omf intrebari anul 3

8/11/2019 OMF Intrebari Anul 3

1/74

23.Anestezia locala prin infiltratie.Indicatii.Tehnica

Aceasta anestezie intereseaza o zona strict localizata.Tehnica este simpla dar daca

interventia este importanta necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o

dilatare a tesuturilor

Se foloseste procaine 0.5%sau xilina 0.25-0.50 % Se face mai intai un buton

intradermic sau intramucos si apoi se introduce Solutia anestezica treptat pe

traiectul liniei de incizie plan cu plan in piele sau mucoasa tesut muscular muschi

etc.Acul este impins aspirand si injectand incet Solutia anestezica in tesuturi apoi

este retras partial si introdus in alta directive sau retras complet si reintrodus in

alt loc anesteziat anterior.Anestezia se instaleaza in 3-5 min.

Desi anestezia prin infiltratie locala nu se recomanda in regiuni infectate totusisupuratiile perimaxilare cu evolutie cutanata sau orala pot fi incizate si drenate

prin infiltratie locala intradermica sau intramuzoasa cu un ac fin pe linia de incizie

24.Anestezia plexala.Indicatii.tehnica

Se obtine prin difuzarea la plexul nervos alveolar a solutiei anestezice depusa in

tesutul cellular de pe suprafata periostului alveolar la nivelul apexului dentar

respective.Zona anesteziata cuprinde dintele periodontiul osul alveolar gingia

vestibulara si papilele interdentare.

Anestezia plexala are indicatii foarte frecvente pentru majoritatea interventiilor

chirurgicale dentoalveolare effectuate pe un grup mic de dinti sau pe zone mici

ale osului alveolar.

La maxilla - Injectia se face cu un ac scurt indreptat cu bizoul spre planul

opus,introdus in mucoasa mobile deasupra liniei mucogingivale.Acul orientat

paralel cu marginea gingivala strabate mucoasa si tesutul submucos si fara aintepa periostul se depune sol anestezica pe suprafata externa cat mai aproape

de apex injectand lent.

La mandibular- este eficienta in zona dintilor frontali si a molarilor temporari, in

regiunea premolarilor si molarilor permanenti nu este indicate din cauza tablei

osoase mai groase si a nervilor situati mai profund in os.


2/74


3/74

3.Dinti temporary care produc tulburari ale eruptiei dintilor permanenti,dintii care

produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti ,dinti care raman pe arcada

dupa perioada de eruptive fiziologica a dintilor permanenti impiedicand eruptia

acestora.

Contraindicatii:

In indicarea si alegerea momentului extractiei este necesar sa se tina cont de o

serie de factori generali si locali,care pot influienta in mod nefavorabil atat buna

desfasurare a actului operator cat mai ales ,evolutia ulterioara a procesului de

vindecare.

1.Factori generaliExamenul starii generale a bolnavului caruia I se indica

extractia unui dinte sau a unui grup de dinti este absolut obligatoriu.Trebuiecunoscute insa si anumite stari fiziologice ca menstruatia,sarcina,alaptatul.Se

investigheaza prin anamneza,examen clinic obiectiv si axamene de

laborator:afectiuni sangvine,ale aparatului cardiovascular,afectiuni

hepatice,renale,endocrine.

2.Factori localiAfectiunile acute ale mucoasei buco-faringiene(stomatite de

orice fel)impugn temporizarea extractiei pana la remiterea fenomenelor loco-

regionale,intrucat exista riscul infectiilor supra adaugate.

Dinti implantati in procese tumorale nu se extrag pana nu se hotaraste o terapie

competenta pentru a evita extensia procesului expansiv in tesuturile invecinate.

Sinuzite acute maxilare-se amana extractia premolarilor si molarilor pentru a nu

supra adauga un factor infectios dentoalveolar celui sinusal existent

28.Instrumentariul pentru extractia dentara,constructia,clasificarea

Instrumentarul de extractie : clesti si elevatoare,sindesmotoame

Clestiisunt folositi in cazurile in care exista o suprafata de prize buna si o

rezistenta suficienta a coroanei sau in extragerea unor resturi radicularecare

depasesc marginea alveolei.

-au parte active reprezentata de cele doua falci - un maner si o articulatie

sau lacat.


4/74

Elevatoarelesunt constituite dintr-o portiune activa,mai mult sau mai putin

plata sau in jgheab,denumita lama,dintr-o tija cilindrica intermediara si un maner

gros rotunjit.

Sindesmotoamelesunt instrumente asemanatoare elevatoarelor fiind formate

dintr-o lama subtire o tija si un maner.

Tipuri:lama dreapta - usor indoita (molarul de minte )

Lama indoita - in unghi drept (dintii arcadei inferioare)

29.Tehnica extractiei dentare cu ajutorul clestilor si elevatoarelor.

Extractia cu clestele:

Ca timpi operatori se descriu:sindesmotomia,aplicarea clestelui,luxatia

dintelui,extractia propriu-zisa.

Sindesmotomiaconsta in sectionarea ligamentului circular al dintelui,pentru a

permite insinuarea,cat mai profund subgingival,a falcilor clestelui.In acest scop se

pot folosi fie elevatoarele,fie sindesmotoamele,care au o parte active mai subtire

si mai ascutita decat a elevatoarelor.

Aplicarea clesteluise face in axul de implantare a dintelui.La arcada

superioara,in functie de pozitia dintelui pe aceasta ,manerul clestelui va fi situate

in prelungirea axului de implantarela dintii frontali / fie paralel cu aceastala

molari.Coroana dintelui va fi inconjurata de falcile clestelui.

Luxatia dinteluirealizeaza o largire progresiva a alveolei,urmata de rupereafibrelor ligamentare dentoalveolare si mobilizarea acestuia.Luxatia se face prin

miscari de basculare vestibule-orale si eventual in miscari de rotatie.

Extractia propriu-zisaDupa mobilizarea dintelui prin luxatie,dintele capata un

joc liber in alveola,auzindu-se un zgomot characteristic

Extractia cu elevatorulca timpi operatori vor fi : Sindesmotomia si luxatia

dintelui


5/74

30.Pregatirile preextractionale.

1.Pregatirea bolnavuluiLa bolnavii care prezinta deficient organice cu tulburari

ce pot fi aggravate prin extractia dentara,este necesar in prealabil tratamentul

acestor stari patologice.

2.Pregatirea cavitatii bucalese va diminua cat mai mult septicitatea cavitatii

bucale,pentru a evita infectarea plagii de extractie.

3.Pozitia bolnavuluibolnavul va fi dezbracat de hainele groase ,eliberat de tot

ce i-ar putea jena circulatia si respiratia(cravat,centura).Asezat pe fotoliu,bine

sprijinit de spatar,cu capul fixat in tetiera.

4.Pregatirea instrumentaruluiDupa stabilirea dintilor care urmeaza a fi extrasi

se va pregati instrumentarul adecvat(pentru anestezie-seringa ,ace ; pentru

extractie-clesti,elevatoare)

5.Alegerea anestezieise face in functie de starea generala a bolnavului,de

anumite afectiuni loco-regionale.

31.Principiile generale de tehnica a extractiei dentare.

Odata stabilita indicatia de extractive in functie de leziunea dentoparodontala,de

factorii regionali si generali,se vor analiza conditiile morfologicesi

morfopatologice locale pentru a allege o tehnica operatorie cat mai putin

traumatizanta si a evita accidentele si complicatiile ulterioare.

Pentru extractia dentara se folosesc cel mai frecvent tehnici care se bazeaza pe

alasticitatea osului si posibilitatea de dilatare a alveolei.Dupa ce s-a obtinut

dilatarea alveolei dintele este extras prin ruperea fibrelor ligamentare

periodontale.

Cu clestii se extrag:

-dintii a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa

-radacinile dentare care prezinta o portiune extraalveolara sufficient de

proeminenta si rezistenta pentru a fi prinsa cu clestele

Cu elevatoarele:Dintii care nu permit o adaptare corecta a falcilor clestelui

precum si radacinile situate sub limita marginii procesului alveolar


6/74

Oricare ar fi instrumentarul si tehnicile folosite ele nu trebuie sa vizeze doar

indepartarea dintelui sau a radacinii dar si o vindecare rapida a plagii.Manoperele

de extractive trebuie sa fie blande ,efortul se dozeaza.

32.Extractia dintilor arcadei superioare.Tehnica

34.Extracia rdcinilor dentare cu ajutorul cletelor.

>Radacinile dentare ramase in alveola constituie urmare fie a proceselor distructive generate

de carie,fie a traumatismelor,fie a unei fracturi produse in timpul extractiei.Fractura coronara

sau corono-radiculara poate fi prevazuta ca posibila in timpul extractiei,datorita localizarii

procesului distructiv carios sau orientarii si formei radacinii dintelui respectiv >Frecventresturile radiculare ramase profund intraalveolar imediat postextractional dau complicatii

septice(alveolite,abcese,osteomielite)Se impune deci,in mod obligatoriu indepartarea

radacinilor sau a resturilor de radacini dentare>Folosirea clestilor in extractia radacinilor

dentare este indicata in cazurile in care exista sau se pot crea conditii de aplicare si o priza

corecta,fara lezarea gingiei sau a peretelui alveolar,si anume:1.Radacina prezinta o portiune

extraalveolara proeminenta,cu pereti rezistenti care permit aplicarea si priza cu falcile

clestelui2.Radacina dentara se gaseste la nivelul marginii libere a alveolei,iar osul permite

crearea unui sant periradicular.>Clestii folositi in extractia radacinilor dentare pot fi cei indicati

pentru extractia dintilor integri(cand radacina proemina suficient peste marginea libera aalveolei) cat si clesti speciali.

>>Pentru maxilar:exista clesti drepti sau cudati in baioneta,cu falci subtiri,apropiate.

>>Pentru mandibula:se folosesc clesti indoiti pe lat sau pe muchie,cu falci apropiate intre

ele,latimi diferite.>TEHNICA Clestele se alege in functie de forma si marimea radacinii..Daca

radacina are o portiune suficient de mare situata extraalveolar atunci se poate aplica clestele

care se foloseste pentru dintele integru.La pluriradiculari este indicata utilizarea clestelui

destinat molarilor,ptr ca pintenii sa se poata insinua interadicular.1.Inainte de aplicarea

clestelui se decoleaza gingia cu ajutorul elevatorului sau al sindesmotomului.2.Se patrunde

profund intre radacina si peretele alveolar,ptr a dilata alveola si a sectiona partial ligamentul

alveolodentar.3.Se introduce mai intai falca orala a clestelui,apoi cea vestibulara,falcile clestelui

fiind intredeschise,prin mici miscari de impingere se insinueaza profund intralveolar.4.Se

controleaza priza clestelui pe radacina inainte de a incepe miscarile de basculare 5.Luxatia se

face prin miscari de basculare vestibulo-orala,tininad cont de anatomia radiculara si

alveolara,ptr a insista directia in care osul este mai subtire si cedeaza mai usor.Cand radacinile

sunt scurte drepte,fara curburi apexiene,se pot aprecia si miscari de rotatie.6.Dupa ce radacina

a fost mobilizata suficient,se exercita tractiunea in ax-actul final al extractiei.La radacinile

convergente sau divergente se recurge in prealabil la separarea acestora si extractia fiecarei in

parte.


