notiuni de cosmetologie
TRANSCRIPT
Pielea – Generalitati
-este un organ conjuctivo-epitelial, ce acopera intreaga suprafata a corpului si
care separa organismul de mediul inconjurator.
-la nivelul cavitatiilor naturale(orificiul bucal, nazal, anal) si organelor genitale se
continua cu mucoase si submucoase.
-este cel mai mare organ al corpului uman, cu o greutate de 4-6 kg. si o
suprafata de 1.70-1.75mp
-grosimea ei variaza in functie de varsta, sex, regiune anatomica si rasa, intre 1-
4 mm (pe palme si plante(talpi), pielea poate avea grosimea de 4-5mm, iar pe
pleoape poate atinge doar 0.2mm)
La copii, femei si batrani pielea este mai subtire.
Functii :
A. - de protectie (mecanica, chimica, termica, fizica, antimicrobiana, etc) prin
procesele de keratinizare, melanogeneza si prin producerea fanerelor (par si
unghii)
B. - de aparare: asigura integritatea structurala a tegumentelor. Prezenta
stratului cornos realizeaza protectia fata de factorii mecanici si fizici (radiatiile
ultraviolete) si descuamarea continua a acestuia, produce indepartarea
mecanica a substantelor chimice, microbilor, fungilor, virusurilor, etc.
C. - secretorie si excretorie –secretia sebacee si sudoripara este realizata de
glandele sebacee si sudoripare.
Glandele sebacee
Sebumul formeaza un film lipidic la suprafata pielii si o protejeaza impotriva
agentilor infectiosi si regleaza pierderile de apa ale epidermului.
In mod normal secretia de sebum este de 1-2 g /zi. O secretie exagerata
conduce la seboree si acnee. Secretia sebacee variaza cu varsta, este mediata
1
hormonal si nervos.Ea este foarte slaba la copil, la pubertate devine maxima,
apoi este incetinita la batranete.
In cazul unei secretii insuficiente, parul devine uscat, mat, suprafata
epidermica este uscata si rugoasa (aspra), in timp ce hipersecretia sebacee
provoaca parului un aspect gras, iar pielii si tenului o infatisare lucioasa,
dezagreabila.
Glandele sudoripare
Sunt doua tipuri de glande sudoripare: ecrine si apocrine.
Cele ecrine (exocrine) sunt imprastiate pe tot invelisul cutanat. Rolul acestor
glande este de a produce si elimina transpiratia; normal se elimina prin sudoare
0.5-1.5 l apa; eliminarea se face prin evaporare continua prin porii sudoripari,
invizibila, imperceptibila-perspiratie, insensibila. Secretia sudorala ecrina are rol
de a elimina caldura produsa de metabolismul corporal, participand la procesul
de termoreglare.
Cele apocrine sunt situate in anumite zone ale corpului, in special in zona
axilara, regiunea ombilicala, pliuri inghinale, zona anogenitala. Secretia apocrina
este opalescenta, vascoasa, inodora la emisie; in contact cu aerul si flora
bacteriana de la nivelul pielii se degradeaza si se formeaza produsi volatili urat
mirositori.
Astfel secretia sebacee si sudoripara formeaza filmul hidrolipidic de la suprafata
pielii.
D. -de termoreglare
Mecanismul de termoreglare este nervos si se realizeaza pe doua cai:
prin excitarea receptorilor cutanati informatia ajunge la centrii termoreglatori sau
in mod direct prin actiunea temperaturii ridicate sau scazute a corpului. Actiunea
frigului produce un reflex vasoconstrictor prin care muschiul erector al firului de
par se contracta; se produce astfel o contractie a pielii, suprafata ei se
micsoreaza, iar prin presiune se elimina sebumul ce ajunge la suprafata pielii;
astfel se impiedica pierderea caldurii. In schimb, la actiunea caldurii, suprafata
pielii se intinde, cu dilatarea concomitenta a vaselor si un aflux arterial crescut.
2
Are loc si actiunea secretorie a glandelor sudoripare; sudoarea se varsa la
suprafata pielii, unde prin evaporare, produce o racire a organismului.
E. -senzoriala –preluarea informatiilor tactile, termice si dureroase de catre zona
receptoare cutanata.
F. -imunologica
Culoarea pielii este dederminata de:
1. cantitatea si tipul de melanina din epiderm si derm
2. vascularizatia dermului
3. cantitatea de caroten in exces
4. concentratia sangelui in oxihemoglobina si hemoglobina redusa
5. dispersia luminii prin grosimea epidermului
6. conditiile de viata si starea de sanatate
PIELEA –STRUCTURA HISTOLOGICA
Pielea este organul cutanat format din tesuturile epiteliale ale epidermului,
glandelor si fanerelor(unghii si par) si din straturile conjunctive ale dermului si
hipodermului (organ conjunctivo-epitelial).
Notiunea de tesut – tesuturile sunt grupari de celule care au forma si
structura asemanatoare si s-au diferentiat in vederea unei anumite functii. Un
tesut este alcatuit din celule si substanta intercelulara.
Notiunea de tesut epitelial – tesutul epitelial este caracterizat prin celule
care au in general forma poligonala, paralelipipedica sau prismatica cu foarte
putina substanta intercelulara numita cement. Forma si structura celulelor si
faptul ca substanta intercelulara este redusa, demonstreaza diferentierea si
adaptarea acestui tesut la functia de acoperire, invelis protector sau de secretie.
Notiunea de tesut conjunctiv –tesutul conjunctiv cuprinde grupurile de
tesuturi din organism, cu rol trofic si mecanic. El intra in constitutia tuturor
organelor, fiind elementul de unire a partilor componente. De aceea se mai
numeste si tesut de sustinere si legatura.
3
Este format din celule asezate la distanta unele de altele, substanta
fundamentala (intercelulara),in interiorul careia s-au diferentiat fibre de colagen,
fibre elastice (elastina) si fibre reticulare.
De la exterior catre interior pielea este formata din trei straturi:
1.epidermul
2.dermul
3.hipodermul
1.EPIDERMUL
Epidermul este constituit dintr-o succesiune de straturi de celule in diferite
stadii de viata.
Celulele noi, formate la baza epidermului, se deplaseaza in timp spre
suprafata, pierzandu-si hidratarea si aplatizandu-se. Aceste celule care
imbogatesc suprafata pielii, fiind moarte si aplatizate, sunt apoi exfoliate, facand
loc celulelor inlocuitoare.
