CUPRINS

Definiție...........................................................................................2

I.Materiale de obturație de durată

1.1.Clasificarea materialelor de obturare de durată......................2

1.2. Materialele pentru restaurari coronare directe fizionomice....2-6

1.3. Compomerii..............................................................................6-7

1.4. Cimenturi ionomere din sticlă………………………………....7-9

1.5. Cimenturi ionomere fotopolimerizabile...................................9-10

II. Materiale moderne în profilaxia cariei dentare..........................10-11

Bibliografie.......................................................................................12

1

Obturarea sau plombarea cavităților carioase reprezintă etapa finală, esențială și importantă în tratamentul cariei dentare și a complicațiilor ei, ce prevede refacerea obligatorie a conturului coroanei dentare avînd scopul principal de restabilire a morfologiei anatomice și a funcției fiziologice a dintelui prin substituirea țesuturilor dure dentare pierdute.

I.Materiale de obturație de durată

1.1. Clasificarea materialelor de obturație de durată

1. Materiale pentru obturarea directă a dinților Cimenturi (minerale, polimerice); Materiale de obturație metalice (amalgame, coezive); Materiale de obturație polimerice (mase plastice, compozite,

compomere, ormocere).2. Materiale pentru obturarea indirectă a dinților

Metalice; Ceramice; Polimerice.

Din punct de vedere a merceologiei, materiale pentru obturații definitive se împart:

Cimenturi; Materiale de obturație metalice; Materiale de obturație din mase plastice și polimerice; Adezive și sigilanți stomatologici; Materiale compozite.

Actualmente sunt disponibile o gamă numeroasă și variată de materiale pentru obturații de durată , cu compoziție chimică și proprietăți diferite.

1.2. Materialele pentru restaurari coronare directe fizionomice

1.RASINI ACRILICE SIMPLE :

-au fost folosite ;

-pulbere +lichid (foarte toxic) ;

-coroane provizorii (proteze fixe si mobile).

2

2.RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) :

-au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare ;

-prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) ;

-s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive.

Denumiri comerciale:

PALAKOV (Kulzer);

ORTHOMITE(SUA);

ADHESIVE

3.Rășini diacrilice compozite (R.D.C.)

Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice.

Clasice : macroumplutura ;15-20m ;

microumplutura :0,05-0,1m ;

Moderne : hibride (condensate).

Forma de prezentare   :

       generatia I  Pasta/Lichid : SMILE, KERR

nu contine agent de gravaj, bondingsunt autopolimerizabile.·        generatia II  Pasta -Pasta  : CONCISE, ADAPTIC ;nu au agent de gravaj ;.·        generatia III Pulbere -Lichid : PALAKOV, EVICROL ; fara agent de gravaj Pasta -Pasta :CONCISE, ADAPTIC ; cu agent de gravaj. ·        generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND; in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE, ·        generatia V Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ;

3

Răşini acrilice de generatia a IV-a

Răşini acrilice de generaţia a IVa

4.Răşini compozite:

1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).

2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

4

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10m.(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20m.

4) porozitate : aproximativ 10m, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru.

8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare.

9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii.

mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding;

de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.

Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule

absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor

mecanice.

Răşini compozite de generaţie nouă: Matrix, Fussion

5

Răşini compozite de ultimă generaţie: Breeze, Reflexions

1.3. COMPOMERII

Sunt materiale cu origine mixtă care imbina proprietățile rășinilor compozite și ale cimenturilor ionomere de sticlă.

Se livrează ca pastă in sistem capsulat sau în seringi cu sistem de inițiere foto.

Produse comerciale:

F 2000 COMPOMER (3M);

DYRACT ;

DYRACT, AP (Dentsplay);

HYTAC AP cala III, IV (Espe) 

Proprietăţile şi indicaţiile compomerilor

Proprietati   :

Vascozitatea mai scazuta ca R.D.C. ;

Se aplica usor, nu adera de instrumentar ;

Absorb apa datorita polimerului hidroxilic ;

Elibereaza fluor  in cantitati mai mici decat C.I.S. (efect cariopreventiv);

Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.

6

Indicatii   :

De electie clasa III, clasa IV ;

Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ;

Cariile radiculare ;

Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ;

Restaurari de bonturi - coroana mai prezinta ½ din peretii ei ;

Restaurari coronare dinti fracturati ;

Clasa I, II dintii temporari.

Materiale compomere de ultimă oră

1.4. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA

Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla , solutii de homo- si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat.

Clasificare   :

chituri adezive (luting cement) ;

cimenturi pentru restaurari coronare ;

cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;

Forma de prezentare   :

a)      pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ;

7

b)      sistem bicomponent predozat ;

c)      sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.

Denumiri comerciale :

a) Fuji ionomer (clasa I, II, III)

ASPA I -IV-abandonate -valoare istorica;

Glassinomer cement - FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor, puntilor

b) capsulat: KETAC FIL (Espe)

FUJI-CAP2-GC;

c) SISTEM ANHIDRU: Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid.(Chelon, Aquacem)

Proprietatile cimenturilor ionomerice din sticlă :

1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.

2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.

3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;

4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;

5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.

Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.

6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda prelucrarea riguroasa.

7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt poroase 10-14m. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.La 48 ore proprietati maxime.

8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt opace fata de acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.

8

9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta.

10) solubilitatea in apa crescuta : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.

