OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT

Teolog Radu Teodorescu

Studiul existen ei umane a fost mai mult decât orice denumit antropologieţ [ π ]. Astfel ştim c s-au dat mai multe defini ii omului. Unii l-au denumit pe om oανθρο ολογια ă ţ fiin social , al ii o fiin politic , al ii o fiin juridic sau al ii o fiin cultural . O alt defini ieţă ă ţ ţă ă ţ ţă ă ţ ţă ă ă ţ dat de om de unii antropologi a fost c omul este o fiin religioas [Homo religiosus după ă ţă ă ă Mircea Eliade]. Ce este îns omul religios?ă

Omul religios este o fiin care are o religie, adic are un set de crezuri religioase la careţă ă ader sau pe care le sus ine. Dac unii cred c omul este prin excelen o fiin religioas , al iiă ţ ă ă ţă ţă ă ţ neag acest lucru. Omul este cel mai mult o fiin care are o religie, dar nu poate în nici un cază ţă s fie exclusiv o fiin religioas . În rândurile de fa îmi propun s ar t c no iunea de omă ţă ă ţă ă ă ă ţ religios este numai un început al unei ierarhii antropologice care în zilele noastre este fie greşit în eleas sau eronat interpretat . În prim instan omul religios este un om care are o religie.ţ ă ă ă ţă Religiile sau dovedit de mai multe ori false şi de aici şi pluralitatea lor. Fiind mai multe religii este greu de crezut c toate sunt adev rate. ă ă

În primul rând ce este o religie? O religie este un ansamblu de crezuri şi practici [cultice, rituale, ini iatorice etc] care îl leag pe om de Dumnezeu. Într-o religie, miza devine mai mareţ ă în momentul în care afirm m c religia îl leag pe om de Dumnezeu. Ceea ce vedem este că ă ă ă mai multe religii sunt contradictorii şi se neag una pe alta. Deşi între iudaism, creştinism,ă mahomedanism, buddhism sau hinduism [ca s amintim numai câteva dintre principalele religiiă ale lumii] sunt multe puncte comune, se poate vedea c crezurile religioase difer foarte mult.ă ă În timp ce creştinismul sus ine iubirea semenilor şi pacea, islamul ne propune r zboiul şi uraţ ă sfânt în numele lui Dumnezeu [este vorba de aşa numitul gihad, doctrina r zboiului sacru înă ă numele lui Alah şi a unicului s u profet Mohamed]. ă

Ierarhia antropologic a omului religios am grupat-o în 4 trepte sau nivele. Aceste niveleă sunt generice între ele putând ap rea şi alte segment ri. ă ă

1. Omul religios2. Omul credincios3. Omul înduhovnicit4. Omul sfânt Dup cum am ar tat, omul religios este un om care ader la o religie dar nu esteă ă ă

neap rat un om crediocios. Astfel sunt foarte mul i creştini, musulmani, hinduşi, taoişti sauă ţ buddhişti care in numai nominal de o anumit religie. Aceştia sunt oameni religioşi dar nu suntţ ă oameni credincioşi. Care este diferen a dintre omul religios şi omul credincios? Omul credinciosţ este mai mult decât orice un om care crede în Dumnezeu şi îşi tr ieşte via a luând parte activă ţ ă la comunitatea religioas din care face parte. Acest om merge regulat la Biseric , posteşte, seă ă roag , citeşte c r i de religie care sunt menite s îi deschid orizonturile vie ii sale înă ă ţ ă ă ţ Dumnezeu şi face multe alte asemenea.

Dup o lung etap omul credincios ajunge la ceea ce teologia numeşte etapaă ă ă înduhovnicirii. Aceast etap este net superioar etapei omului credincios. Omul înduhovnicită ă ă este superior atât omului religios cât şi omului credincios. Acest om este omul care acum cunoaşte foarte bine religia din care face parte, şi mai mult decât orice are o orientare teologic în tot ceea ce face. Omul înduhovnicit este cu o treapt mai sus de orice om în ceeaă ă ce priveşte cunoaşterea lui Dumnezeu.

1

Omul înduhovnicit nu mai face faptele evlaviei din obliga ie sau din constrângere ciţ începe s îşi dea seama c postul, rug ciunea, privegherea, slujbele Bisericii şi cele asemeneaă ă ă sunt lucruri menite s îl men in şi s îi asigure avansarea în cunoaşterea şi experimentarea luiă ţ ă ă Dumnezeu. Exemple de persoane înduhovnicire sunt multe. În special în România secolului al XX-lea au ap rut aşa numi ii p rin i duhovniceşti care erau b trâni înduhovnici i pe care lumeaă ţ ă ţ ă ţ îi c uta pentru a le cere ajutorul şi spijinul. Dintre cei mai cunoscu i p rin i duhovniceşti dină ţ ă ţ România amintim pe p rintele Ilarion Argatu, P rintele Constantin Galeriu, P rintele Ilie Cleopa,ă ă ă P rintele Teofil Pârâian, P rintele Nicolae Steinhardt, P rintele Dumitru St niloae şi mul i al ii. ă ă ă ă ţ ţ

O tr s tur exemplar a oamenilor înduhovnici i este moralitatea impecabil . În generală ă ă ă ţ ă oamenii înduhovnici i sunt şi nişte foarte buni moralişti care las în urma lor adev rate comoriţ ă ă spirituale sau duhovniceşti. Câ i cititori nu au g sit mângâiere şi lumin sufleteasc în Jurnalulţ ă ă ă fericirii a p rintelui Nicolae Steinhardt? Sau câ i nu s-au bucurat cu predicile şi c r ile p rinteluiă ţ ă ţ ă Constantin Galeriu, în special memorabila sa Jertf şi r scump rare? ă ă ă