7/74

!!!Utilizarea clestilor cu falci subtiri la extractia radacinilor dentare groase determina fracturi

radiculare longitudinale sau oblice.Folosirea clestilor cu falci late la extractia radacinilor subtiri

genereaza fracturi transversale,oblice sau longitudinale.

35.Extracia rdcinilor cu ajutorul elevatoarelor.

Se recurge la extractia cu ajutorul elevatoarelor in cazul cand restul radicular este situat sub

nivelul marginii libere a alveolei,nepermitand aplicarea clestelui,iar radacina nu prezintadeformari sau procese patologice de hipercimentoza care ar impune

alveolotomia.>Instrumentar:Maxilar-Elevatoare drepte sau cudate,in baioneta,cu portiunea

activa in forma de jgheab sau flacara.Mandibula:Elevatoare cudate cu cioc lateral sau elevatoare

picior de ciuta>Timpii operatori: 1.Aplicarea elevatorului 2.Luxatia radacinii.APLICAREA

ELEVATORULUI- Se alege elev adecvat.Manerul,bine fixat in palma este inconjurat d degetele

medius,inelar si mic,policele fixeaza manerul,situandu-se la baza tijei,in timp ce indexul in

extensie fixeaza tija.Degetele mainii stangi departeaza obrajii,fixeaza alveola,protejand in acelas

timp gingia si tesuturile moi perimaxilare.Lama elev va fi aplicata cu fata plana sau concava spre

radacina si cu fata convexa spre peretele alveolar.Cu varful elev se decoleaza gingia d pe

dinte,sectionand legamentul circular.prin miscari de impingere,presiune sau usoara rotatie in ax

se cauta se se insinueze lama elev cat mai profund intre rad si peretele alveolei.Aceste miscari se

fac pe toate

fetele radacinii pentru a obtine o dilatare convenabila a alveolei.LUXATIA RADACINIIDupa

ce lama elevat a patruns suficient de adanc pe fetele proximale si pe cele vestibulo-orale ale

rad,se exercita o serie de miscari de rotatie si basculare,varful elev actionand asupra rad,iar lama

acestuia sprijinindu-se pe marginea alveolei.Astfel rad se mobilizeaza,permitand lamei elev sa se

insinueze catre fundul alveolei.Pe masura ce lama patrunde mai profund,mobilitatea radac se

accentueaza,putand fi enucleata din alveola.

Se va evita insinuarea prea profunda intraalveolar a varfului elev si miscarea de impingereexagerata a lamei acestuia,ptr a nu risca perforarea alveolei si patrunderea in sinus,fosele

nazale,canal madibular.

!!!Elevatoarele drepte,cu lama puternica,prezentand o deschidere mai accentuata a jgheabului

se folosesc la radac voluminoase situate imediat sub marginea libera a alveolei.Elevatoarele in

jgheab cu lama fina,ascutita se folosesc ptr extractia resturilor radiculare situate profund

intralveolar,ele avand posibilitatea sa se insinueze in spatiul dintre radacina si peretele

alveolar,sapanad chiar osul

44.Leziunile esuturilor moi n timpul extraciei dentare.

>Plagi gingivale liniare se produc prin deraparea elevatorului sau prin aplicarea falcilor clestelui

peste mucoasa.Sunt insotite de o hemoragie gingivala abundenta.Nu sangereaza imediat,insa

gingivomucoasa se poate suprainfecta,tardiv aparand hemoragia.>Plagi intinse cu denudari

mari ale osului se produc in extractiile laborioase,traumatizante.marginile mucoasei sunt de

obicei franjurate,dilacerateiar osul,partial descoperit are o suprafata neregulata.prin

suprainfectare se produc hemoragii tardive sau osteite.Vindecarea se face cu greu existand

tendinta formarii bridelor cicatriceale.Ca tratament se recomanda netezirea osului cu o pensa

ciupitoare sau cu o chiureta.Se excizeaza franjurile gingivale dilacerate,facandu-se sutura.Daca

nu se reuseste acoperirea completa a osului,plaga va fi protejata cu mese iodoformate,care se

mentin pana la completa acoperire cu testut de granulatie.>Plagi ale mucoasei palatinale se

produc prin deraparea elevatoarelor in timpul extractiei molarilor superiori.Daca plaga este

marginala,se produce o hemoragie moderata,care se opreste spontan sau prin


8/74

tamponament.Se face sutura cu 1-2 fire nerezorbabile.In cazul unei plagi intinse catre santul

palatin,se produce o hemoragie in jet prin lezarea arterei palatine.Este necesara ligaturarea

care se va mentine 5-6 zile.>Plagi ale limbii se produc prin deraparea elevatoarelor curbe

ascutite a elev limba de crap sau drept in timpul extractiei molarilor inferiori.Plagile pot fi

urmate de hemoragie ale vaselor linguale,neevidente la inceput,dar cu o evolutie

intraparenchimatoasa cu caracter disecant.Hemostaza prin pensare greu de realizat,printamponament imposibila.>Plagi ale planseului bucal se produc prin inteparea mucoasei cu

varful elevatorului care derapeaza.Pot fi insotite de hemoragii ale vaselor

planseului.Complicatia cea mai de temut este infectarea secundara datorita pozitiei declive cat

si capacitatii de aparare reduse a planseului.Plagile se sutureaza partial,lasand o portiune

nesuturata ptr a asigura drenajul.Drenajul se realizeaza cu cateva fire legate intre ele si fixate la

mucoasa(drenaj filiform)

45.Leziunile esuturilor dure n timpul exrtaciei dentare.

>FRACTURI ALVEOLARE:fracturile sunt limitate de obicei la alveola dintelui extras,interesand

unul dintre peretii alveolari.La maxilar se produc fracturi la nivelul tablei osoase vestibulare,iar

la mandibula,la nivelul tablei linguale a molarului de minte sau al tablei vestibulare a

frontalilor.Fractura procesului alveolar in totalitate este mai rara.Cel mai frecvent se detaseaza

partial sau total un fragment osos,care ramane atasat de alveola sau se desprinde odata cu

radacina.Aceasta poate determina in timp procese osoase infectioase.>FRACTURAREA

TUBEROZIT MAXIL SUPERIOR: se produce in luxatia distala cu elevatoarele a molarului de minte

superior.Este urmata uneori imediat de o hemoragie prin lezarea plexului venos

perituberozitar.>FRACTURAREA MANDIBULEI se produce in timpul extractiei molarului de minte

inferior,cand se utilizeaza elevatorul limba de crap fara ca acesta sa fie indicat (radacina

dreapta),in cazul dintilor inclusi sau a celorlalti dinti,cand se folosesc manevre de

forta.Fracturarea poate fi favorizata de existenta unor procese patologice care duc la slabirea

rezistentei osului(chisturi foliculare,osteomielite)Apare mobilitate patologica a osului,cu o

sangerare mai abundenta la nivelul focarului de fractura.>LUXATIA MANDIBULEI accident care

se produce frecvent la bolnavii

cu laxitate capsuloligamentara accentuata.Apare in timpul extractiei dintilor inferiori la

deschiderea exagerata a gurii si tractiunea inainte a mandibulei.Bolnavul acuza o durere vie in

ATM cu imposibilitatea de a deschide gura.>ACCIDENTE SINUSALE 1.Deschiderea sinusului:se

poate produce dupa extractia cu clestele a unui dinte sinusal,alteori sinusul se deschide in

timpul unui chiuretaj alveolar.De multe ori poate trece neobservata,producandu-se doar o

sangerare ceva mai abundenta a alveolei cu caracter aerat al sangelui.Daca se exploreaza cu un

stilet butonat se constata ca fundul alveolei este complet disparut,stiletul patunzand in

cavitate. 2.Impingerea radacinilor in cavitatea sinuzala: in timpul extractiei cu elevatoarele a

radacinilor premolarilor si molarilor superiori,acestea pot fi impinse cu usurinta in cavitatea

sinusala,daca se actioneaza cu instrumentele catre fundul alveolei,si nu catre peretii laterali ai

acesteia.Operatorul constata ca radacina a disparut din alveola,fie aceasta a fost impinsa sub

mucoasa sinusala fara ca aceasta sa fie perforata,fie s-a produs o perforare a mucoasei

sinusale,radacina fiind proiectata in plina cavitate.


9/74

38.Extracia alveoloplastic, indicaii tehnic.

Este metoda prin care se urmrete dirijarea procesului de vindecare a plgii postextracionale,

astfel nct s se obin o creast alveolar bine conformat, acoperit cu o mucoas apt

pentru protezare.

Metoda presupune desfurarea timpilor operatori ai extraciei dup o tehnic care s produc

un traumatism ct mai redus al esuturilor parodontale moi i dure .>>Indicatii

1.Indicaia principala a acestei tehnici o reprezinta extracia a doi sau a mai multor dinti

alaturati(multipla) de la nivelul uneia sau a ambelor arcade, urmat de protezare imediata sau

precoce.2.La extractiile singulare poate fi folosita in cazul dintilor neextruzati,la care dupa

indepartarea dintelui se impune o rezectie modelanta a osului care sa asigure un spatiu

sufficient ptr adaptarea viitoarei proteze.3.In cazul dintilor frontali compromisi sau a Puntilor

totale sau intinse care au mobilizat dintii stalpi,extractia alveoloplastica imediata evita

prabusirea ocluziei.

TEHNICA. Doua elemente esentiale deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica:-

regularizarea reliefului osos si-sutura marginilor de gingivomucoasa.

1.Regularizarea osoasa-se impune daca osul alveolar proemina mult in comparativ cu creasta

alveolara vecina si impiedica protezarea.

2.Sutura postextractionala-favorizeaza formarea unui bun cheag intralaveolar,protejeaza plaga

de mediul septic bucal si de iritatiile mecanice sau chimice impiedicand infectarea si

dezorganizarea cheagului.

3.Protezarea imediata-Prin purtarea protezei procesele de resorbtie si apozitie osoasa sunt

dirijate si stimulate functional,proteza transmitand crestei alveolare presiunile masticatorii

normale.Restabilind imediat functia masticatorie,fonatorie si in special aspectul fizionomic.

TIPURI

1.Cu protezare imediata(pregatirea protetica,extractia propriu zisa,incizia,exractia

dintilor,chiuretajul elementelor patologice si conformarea crestei,sutura plagii si aplicarea

protezei,ingrijirea postoperatorie)

2.Cu protezare precoce-aplicarea protezei la un interval de timp scurt dupa extractie(In aceeasi

sedinta se ia amprenta campului protetic,se efectueaza timpii protetici intermediariLa 7-8 zile

dupa interventie de aplica proteza)

39.Evoluia alveolei dup extracie i ngrigirea ei.

*** Vindecarea necomplicata a plagii postextractionale se realizeaza in 5 stadii:


10/74

>Primul stadiu-formarea cheagului endoalveolar.Sangele se coaguleaza in cateva minute

pana la o jumatate de ora.Cheagul este format dintr-o retea de fibrina,in ochiurile careia se

gasesc cantitati de elemente figurate ale sangelui,trombocite.

