NUTRITIE – CURS 6

Factori care influenteaza digestibilitatea nutreturilor

Disgestibilitatea nutreturilor este influentata de animalele care consuma acele nutreturi si de caracteristicile proprii ale nutreturilor.Factori dependenti de animale : Specia – dintre factorii dependenti de animale ,specia influenteaza in cea mai mare masura digestibilitatea nutreturilor insa in corelatie cu compozitia nutreturilor.La modul general,nutreturile cu un continut scazut in celuloza bruta sunt aproximativ egal digerate de toate speciile de animale ;in schimb nutreturile cu un continut ridicat in celuloza bruta sunt mai bine digerate de rumegatoare vis-à-vis de rumegatoare fata de monogastrice.Exista unele deosebiri si printre speciile apartinute rumegatoarelor,astfel bovinele fata de ovine digera ceva mai bine nutreturile celulozice si ovinele fata de bovine digera ceva mai bine concentratele ,cele cu un continut mai scazut in celuloza.Explicatia poate fi pusa pe seama duratei de stagnare a nutreturilor in tubul digestiv, in special in rumen care este mai mare la ovine fata de bovine. Cabalinele digera mai ineficient decat rumegatoarele nutreturile cu un continut mai ridicat in celuloza,fapt explicabil printr-o masticatie mai ineficienta si printr-un tranzit mai rapid al nutreturilor prin tubul digestiv.In ceea ce priveste digestia proteinelor nu exista deosebiri printre speciile apartinand rumegatoarelor.Exista insa deosebiri importante intre monogastrice si rumegatoare,in sensul ca monogastricele digera evident mai bine proteinele din nutreturi.Rasa - Influenteaza digestibilitatea nutreturilor in medie cu 3-4 % . Deosebirile apar tinand seama de gradul de ameliorare al raselor.De exemplu rasa Holstein Friza , o rasa ameliorata de taurine, digera mai ineficient nutreturile celulozice decat Sura de stepa , o rasa neameliorata de taurine . Invers ,rasele ameliorate de taurine digera mai bine decat cele neameliorate nutreturile cu un continut scazut in celuloza precum concentratele ,radacinile ,nutreturile verzi.Varsta – poate influenta digestibilitatea nutreturilor prin prisma gradului de dezvoltare si functionare a tubului digestiv . Animalele adulte ar trebui sa digere ceva mai bine nutreturile decat animalele tinere.Desi per total animalele adulte fata de cele tinere digera mai bine nutreturile in medie cu 2-4 % , animalele tinere pot compensa partial printr-o modificatie mai eficienta.Individul- in cadrul aceleiasi rase pot aparea deosebiri intre indivizi in ceea ce priveste digestibilitatea datorate tipul comportamental. Diferentele intre indivizi sunt mai mari la cabaline.(Animale mai temperamentale ) si in cazul nutreturilor de volum , pot ajunge pana la 10% .Starea fiziologica - Animalele gestante si in lactatie digera aproximativ egal nutreturile fata de animalele neproductive (sterpe) daca nutreturile sunt administrate la acelasi nivel, in aceeasi cantitate. Practic insa animalele gestante si in lactatie sunt hranite la niveluri mai mari decat cele neproductive situatie in care digestibilitatea nutreturilor scade datorita accelerarii transzitului .

Factori dependenti de conditiile de hranire:Compozitia nutreturilor – Fiecare constituent al nutreturilor influenteaza intr-o maniera proprie digestibilitatea . Cel mai mult digestibilitatea este influentata de continutul in glucide al nutreturilor.Digestibilitatea glucidelor simple este totala , a amidonului aproape totala ,al ligninei aproape nula iar a polizaharidelor membranare ( celuloza , hemiceluloza ) foarte variabila.Cu cat un nutret are un continut mai ridicat in proteina cu atat digestibilitatea lui este mai mare datorita faptului ca sunt stimulate secretiile enzimatice din proteina . Grasimile influenteaza favorabil digestibilitatea numai daca nivelul lor in nutreturi se situeaza intre anumite limite. Sub si peste aceste limite digestibilitatea scade.Componenta ratiilor – In cazul ratiilor mixte formate din nutreturi de volum si nutreturi concentrate administrate rumegatoarelor digestibilitatea intregii ratii nu este intotdeauna media ponderata a digestibilitatii componentelor ei . Explicatia este pusa pe seama interferentelor dintre componentele nutreturilor de volum si a celor concentrate – “Efecte de asociativitate “ Daca animalelor rumegatoare li se administreaza ratii bogate in concentrate , deci in amidon, acesta se degradeaza in rumen si in special prin acidul propionic rezultat determina scaderea pH-ului ruminal si implicit incetinesc activitatea florei celulo-