Din profunzime spre suprafata se disting mai multe zone, in continuitate, dar de
morfologie diferita:
1. stratul bazal (germinativ)-alcatuit dintr-un singur rand de celule,cu forma
cilindrica. Intre aceste celule sunt intercalate melanocite,celule
Langerhans si celule Merkel. La acest nivel se observa o bogata activitate
germinativa.Prin proliferarea si alunecarea spre exterior a celulelor bazale
se formeaza celelalte randuri de celule epiteliale ale epidermului.
2. stratul Malpighi- este portiunea cea mai groasa a epidermului si este
format din 6-20 randuri de celule dispuse in mozaic.
3. stratul granulos- este format din 1-4 randuri de celule romboidale. In
unghie si corticala firului de par acest strat lipseste.
4. stratul lucidum (transparent) – este mai evident la palme si
plante(talpi).La granita dintre stratul granulos si straturile supraiacente se
produce modificarea morfologica esentiala, celulele pierzandu-si nucleul si
organitele citoplasmatice.
4
5. stratul cornos – este format din 4-10 randuri de celule turtite, lamelare,
care si-au pierdut nucleul si celelalte organite. Partea superficiala este
formata din elemente care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme.
In acest stadiu, celulele isi pastreaza rezistenta lor, insa forta de coeziune
slabeste progresiv.
Cand celulele stratului cornos sunt eliminate prea rapid, asistam la formarea
excesiva a cojilor sau a crustelor.
Aceasta stratificare evidentiaza procesul morfologic si biochimic de transformare
treptata ce-l sufera keratinocitele in migrarea lor din stratul bazal pana la
suprafata epidermului, unde ajung ca celule cornoase, complet keratinizate.
Reanoirea fiziologica a epidermului se realizeaza intr-o perioada de 26-28 zile
2.DERMUL
Dermul sau stratul intern, mai este numit si pielea adevarata.Dermul constituie
aproximativ 90% din masa pielii, furnizeaza suportul nutritional si structural
pentru epiderm.Dermul se compune din tesut dens si neregulat format din fibre
de elastina, fibre de colagen si celule conjunctive.
In derm se afla: terminatii nervoase libere pentru sensibilitatea tactila,
receptorii pentru frig, receptorii pentru cald si receptorii pentru algoreceptie si
prurit). De asemenea, se mai gasesc: foliculii pilosi, canalele excretoare ale
glandelor sudoripare si sebacee, reteaua vasculara dermica si fibroblaste.
Fibrele de colagen asigura tonusul si rezistenta pielii, iar fibrele de elastina
confera elasticitate. Substanta fundamentala sau matricea dermului contine 1/10
din apa corpului.
Dermul are rol de sustinere, nutritie pentru epiderm si rezerva de apa pentru
organism.
5
3.HIPODERMUL
Hipodermul este un tesut conjunctiv lax, format din numeroase fascicule
conjunctive.
Intre aceste fascicule se gasesc celulele conjunctive care acumuleaza
grasime(celulele adipoase), determinand la acest nivel un tesut adipos.
In acest segment se gasesc glomerulii glandelor sudoripare, bulbii firelor de
par, vase sangvine, limfatice si terminatii nervoase.
Scopul final al activitatii epidermice este producerea keratinei si a unei substante
grase, grasimea care imbiba stratul cornos.
Keratinizarea se produce cu scopul de a se forma in stratul cornos un invelis
compact si rezistent la actiunile mediului extern. Modificarile metabolice se
accentueaza pe masura ce celulele epiteliale se indeparteaza de celula materna
a stratului germinativ. In timp ce unele celule cornoase se desprind, epiderma isi
reface altele.In stratul cornos, procesul de keratinizare se finalizeaza prin
transformarea celulei intr-o celula moarta, turtita.Prin suprapunerea acestor
celule moarte se constituie lama compacta ce formeaza stratul cornos.
Putem spune ca din punct de vedere cosmetic stratul cornos este deosebit de
important,de caracteristicile lui depinzand aspectul pielii. Acest strat reprezinta
formatiunea asupra careia cosmetologul poate sa intervina pentru a da un aspect
placut pielii.
6
TIPOLOGII DE PIELETIPURI DE PIELE SENSIBILA
In functie de nivelul de tolerabilitate al pielii aceasta poate fi:
1. Sensibila – iritabila
Pielea iritabila prezinta o tendinta innascuta spre iritare si reactioneaza
mai rapid si mai intens la agresiunile externe. Prezinta urmatoarele simptome:
senzatie de caldura, mancarime, intindere si mici intepaturi. Se produce o
dilatare a vaselor superficiale si o reactie inflamatorie, determinata de factorii
externi.
Iritarea difera de alergie, deoarece este vorba de o reactie inflamatorie
non-imunologica, in care lipseste o sensibilizare anterioara si antigenul nu este
memorat de limfocite. Invers, iritarea poate favoriza alergiile de contact,
deoarece usureaza patrunderea alergenilor. Tipurile de piele sensibila prezinta
tulburari ale permeabilitatii cutanate, care favorizeaza patrunderea substantelor
iritante, reducand pragul de toleranta cutanata.
Sfaturi pentru acest tip de piele: Trebuie evitati factorii externi de
predispunere.
Sfatuiti-va clienta sa foloseasca agenti de curatare non-agresivi si aburi, dupa
care sa aplice crème calmante care reduc pragul de reactivitate. Foarte potrivita
in acest caz este Masca hidratanta calmanta de la Avene. De altfel, toate
produsele din aceasta gama sunt destinate tenului sensibil.
2. Intoleranta
Pielea intoleranta prezinta reactii de intoleranta la produse cosmetice,
tratamente medicale si chirurgie plastica, dar si la factori de tip mecanic (epilare
sau ras).
Simptome: intepaturi, usturimi,senzatii de arsura si tensiune cutanata, prurit.
Tipuri de intoleranta:
Intoleranta constitutionala: piele uscata, piele atopica, toate stadiile de rozacee,
dermatita seboreica.
7
Intoleranta ocazionala: afecteaza toate tipurile de piele prin cosmetice
nepotrivite, curatare agresiva, agresiuni climatice, efecte secundare ale
tratamentelor dermatologice.
Sfaturi:Trebuie evitate cauzele provocatoare. Curatare non agresiva urmata de
aburi, dupa care se aplica creme emoliente si hidratante pentru cresterea
tolerantei cutanate.
