, t/ha Clasificarea 2009 34,38 A 2007 44,12 B 2008 46,41 B
Optimizarea sistemului de lucrare a solului prin diferenţierea
lucrărilor care se fac vara după recoltarea plantei premergătoare şi folosirea sistemelor neconvenţionale de lucrare a solului toamna, conduce la costuri diferite, de la 2.998 lei/ha până la 3.161 lei/ha (figura 9).
t/ha
%
131
Chiar dacă diferenţele de cost sunt doar de 163 lei/ha, raportat la suprafaţa zonei la care se referă investigaţiile tezei (9.976 ha), se poate realiza o economie de 1.626.088 lei anual. Cheltuielile tehnologice se diferenţiază după cum au fost diferenţiate lucrările făcute vara, dezmiriştit (a1) sau dezmiriştit+erbicidare totală (a3) sau numai erbicidare totală (a2 şi a4) şi diferenţierea sistemului de lucrare a solului toamna, arat (a1), arat şi nivelat (a2), scarificat (a3) şi lucrat cu paraplow (a4). La diferenţierea cheltuielilor tehnologice contribuie şi diferenţierea fertilizării, cea mai ieftină variantă fiind b1 (N120P90K90) şi cea mai scumpă b3 (N120P90K180, MgO75). Lucrările solului, aplicate diferenţiat, pe diverse agrofonduri, influenţează cheltuielile totale ȋntre 103,2 şi 108,4 %, diferenţele fiind mici pe agrofondurile b1 şi b2, respectiv de circa 3 % şi mai mari, de până la 8,4 % pe agrofondul b3.
Cele mai mici cheltuieli, indiferent de agrofond, au fost ȋnregistrate la varianta dezmiriştit vara + arat la 30 cm toamna, cu cheltuieli totale cuprinse ȋntre 2998-3250 lei/ha.
299831483161
31033088
32383251
3198
3250 34003413
3355
2750 2800 2850 2900 2950 3000 3050 3100 3150 3200 3250 3300 3350 3400 3450
b1
b2
b3
a4
a3
a2
a1
Figura 9 Cheltuielile totale de producţie la cultura sfeclei de zahăr ȋn
funcţie de agrofond, pe diferite moduri de lucrarare a solului Practicarea sistemelor de lucrare a solului diferit (a1-a4) pe un anumit
agrofond (b1-b3) conduce la sporuri de 3,5 – 5,4 %, cu valori maxime la graduarea a3 dezmiriştit + erbicidare totală vara, completat cu scarificare toamna (tabelul 5).
Valoarea producţiei de sfeclă de zahăr este dată de producţia medie/ha şi conţinutul de zaharoză, amplificate de preţul de referinţă. Conţinutul mediu de zaharoză este ȋn relaţie directă cu sistemul de fertilizare (tabelul 6).
Lei/ha
132
Tabelul 5 Influenţa lucrării solului pe diferite agrofonduri asupra cheltuielilor totale de
producţie la cultura sfeclei de zahăr Varianta de fertilizare
Cheltuieli totale
Varianta de lucrare a solului a1 a2 a3 a4
b1 lei 2998 3148 3161 3103 % 100 105,0 105,4 103,5
b2 lei 3088 3238 3251 3193 % 100 104,9 105,3 103,4
b3 lei 3250 3400 3413 3355 % 100 104,6 105,0 103,2
La graduarea b1 (N120P90K90) se ȋnregistrează cel mai scăzut conţinut de zaharoză, de 16,5 %. Prin optimizarea sistemului de fertilizare ca urmare a dublării cantităţii de fertilizant cu potasiu (b2) s-a ȋnregistrat o creştere cu 5,45 % a conţinutului de zaharoză, până la 17,4%. Adăugarea a 75 kg/ha MgO (b3) conduce la sporirea conţinutului de zaharoză din rădăcinile de sfeclă cu 12,72 % faţă de b1 şi 6,89 % faţă de b2. Ȋn valori procentuale, digestibilitatea este de 18,6 %.
Valoarea maximă a producţiei de sfeclă s-a ȋnregistrat la varianta a3b3, iar valoarea minimă la varianta a1b1.
Indicatorii economici analizaţi se regăsesc ȋn elementul sintetic profit, care creşte ȋn urma optimizării tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahăr de la 1132 lei/ha la 2557 lei/ha, ceea ce ȋnseamnă mai mult decât o dublare a profitului.
Raportat la profitul maxim, se remarcă varianta a3b3, la care vara a fost executată dezmiriştirea şi o combatere a buruienilor folosind un erbicid total urmat de lucrarea cu scarificatorul (figura 10).
CONCLUZII
Diferenţierea agrotehnică şi economică a variantelor de optimizare a
sistemelor de lucrare a solului şi a fertilizării conduce la formularea următoarelor RECOMANDĂRI pentru EXTENSIE: - Ȋn cazul utilizării tehnologiei clasice cu arătură executată la 30 cm
adâncime, vara se poate face fie dezmiriştirea, fie erbicidarea totală, indiferent de varianta de fertilizare. Nivelarea arăturii toamna, ȋn cazul fertilizării cu doze de N120P90K90 aduce un spor de cca 1 %. La dublarea dozei de potasiu la K180 (b2), se estompează efectul nivelării.