>St 2-Are loc in a 2-a si a 3-a zi-proliferarea fibroblastilor si a celuleor endoteliale

vasculare,care realizeaza reteaua capilara de neoformatie(metabolism mai intens)In 7 zile

cheagul sangvin este inlocuit cu tesut de granulatie,in acelas timp incepe procesul de

resorbtie osteoclazica la nivelul crestei alveolare

>St 3-Inlocuirea tes de granulatie cu tesut conjunctiv imatur(fibroblasti) pana in ziua 20.Incep

sa apara primele trabecule osoase de os imatur in fundul alveolei.In a 4- a zi de la

extractie,incepe sa prolifereze tesut epitelial de la niv marginii gingiei,care va acoperi complet

alveola dupa 25-35 zile.

>St 4-Incepe in a 35 zi prin umplerea alveolei cu tesut fibros tanar in acelas timp prolifereaza

tesut osos imatur.>St 5- Are loc in urmatoarele 5-6 luni.Se produce micsorarea reliefuluiprocesului alveolar,semn de vindecare,fiziologic.

Vindecarea plagii postextractionale este mai grea la batrani,la gravide,la bolnavii

deproitenizati,diabetic,in cazul hipotavinozei C.

?Se evacueaza din cavit bucala sangele si secretiile cu ajutorul tampoanelor sterile sau

aspirator.Daca secretiile sunt abundente pacientul clateste usor gura cu solutii reci slab

antiseptice(permaganat de potasiu,apa oxigenata)>Se palpeaza marginile alveolei cu pulpa

degetului ptr a depista eventualele ciocuri osoase proeminente,care vor fi netezite cu ajutorul

chiuretei.>La pluriradiculari se va examina pozitia septului interadicular,iar in extractiile

multiple a septului interdentar,astfel incat sa nu depaseasca nivelul marginii alveolare,intarziind

vindecarea si favorizand o cicatrice a mucoasei improprie protezarii.

>Intre index si police se strang marginile alveolei,apropiind cat mai mult tablele osoase care s-

au dilatat pentru a permite radacinii sa fie extrasa,apropiind gingivomucoasa vestibulara de cea

orala,astfel deschiderea plagii va fi cat mai mica,evitandu-se tendinta de ectropionare a

marginilor gingivale.

>Peste alveola se aplica un tampon de comprese sterile,realizand pe langa protectia plagii si ohemostaza.

>Bolnavul va fi tinut in observatie cel putin 1-2 ore.Daca sangerarea s-a oprit bolnavului i se va

recomanda sa le indeparteze dupa 2 ore,daca ea continua acesta se va reface realizand o

compresiune cat mai puternica peste alveola.INDICATII PACIENT:Cel putin 12 ore nu are voie

sa isi clateasca gura ptr a nu mobiliza cheagul intraalveolar,dupa indepartarea tampoanelor

de protectie nu-si va suge plaga alveolara,ptr a nu declansa noua sangerare a plagii,timp de

24-48 ore va evita alimentele tari,consistente,care ar solicita o masticatie intensa,si

alimentele excesiv de fierbinti,care ar putea liza cheagul sau produce o vasodilatatie

locala.Fumatorilor li se recomanda cel putin 24 ore sa intrerupa fumatul ptr preveni miscarile

obrazului sau ale limbii care ar putea mobiliza cheagul intraalveolar.


11/74

36.Extracia prin alveolotomie. (extracie atipic).

Este mai putin traumatizanta decat o extractie laborioasa practicata cu elevatoare sau

clesti.Este indicata in cazul radacinilor ramase intraalveolar.Metoda poate fi efectuata la toate

grupurile de dinti,prezentand

dificultati de tehnica in cazul radacinilor palatinale ale molarior superiori.Se recurge la

alveolotomie in cazul de fracturi radiculare produse in timpul extractiei cu clesti,elevat sau cand

se constata:

-resturi radiculare situate sub punti dentare

-radacini deformate prin procese tumorale(cementoame,odontoame)

-dinti cu chisturi radiculare voluminoase

-radacini situate in imediata apropiere de podeaua sinusala,ptr a preveni deschiderea

accidentala a sinusului sau impingerea in antrum a restului radicular.

-granulomul intern intraradicular

-radacini sudata la peretele alveolar(anchilozele dentoalveolare)

-radacini foarte recurbate,care ar risca sa se fractureze in timpul in timpul extractiei

-radacini ingrosate in urma procesului de hipercimentoza

TEHNICA: In functie de forma si profunzimea la care este situata radacina,sacrificiul osos este

mai redus sau mai intins.Trepanarea osului evidentiaza radacina.Tehnica de electie este aceea

care pune in evidenta si indeparteaza radacina evitand sacrificiul osos intins si distrugerea

periosteomucoasei.Procedee folosite current:a)alveotomia cu lambou b)Trepanarea tablei

osoase in dreptul apexului,urmata de extractive)pocedeul Cirzinschi-Honig)

>Alveolotomia cu lambou-Incizia de mai multe tipuri(trapezoidala,in forma de

L,curba),decolarea lamboului periosteomucos,trepanarea osului si decoperirea radacinii are 3

procedee tehnice(rezectia marginala partial a tablei vestibulare,rezectia totala a peretelui

alveolar vestibular,rezectia partiala a peretelui alveolar vestibular la nivelul apexului-

alveotomie apicala),luxatia radacinii,sutura.

>Procedeul Cirzinschi-Honig-Aplicabilitate redusa,nu se descopera la zi restul radicular.Se

recurge la acest procedeu numai in cazul fracturilor radiculare recente cand ramane un

fragment in profunzimea alveolei.Aceasta fiind libera si deschisa.

42.Hemoragiile postextracionale: cauzele, tratamentul i profilaxia.

In mod normal sangerarea post extractionala se opreste dupa 15-20 min prin formarea

cheagului sangvin.


12/74

Hemoragiile post extractionale apar datorita unor factori locali sau generali care fie se opun

fomarii cheagului,fie favorizeaza liza prematura a acestuia.FACTORI LOCALI: 1.Vasodilatatia

secundara,in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor.2.Persistenta

tesutului de granulatie in alveola.3.Prezenta unor eschile osoase,resturi dentare.4.Fractura

procesului alveolar.5.Existenta unor anomalii ale vaselor alveolare(anevrism,angiom) in jurul

radacinii dintelui extras.6.Nerespectarea de catre pacient a indicatiilor privind ingrijireapostextractionala. FACTORI GENERALI: Vasculopatii,carente vitaminice,insuficienta

hepatica.hipertensiune arteriala,stari alergice,perioada menstruala,trombocitopatii si

coagulopatii congenitale,leucemii,agranulocitoza.,afectiuni sistemul endocrin.>>Se va face

preextractional o pregatire generala cerandu-se colaborarea cu medicul internist.Se va cauta sa

se restabileasca constantele biologice printr-o medicatie adecvata,aducand pacientul in starea

de a suporta interventia prevenind astfel aparitia unor complicatii hemoragice..Extractia va fi

efectuata evitand manoperele brutale,traumatizarea tesuturilor,decolarile largi.>>In alveola pot

fi introduse hemostatice bilogice(pulbere de trombina,bureti de gelatina).Suturata sau nu plaga

va fi protejata cu un tampon iodoformat usor compresiv,care va fi mentinut pe loc timp de 3-4

zile,apoi schimbat la ficare 2 zile,pana la cicatrizare.

43.Hemoragiile postextracionale: tratamentul local i general.

>Hem post extractionala imediata-apare dupa extractiile traumatizante,cu distrugeri intinse de

parti moi si de os,in cazurile cand raman in alveola resturi de tesut de granulatie bogat

vascularizat.

Tratament local:Se indeparteaza sangele si secretiile din cavitatea bucala.In sangerarile

profunde se va face un chiuretaj atent,dupa indepartarea tesutului de granulatie.La sangerari

marginale se va cauta sa se aplice mai intim mucoasa pe os si se va pune 1 -2 fire de

sutura.Peste alveolele suturate se pune un tampon iodoformat usor compresiv. Tratam general

Se administreaza un tratament care sa mareasca rezistenta capilara(Etamsilat,vitamina

P,adrenostazin),sa favorizeze sinteza protrombinei (vitamina K),sa inhibe fibrinoliza(acid

aminocaproic),sa favorizeze formarea cheagului(vit K,clorura de Ca,Venostat)

>Hem post extractionala tardivaapare dupa cateva zile de la extractie,in timpul

somnului.Bolnavii se trezesc cu gura plina de sange,plaga sangereaza abundent. Tratam local Se

curata cavitatea bucala de cheaguri,se curata plaga alveolara prin spalare cu apa oxigenata sau

cu ser fiziologic.>In hemoragii maginale-Se face o apropiere cat ma stransa a partilor moi peste

alveola,dupa care se recurge la sutura sau se aplica un tamponament compresiv

supraalveolar.>In hemoragii de masa(cand sangerarea se produce atat din gingivomucoasa cat

si din os)hemostaza se va face prin tamponament compresiv-Se curata plaga de cheaguri sitesut de granulatie sau eschile osoase.Se face regularizarea cu ajutorului unei chiurete(ptr

ciocurile osoase proeminente)Se pun 1-2 fire de sutura.In alveola pot fi aplicate bureti de


13/74

gelatina sau fibrina.Se aplica apoi tamponamentul compresiv supraalveolar.Tamponamentul

compresiv intraalveolar va fi folosit in cazul cand exista hemoragie abundenta profunda care nu

poate fi oprita prin tampon supraalveolar.Tamponamentul compresiv nu poate fi mentinut mai

mult de 48-72 ore.Se recomanda hemostatice necaustice care intervin ca vasoconstrictoare si

favorizeaza procesul de coagulare.Se utilizeaza antipirina 20 %,trombina imbibata in bureti de

fibrina gelatina sau colagen.la hemofilici- acidul aminocaproic imbibat in burete. Tratam generalHemoragii grave:administrarea de plasma,solutii macromoleculare si sange.hemoragii mici si

mijlocii: perfuzii de sange proaspat ptr refacerea masei circulante.La hemofilici: administrarea

de plasma antihemofilica sau crioprecipitat de plasma antihemofilica.Administrarea factorului 8

antihemofilic este mai eficient. Tratamentul nespecific:

Vit K,preparate care contim hemocoagulante(venostat,Reptilase)

40.Complicaiile generale n timpul extraciei dentare.Cauzele, tratamentul i profilaxia.

VindecareaintarziataFactorii care influenteaza vindecarea cu intarziere a plagii rezultate dupa extractia unui dinte

sunt:

desfacerea spontana a plagii;

boli generale asociate si medicatia cronica specifica acesteia;

malnutritia;

radioterapia;

varsta pacientului.

DEHISCENTA PLAGII


14/74

41.Complicaiile locale n timpul extraciei dentare.Cauzele, tratamentul i profilaxia.

1. Limitarea deschiderii gurii (trismusul)

Acest lucru se datoreaza muschilor mobilizatori ai mandibulei care se gasesc situati in imediata

vecinatate a dintilor extrasi si care se contracta in urma traumatismelor si infectiilor aparute in

urma extractiei. Odata ce vindecarea progreseaza, aceasta disfunctie se rezolva de la sine, dar

poate fi accelerata prin igiena locala si prin efectuarea unor exercitii active de deschidere a

gurii.