litice din rumen care actioneaza la parametrii optimi catre un pH neutru . Consecinta este scaderea digestibilitatii nutreturilor de volum si implicit a intregii ratii . Nivelul de hranire- Se masoara in multiplii de intretinere ( “ m “ ) . -1”m” corespunde cantitatii de nutreturi care le permite animalelor sa isi mentina viata . -3”m” la vaci o productie de 20 de kg pe zi de lapte - 5-6 “m” la vacile cu productie de peste 50 de kg de lapte pe zi .Cu cat nivelul de hranire este mai ridicat cu atat digestibilitatea nutreturilor scade deoarece nutreturile stagneaza un timp mai scurt in tubul digestiv.Forma de administrare a nutreturilor – De cele mai multe ori inainte de a fi administrate animalelor nutreturile se prepara sub o anumita forma. Forma de administrare poate influenta digestibilitatea lor .De exemplu - Digestibilitatea cea mai buna a nutreturilor concentrate se obtine daca ele sunt macinate grosier in cazul rumegatoarelor si maginate fin in cazul monogastricelor.Cea mai buna digestibilitate a nutreturilor celulozice ( fan , paie ) se obtine daca acestea sunt tocate la 2 – 3 cm . Atat sub 2 cm cat si peste 3 cm ,digestibilitatea scade. Tot in vederea cresterii digestibilitatii , nutreturile grosiere ( paie , coceni ) se pot trata prin intermediul unor substante chimice precum NH4 anhidru si NaOH. Prin aceste tratamente se relaxeaza legaturile celulozice ,ele sunt mai usor accesibile florei celulo-litice si creste digestibilitatea.Numarul de tainuri ( nr de mese ) – Daca numarul de tainuri este mai mare , digestibilitatea nutreturilor este mai mare ,fapt explicabil tot prin timpul de stagnare al nutreturilor in tubul digestiv.

Apreciera valorii nutritive a nutreturilor pe baza eficientei utilizarii energiei in organism (EUEO )

In organism energia consumata de nutreturi este profund transformata si fiecare transformare este insotita de pierderi de energie . Conteaza in final energia retinuta in organism in produse animaliere.

EB ED EM EN –Enm Energia bruta ( EB) sau energia ingerata (EI) este reprezentata de suma valorilor energetice ale componentelor substantelor organice . Se poate determina direct sau indirect . Determinarea directa consta in arderea unei probe de nutret in bomba calorimetrica in atmosfera de oxigen si sub presiune. Determinarea indirecta presupune folosirea unor relatii in care variabile sunt proteinele brute (PB ) , GB ( grasimea bruta ) si HC ( hidratii de carbon ) . Cu cat un nutret contine mai multa grasime cu atat continutul in energie bruta este mai mare. Energia bruta folosita drept criteriu de apreciere a valorii nutritive a nutreturilor este destul de imprecisa deoarece nu tine seama de transformarea energiei in organism. Este insa un criteriu obligatori , un prim pas obligatoriu pentru determinarea celorlalte forme de energie. De exemplu daca as aprecia valoarea energetica a porumbului a paielor in mega calorie pe kg 4,5 respectiv 4.3 mcal/kg Energia digestibila (ED) = diferenta dintre EB (energia bruta ) – EF ( energia eliminata prin fecala ) . Energia continuta de fecale se poate determina in mod asemanator cu EB . Se considera ca EF este in medie de 30 % la rumegatoare si 20% la monogastrice din EB. EB fata de ED confera o precizie mai buna deoarece tine seamana de transformarea energiei la nivelul tubului digestiv; dovada este faptul ca ea este folosita in continuare ca modalitate de apreciere a valorii nutritive energetice a nutreturilor in special a celor destinate cabalinelor si leporidelor . Energia metabolizabila ( EM ) = diferenta dintre ED si suma pierdurilor de energie prin urina si prin gazelle de fermentatie ( EU+ EG) mai précis prin CH4 .Energia continuta de urina ( EU ) – se poate determina direct in bomba calorimetrica prin impregnarea cu o proba de urina a hartiei de filtru cu valoare energetica cunoscuta sau indirect cu ajutorul unor relatii.Energia gazelor de fermentatie ( EG ) , mai précis energia continuta de CH4 se determina pe baza diferentei de concentratie a CH4 din aerul inspirat si expirat in camerele etanse.EU reprezinta 5% la rumegatoare si 3% la monogastrice .