3. Hiper-reactiva sau alergica
Substantele responsabile de hiper-reactivitate sunt alergeni (de obicei de
contact, ca de exemplu produsele cosmetice sau medicamentele de uz topic)
care apar pe un teren predispus. Din punct de vedere clinic reactia apare dupa al
doilea contact cu substanta alergizanta, dupa un interval variabil. De obicei este
vorba de o eczema acuta: inrosiri, edem, intepaturi, prurit si arsuri in regiunea
cea mai intinsa a zonei de contact initial.
Alergia consta in reactia organismului la o substanta capabila sa actioneze ca
antigen, la care organismul devine mai sensibil cu ocazia celui de-al doilea
contact. Un antigen este o substanta capabila sa dezlantuie o reactie imunitara.
Alergia de contact este o hipersensibilitate intarziata care se manifesta in trei
faze:
Faza de sensibilizare, in timpul careia organismul recunoaste antigenul
Faza de dezvoltare, in timpul careia antigenul este prezentat celulelor
imunitare (limfocite), care se sensibilizeaza si se transforma in limfocite –
memorie, dobandind capacitatea de a reactiona in mod specific contra
antigenului in cazul unor contacte ulterioare.
Faza reala, efectiva, care se manifesta clinic in cazul unui contact ulterior
cu un antigen si limfocite-memorie, care determina o reactie inflamatorie.
Tratamentul: consta in primul rand in detectarea substantei responsabile
(consultatie alergologica). Aplicarea de ser fiziologic, urmata de aplicarea de
cortizon timp de 4-6 zile fac sa dispara pruritul si simptomele locale. Se folosesc
antihistaminici pe cale orala.
8
In perioada de identificare a alergenului se curata fata cu un produs non-agresiv
si se aplica o crema hidratanta cu cea mai simpla formula posibila, fara parfum,
conservanti,silicon si tensioactivi
PIELEA USCATA
Cauze:
Uscata constitutional- deficit al filmului hidrolipidic- ph= 5.5
Filmul hidrolipidic= sebum + ciment intercelular+ factori naturali de hidratare
(NMF)
-ciment intercelular= AGE+ceramide +colesterol
-NMF= uree+acid lactic + aminoacizi + ac. Pirolidincarbonic
Uscata secundar datorita unor agresiuni climatice, chimice (detergenti,
sapunuri) si medicamentoase.
Uscata ocazional –depinde de varsta, dupa 40 de ani 75% dintre oameni
au pielea uscata-Xeroze senile.
Sfaturi: Curatarea pielii se va face cu produse blande hipergrase, apoi se vor
aplica creme hidratante, emoliente, fara parfum, cu rol de a reface filmul
hidrolipidic.
PIELEA ATOPICA
Atopia consta intr-un caracter ereditar poligen, ale carui diverse
manifestari clinice ( dermatoza atopica, rinita alergica si astmul) afecteaza
1/3 din populatie.
Simptomele subiective ale dermatozei atopice sunt un prurit intens, mai ales in
cazul crizelor acute, senzatii de intindere si mancarime.
Simptomele obiective sunt: uscarea pielii (care se manifesta la nou-nascuti in a
doua luna si se poate prelungi toata viata) si crizele de eczema acuta (prurit
intens, inrosirea obrajilor, fruntii, barbiei, genunchilor, coatelor, vezicule care se
sparg si asuda, cruste si apoi coji). Adesea evolutia bolii este agravata de supra-
infectii bacteriene.
Tratamentul consta in aplicarea de crème pe baza de cortizon pe
perioade scurte de timp, sub supraveghere medicala. In afara perioadei de criza
9
acuta, se impune un tratament al uscaciunii pielii pe baza de hidratanti, emolienti
si substante hipergrase.( ex. Trixera –crema, de la Avene), precum si o baie
calduta pe zi cu emulsii ce se adauga in apa ( ex Trixera- emulsia emolienta
pentru apa de baie).
Tipuri de ten Definirea tipului de piele se face prin autoexaminare sau cu ajutorul unui
specialist, fie prin metode simple, fie prin folosirea unei aparaturi adecvate-
sebometre,ph -metre.
Examenul vizual- determina aspectul aparent al pielii, culoarea, prezenta
unor anomalii de natura pigmentara sau vasculara.
Examenul prin palpare evidentiaza granulatia pielii- neteda sau aspra, gradul
de hidratare, caracterul sau tonic sau flasc, consistenta si grosimea stratului
adipos.
Examenul cu lupa- se pot observa mai bine porii deschisi.
Tipurile de ten se clasifica dupa urmatoarele criterii:
A. - dupa continutul de lipide,in functie de care distingem-tenul normal
(eudermic), tenul gras(seboreic), tenul uscat si cel mixt;
B. - dupa continutul de apa avem tenul normal hidratat, hiperhidratat si
deshidratat;
C. - dupa unele modificari fiziologice, aflate la granita cu patologia: tenul
acneic (complicatia tenului gras),tenul ridat si atrofiat, tenul cuperozic.
A. Dupa continutul de lipide
1.Tenul normal
Pielea normala are aspectul neted, catifelat, cu porii greu vizibili, de
culoare roz, luciu discret si tonus muscular bun. Are ph-ul ideal:5.5. Nu necesita
ingrijiri speciale, ci doar profilactice impotriva procesului fiziologic de imbatranire.
Sfaturi:Sapunul de fata trebuie evitat, oricat de calitativ ar fi el, deoarece
este alcalin. Curatarea ideala a fetei consta in demachierea cu o emulsie
10
demachianta, urmata de o lotiune tonica. Profilaxia imbatranirii incepe prin
folosirea unor crème in jurul ochilor, iar profilaxia deshidratarii tenului este
obligatorie , cel putin in sezonul rece. Machiajul poate fi folosit fara restrictii, dar
folosirea prealabila a unei crème de protecie (de regula hidratanta) este
obligatorie,pentru ca pulberile din componenta fardurilor si a pudrelor sunt
puternic absorbante.
2.Tenul gras
Tenul seboreic sau gras are un aspect lucios, mai ales in zonele in care
glandele sebacee sunt mai bine reprezentate:frunte, aripi nazale, barbie (zona
T).