2. Alveolita(uscata sau umeda)-osteita locala

Este o complicatie care se intalneste destul de frecvent si reprezinta o inflamatie a peretilor

alveolei. Printre simptome se numara: durere puternica ce persista si iradiaza catre ureche,

ganglioni cervicali inflamati, miros nelacut al gurii, stare de agitatie, lipsa cheagului.

Vindecarea aceste afectiuni are loc in decursul a 7-14 zile iar tratamentul indicat de medic este:

- irigarea cu solutii antiseptice a alveolei infectate;

- introducerea in alveola a unor conuri alveolare ce pot contine antibiotice sau anestezice;

- folosirea unor calmante pentru inlaturarea durerii.

Vindecare poate fi grabita prin:

- aplicarea de comprese reci la nivelul obrazului in zona tumefiata sau dureroasa;- oprirea fumatului;

- consumul unei cantitati de lichide necesare pentru a combate deshidratarea;


15/74

- igienizare corecta si regulata la interval de 3-4 ore;

- evitarea consumului de alimente de consistenata tare.

3. Durerea persistenta

Anestezia efectuata poate sa dureze pana la trei ore dupa extractia dintelui, si de aceea dupa

scurgerea acestui timp se resimte o senzatie moderata de durere care va disparea complet in

urmatoarele 2-3 zie. In toata aceasta perioada de timp se recomanda utilizarea unor calmante

obisnuite.

4. Hemoragia postextractionala

Hemoragia produsa de extractia dentara trebuie sa se remita in mod normal in urmatoarele 10-

15 minute incetand complet in cateva ore, timp in care se interzice a se clati cavitatea orala.

Cand hemoragia nu are tendinta sa inceteze sau reapare dupa o perioada de timp, exista

diferite cauze care pot fi invocate si anume:

- cauze locale:extractii traumatizante, prezenta unor inflamatii ce determina dilatarea vaselor

de sange;

-cauze generale:diferite boli care impiedica coagularea sangelui.

46.Perforarea sinusului maxilar in timpul extractive dentare.Cauze si Tratament.

Conditiile anatomice si procesele resorbtive periradiculare de la nivelul premolarilor si molarilor

superiori,justifica frecventa relatic crescuta a accidentelor sinusale,care pot aparea in timpul extractiei

dentare.Examenul radiografic previne orice complicatie nefavorabila pt medic.Daca raporturile cu

sinusurile sint foarte apropiate,se vor evita manevrele de forta ale elevatoarelor,chiuretajeleintempestive ,preferinduse ca extracie sa fie prin ALVEOLOTOMIE.

Accidentele sinusale frecvente sunt: deschiderea sinusului,impingerea radacinilor in cavitatea sinusala.

Tratament:

DESCHIDEREA SINUSALA-este contraindicate manervra VALSALVA,va mari bresha mucoasa,favorizind

infectia sinusala,se va face toaleta plagii shi se va aplica o sutura pe gingivomucoasa ca scop de

acoperire a gurei alveolei,aplicare unui tampon de iodoformat (7-8zile),2-3 este interzis suflarea nasului

si se intretsine ighiena bucala.

IMPINGEREA RADACINILOR-se executa o radiografie retroalveolara si sinusului maxilar.Radacinile

dentare impinse sub mucoasa sinusala se extrag pe cale alveolara largita,dupa tehnica

Wassmundt(decolarea periosteomucoasa,ciupirea tablei osase,extragerea radacinii cauza,reformarea

tableau osoase,suturarea).RESTURILE impinse in plina cavitate sinusala,sint extrase de urgentsa in timp

de 48 ore,prin trepanarea sinusului la locul de elective,pt a nu infecta mucoasa sinusala.

47.indicatii catre spitalizrea bolnavului dupa extracie dentare

Hemoragii,dupa anestezii la reactii alergice,perforarea sinusului,fracture de mandibula,

48.Alveolita,clinica tratament profilaxie


16/74


17/74

congestionat, hiperemic, dar lipsete edemul esuturilor moi de vecintate. Uneori se poate observao poriune din coroan, alteori dintele nu este vizibil, fiind ascuns sub poriunea de gingiesupraiacent. La apsarea uoar se poate evidenia eliminarea unui lichid apos, amestecat cu snge.Pericoronarita acut congestiv nu este asociat cu febr i nu altereaz substanial starea general,dar palparea nodulilor limfatici submandibulari mrii n volum uneori este dureroas.

B. Supuratdurerea are o localizare similar, ns intensitatea e mult mai mare, fiind continu,pulsatil i iradiant n osul mandibular, ureche, amigdale. Deglutiia (nghiirea) devine i eadureroas, iar edemul esuturilor va conduce la instalarea trismusului cu o contractur muscularanormal, ce face imposibil deschiderea gurii. Procesul inflamator acut se extinde la mucoasele devecintate, infiltrnd planeul bucal, poriunea intern a obrajilor. La exercitarea unei presiuni uoarepe capion, se exprimun coninut purulent; starea general se nrutete, bolnavul are febr; nu semai poate alimenta corespunztor, apar dereglri ale somnului.Aceste forme de inflamaie acut, pot evolua prin cronicizare:

Pericoronarita cronic:

Se consider c evoluia prin cronicizare se afl ntr-o strns legtur ale molarului de minte curaporturile de vecintate pe care le are cu celelalte structuri moi: obrazul i loja amigdalian. Uneoriacestea nu permit erupia complet, normal a dintelui, favoriznd, totodat, meninerea unei stri deinfecie local, ce nu poate fi ndeprtat prin mecanisme naturale de drenaj. Persist o jen care sepoate transforma, uneori, n durere ce iradiaz spre ureche. Este posibil i o limitare a micrilor dedeschidere a gurii, manifestare care depinde de amploarea zonei de inflamaie. Nodulii limfatici

submandibulari sunt mrii, mobili, dar nu sunt dureroi.

Tratament

- Se aleg n funcie de severitatea inflamaiei, de tabloul clinic i datele radiologice. Medicul va facesplturi ale spaiului dintre capion i dinte cu medicamente antiseptice (cloramin, clorhexidin), vabadijona suprafaa cu soluii ce produc cauterizarea i retracia capionului;

- Dac pacientul este predispus la infecii, avnd un sistem imunitar slbit, se asociaz i tratamentegenerale cu antibiotice;

- Pentru a stimula capacitile naturale de aprare ale organismului, se recomand vitaminoterapie cuvitaminele A, complexul B, C i D;

- Pentru diminuarea durerilor se vor administra antialgice i antiinflamatoare;

- Dac este cazul se apeleaz la proceduri de fizoterapie de tipul diatermiei sau ultrasunetelor;- Pericoronarita supurat, necesit, n plus, cltiri ale gurii cu ser fiziologic, pansamente prniaplicate n dreptul molarului, pe tegument, antipiretice i obligatoriu, antibiotice.

Cnd tratamentul local i general nu d rezultatele ateptate, se vor folosi metode chirurgicale.

a. Decapionareaeste manopera chirurgical de ndeprtare a capionui ce acoper dintele,participnd i la ntreinerea microorganismelor patogene. Este recomandat atunci cnd radiografiileevideniaz un dinte cu posibilitatea de a erupe normal dup secionarea mucoasei supraiacente groasepe care dintele nu o poate strbate. n acest scop, se ndeprteaz esuturile implicate ce acopercoroana, printr-o incizie efectuat cu bisturiul sau tierea cu foarfece chirurgicale speciale. Esteimportant ca mucoasa s fie nlturat n totalitate, pentru a evita riscul producerii recidivelor sauinfectarea spaiilor i esuturilor vecine. Procedura se va desfura sub anestezie local, n cabinetulstomatologic. Decapionarea reprezint i o soluie de tratament provizoriu, atunci cand ar fi indicat

extracia, dar fenomenele acute necesit temporizarea, pn la suprimarea lor. Postoperator, se indicmedicamente antiinflamatoare i antialgice, eventual antibiotice, iar pacientul este atenionat caalimentaia i deschiderea gurii pot fi dificile i dureroase n primele zile.


18/74

b.Dac molarul nu are suficient spaiu pentru a erupe, este parial inclus sau are o topografienefavorabil, se va recurge laextracia lui. Frecvent, este necesar i ndeprtarea poriunilor de os,ceea ce complic esenial extracia molarului de minte.

55. pag 220-221 din burlibasha si timoshka

57)complicatile pericoronaritei si profilaxialor:

Complicaiilocalizate n prile moi perimaxilare, n os, n ganglioni i complicaii la distanprecum: tulburri nervoase: nevralgii dentare, algii cervico-faciale,tulburri mecanice ivasomotorii, complicaii tumorale, sau fracturi mandibulare.

Dintre toate aceste complicaiile septice care pot fi congestive i supurante. n pericoronarotacongestiv, pecientul simte o durere spontan sau provocat, jen la masticaie i trismus uor.Aceste fenomene pot disprea pentru cteva zile, dup care , de cele mai multe ori, evolueazspre o coronarit supurant.

Profilaxia:

-Irigaii bucale cu soluii antiseptice

-ridicarea pragului imunitar

58)Periostita odontogena:etiopatogenie,anatomia patologica,clasificare,clinica

Periostita-reprezinta un proces de origine infectioasa acut sau cronic cu caracter seros sau

purulent,care afecteaza unilateral periostul apofizei alveolare al maxilarelor,determinind

decolarea acestuia de os.

Etiologia

-Microbiana-procese septice periapicale,periodontale,pericoronare

In evolutia periostitei acute purulente in puroi sau in exudat conform studiului se pot depista

microorgnisme ca safolococul auriu,diferite specii de streptococi,pneumococi la fel pot fi

identificate si flora anaeroba.

-Traumatisme cimice

-Traumatisme fizice-interventii chirurgicale

Periostita odotogena se dezvolta ca o complicatie a:

-periodontita marginala si apicala;

-eruptia deficitara a dintilor;

-inflamatia chisturilor radiculare;

-diferite tipuri de odontoame


19/74

Factorii favorizanti:-surmenaj

-refrigeratiile

-situatiile stresante

Patogenia

In periodontitele marginale si apicale exudatul ne avind posibilitate evacuarii prin canalul

radicular sau prin pungile parodontale pe traiectul canalelor nutritive si canalelor haveriene se

deplaseaza spre periostul apofizei alveolare,determinind decolarea acestuia de os.Ulterior are

loc evolutia procesului catre formarea abcesului gingival in asociere cu procesele osteoclastice

din os.Paralel cu aceasta are loc dereglarea reactiilor specifice si nespecifice hormonale. Iritatia

antigenica stimuleaza procesele de dereglare a hemodinamicii.

Anatomia patologica

Faza de infiltratie:periostul ingrosat, edematiat ,infiltrat cu leucicite, staza sanguina cu plasmoragie si

ulterior a hemoragiei acumularea exudatului cu decolarea periostului de la os , acumulraea elementelor

celulare si a toxinelor in exudat.