EG reprezinta 8% la rumegatoare si 1 sub 1 % la monogastrice Energia potential absorbabila, metabolizabila ( EM ) – evident confera un plus de precizie fata de energia distestibila de aceea pentru multe specii de animale in frunte cu porcii si pasarile energia metabolizabila este un ultim criteriu de apreciere a valorii nutritive energetice a nutreturilor; aceasta pentru ca la porci , pasari in special crescute in sistem intensive se folosesc ratii standardizate asa incat urmatorul criteriu care este energia neta (EN m ) nu mai aduce informatii in plus pentru ca EC ( energia calorica ) este relativ constanta.Energia neta ( EN ) = diferenta dintre EM si EC . Prin urmare cheia determinarii EN este determinarea EC , caldura produsa de animale . EC = suma mai multor componente = EC i ( energia calorica corespunzatoare metabolismului de inanitie / bazal la om ) + EC t ( energia calorica corespunzatoare termoreglarii ) + EC v ( corespunzatoare miscarilor voluntare ) + EC cd ( rezultata consumului si digestiei hranei ) .In totalitatea ei , EC se poate determina prin calorimetrie directa si calorimetrie indirecta.Calorimetria directa consta in masurarea caldurii produse de animale prin radiatie , conductie si convectie ( R+ C+C ) asa zisa caldura sensibila si a caldurii eliminate la nivelul pielii si pulmonilor ( P i+ Pn ) asa zisa caldura latenta.Caldura produsa de animale inchise in camere ermetice poate fi captata de apa care inconjoara instalatia ; este metoda adiabatica sau poate fi masurata direct pe baza unor principii imprumutati din fizica – metoda gradientului de temperatura.Calorimetria indirecta are la baza corespondenta dintre oxigenul , CO2 si CH4 din aerul expirat si inspirat si productia de caldura a animalelor.EC este cea mai mare pierdere de energie din organism insa este foarte variabila in functie de modul de hranire si cazare al animalelor .EN este cel mai performant criteriu de apreciere a valorii nutritive energetice a nutreturilor deoarece tine seama si de caracteristicele nutreturilor in cauza dar si particularitatile animalelor.Se foloseste in special pentru aprecierea valorii nutritive a nutreturilor folosite la rumegatoare unde EC este destul de variabila Energia neteda de productie ( EN p ) - ER ( energie retinuta ) sau EBi ( energie bilant ) – este energia fixate in tesuturi inclusiv in lapte sau oua . Se poate determina prin 2 metode : 1.metoda sacrificarilor comparative ( SC ) 2. metoda bilantului N-C

1) Se formeaza loturi de animale la inceputul experientei si sunt hranite cu diferite nutreturi la sfarsitul experientei se sacrifica cateva animale din fiecare lot , se viscereaza ,se fac probe omogene din carcasa si se preleveaza probe in vederea determinarii cantitatii de proteine si de grasime .

ENp ( kcal ) 5,7 x Pr + 9,5xGr

2) Se bazeaza pe faptul ca N si C intra in cantitati constante in carne si grasime . Prin urmare determinandu-le se poate estima cantitatea de carne si de grasime depusa de animal.Cantitatile de C si N retinute se determina prin diferenta dintre cele ingerate si cele eliminate pe dferite cai din organism ( R = I-E ) . N intra in organism NUMAI prin hrana , N din aerul atmosferic nu intra in schimburile respiratorii . C intra in organism prin hrana si apa . De multe ori cantitatea de C prin apa fiind foarte mica se neglijeaza .N si C ies din organism prin fecale si urina . In plus C mai iese si prin gazele de fermentatie ( CO2 si CH4 ) . In final se determina grasimea si proteina retinuta .