Cimenturi ionomere de sticlă

1.5. CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare.

Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici);

Forme de prezentare :

Sistem: monocomponent: pasta;

bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C.I.S. modificat cu rasini);

Denumiri comerciale:

VITREMER (3M);

FUJI II LC(GC);

VITREBOND(3M);

PHOTAC-FIL (ESPE);

PHOTAC -FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat.

9

Proprietățile cimenturilor ionomere fotopolimerizabile:

     Stabilitatea dimensionala :contractie -60%

    Ph acid : 3,5 ;

      Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea proprietatilor mecanice in timp ;

      Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) ;

      Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) ;

      Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede ;

Vitrebond- ciment ionomer

II. Materiale moderne în profilaxia cariei dentare

Rezultatele numeroaselor studii au demonstrat că aplicare topică a soluţiilor, gelurilor, pastelor sau lacurilor fluorate au demonstrat că vehicolele fluorurilor influenţează eficienţa clinică a remediilor cariopreventive .

Apele de gură fluorate se utilizează pentru clătirea gurii.

Concentaţiile sunt următoarele

0,05% NaF pentru clătirea zilnică10

0,2% NaF pentru clătirea săptămânală

0,1% SnF2 pentru clătirea zilnică

0,4% AmF pentru clătirea zilnică

0,2% AmF pentru clătirea săptămânală.

Fluidele au fost primele şi în decurs de mulţi ani au fost utilizate în calitate de vehicol de bază al fluorurilor în remediile cariopreventive. Se aplică soluţiile de 2%fluorură de sodiu, 1-2% fluorură de staniu, 1% aminofluorură -ELMEX sau 1,23% fosfofluorură acidulată. Soluţiile fluorate sunt efective în reducerea ratei cariei dentare. Însă aplicarea topică a soluţiilor este o măsură preventivă migăloasă, care necesită mult timp şi, în ultimă instanţă, aplicările soluţiilor fluorate sunt costisitoare în comparaţie cu beneficiul obţinut. Din această cauză au fost elaborate alte vehicole ale fluorurilor, care pot fi aplicate mai simplu, economisind timpul specialiştilor.

Gelurile fluorate sunt preparate prin adăugarea substanţelor care măresc viscozitatea compoziţiei la preparatele fluorate. Avantajul utilizării gelurilor este posibilitatea aplicării lor în gutiere, care permit o economie considerabilă de timp. Se utilizează gelurile de 1,23-2%fluorură de sodiu, 1-2% fluorură de staniu, 0,4-1% aminofluorură –ELMEX (ph 5,9) sau 1,23% fosfofluorură acidulată.

Lacurile fluorate. Pentru a preveni cedarea imediată, fluorurile au fost incorporate în lacuri, care au proprietatea de a adera la smalţ timp îndelungat şi asigură eliminarea lentă a fluorului. Acest fapt majorează durata interacţiunii fluorului cu smalţul fără a mări numărul aplicărilor topice.

Lacul ”Duraphat” conţine NaF (2,2 % F), iar lacul “Fluor-Protector” (0,7% F) conţine fluoruri organice. Studiile in vitro, efectuate de Edenholm ş.a. au elucidat că după aplicările topice a lacurilor fluorate concentraţia fluorului la profunzimea 2-5 m de la suprafaţa smalţului s-a majorat de la 1,000 ppm F pînă la 5,000 ppm F (“Duraphat”) şi 7,000 ppm F (“Fluor Protector”). După menţinerea în saliva sintetică în decurs de 1 săptămînă concentraţia fluorului în smalţul dinţilor prelucrat cu Durophat a constituit 3500 ppm F, iar în smalţul dinţilor prelucrat cu “Fluor Protector”- 5,500 ppm F.

Arends şi Scheethof au constatat că aplicarea lacului fluorat inhibă decalcificarea smalţului şi formarea cariei incipiente în condiţii in vitro. În studiile clinice, efectuate de Koch şi Petersson au constatat o reducere cu 75% a cariei după aplicarea topică de 2 ori pe an a lacului fluorat. Însă un şir de autori au concis că aplicarea topică a lacurilor fluorate nu sunt mai eficiente în prevenirea cariei dentare, comparativ cu aplicările gelurilor fluorate.

Lacurile fluorate au fost utilizate de A.I.Râbakov şi coautorii, 1973; Maiwald, Geiger, 1973; Maiwald, 1974 şi Stamm, 1975. Autorii au constatat eficienţa cariopreventivă înaltă a lacurilor şi au recomandat aplicările lacurilor F în calitate de remedii preventive pentru aplicarea largă.

11

Bibliografie

1. Cura E. „Pedodonţie”, Iaşi, 2000.2. Cocârlă E. "Stomatologie pediatrică”, Cluj-Napoca, 2000.3. Nicolau Gh. “Odontologie practică modern”, 2010.4. Godoroja P., Burlacu V. "Curs de stomatologie infantilă", 1992.5. Godoroja P., Lupan I. şi al. „Stomatologie pediatrică în teste”, 1999.6. Gafar M. „Caria dentară”, Bucureşti, 19957. Grivu O. "Prevenţia în stomatologie", Timişoara, 1995.8. Bratu E., Şchiler E. "Practica pedodontică", Timişoara, 1995.9. http://www.mold-dent.ro/cabinet/materiale-si-consumabile/terapie-

restauratoare/obturatie-de-durata/cis-ciment-ionomer-de-sticla10.http://www.mold-dent.ro/cabinet/materiale-si-consumabile/terapie-

restauratoare/obturatie-de-durata/compozit/compozit-foto

12