Ultima treapt a micului itinerariu în ierarhia virtu ilor este omul sfânt. Ceea ce voi ar taă ţ ă este c sfin enia este o no iune deschis dar ea este dobândit ierarhic şi nu haotic.ă ţ ţ ă ă Calendarele noastre sunt pline de nume ca şi Sfântul Dumitru, Sfântul Gheorghe, Sfântul Nicodim [se cunosc cel pu in trei sfin i Nicodim: Nicodim Fariseul (probabil unicul sfânt care aţ ţ reprezentat cu vrednicie clasa religioas a fariseilor), Nicodim Aghioritul şi Nicodim de laă Tismana], Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie [la fel de bine se cunosc cel pu in trei sfin i Grigorie:ţ ţ Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Grigorie Palama şi Sfântul Grigorie Decapolitul].

Prin urmare putem vedea c de la omul religios la omul sfânt este o întreag ierarhie peă ă care eu am reprezentat-o succint în rândurile de fa . Aceste şabloane este foarte bine s leţă ă avem în minte. Aceasta fiindc sunt foarte mul i care se prezint pe sine mai ceva ca şi sfin ii,ă ţ ă ţ ei neavând habar de ierarhia spiritual sau cea moral care este proprie celor avansa ii. Nuă ă ţ cred c greşesc dac afirm c sfin enia este elitist . Sfin enia este a elitelor şi a celor care amă ă ă ţ ă ţ putea spune respect regiile jocurilor. La fel cum la competi iile sportive doar unul sau treiă ţ ajung s se suie pe podium, luând laurii sau cununile victoriei, şi sfin enia este conferit după ţ ă ă mai multe încerc ri şi lupte spirituale. ă

Faptul s sfin enia ortodox este greu şi dificil de dobândit nu a negat nici un teologă ţ ă ortodox. Este un adev rat r zboi spiritual urcuşul pe sc rile sfin eniei. Dar este bine s ştim că ă ă ţ ă ă sfin enia este ierarhic şi nu este imposibil . Ceea ce trebuie s ştim este c sfin ii suntţ ă ă ă ă ţ persoane ale p cii, bucuriei, reconcilierii, virtu ilor, frumosului, dragostei, fr iet ii, în elegerii,ă ţ ăţ ăţ ţ cuvioşiei. Sfântul este supremul moralit ii şi al binelui. În el nu mai exist posibilitate deăţ ă întoarcere spre r u. La fel de bine sfin ii sunt persoane ale siguran ei şi ale certitudinii. Într-oă ţ ţ lume în care ambiguul, incertul şi nesigurul ne chinuie conştient sau inconştient pe cei mai mult dintre noi, sfântul este omul certului. Iubirea, credin a şi cunoaşterea de Dumnezeu nu auţ cum s fie valori sau axiologii nesigure, incerte şi ambigue. ă

Caracterul incertitudinii vremurilor în care tr im a fost subliniate de mai mult filosofi şiă teologi contemporani. R sturn ri neaşteptate de situa ie, guverne, preşeden ii sau statut ală ă ţ ţ unor regiuni geografice sunt o moned curent a zilelor şi vremurilor de acum. De multe oriă ă parc avem sentimentul c p mântul ni se mişc sub picioare. ă ă ă ă

Celor care vor s g seasc repere sigure în întunericul incertitudinilor în care bâjbâim leă ă ă pot oferii aceste rânduri care sunt o mic expunere a unei ierarhii axiologice. Nici un sfântă dintre cei consacra i şi cunoscu i sau populari nu a ajuns sfânt f r s treac prin cel pu in celeţ ţ ă ă ă ă ţ patru etape pe care le-am expus mai sus. Prin urmare nu po i fii sfânt dac nu ai fost un omţ ă religios, un om credincios şi un om înduhovncit. Cei care cred c pot trece direct la sfin enieă ţ

2

f r nici o etap intermediar se înşal amarnic. Aceast fiindc odat ce cineva a ajuns sfântă ă ă ă ă ă ă ă nu mai exist cale de întoarcere. ă

Dar ceea ce este cel mai tragic este c azi asist m la un conflict al sfin ilor. Diferite religiiă ă ţ şi diferite confesiuni creştine proclam sfin ii f r a se consf tui cu fra ii lor. Vechile conflicte şiă ţ ă ă ă ţ neîn elegeri dintre ortodocşi, catolici şi protestan i sunt arhicunoscute şi nu cred c mai trebuieţ ţ ă s revin asupra lor. Voi eviden ia doar c dup spusele Noului Testament sunt „mul i lupi înă ţ ă ă ţ haine de oaie.” Astfel de persoane sunt ereticii, schismaticii, aposta ii şi ateii. Foarte mul iţ ţ dintre atei recunosc ateismul lor numai în anumite împrejur ri în timp ce în altele se postează ă ca şi oameni credincioşi.

Mai nou mai mul i psihiatrii şi psihanalişti au ajuns la concluzia c ateismul pur şi totalţ ă este o form de nebunie. Aceasta mai ales în cazul ateismului practic care militeaz la o lumeă ă f r nici un Dumnezeu şi f r nici o religie. O astfel de lume ar fii greu de imaginat. O lumeă ă ă ă atee ar însemna o lume care vine de niciunde şi merge în niciunde.

3