133
- Practicarea dezmiriştirii vara şi erbicidarea totală urmată de scarificarea solului la 55 cm adâncime, asigură profitul maxim la toate cele trei variante de fertilizare.
- La cultura sfeclei de zahăr se poate practica sistemul neconvenţional de lucrare a solului cu paraplow (a4) pe soluri cu volum edafic util mare şi afânate. La creşterea dozei de ȋngrăşamânt (b2 şi b3) pe terenul lucrat ȋn sistem conservativ se resimte lipsa apei.
Tabelul 6 Valoarea producţiei medii de sfeclă ȋn funcţie de interacţiunea
lucrarea solului x fertilizare Varianta Producţia
medie (t/ha) Conţinutul de
zaharoză (%) la punctul de colectare
Producţia medie netă valorificabilă
(t/ha)
Valoarea producţiei
(lei/ha) a1 b1 35,7 16,5 36,8 4129,69 a1 b2 42,5 17,4 46,2 5184,56 a1 b3 43,63 18,6 50,7 5689,55
a2 b1 37,06 16,5 38,2 4286,80 a2 b2 43,8 17,4 47,6 5341,67 a2 b3 44,56 18,6 51,8 5812,99
a3 b1 38,2 16,5 39,4 4421,46 a3 b2 44,5 17,4 48,4 5431,44 a3 b3 45,8 18,6 53,2 5970,10
a4 b1 38,73 16,5 39,9 4477,57 a4 b2 43,13 17,4 46,9 5263,12 a4 b3 44,1 18,6 51,3 5756,88
101
186213
111
193226
121
183212
100
185
216
0
50
100
150
200
250
Variante
a1b1a1b2a1b3a2b1a2b2a2b3a3b1a3b2a3b3a4b1a4b2
Figura 10 Influenţa lucrărilor solului și a fertilizării asupra profitului la cultura de sfeclă de zahăr
profitul%
134
BIBLIOGRAFIE
1. Alecu, I. şi colab., 2001, Managementul exploataţiilor agricole. Editura Ceres, Bucureşti.
2. Berca,M., 2004, Managementul integrat al buruienilor. Editura Ceres Bucureşti.
3. Bold, I., A.Crăciun, 1994, Exploataţia agricolă, Organizare - Dezvoltare – Exploatare. Editura Mirton, Timişoara.
4. Chirilă, C., 2001, Biologia buruienilor. Editura Ceres, Bucureşti. 5. Davidescu, D., 1965, Contribuţii la studiul nevoii de îngrăşare a plantelor.
În’’Analele ICAR’’seria nouă, nr.4. 6. Dincu, I., Gh.Lăcătuşu, 2002, Bazele tehnologice ale culturilor agricole.
Editura Ceres, Bucureşti. 7. Dorneanu, A., 1986, Concepţii moderne în fertilizarea organică a solului.
Editura Ceres, Bucureşti. 8. Guş, P., S.Cernea, 1997, Tehnologii de cultivare a plantelor de câmp în
exploataţiile agricole. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 9. Guş, P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Sisteme convenţionale şi
neconvenţionale de lucrare a solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 10. Guş, P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Agrotehnică – Îndrumător de
lucrări practice. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 11. Guş, P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2004, Asolamentele, rotaţia culturilor şi
organizarea teritoriului. Editura „RISOPRINT”, Cluj-Napoca. 12. Guş, P., S.Cernea, T.Rusu, Ileana Bogdan, 2004, Sisteme de semănat,
fertilizat si întreţinere a culturilor. Editura „RISOPRINT”, Cluj-Napoca. 13. Nagy, Z., E. Luca, Al. Turdean, 1994, Cercetări privind consumul de apă
al principalelor culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei. Buletinul IACN, seria Agricultură, nr.48.
14. Rusu, T., 2004, Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca 15. Salontai, Al., L.Muntean, S.Cernea, 1979, Fitotehnie. Tipo Agronomia
Cluj-Napoca. 16. Şarpe, N., 1987, Combaterea integrată a buruienilor din culturile agricole.
Editura CERES Bucureşti. 17. Sin, Gh. şi colab., 1999, Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de
câmp. Editura CERES Bucureşti. 18. Timariu, Gh., 1993, Organizarea integrală a teritoriului. Din experienţa
Ţărilor Comunităţii Economice Europene. Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti.
19. Timariu, Gh., 2003, Organizarea teritoriului fermelor în Uniunea Europeană şi în fostele ţări socialiste sugerează calea redresării agriculturi României. Agricultura României, Anul XIV, nr. 48 (673), pag. 8-9.
20. http://www.fao.org 21. http://www.cropscience.org