Distingem doua tipuri de ten gras:
- tenul gras uleios – are aspect lucios (fara leziuni), dar cu pori dilatati
- tenul gras asfixic– caracterizat prin exces de sebum, comedoane, asociate
sau nu cu acnee
Comedoanele sunt formate prin obturarea porilor cu sebum si inchiderea
acestui depozit gras printr-un strat cornos dezvoltat . Procesul de formare a
comedoanelor se datoreaza hipercheratinizarii stratului cornos si a secretiei
sebacee in exces si este favorizat de slaba vascularizatie si oxigenare a
celulelor.
Sfaturi: Masurile de ingrijire cosmetica trebuie sa urmareasca aducerea la
normal a ph-ului pielii (la valoarea sa acida), altfel inhibitia bacteriana nu este
posibila, folosirea de produse astringente si absorbante pentru grasimi,
corectarea dezechilibrului endocrin si o alimentatie saraca in lipide de origine
animala.
3.Tenul uscat
Tenul uscat este consecinta insuficientei secretiei sebacee. Carenta de
lipide si de apa diminueaza protectia naturala impotrva agresiunilor externe.
Ridica cele mai multe probleme. Este o piele aspra la pipait, rugoasa, lipsita de
elasticitate, da senzatia ca trage.
Aspectul tenului este subtire, fragil, iritabil, usor descuamabil si prezinta riduri.
11
Cauzele ce determina o astfel de piele sunt fie disparitia sau diminuarea filmului
hidrolipidic fie deshidratarea stratului cornos sau dereglarea procesului de
keratinizare.
La modul teoretic, trebuie facuta distinctia intre tenul alipic (sarac in
lipide) si tenul deshidratat (sarac in apa). Realitatea ne arata ca cele doua
entitati se suprapun, pentru ca, principala cauza a deshidratarii este tocmai
pierderea lipidelor cu rol protector.
Pielea alipica este determinata de lipsa sau insuficienta lipidelor
cutanate, diminuare sau lipsa determinata fie de existenta unui numar redus de
glande, fie datorita metabolismului lor prost (secreta cantitati mici de sebum si
sudoare). Astfel, cantitatile mici de lipide secretate au o contributie redusa la
constituirea filmului lipidic protector (nu pot impiedica evaporarea
transepidermica a apei).
Sfaturi: Principalele ingrijiri, la care se supune acest tip de ten, sunt
reprezentate de folosirea unor produse puternic emoliente si nutritive, care sa
aduca aportul de lipide necesar protectiei pielii. Lotiunile tonice trebuie sa fie
complet analcoolice. Mastile nutritive nu trebuie sa fie mai rare de o data pe
saptamana, ca frecventa de aplicare.
4.Tenul mixt:
Pielea mixta apare la persoane la care aspectul si calitatea pielii difera in
anumite zone ale fetei. Putem intalni mai multe situatii: piele normala si grasa,
ten gras si reactiv, sau gras si foarte uscat, uneori ten uscat iritabil si ten reactiv
aproape alergic.
B. Dupa continutul de apa :
1. Tenul hiperhidratat:
Acest gen de ten nu constituie o varianta de ten recunoscuta unanim, ci mai
degraba, un semn clinic intr-un proces patologic de retentie hidrica. De regula,
retentia si tendinta la edem sunt localizate in tesutul cel mai lax al fetei: zona
suborbitala. Edemele sunt mai evidente matinal, urmand in cursul zilei sa se
dreneze, o data cu activarea tonusului general si venos.
12
2. Tenul deshidratat:
Pielea deshidratata se caracterizeaza prin continut scazut in apa, datorita
incapacitatii celulelor cornoase de a retine apa fie datorita modificarilor
continutului lipidic, fie ca urmare a scaderii factorului natural de umectare al
pielii(NMF).
Desi stratul cornos este o membrana practic moarta, el are capacitatea naturala
de a-si mentine umiditatea si de a-si regla propria hidratare datorita unui complex
intracelular hidrosolubil-NMF. Compusii hidrosolubili ai complexului sunt protejati
de lipidele care ii inconjoara, astfel e impiedicata dizolvarea lor cand pielea vine
in contact cu apa din exterior. La mentinera apei in stratul cornos contribuie si
lipidele cutanate care datorita hidrofobiei lor constituie o bariera impotriva
pierderii hidrice – ceramidele sunt in cantitatea cea mai mare in stratul cornos.
Astfel deshidratarea se accentueaza o data cu imbatranirea( continutul de
apa al stratului cornos scade sub 7% - normal fiind 10-12%); apare si un proces
de descuamare.
Pielea deshidratata este brazdata de riduri, lipsita de supleta, aspra, cu
descuamatie vizibila. Pielea normala sau grasa se deshidrateaza datorita folosirii
alcoolului si a acetonei, ce produc o degresare exagerata prin dizolvarea si
indepartarea grasimilor cutanate favorizand pierderea apei din stratul cornos.
C. Dupa modificari fiziologice
1.Tenul acneic
Acneea este o maladie a folicului pilo-sebaceu, care survine pe un teren
predispus genetic.Ea apare la nivelul fetei (in 90% din cazuri), al cefei, toracelui,
regiunii superioare a spatelui si a umerilor, asadar in zonele in care exista foliculi
pilo-sebacei.
Foliculul pilo-sebaceu este compus dintr-un folicul pilos, una sau mai multe
glande sebacee si un muschi care provoaca zbarlirea parului. Pana la
preadolescenta, glanda sebacee este foarte putin sau deloc functionala.
Glandele sebacee secreta sebum. Sebumul este constituit din elemente diverse:
trigliceride, acizi grasi, fosfolipide, ceara, steroli, acid linoleic etc.
13
Compozitia calitativa si cantitativa a sebumului normal garanteaza vascozitatea
necesara evacuarii acestuia din interiorul glandelor sebacee.
Hiperseborea corespunde unei hipersecretii de sebum.
In cazurile de acnee, modificarile hormonale legate de intrarea in perioada
de adolescenta provoaca o stimulare excesiva a glandelor sebacee, ceea ce
antreneaza o supraproductie de sebum. Acest fenomen poate dura pana la
varsta adulta, iar la unele femei pana la 45 de ani.
Pielea devine grasa,lucioasa, isi pierde netezimea, iar porii se maresc. La acest
aspect se mai adauga hipercheratinizarea. In cazurile de acnee, celulele se
multiplica excesiv. Orificiul canalului pilo-sebaceu este obstructionat,impiedicand
evacuarea sebumului.