Faza purulenta:diapedeza continua, acumularea toxinelor si a elementelor celulare in exudat, formarea

purioului, formare abcesului gingival si ostioclazia osului,paralel cu atrofia osului are loc si regenerarea

acestuia. Este posibila deformarea maxilaruilui ca urmare a proceselor reparative foarte intense.

Clinica

Simptoame generale: indispozitie,inapetenta,slabiciune,febra,insomnie,t corpului ridicata

Simptome locale:durerea de la inceput este acuta apoi iradiaza spre regiunea

temporala,paraauriculara,mentoniera,jugala,etc.

Hiperemia si edemul atit a tesuturilor moi din cavitatea bucala cit si a fetei care se deosebesc in

conformitate cu dintele cauza:

Clasificarea

Periostita acuta:-seroasa

-purulenta

Periostita cronica:-simpla; -rarefianta; -osificanta

59)Periostita acuta odontogena:diagnosticul, clinica, tratamentul.

Diagnosticul:se face pe baza anamnezei,etiopatogeniei,simptomatologiei si ex. radiologic

Diagnosticul diferential:-supuratii perimaxilare; -osteomielite cronice deformante; -formatiuni tumorale

hiperplazice(osteom periferic,cementom,displazia fibroasa).

Clinic


20/74

Subiectiv:durere spontana severa, durere accentuata la presiune

Percutia:sensibilitate in ax si laterala

Tratamentul:

-Evacuarea exudatului din colectia purulenta si extractia dintelui cauzal daca acesta sia pierdut

valoarea functionala sau tratamentul endodontic nu face fata.

In faza incipienta:deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui

cauzal;fizioproceduri;antibiotocoterape.

In faza purulenta:incizie cu prelucrarea antiseptica; antibioticoterapia, antihistamine, desensibilizante,

analgezice

60)Periostita odontogena cronica:diagnostic,clinica ,tratament

Periostita cronica urmeaza fazei acute,sau survine prin infectii minore repetate.La tineri ea poatestimula activitatea osteogenica,realizinduse o opozitie osoasa-periostita osificanta.

Diagnosticul

Examenul radiologic(efectuat in incidenta tangentiala)poate arata ingrosarea si cresterea radioopacitatii

si periostului.La periferie se pot observa apozitii osoase.Anamneza bolii,electroodontometria.

Clinica

Subiectiv:durere spontana moderata; durere exacerbata la palpare; deformarea reliefului osos

Tratamentul

Este identic cu cel al periostitei acute si consta din antibiotice si compresii umede.Daca se produce

sechestrarea osului subiacent,sechestrul va fi indepartat,asigurinduse in continuare drenajul.

63)Periodontita apicala cronica,etiologia,simptomatologie,tratament.

Reprezinta o leziune osteica,cel mai fregvent cu caracter necrotic si distructiv rezultat al procesului de

resorbtie al apexului radicular si tesutului periodontal sub influenta diferitor factori.

Etiologia:

-utilizarea subtantelor chimice de tipul acizilor si bazelor in timpul tratamentului mecanic al canalului;

-traume cronice (suprasolicitarea dintelui);

-traumatizarea mecanica (cu instrumentele endodontice);

-obturatie de canal incompleta;

-inflamatiile periodontale acute;

-gangrena pulpara.

Simptomatologia:


21/74

Acuzele sunt extrem de sarace, peste 60% din cazuri sunt asimptomatice , uneori apare durere cu

caracter nevralgiform, senzatia de agresiune in special dimineata ce dispar dupa citeva presiuni excitate

pe dinte.

62)Osteomielita odontogena a

maxilarelor:clasificarea,etiopatogenia,anatomia patologica.

Osteomielita maxilarelor sunt leziuni de natura infectioasa cu caracter necrotic si distructiv, provocate

de germeni piogeni, leziunile intereseaza osul in totalitatea sa, si anume atit tesutul osos cat si tesutul

medular, procesul fiind difuz si cuprinzand portiuni intinse din maxilar.

Clasificarea:

Dupa evolutie:necomplicata; -complicata.

Dupa localizare:-maxilar, -mandibular.

Fazele inflamatiei:-acuta; -subacuta; -cronica.

Gradul de raspindire:-limitat; -difuz.

Etiopatogenia:

In maxilare sunt implantati dintii, care foarte frecvent au focare septice acute si cronice si pot astfelinsamanta osul; maxilarele au rapoarte stranse cu cavitatea bucala, fosele nazale, sinusurile maxilare, dela care infectia se poate propaga la os; maxilarele sunt acoperite in mare parte cu o mucoasa aderenta,astfel incat leziunile septice traumatice sau patologice pot infecta direct osul; maxilarele sufera o serie deprocese de transformare continua, prin formarea si eruptia dintilor, astfel incat terenul devine favorabilpentru apelul infectiilor generale.

Infectarea osului este favorizata de starile care diminua rezistenta generala a organismului: raceala,intoxicatii, alcoolism, surmenaj; de asemenea, sifilisul, prin leziunile de endovascularita, favorizeaza dez-voltarea si extensia leziunilor septice osoase.

Localizarea cu predilectie la mandibula este legata de unele conditii particulare ale acestui os, si anume:

- pozitia sa decliva, care favorizeaza stagnarea secretiilor si produselor septice;

- corticala mai groasa nu poate fi strabatuta cu usurinta de infectiile din focarele parodontale, ceea ce duce

la persistenta mai indelungata a procesului septic in spatiile medulare, urmata de necroza;

- periostul, foarte aderent si gros, impiedica de asemenea trecerea infectiei si degajarea osului;

- circulatia este mai putin activa decat la maxilarul superior, vasularizatia principala fiind asigurata de untrunchi vascular terminal, artera dentara inferioara; de aceea, apararea contra infectiilor este mai slaba si

sunt favorizate emboliile septice ce insamanteaza osul;

- prezenta canalului dentar, care strabate mandibula in lungimea sa, usureaza difuzarea infectiei;


22/74

- eruptia dificila a molarului de minte inferior, da complicatii frecvente cu procese septice ce se extind laos.

La maxilarul superior, osul fiind spongios, cu corticala subtire, traversarea si drenarea infectiei se facemai usor si, de aceea, necroza este mai limitata, sechestrele izolandu-se rapid.

ANATOMIE- PATOLOGICA: 4 etape: - congestie

- supuratie

- necroza

- reparatie.

I) congestie osoasa: etapa reversibila a procesului inflamator.

- d.p.d.v. clinic- congestie puternica, edem inflamator periostal.

histologic - hiperemie

- vasodilatatie.

- daca aceasta etapa este recunoscuta clinic si se instituie tratamentul cauzal si cel antibiotic se poatesuprima evolutia procesului inflamator.!!

II) supuratie osoasa: urmeaza congestiei osoase, daca nu s-a intervenit.

* sectorul microvascular:

- edemul existent compreseaza vasele sangvine.=> scade fluxul sangiv => este favorizata producerea detromboze capilare septice si dezvoltarea germenilor patogeni.

* sectorul medular:

- necroza tesutului medular => aparitia de microabcese, care se extind.

* sectorul periostal:

- apare edemul => decolari intinse si deperiostari largi,extinderea edemului spre partile moi periosoase =>supuratii

- tulburari vasculare.

III) necroza osoasa( etapa de sechestrare):

- existenta tulburarilor de circulatie si a trombozelor vasculare va favoriza instalarea necrozei, astfel casectorul de os ischemiat va fi izolat de organism ducand la aparitia sechestrului .Radiologic acesta apare

ca si o zona de radioopacitate, dat fiind faptul ca in aceasta zona nu mai exista vase si circulatie, ceea ceduce la inactivarea proceselor de demineralizare.


23/74

- in jurul sechestrului functia vasculara exista => osul se demineralizeaza => zona va fi radiotransparenta,inconjurand osul necrozat precum un sarcofag.

- daca sechestrul este complet delimitat, se va elimina la exterior prin intermediul fistulelor(tegumentara sau la nivelul mucoasei), o data cu colectia purulenta.

IV) reparatie osoasa: se instaleaza posteliminare proces patologic(colectie si/sau sechestru)

- supuratia scade in dimensiuni.

Are 2 directii: - din interiorul osului prin proliferarea tesutului fibroconjunctiv side neoosteogeneza

- din exteriorul osului prin intermediul periostului, care dispune de o remarcabila

capacitate osteogenetica.

!!proces hiperactiv de depunere osoasa la tineri poate duce la aparitia de deformari osoase care trebuiediagnosticate diferential, avand aspect pseudotumoral.

81.Abces i flegmon a logei submandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografie:

-lateral: marginea bazala a corpului mandibulei

-medial: venterul digastricului-superior: muschi milohioid

-inferior: fascia proprie cervicala

-sunt situate aici glandele salivare submandibulare, artera si vena faciala, ganglioni limfatici, nerv hipoglos,artera linguala, tesut adipos subcutan.

*Etiologie:

-diverse forme de la premolari si molar inferior-pericoronarita molar III inferior-osteomielita mandibulara

-patologie glandei salivare ( sialoadenite, sialolitiaza)-din regiuni mai indepartate (mucoasa cav buc, regiunea nazala, limba, buze, sinus maxilar)

*Tablou clinica:

-dureri pronuntate-edem pronuntat, trismus

-dureri la deglutitie si miscari a mandibulei

-starea generala alterata, cefalee, insomnie , inapetenta, intoxicatie endogena, febra majorata-asimetrie facialavadita-pielea sub tensiune, hiperemiata, in cuta, nu se stringe, lucioasa , pastoasa.-in unele cazuri trism mai pronuntat, alteori nu datorita localizarii, mai aproape de muschiul masticator mai

accentuat-palpator infiltrat brusc dolor , in caz avansat fluctuatii in regiunea epicentrului-ganglioni limfatici mariti, in urma infiltratiei tesutul imposibil de palpat-ramin amprente digitale-in urina proteine

*Diagnostic diferentiat:

-cancer cu alterarea procesului inflamator acut-submaxilita acuta

-sialolitiaza-trauma in regiunea corpului mandibulei sau unghiului-osteomielita mandibulara forma acuta


24/74

*Tratament:

-incizia pielii , tesut subcutan si platisma lungime 6-7 cm, inferior 1-2 cm de marginea bazala a corpuluimandibulei si paralel cu ea

-in profunzimea tesutului de indeparteeaza bontul-plaga drenata cu tub prin care local se iriga cu sol antiseptica-administrarea tratamentului complex general.

82.Abces i flegmon a logei submentoniere: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografia:

-superior: muschiul milohioid-inferior: fascia proprie cervicala

-laterlal: venter anterior al digastricului-in spatiu dat 2-4 limfonoduli si tesut adipos subcutan

*Etiologie:

-patologie din regiunea dintilor frontali inferiori-stomatite ulceroase

-trauma dentoparadontala a mucoasei bucale, pielii, regiunea mentoniera, a buzei inferioare-furuncule si carbuncule

*Tabloul clinic:-stare generala de graviditate medie usoara-febra pin la 38 grade-deglutitie deficila , dereglari respiratorii se determina in caz de inflamatie a nodulilor limfatici

-dureri in regiunea submentoniera , barbie dubla cauzata de edem pronuntat-palpator infiltrat dureros fluctuent-pielea regiunii lucioasa, hiperemiata, pastoasa, ramin amprente digitale

*Evolutie:

-adenoflegmon in regiunea submentoniera debuteaza cu limfadenita care la administrarea unui tratament

adecvat dispare-flegmonul regiunii debuteaza brusc, evolutie mai grava, fluctuenta apare mai devreme-se poate raspindi in regiunea submandibulara , chiar cervical

*Diagnostic defirentiat:-abcesul patului sublingual in care procesul e localizat mai aproape de mucoasa planseului bucal

-chist dermoid suprainfectat-cancer al planseului bucal

*Tratament:

-anestezie locoregionala infiltrativa sau generala,-incizia pielii si tesutului subcutan 3-4 cmm lungime, vertical pe linia mediana, in jos cu 1-1,5 cm de

marginea bazala a mandibulei- in flegmon incizia orizontal, paralel si la mijloc dintre marginea mandibulei si osul hioid-se decoleaza marginea plagii de muschiul platisma si fascia cervicala superficiala-in abces incia fasciei superficiale cervicale vertical pe toata lungimea plagii , in flegmon suplimentar incizie

in cruce a muschiului platisma si fascia superficiala pentru o drenare mai eficienta

-decolind tesutul subcutan adipos a regiunii submentoniere cu instrumentul patrundem in centrul infiltratului, deschidem colectia purulenta cu evacuarea ulterioara

-hemostaza in plaga, drenaj, pansament aseptic

83.Abces iflegmon a logei sublingvale: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografie:

-sub partea anterioara a planseului bucal submucos, deasupra mus milohioid-lateral anterior fata interna a mandibulei-medial muschi genioglos si hioglos-contine glanda sublinguala, canal Warthon, nervi si vase linguale, tesut conjunctiv lax

*Etiologie:

-focare odontogene periapicale si marginale de la premolari, molari inferiori-pericoronarita la molar III-liteaza ductului salivar si glanda submandibular-traume, corpi straini in regiunea mucoasei santului sublingual


25/74

*Tablou clinic:

-deglutitie si foantie dereglata-dureri la miscarea limbii-limba spre partea sanatoasa, trismus-asimetrie faciala neinsemnata-pielea hiperemiatasubmand-ganglioni limfatici submand mariti, mobili, durerosi

-la palpare bimanual infiltrarea tesutului regiunii santului sublingual, fluctuatie cind e mai avansat-endobucal la nivel santuluimucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublinguale-

creasta de cocos, la palpare durere vie


-abces si flegmonul limbii-sialodochita glandei submand (inflamarea ductului salivar, sialolitiaza-abces mandibulolingual

*Tratament:

-exobucal prin acces submandibular-endobucal prin mucoasa planseului bucal, focar mai des sub mucoasa-dupa deschidere drenaj cu panlica de cauciuc si tifon imbibat in sol NaCl 0,5%, solutie antiseptica

-dren se schimba in fiecare zi, la eliminari abundente 2-3 ori pe zi , lavaj al plagii cu sol aniseptica-dren 2-3 zile postoperator

-tratament general intensiv

84.Abces i flegmon a logei maseteriene: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografie:

-intre fata externa a ramului vertical a mand, dea lungul mus maseter si piele.

*Etiologie:

-proces infectios din regiunea molarilor de minte inferior

-osteomielita ramului ascendent a mand

*Tabloul clinic;-tumefactie de la unghiul mand pin la arcada temporozigomatica, pielea in tensiune, edem de vecinatate in

obraz, in regiunea temporala, sub si retro mand.-palparea dureroasa, impastare dura, uneori fluctuenta-trismus puternic-tumefactie si congestie infiltrativa dea lungul marginii anterioare a ramurii verticale a mand.-miscarile mad produc dureri vii-stare septica, febra de supuratie


-abcesul obrazului tumefatie mai anterior-adenita supurata pretragiana debut ca un nodul, se dezvolta preauricular-abces parotidian tumefactie mai masiva-parotidita acuta supurata prin canal Stenon la presiune se scirge saliva cu puroi-osteomielita ramului ascendent profund sub maseter

*Tratament;

- exobucal incizie 4-6 cm subangulomandibular de forma usor incurbata , deschidere prin introducerea uneipense Kocher, drenaj

-endobucal incizie verticala lunga 2-3 cm, in afara marginii anterioare a ramului ascendent al mand.-drenaj cu un tub introdus pe o adincime 2-3 cm.

85.Abces i flegmon a logei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica i

tratamentul*Topografie:

-exudat purulent intre partea interna a ramului ascendent si suprafata externa a muschiuluipterigomandibular intern

*Etiologie:

-procese patologice in regiunea molarilor inferiori, mai des molarul III


26/74

-osteomielita mandibulei in regiunea angulara ramurei mandibulei-abcese si flegmoane postinfectioase in urma anestezie mandibulare, ac nesteril, trauma vaselor cu aparitia

hematoamelor si supurarea lor*Tabloul clinic:-dureri la deglutitie-dureri la deschiderea cavitatii bucale-cefalee, intoxicatie, slabiciuni

-imposibilitatea determinatii asimetriei faciale, procesul e localizat profund pe partea interna a ramului mand,edem si hiperemie neinsemnata a pielii regiunii unghiului mandibular

-trismus gradul 2-3-palpator sub unghiul mand si intern sub el infiltrat dur dureros-vestibulul bucal liber , la plica pterigomand si val palatin mucoasa hiperemiata, foarte dureroasa la palpare,

fluctuatie

*Diagnostic diferentiat :

-abces flegmon parafaringian-a santului milohioidian, retromandibular

*Tratament:

-incizie exobucala ocolind unghiul mand merge strict pe os, dupa deschiderea focarrului plaga se dreneaza

-endobucal la nivelul marginii anterioare a ramului mand pe traiectul plicii pterigomandibulare-eliminarea puroiului si drenaj.

86.Abces i flegmon a logei laterofaringiene: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografie:

-intern: perete laterla a faringelui-extern: suprafata interna a muschiului pterigoidian intern-anterior: ligament pterigomaxilar-posterior: apofiza stiloida-superior: baza craniului-inferior: fascicol vascular cervical-posterior trece artera carotida , vena jugala internasi ultimii nervi cranieni, mult tesut adipos, noduli

limfatici.*Etiologie:

-patrunderea puroiului din alte spatii-origine tonzilogena sau la trauma faringelui

*Tablou clinic:

-dureri pronuntate la delutitie, cervicale iradiere in ureche

-fata bolnavului alungita, slab cianotica, fara asimetrie-egitatie, excitatie, starea generala grava, respiratie ingreunata, glas ragusit, vorbire neclara, deglutitie practic

imposibila-limitarea deschiderii gurii-epiglota ingustata si deformata din cauza demului, palatul moale si valul palatin dislocat spre partea

sanatoasa cu limba

-edem pronuntat, mucoasa hiperemiata-palpator infiltrat moale, elastic in jumatatea afectata a palatului moale des fluctuent-ganglioni limfatici cervicali mariti, durerosi, in special pe traiectul vaselor mari-cap de lup, capul se roteste cu corpul pozitionat pe partea afectata


-abces si flegmon peritonzilar mai aproape de baza valului , edem progresiv mult spre epiglota

-abces si flegmon pterigomandibular trismus mai pronuntat-edem reactiv al epiglotei-angina flegmonoasa

*Tratament:

-incizie endobucal in punctul maxim pronuntat-directia incizie paralel cu plica pterigomand median-lama bisturiului infasurata in tifon , virful liber 0,5-0,7 cm

-incizie nu profunda, in limita mucoase apoi patrundem bont-preoperator cu degetul stabilim locul inciziei, daca presimtim pulsul vasului incizie mai lateral


27/74

-acces prin incizie subangulara a pialii, tesut subcutan adipos si platisma, apoi bont deschidem focarul si ildrenam

-tratament general intensiv

87.Abces i flegmon a logei jugale: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografia:

-sup:arcada zigomatica-inf: baza mandibulei-ant: muschi rezorius-post: marginea anterioara a muschiului maseter-intern: mucoasa bucala

-extern: pielea obraz.-in regiunea data e localizat muschiul buccinator, corpul adipos subcutan, ganglioni limfatici si retea

dezvoltata d

e vase sangvine-posterior anterior trece canal Stenon.

*Etiologie:

-traume, furuncule, carbuncule

-inflamatia nodulilor lomfatici-litiaza salivara a ductului Stenon-infectie odontogena, in special dintii superiori posteriori-stomatita ulceroasa-parotidite acute-infectie din regiuni vecine

*Tabloul clinic:

-durere, edem in regiunea jugala-asimetrie faciala-pielea in regiunea afectata hiperemiata ,intinsa, in cuta nu se stringe-edemul se raspindeste spre regiunea pleoapei inferioare, temporar, suprafata laterala a nasului, regiunea

paotido maseterina.

-pleoapa inferioara si buza supeioara sunt temporar paralizate-plica nazolabiala stearsa-palpator infiltrat dur, fluctuent, ramin amprente digitale-noduli limfatici regionali manifesta durere la palpare-deschiderea cav buc limitata-endobucal: edem proemina in vestibulul cav buc, plica de trecere e stearsa, pe mucoasa jugala amprente

dentare.*Evolutie:

-grava in cazul inflamatii tesutului adipos, puroiul usor se raspindeste in alte regiuni, febra 39-40 grade,tromboza venei faciale, poate aparea stare septica.

-acuta cind se implica stratul submucos, subcutan, tesut adipos intermuscular.

*Tratament:

-incizia la nivelul bombarii maxilare a infiltratului, tinind cont de caile de trecere a ramurilor venei faciale.-daca puroiul e situat mai aproape de mucoasa orala incizie endobucal-nu se indica incizia endobucala la localizarea in apropierea pielii, sau profund intermuscular, drenare

dificila, procesul regenerarii se va lungi.

-tratament general.

88.Abces i flegmon a logei parotidomaseterice: topografia, etiopatogenia, clinica i

tratamentulNam gasit...

89.Abces i flegmon a spaiului zigomatic:topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul

*Topografie:-limita osului zigomatic

*Etiologie:

-osteomielita maxilarului superior sau os zigomatic


28/74

-traume, hematoame supurate-plagi-sinusita de origine diversa

*Tablou clinic:

-dureri in reiunea zigomaticului, iradiaza spre infraorbitar, temporar-hiperemia si dureri a tesuturilor moi-palpator infiltrat dur, usor fluctuenta

-partea laterala a pleoapei inferioare edematiata, acopera total globul ocular-endobucal pe partea a fectata mucoasa la nivelul dintilor laterali hiperemiata, trismus la excitarea

muschiului maseter in regiunea inserarii la arcada zigomatica.

*Evolutie:

-satisfacatoare, febra nemajorata-se poate deschide singur in regiunea marginii laterale a orbitei

*Tratament:

-incizie in regiunea bombarii maxilare, limita inferioara-drenaj, tratament general

91. Abces si flegmon a lojei infraorbitale: topografia, etiopatogenia,

clinica si tratament.