Retentia de sebum in interiorul folicului pilo-sebaceu da nastere la doua
tipuri de leziuni retentionale:comedonul inchis sau “punctul alb” si comedonul
deschis sau “punctul negru”. “Punctul alb” sau microchistul este o mica
proeminenta cutanata, de culoarea pielii, constituita din sebum, celule
cheratinizate si bacterii.Pe masura ce glandele sebacee produc sebum,
comedonul se umfla, existand riscul permanent ca el sa se deschida in derma.
Daca acest comedon inchis nu se rupe sau nu este eliminat in mod
spontan, el continua sa se dilate si sfarseste prin a se deschide la suprafata
pielii, dand nastere ”punctului negru”, numit si comedon deschis. De cele mai
multe ori “punctul negru” apare direct sub aceasta forma , fara a mai trece prin
faza punctului alb. Culoarea neagra rezulta din contactul sebumului oxidat cu
oxigenul si razele UV.
FORMELE ACNEEI
1. Formele comune
Acneea polimorfa juvenila
Este forma cea mai frecventa: apare in general intre 14 si 17 ani la fete si intre
16 si 19 ani la baieti, afectand 80% dintre adolescenti.
Este asociata cu prezenta leziunilor retentionale- de la microchisturi (puncte
albe) si comedoane deschise la leziuni inflamatorii, papule si pustule- pe un fond
14
seboreic. Aceste leziuni afecteaza fata (in 99% din cazuri) si mai rar partea
superioara a toracelui.
Acneea retentionala
Aceasta forma de acnee se intalneste in special la adolescentii tineri. Este
asociata cu o hiperseboree manifestata prin multiple comedoane deschise si
microchisturi si este prezenta in special la nivelul nasului, obrajilor si fruntii. Daca
aceste comedoane sunt foarte vizibile, microchisturile nu sunt intotdeauna usor
de evidentiat, necesitand un examen al pielii efectuat sub lumina razanta. Forma
benigna in majoritatea cazurilor, acneea retentionala se poate agrava prin
cresterea foarte mare a numarului de microchisturi sau comedoane.
2. Formele grave
Acneea nodulochistica
Este o forma severa de acnee care apare mai frecvent la barbati.
Se caracterizeaza prin prezenta numeroaselor leziuni inflamatorii profunde(noduli
si chisturi). In functie de intensitatea afectiunii, nodulii pot evolua provocand
abcese (acumulari de puroi care lasa cicatrice dupa ce dispar). Leziunile pot
atinge nu numai zonele afectate de acnee in mod obisnuit, ci si trunchiul pana la
nivelul taliei, uneori si partea superioara a bratelor.
Acneea conglobata
Aceasta forma de acnee ii afecteaza pe uni adolescenti si adulti intre 20
si30 de ani, instalandu-se la nivelul fetei, gatului si trunchiului. Se manifesta prin
prezenta leziunilor retentionale care evolueaza transformandu-se in papule si
pustule ce dau nastere unor abcese supurante. In urma acestor leziuni raman
cicatrice profunde din cauza carora chipul pare “ciupit de varsat”.
3. Alte forme de acnee:
Acneea excoriata
Este o forma aproape exclusiv feminina care rezulta din agresarea
leziunilor cutanate usoare. Se caracterizeaza prin raritatea leziunilor
retentionale(puncte negre si albe) si prezenta insemnata a leziunilor inflamatorii
(papule si pustule), asociate cu excoratii
(jupuieli ale pielii) acoperite cu coji.
15
Acneea sugarului si a copilului mic
Mai frecventa la baieti, aceasta forma de acnee poata sa apara la cateva
saptamani dupa nastere, fiind de fapt o acnee tranzitorie provocata de o reactie
exagerata a glandelor sebacee la anumiti hormoni maternali.Este localizata pe
pometi si uneori pe fruntea si barbia copilului afectat. Dispare spontan, in cateva
saptamani, dar poate persista uneori mai multe luni sau chiar 3-4 ani.
Acneea cosmetica
Este o forma de acnee care le afecteaza mai ales pe femeile cu varste
cuprinse intre 20 si 50 de ani, fiind provocata de aplicarea produselor
comedogene (responsabile de producerea comedoanelor). Se caracterizeaza
prin aparitia comedoanelor la nivelul barbiei si al obrajilor (fara frunte).Aceasta
forma de acnee se vindeca dupa incetarea utilizarii produselor comedogene.
Substantele responsabile de aparitia ei sunt uleiurile vegetale (uleiuri de in, de
migdale dulci, de masline…)si vaselina.
Acneea medicamentoasa
Este cauzata de utilizarea medicamentelor care provoaca aparitia si
persistenta acneei. Acestea sunt: androgenele, contraceptivele orale, corticoizi
sistemici si cei locali, antispasmodicele, antidepresivele, medicamentele anti-
tuberculoza, sarurile de litiu (administrate pe cale orala), vit. B12, produsele
care contin halogeni (iod, brom, clor, flor)
Acneea profesionala
Se manifesta mai ales in cazul mecanicilor, frezorilor etc. Rezulta din
contactul pielii cu un ulei mineral comedogen. Leziunile se mai numesc si “cosuri
de ulei”.
16
Tratamente
Tratamentele recomandate depind de forma acneei, de intensitatea ei si
de tipul de piele afectata. In primele zile de tratament se observa in mod frecvent
o agravare a leziunilor, ca rezultat al fenomenului iritativ generat de
substantele active utilizate.
Exista doua tipuri importante de tratamente medicamentoase: tratamente locale
si tratamente administrate pe cale orala.
Tratamentele locale utilizeaza trei elemente diferite: vitamina A acida
(tretinoina), peroxidul de benzoil si antibioticele (eritromicina si clindamicina).Desi
sunt foarte des recomandate de catre dermatologi, antibioticele locale nu mai
dau rezultate satisfacatoare.
Anumite surse de P. acnes responsabile de aparitia leziunilor inflamatorii sunt
rezistente la antibiotice si in special la eritromicina. Peste 50% din sursele de P.
acnes sunt in prezent rezistente la eritromicina
Tratamentele administrate pe cale orala sunt recomandate doar de
dermatolog.
Exista patru tratamente anti-acneice orale importante: izotretinoina,
antibioticele(ciclina), tratamentele hormonale (pilula contraceptiva) si gluconatul
de zinc.
Produsele cosmetice asociate cu tratamente medicale
Indiferent daca sunt locale sau generale, tratamentele medicamentoase
se asociaza cu utilizarea produselor cosmetice de igiena si ingrijire.
Produse de igiena usoare, non-agresive
Sapunurile prea dure nu sunt recomandate, ele provocand distrugerea filmului
lipidic de la suprafata pielii si putand declansa o secretie de sebum exagerata
care favorizeaza agravarea leziunilor.
Poduse de ingrijire, necomedogene, cu o mare putere de hidratare pentru
prevenirea si ameliorarea efectelor secundare produse de medicamentele anti-
acneice, in special a uscaciunii cutanate intense (Ex. CLEAN-AC de la AVENE).
17
Produse complementare lipsite de grasimi, necomedogene, care
actioneaza asupra tuturor problemelor acneice (hiperseboree, hipercheratinizare
si proliferarea bacteriana), pentru potentializarea tratamentelor madicamentoase.
Proliferarea bacteriilor
In stare normala, flora cutanata prezenta la suprafata pielii si in foliculul
pilo-sebaceu este constituita, printre altele, din Propionibacterium acnes (P.
acnes), bacterie saprofita (non patogena), lipofila si totodata anaeroba (care se
multiplica in mediile sarace in oxigen)
In cazurile de acnee, sunt indeplinite toate conditiile: exista si lipide
(sebumul din folicul) iar nivelul oxigenului este diminuat datorita dopului format.
Astfel, P.acnes joaca un rol important in dezvoltarea inflamatiilor si in
producerea unor substante cum ar fi:
- Enzyme (lipaze) care transforma anumite elemente continute de sebum in
acizi grasi liber iritanti, comedogeni si pro-inflamatori;
- alte tipuri de enzime (proteaze si hialuronidaze) care degradeaza peretele
folicului pilo-sebaceu ;
- mediatori care vor intretine reactia inflamatorie, provocand astfel o dilatare a
vaselor sangvine.Leziunile (cosurile) capata atunci un aspect caracteristic
prin culoarea rosiatica.
In momentul cand peretele foliculului cedeaza si se declanseaza reactia
inflamatorie, comedonul se transforma in”cos” rosu si dureros.
In functie de evolutia reactiei inflamatorii, pot sa apara diverse leziuni:
- papule : leziuni inflamatorii cu un diametru mai mic de 5mm, care au
aspectul unor mici ridicaturi rosiatice. Acestea se pot transforma in pustule.
- pustule : leziuni cutanate elementare superficiale sau profunde, constituite
dintr-o proeminenta epidermica localizata care contine puroi. Spontan sau in
urma presarii, aceste leziuni se pot rupe, lasand, in unele cazuri cicatrice.
- nodul : leziuni rosii- violacee profunde, de cel putin 5 milimetri, constituite
din puroi amestecat cu sebum.
18
- chisturi: leziuni inflamatorii care rezulta din alaturarea mai multor noduli.
Chisturile pot avea dimensiunii de cativa centimetrii. Dupa eliminarea
chisturilor raman cicatrice.
PARTICULARITATILE PIELII MASCULINE
Diferentele structurale anatomice dintre pielea masculina si feminina sunt
minime, invelisul cutanat avand la ambele sexe aceleasi functiuni fiziologice.
Factorii de diferentiere sunt : cantitatea, calitatea si distributia pilozitatii, secretia
de sebum si transpiratia.
Pielea este un organ care contine numerosi receptori hormonali. Ea este
hormono-sensibila si hormono-dependenta.
Hormonii androgeni (hormonii masculini) se gasesc in cantitati mai mari la
barbati decat la femei. Concentratia testosteronului liber (produs de testicule)
este mai mare la barbati, avand mai multe consecinte:
creste densitatea pielii; hormonii androgeni sunt anabolizanti (de exemplu,
determina cresterea masei musculare in timpul dopajului);creste numarul
straturilor din epiderma, vascularizatia, densitatea dermului si cantitatea
de colagen din acesta.
stimuleaza foliculul pilos; apare prin urmare barba si mustata;
actioneaza asupra glandelor sudoripare, modificand compozitia sudorii;
actioneaza asupra glandelor sebacee; creste numarul si dimensiunea
glandelor sebacee.
Prin urmare pielea barbatilor este mai groasa, mai bogata in colagen, mai
ferma si mai elastica decat cea a femeilor.Secretia de sebum este de doua ori
mai mare decat la femei; prin urmare pielea barbatilor este predominant mixta
sau grasa, iar acneea este mai frecventa.
Sfaturi pentru barbati: Deoarece barbieritul inlatura stratul natural lipidic de
protectie si straturile cele mai superficiale ale epidermei, utilizarea dupa ras a
unui gel astringent este contraindicata. Cele mai numeroase probleme sunt
cauzate de faptul ca barbatii utilizeaza produse care irita pielea. Deci, este
19
important sa-i propuneti un produs de curatare usor care-i va mentine stratul
lipidic de protectie a pielii, dar si un gel de barbierit neastringent.
Dupa barbierit recomandati-i Apa termala de la Avene care este antiiritanta si
hidratanta.
Pentru o hidratare a pielii adecvata propuneti-i Emulsia fluida echilibranta de la
Avene ce contine si un filtru solar care protejeaza impotriva radiatiilor solare
daunatoare.
Pielea masculina este mai grasa decat cea a femeilor, produsele galenice din
gama barbateasca trebuie deci sa tina cont de criterii importante: ele nu trebuie
sa fie nici prea grase nici prea astringente; sunt preferate produsele de curatare
usoare care impiedica aparitia efectului de stralucire a pielii. (Ex. Gelul spumant
pentru ten normal sau mixt de la Avene).
Tenul cuperozic
Aceasta categorie de ten se datoreaza unei dilatatii anormale a
capilarelor, la persoanele cu o fragilitate capilara mai mare, fie determinata
genetic, fie datorate unor procese patologice ce duc la carenta in sinteza
colagenului (avitaminoza C, hipercorticism), dar si fiziologic, prin inaintarea in
varsta (dupa 40 de ani), cand turnoverul colagenului devine negativ. Tenul
cuperozic este foarte sensibil si trece foarte usor la stadiul de rosacee.
Rosaceea este caracterizata prin roseata obrajilor, nasului, barbiei sau
fruntii, cu episoade care apar sau dispar in functie de dieta, stres, expunere la
temperaturi extreme. Netratata la timp, roseata se accentueaza si devine
permanenta, apar capilare vizibile si eruptii care imita acneea. Simptomele difera
de la individ la individ si in functie de gravitatea lor le putem imparti astfel:
Faza 1- senzatii de caldura combinate cu inrosiri trecatoare, care apar si
dispar, mai ales dupa ce s-au
consumat alimente calde sau alcool sau in urma unor schimbari bruste de
temperatura.