Topografia:

In tesutul adipos subcutan, situat intre:

superior- marginea inferioara a orbitei

inferior-fund de sac vestibular

medialpartea laterala a nasuluilateralosul zigomatic

Etiologia:

Focarepurulente de la dintii frontali superiori(canini, primii premolari, incisivii laterali, mairar

premolarul doi si incisivii centrali).

T r a u m e

Chisturi suprainfectate

Sinusite

Flebite,tromboflebite

Factorul dermatogen

Tabloul Clinic

Durere acuta, tumefactia tesuturilor regiunii infraorbitale

Asimetrie faciala

La examinarea clinicaedem si hiperemie in regiunea foseicanine care se raspindeste spre partea laterala a

nasului,regiunea zigomatica, palpebra inferioara si buza superioara.

Pleoapainchide fisura orbitala

Unghiulgurii de partea bolnava se situeaza mai jos decit departea sanatoasa

Virful nasului se situeaza catre partea sanatoasa

Plica nazo-labiala stearsa pe partea bolnava

In cazuri grave apare edemul pleoapei superioare

Palpator se determina infiltrat dur, brusc dolo r, fluctuent, inregiunea fosei canine

Daca procesul se situeaza mai aproape de vestibululcavitatii bucale se determina sterge rea plicii vestibulare


29/74

Tratament:

Inciziase efectueaza mai des endobucal, saupe cale cutanata.

Inciziaexobucala se efectueaza in cazul situariiabcesului mai aproape de marginainfraorbitala.

Drenareaplagii

Se indica tratament general

Complicatii:Osteomielitamarginii infraorbitale si a osuluizigomatic

Sinusita

Tromboflebita venei angulare

Patrundereainfectiei in sinusurile etmoidale

Evolutie:

Deobicei flegmonul infraorbital apare cacomplicatia abcesului regiunii date.

Patologiadecurge brusc

Cufebra, dureri puternice in regiuneainfiltratului, insomnie, inapetenta, cefalee.

92. Abces si flegmon a lojei temporale.

Topografia:

Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul lojei temporale. Loja temporal

este o regiune lateral i pereche, format din ansamblul prilor moi care acoper

regiunea lateral deprimat a bolii craniene, cunoscut in osteologie sub

numele de fos temporal. Regiunea temporal cuprinde urmtoarele planuri

anatomice de la suprafa spre profunzime: pielea, esutul celular subcutanat,

muchiul temporal, periostul, planul scheletic. Colecia purulent va putea filocaliza t intre muchi i piele. sau Intre muchi i os.

Etiologie:

procese dentop ar odon tale, mai al es cu punc t de plecar e molarii superiori;

Intepturi de natur divers a regiunii temporale;

corpi strini n retentie la nivelul regiunii temporale; propagarea infeciei cle la nivelul lojilor de vecintate.

S i m p t o m a t o l o g i e

Starea general poate fi influenat, bolnavul prezentind febr, frison,

indispoziie. Pe plan local, bolnavul prezint o tumefacie la nivelul regiunii

temporale, cu pielea congestionat, neted, lucioas; este constant prezent edemulregiunilor inconjurtoare. Palparea este clureroas, evideniaz infiltraia In cazul

coleciilor profunde i fluctuena

cazul celor superficiale (localizate Intre muchi i tegument).

T r a t a m e n t u l

Tratamentul chirurgical const din incizie i drenaj. Incizia va fi fcut la

polul cel mai decl iv al formaiunii purulente, va avea un caracter vertical sau

uor oblic descendent, pentru a fi evitat lezarea vaselor i a nervilor din

profunz ime. Ulterior se p trun de cu o pens In colecie In tre much i i pi el e sau

Intre muchi i os. Drenajul se va face cu o lam de dren pentru 24 -48 de ore.


30/74


31/74

abces pentru organism.

Calea exobucala : consta dintr-o incizie submandibulara de 4-5 cm, situata la 1cm inauntrul marginii

bazilare mandibulare. Se ptrunde cu pensa i se dreneaza compartimentul

p terigomandibular sau cel p ter igomaxilar , dup cum pot f i drenate i loja

submandibular sau spaiul laterofaringian. Gind supuraia se extinde 1n obraz

sau fosa temporal, se pot efectua incizii supra sau sub-zigomatice.

Calea endobucal ptertgomandibulara se vor deschide supuraiile localizatein compartimentul extern, printr-o incizie de 3-4 cm de-a lungul marginii anterioare a

ramului ascendent mandibular.

Calea endobucala retromaxilara este folosit in supuraiile localizate in spaiul

pterigomaxilar. Ea const dintr-o incizie perituberozitar in fundul anului

vestibular superior, iar apoi se introduce o pens cu direcia in sus , inapoi i

inuntru, mergindu-se aproximativ 2-2,5 cm pin se ptrunde n colecie. Se face

drenajul cu lame de cauciuc.

95. Felgmon al planseului bucal.Constituie un proces infectios difuz al planeului bucal (lojile sub mandibulare,

sublinguale, regiunea submentonier), difuzind ctre limb, spatiul laterofaringian,

fosa infratemporal, regiunea anterocervical i torace. Cel mai frecvent,

flegmonul de planeu are ca punct de plecare abcesul lojei sublinguale.

E t i o l o g i e

procese dentoparodontale ale dinilor mandibulari,

litiaza infectat a canalului Wharton;

intepturi septice sau corpi strini localizai la nivelul planeului anterior;

furuncule cu localizare 1n jurul etajului inferior al fetei.

S i m p t o m a t o l o g i eDe cele mai multe ori in stadiul de debut apare tumefactia lojii sublinguale,

apoi sint prinse de procesul inflamator i lojile submandibular i

submentonier, procesul trecind de partea opus. La tumefactia difuz care

cuprinde in tregul etaj inferior al fetei se adaug un edem al regiunilor genian

bilateral i al regiunilor antero cervical i anterotoracic. Tegumentele nu au

semne de inflamatie acut, sint cenuii-violacee, marmorate, prezint flictene si sfacele. La

palpar e apare o dur itate lemnoas, fr semne de fluc tuent. Uneori sint prezente

crepitatiile gazoase datorit germenilor anaerobi.

Examenul endobucal evideniaz mucoasa sublinguala proeminent in creast

d e c o c o " ; m u c o a s a a p a r e i n t e n s i u n e , d e c u l o a r e roietic-violacee,

acoperit de depozite alb-cenuii. Limba este tumefiat in totalitate, prezentnd pemarginile sale amprente ale dintilor. Palparea bimanual evideniaz durerea i

duritatea lemnoas. Bolnavul mai prezint hipersalivatie, deperditie(scurgeri) de

saliv, trismus, tulburri functionale: masticatie, deglutitie, fonatie, respiratie.

Starea general este i ea modificat, cu febr, frison, curbatur, mergind

pin la stri septice. in alte cazuri, dei bolnavul are pu lsul crescut ,

temperatura rmine in jurul valori lor de 37 (discordant puls- temperatur),

ceea ce atest un rspuns slab al organismului la actiunea agentilor infectioi.

Bolnavii mai pot prezenta albuminurie, glicozurie, oligurie. Dac nu se intervine

urgent, fenomenele toxiinfec ioase generale i starea clinic local devin critice,

put ind surveni decesul bolnavului.



32/74

Tratamentul este necesar s fie fcut cit mai rapid, constituind o urgent

chirurgicala. Se va practica de preferint sub anestezie general, o incizie in potcoav

de la un gonion la altul, la 1 cm inuntrul marginii bazilare mandibulare. Apoi se sectioneaza

transversal muchii milohioidian, si cele dou pintece anterioare ale digastricului. Se ptrunde cu

pensa i se dreneaz lojile submentonier, sublingual, submandibular, lingual, fosa

infratemporal, spatiul laterofaringian. Toate lojile deschise vor f i drenate cu tuburi de

cau ciuc , prin care vor fi fac ute sp alat uri cu s olut ii sl ab ant ise pte (ser fiziologic,ap oxigenat, cloramina). Tratamentul local va fi completat cu unul general ce va consta din:

antibiotice cu spectru larg, tonicardiace, perfuzii, vitamine, oxigenoterapie. Unii autori

recomand chiar duurile de oxigen n plag pentru a se impiedica dezvoltarea

anaerobilor. Evolutia favorabil se va inregistra atunci cind in plag va aprea

puroiul, cind va crete febra, i vor disprea celelalte semne toxico-septice.

97. Abces si flegmonul orbitei.

Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul orbitei. Orbita este o regiune

profund, pereche i sime tric, situat inapo ia regiun ii p a l p e b r a l e . R e g i u n e a

o r b i t a r a c o r e s p u n d e c a v i t i i o r b i t a r e d i n o s t e o l o g i e , avind forma uneipi rami de patru latere cu perei osoi, a crei baz este situat anterior, iar virful

posterior. Regiunea orbitar este submpri ta de capsul a lui Te no n in dou loje: loja

anterioar sau precapsular i loja posterioar sau retrocapsular. Abcesul orbitei

se localizeaz in compartimentul posterior.

Etiologie:

propagarea unor supura ii din lo jil e de vecintate;

sinuzitele acute supurate maxilare, frontale, etmoidale se pot propaga la nivelulorbitei i s determine abcese ale acesteia;

--procesele dentoparodontale cu punct de plecare premolarii i molarii superiori,

caz 1n care infecia se transmite prin intermediul osului maxilar.


Debutul se caracterizeaz prin edem palpebral, insoit de edem al

conjunctivei bulbare i exoftalmie moderat, precum i dureri cu local izare in

orbita. Ulterior, datorit edemului, fanta palpebral este complet inchis, tegumentul

palpebral devine conge stiv si lucios. Globul ocular se protruzeaz i micrile sale sint

limitate, iar palparea regiunii palpebrale este deosebit de dureroas. Pierderea reflexu -

lui fotomotor constituie un semn de gravitate a infeciei i poate fi insotit de

pier de rea de fini tiv a vederii. Semnele generale sint deosebi t de severe: febr, frison,

curbatur, alterarea starii generale.


Tratamentul chirurgical va fi fcut de urgen. El va consta dintr-o incizie

plasat de -a lungul marginilor orbitei. Locul inciziei variaz dup sediul coleciei i

anume:

- la nivelul unghiului intern al orbitei in coleciiie de origine etmoidal;

- la nivelul marginii inferioare a orbitei in coleciile cu punct de plecare groapa

zigomatic;

- la nivelul marginii superioare a orbitei in supuraiile cu punct de plecare sinusul

frontal.


33/74


34/74

procesul inf ec ios es te supe rficializat in faringe, iar trismusul este absent sau

moderat. Sub anestezie local de infiltraie se practic la locul de bombare maxim a

mucoasei

o incizie vertical de 1,5-2 cm, strict superficial. Prin aceast incizie se introduce o

pens cu virful bont pe o adincime de cel mult 1 cm i se cade pe colecie evacuindu-

se puroiul. Se dreneaz pentru 24 de ore cu o lam de cauciuc sau cu o me. Calea

cutanat const dintr-o incizie lung de 5-6 cm, localizat submandibular. Prin aceastincizie se introduce o pens care traverseaz loja submandibular, apoi este

orientat in sus, inuntru i apoi pe o adin cime de 6 -7 cm p in se cad e p e

co lec ie . Se d re n e a z p e n t r u 2 4 -48 de ore cu un tub de cauciuc.