Faza 2- roseata devine permanenta, apar capilare vizibile, teleangectaziile.
20
Faza 3- aparitia de eruptii asemanatoare acneei, dar fara comedoane,
senzatie de iritatie, piele uscata si aspra.
Faza 4 – umflaturi ale pleoapelor si nasului, mai frecventa la barbati
caracterizata de fibroze si cresterea in volum a glandelor sebacee
(rhinophuma)
Puseele nu sunt cauzate de un aflux instantaneu de sange arterial al fetei,
ci de o intarziere in golirea vinisoarelor, care in timp afecteaza microcirculatia si
progresiv produce o alterare a vaselor, ducand la aparitia cuperozei.
Punctul de plecare este o modificare functionala a venei faciale, care are un
rol precis in controlul temperaturii cerebrale. In mod normal, in vena faciala,
sangele curge incet de la creier spre fata. In cazul cresterii temperaturii
corporale, se manifesta o inversare a fluxului venos, care merge de la fata spre
creier, ducand la creier sangele care s-a racit in contact cu aerul inconjurator.
Acest mecanism protejeaza impotriva supraincalzirii cerebrale. La persoanele
care sufera de acnee rozacee, in cazul cresterii temperaturii corporale nu se
produce inversiunea fluxului venos si intarzierea in golirea vinisoarelor determina
pusee vasomotorii, care apar in toate situatiile si care fac sa creasca temperatura
(mancaruri calde, emotii, efort fizic). Astfel de mecanisme vasculare nu justifica
aparitia leziunilor specifice stadiului trei. Se crede ca edemul cronic (lichid in
derma), derivat din alterarea vaselor mici devenite mai permeabile, produce o
reactie inflamatorie, care in anumite cazuri poate duce la aparitia de papule sau
pustule.
Concluzie: roseata + capilare vizibile+ eruptii= semne foarte probabile
de rosacee.
Tratament
Rolul tratamentului cosmetic in acest caz este de a hidrata si mai ales de a
calma pielea.
21
Se vor folosi produse neiritante, fara alcool, ulei mineral sau parfumuri
artificiale.Sunt total contraindicate datorita potentialului iritant produsele care
contin AHA, peeling-urile
sau gomajul mecanic.Nu se fac extractii in zonele afectate, nu se expune tenul la
aburi.
Este importanta informarea clientei asupra factorilor care agraveaza
aceasta afectiune: alimentele piperate, bauturile alcoolice, expunerea la soare
sau frig, sauna, produsele cosmetice care contin iritanti etc. Recomandati-i
crema de tratament de la Avene- Diroseal care contine retinaldehida (sustine
metabolismul celular) H.M.C.(hesperidin metil chalcona) si dextran sulfat cu
proprietati decongestionante. Culoare verde mascheaza partial petele rosii ale
pielii.
De asemenea, clienta poate fi indrumata catre un medic dermatolog pentru ai
prescrie antibiotice, cu rol in tratarea eruptiilor.Pentru inlaturarea capilarelor
vizibile se foloseste laserul.
22
DIAGNOSTICAREA TIPULUI DE TEN
Pentru a recomanda cu succes un produs cosmetic potrivit pentru fiecare
problema a tenului, trebuie sa recunoasteti si sa stabiliti necesitatile pielii. In
continuare va propunem un set de intrebari pe care puteti sa le adresati clientei :
Cum preferati sa va curatati tenul ? Cu produse pe baza de apa sau pe baza de
lapte demachiant ?
Folositi sapunul pentru a va curata tenul/ ? (sapunul trebuie evitat deoarece
contine substante alcaline si distruge ph-ul pielii)
Daca va curatati tenul dimineata, la ce ora observati ca incepe sa luceasca ?
Inainte de pranz, dupa pranz, nu se ingrasa. Aceasta intrebare va ajuta sa va
dati seama de tipul de ten pe care il are clienta.
Simtiti vreodata ca va strange fata ? (lansand o astfel de intrebare veti reusi sa
va dati seama de nivelul de lipide la pielii)
Apelati la tratamente cosmetice din cabinetele de specialitate ? De cate ori pe
luna ? Faceti o exfoliere saptamanala a tenului ? Folositi produse abrazive ? Ce
produse ati folositi pana acum ?
23
PRODUSE DE INGRIJIRE A TENULUI
Cei trei pasi de ingrijire a tenului sunt :
- Curatare
- Tonifiere
- Hidratare
Iata care sunt produsele pe care trebuie sa le recomandam pentru a respecta cei
trei pasi de ingrijire a tenului
A. CURATARE
Agentii de curatare (Cleansers) – elimina murdaria, celulele moarte,
grasimea sau machiajul. Demachierea se executa in fiecare seara si in fiecare
dimineata, iar in timpul zilei, de fiecare data cand se schimba machiajul. Seara -
pentru a inlatura de pe fata produsele de machiaj, impuritatile depuse in timpul
zilei si produsele de secretie care raman pe piele si se descompun; dimineata –
pentru a inlatura sebumul si produsele de secretie.
Produsul demachiant se va alege in functie de natura tenului si in functie de
preferinta pentru demachiere in prezenta apei.
Persoanele care nu agreeaza utilizarea apei pentru demachiere au la dispozitie:
- crema demachianta
- lapte demachiant
- lotiune demachianta
Aceste produse sunt recomandate in special tenurilor normale, deshidratate si
uscate, dar pot fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor
expuse agresiunilor climatice.
Unele brand -uri recomanda folosirea aceluiasi demachiant si pentru curatirea
zonei din jurul ochilor, altele au creat produse speciale destinate demachierii
ochilor.
Persoanele care prefera demachierea in prezenta apei pot alege:
- gel spumant
- crema spumanta
24
Aceste produse sunt recomandate in special tenurilor mixte/grase, dar pot
fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse la
temperature ridicate.