98. Abces si flegmon a lojei jugale.

Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul lojei geniene. Regiunea genian ocuppar te a lat er al a fe ei i este de fo rm ne regu la t patrulater. Ea are urmtoarele limite:

superior, rebordul inferior al orbitei;

---inferior; marginea inferioar a corpului mandibulet;---lateral, marginea anterioar a muchiului maseter;- - - m e d i a l , o l i n i e c e c o r e s p u n d e d e s u s i n j o s a n u r i l o r nazo-genian i genio-labial, pre lu ng it pr in tr-o vertical pin la marginea inferioar a corpului mandibulei.In profunz ime, regiunea se in t inde p in la p lanul osos a l maxi la ru lu i i a l mandibule i ,

iar in poriunea dintre aceste oase pin la mucoasa cavitii bucale. Regi unea geni an cupr ind e urm toa rel e s tra tur i anat omic e: pie lea, esutul celular subcutanat, stratulmucos aderent de buccinator, planul scheletic constituit de faa extern a molarului, faa extern amaxilarului i a corpului mandibulei.

Este o loj cu l imite slab reprezentate , ceea ce face ca procesul infecios s difuzeze cuuurin in loji le invecinate. La aceasta mai contribuie i coninutul lojei geniene, care este

bogat in esut gras, esut conjunctiv fibros i in limfonoduli.Din punct de vedere cl inic abcesul genian se poate prezenta sub fo rma unor co lec i i

li mi ta te, sa u a uno ra ex ti ns e, cu pr in de re a i n totalitate a obrazului.

E t i o l o g i e p rocesele dentoparodontale cu punct de p lecare premolari i i molarii superiori i inferiori;--- litiaza suprainfectat a canalului Stenon;

furunculele feei; corpii strini cu localizare genian; propagarea infeciei de la lojile de vecintate.


Forma circumscris se caracterizeaz prin prezena unei tumefacii de mic d imensitine lanivelul regiunii geniene, cu evoluie cutanat sau mucoas. Tulburrile funcionale sint in generalreduse, starea general nemodificat.

Fo rma difuz se caracterizeaz printr-o stare general septic, alterat. Local se observ otumefacie difuz a intregii regiuni geniene, cu pielea congestionat, neted, lucioas, in

tensiune. De partea afectat, relieful osos facial este ters, la fel i anurile peribucale.Regiunile din jurul obrazului apar putem ic edematiate. Mucoasa jugal este congestionat,lucioas, cu amprenta dinilor, uneori acoperit de depozite alb-cenuii. Palparea este dureroas,ea evideniaz consistena infiltrativ sau fluctuent, in funcie de sediul colectiei (infiltrativ incoleci i le profunde i f luctuent in cele superficiale). Bolnavul poate prezent a tr ismu s,hip ers ali vai e, h ale n f etid i u neor i t ulb urr i f unc i onale (masticatie, fonaie).


Se va fa ce de sch ider ea co lec iei puru lent e pe cale exob ucal , e n clobucal, sau mixt.

Calea exobucal const dintr -o incizie de 5- 6 cm, para le l cu marginea baz i la r amandibule i s i la 1 cm inuntru l e i . Se in t roduce p e n s a d e -a l u n g u l f e e i e x t e r n e ama nd i b u l e i , p t r u n z i nd i n l o j a obrazului i se deschide colectia purulent.

Calea enclobucal const dintr -o incizie orizontal , de 3 -4 cm situat la nivelul polului

inferior al tumefaci ei. Ulte rior , se patrunde cu pensa in colecie. Drenajul va fi asigurat cu lame.Calea mixt este indicat n supuraiile cu caracter difu z, consta clintr-o incizie exobucal iuna endobucal.


35/74

100. Abcesul limbii.

Reprezint procesul infecios cu caracter circumscris localizat la nivelul parenchimuluilingual. Supuraia poate fi localizat lateral intre muchii geniogloi i hiogloi, interesind numai

por i unea li be r a li mb ii sau cent ral intre cei doi geniogloi ,c nd este interesat de obicei at i t

por iunea l iber, c it si baza l imb i i. In raport cu localizarea, se dist ing dou forme clinice de abceslingual: forma periferic i forma central.

E t i o l o g i e

--- procese dentoparodontale ale premolarilor i molarilor inferiori;

suprainfectarea unor hematoame linguale;--- leziuni traumatice provocate de inepturi;--- ptrunderea in parenchimul lingual a unor corpi strini;- - - p ropagarea de la loj i le de vec inta te (mai a les de la lo ja sub lingual).


form a per tferic - distingem o tumefacie de mic dimensiune localizat la nivelulmarginilor limbii sau al virfului ei, cu mucoasa acoperitoare co ng estiona t, ne ted , luci oas. La

palp ar e co le cia este dure roa s i fl uct ue nt . Ap ar tulbur r i func i ona le la ma st ica ie , de gl ut i ie ,

fonaie. Pacientul poate prezenta hipersalivaie, halen fetici. Starea general este in general neafectat.

Forma central a re o evo lu i e mu l t ma i seve r . L imba e s t e tumef ia t in b loc ,congest iona t , luc ioas , cu suprafa a ne ted , pre zentind pe marginile sale amprenta dinilor. De obiceilimba este acoperit de depozite alb -cenuii . Bolnavul poate prezenta hipersalivaie , gura uorin t redeschis , deperdi ie de sa l iv la n ive lu l comisur i lor bucale. Palparea este ext rem dedureroas, ea evideniaz fluctuena cind colecia este superficial, sau intiltraia in localizrile

pr of unde . In forma central apar tulburri funcionale majore de deglutiie, masticaie, fonaie, darmai ales legat de actul respiraiei, fenomene asfixice. Aceast form se caracterizeaz printr-oa l ter ar e a st r ii ge ne ra le , bo ln av ul prezentind febr, frison, agitaie, insomnie.


Constituie o urgen chirurgical datorit complicaiilor asfixice care pot aprea.In calea exobucal se face o incizie de 4-5 cm intre osul hioid si menton, prin care se

introduce o pens Kocher ctre baza limbii. In momentul in care s-a ajuns pe colecie, puroiulse scurge pe ling marginile pensei. Drenajul se face cu tuburi de cauciuc. Este util ca acestemanopere s se fac dup ce colec ia a fos t ev iden ia t p r in puncie.

Calea endobucal se indic in abcesele cu evoluie periferic, situate la virf, sau inpor iune a lat er al a limb ii. Inciz ia va ave a o lun gi me cl e 1,5 -2 cm cu traiect orizontal i va fisituat la polul cel mai decliv al tumefaciei. Drenajul se va face cu mee, intrucit lamele nu pot fifolosite la acest nivel, ele detaindu-se cu uurin.

101. Flegmon hemifacial.Acest proces inflamator difuz intereseaz toate lojile superficiale si pro fu nd e al e unei

hemifee (obraz, loja maseterin, fosa temporal, fosa infr atemporal , loja submandib ular,orbita). Dezvoltarea i difuzarea infeciei este favorizat de abundena esutului conjunctiv i

adipos, de comunicarea larg care exist Intre diferitele spaii ale feei.

E t i o l o g i e

p r occs e sep t i ce d en toparod onta l e a l e d in i lo r max i l a r i s i mandibulari; complicaii septice ale traumatismelor faciale; furunculele feei; Inepturi septice sau corpi strini localizai la nivelul obrazului.


Debutul se realizeaz sub forma unei supur aii localizate la nivel genian sau submandibular.

Ulterior infectia primete un caracter difuz, se extinde. Local se observ o tumefacie

voluminoas, care se intinde din regiunea submandibular, deformeaz obrazul, regiunea

par otidomaseterin, cuprinde regiunile temporal i palpebral de aceiai parte . Globul ocular

apare complet acoperit. Reliefurile osoase ale feei, ca i anurile peribucale apar terse,

disprute. Tegumentele sint cenuii -violacee, cu aspect marmorat, prezint flictene, ca si

numeroase sfacele. Palparea este dureroas, evideniaz duritatea lemnoas, eventual in unele locuri crepitaii


36/74

gazoase. Limita intre esuturile bolnave i cele sntoase este greu perceptibil atit la inspecie, cit i la palpare.

Endobucal, mucoasa labial i jugal este cianotic-violacee, prezint amprenta dinilor, depozite alb-

cenuii cu aspecte de false membrane. Saliva este viscoas, fetida, se produce dep erdi ie d e s aliv la

nivelul comisurilor. Procesele de necroz de la nivelul parilor moi se po t ex t inde s i a sup ra

osului, rezultind osteite si osteomielite. Fenomenele generale sint cele descrise in flegmonul de

planeu (Starea general este i ea modificat, cu febr, frison, curbatur, mergind

pin la stri septice. in alte cazuri, dei bolnavul are pulsul crescu t ,

temperatura rmine in jurul valori lor de 37 (discordant puls- temperatur),ceea ce atest un rspuns slab al organismului la actiunea agentilor infectioi.

Bolnavii mai pot prezenta albuminurie, glicozurie, oligurie. Dac nu se intervine

urgent, fenomenele toxiinfec ioase generale i starea clinic local devin critice,

put ind surveni decesul bolnavului.)


Tratamentul chirurgical const din multiple incizii ale feei, fr a se ine cont deconsiderente estet ice. Se vor practica

a) incizii submandibulare prin care se deschid loji le submandibular, maseterin,fosa infra tempora l ;

b) o inc iz ie supraz igomat ic pr in care se deschide fosa infratemporal;

c) o incizie temporal oblic paralela cu vasele temporale, prin care se deschi de lojatemporal;

d) o incizie la marginea orbitei prin care se va deschide coninutul orbitei i inciziiendobuca le , per i tuberoz i ta te s i de-a lungul margin i i an te r ioare a ramuluiascendent mandibular .

Prin aceste incizii se patrunde cu pensa i se dreneaz coninutul loj i lor. Restulprin ci pi ilor te rap eu ti ce au fo st ex pus e la flegmonul planeului bucal.

102

Abcesul si flegm. Retromandibilar

Localizarea:

Topografia acestei reg. corespunde cu topografia glandei parotide.

Aici trece n. facial, a. carotida externa si vene magistrale multiple si se localizeaza ganglioni

limfatici si tes. adipos subcutan.

Etiologie

Focarele cronice inflamatorii de la molarii inferiori, preponderent molarul trei.

Osteomielita mandibulei.

Infectia in reg. retromandibulara poate patrunde si din alte spatii a reg. OMF, unde este

prezent focar purulent de diversa origine:

- Otogena (otite medii si profunde).

- Stiloidite, mastoidite.

- Adenite, parotidite.


37/74

- Furuncule, carbuncule, flebite, tromboflebite.

- Diverse traume, tumori e.t.c.

Tablou clinic

Dureri retro- mandibulare, dureri la deglutitie cu iradiere in ureche si reg. cervicala.

Limitarea deschiderii cav. bucale (trism).

Dereglare auzului.

Se determina palpator un infiltrat dureros intre ungiul mandibulei si procesul stiloid, ductul

auditiv extern ingustat, lobulul pavilionului auricular deformat.

omf intrebari anul 3

Documents