Agentii de curatare spumanti pot fi pe baza de sapun, sau fara sapun,
depinzand de tipul de detergent folosit. Sapunul este o mixtura de grasimi
animale sau vegetale, saruri alkaline (sodium cocoate sau sodium taloate). Din
pacate agentii de curatare spumanti bazati pe sapunuri au tendinta de a lasa in
urma reziduuri care “durifica” apa. Exemplele includ varietatile vechi de sapunuri
de toaleta. Agentii de curatare spumanti fara sapun, cunoscuti comercial ca
“sapunuri fara sapun” folosesc detergenti sintetici care sunt derivati de petrol. Ei
sunt mai putin alcalini si multi dintre ei sunt etichetati ca “PH echilibranti”.
Grasimile sunt adaugate la agentii spumanti, pentru a determina mai putin
uscarea pielii (sapunuri supergrase); faina de ovaz poate fi adaugata pentru
proprietatile ei calmante; la sapunuri antiacneice se adauga agenti de exfoliere
ca: benzoil peroxide, acidul salicilic si sulfura , iar la sapunurile deodorante
agenti antibacterieni ca triclosan.
B. TONIFIERE
A doua etapa a procesului de demachiere consta in aplicarea de lotiuni
tonice. Lotiunile tonice completeaza operatiunea de demachiere, indepartand
orice urma de machiaj sau impuritati de pe fata, activeaza circulatia sangelui si
exercita o actiune tonica asupra muschilor fetei.
In cazul tenurilor sensibile si uscate se vor folosi lotiuni tonice fara
alcool (hidratante), care confera o senzatie de catifelare si confort, iar
persoanele cu ten mixt sau gras vor opta pentru lotiuni tonice slab alcoolizate
(astringente si matifiante), cu actiune antibacteriana si antimicrobiana; acestea
confera o senzatie de improspatare si redau luminozitatea acestor tipuri de ten.
Acidul glicolic si acidul salicilic sunt adaugati ca agenti exfolianti.
Demachiantele integrale (2 in 1) asigura atat indepartarea produselor de machiaj
si a impuritatilor de pe fata cat si tonifierea si improspatarea fetei.
25
Exista produse demachiante special destinate curatirii zonei perioculare si
a buzelor. Pot fi emulsii sau formule bifazice. Acestea actioneaza pentru
indepartarea rapida a produselor de machiaj, inclusive a celor rezistente la apa
(tip water-proof).
C. HRANIRE / HIDRATARE
a. Produse hidratante:
Folosirea produselor hidratante are drept scop realizarea sau mentinerea unei
hidratari cutanate echilibrate, astfel incat pielea sa-si pastreze elasticitatea si
luminozitatea naturala cat mai mult timp.
Unele companii cosmetice au lansat pe piata produse diferite pentru zi (cu filtre
solare) si pentru noapte, iar altele recomanda folosirea aceluiasi produs atat
dimineata cat si seara. Ex: Messager de la Galenic
In general aceste produse se propun in doua variante de textura:
- crema- recomandata tenurilor normale/uscate
- fluid (emulsie sau gel)-recomandat tenurilor normale, mixte sau grase.
Multe dintre asa numitele crème anti-rid, de intinerire, sau de reinnoire celulara
sunt de fapt doar bune hidratante. Ele reduc flaciditatea prin strangerea
(compactarea) celulelor stratului cornos si prin umflarea celulelor sale fac ca
tenul sa para mai neted. Suprafata mai neteda permite ca mai multa lumina sa
fie reflectata si pielea sa arate mai stralucitoare si mai putin mata.Uneori,
hidratantele contin ingrediente “speciale” cum ar fi colagenul si elastina, care ar
trebui sa repare distugerile, dar in realitate acestea sunt prea mari pentru a
penetra derma. Colagenul si elastina au oricum bune abilitati de a lega apa si de
aceea sunt foarte buni hidratanti. Ce fac hidratantele este sa umfle celulele
stratului cornos si in acest fel pielea sa apara neteda aproape imediat. Atentie la
cremele anti-rid care afirma ca pot reduce ridurile peste noapte! Adevarul este ca
necesarul de colagenul nu poate fi adus peste noapte. Aceste creme nu fac
altceva decat sa ascunda liniile. Cu alte cuvinte sunt doar bune hidratante.
Atunci cand facem baie statul cornos se hidrateaza dar nu se pastreaza pentru
mult timp pentru ca atmosfera il usuca repede. Pentru a hidrata pielea trebuie sa
26
aducem apa in stratul cornos si sa o pastram aici. Este exact ce fac hidratantele.
In termeni medicali acestea reduc “pierderea de apa trans-epidermala”.Sunt
doua grupe de ingredienti in hidratante care fac asta.
Primele sunt lubrifiantii (uleiuri minerale sau vegetale si lanolina) care reduc
pierderea apei prin evaporare, acoperind pielea cu un strat de protectie
nepenetrabil de apa.
Al doilea grup de ingredienti sunt umectantii care atrag si pastreaza apa in
stratul cornos.Exemple de umectanti includ acidul lactic, ureea (ureea gasita in
crème este produsa sintetic din combinarea unei molecule de carbon dioxid cu
doua molecule de amoniac nu din urina), acid hialuronic (capabil sa retina de
1000 de ori greutatea lui in apa), propilene glicol, glicerina, sorbitol, gelatina,
lecitina, etc. Umectantii sunt ceea ce se numesc “hidratante fara ulei” ( oil-free
moisturizers”).
b. Produse matifiante
Aceste produse sunt destinate ingrijirii corespunzatoare a tenurilor
mixte/grase, continind ingredienti care actioneaza pentru normalizarea productiei
excesive de sebum; majoritatea au in compozitie si ingredienti cu actiune
antibacteriana:
- un produs hidratant – matifiant, cu o textura non-grasa, fluida,
pentru o hidratare imediata si de durata, adecvata tipurilor de ten
mixte/grase.
- Un produs de matifiere instantane a tonei T, cu o textura de
asemenea fluida si cu un continut ridicat de pudra, pentru a corecta
aspectul lucios – dezagreabil al zonei T
- Un produs corector impotriva cosurilor si imperfectiunilor, cu textura
fluida sau cremoasa (uneori usor colorata pentru a camufla perfect)
Acest produs previne formarea punctelor negre, curata si calmeaza
iritatiile.
c. Produse nutritive
In aceasta categorie intalnim produse care au in compozitie acizi grasi
esentiali necesari functionarii celulelor cutanate si lipide specifice stratului
27
cornos, deficitar in cazul tenului uscat. Aceste produse au o textura cremoasa si
sunt propuse atat in varianta de zi cat si in varianta de noapte.
PRODUSE DE INGRIJIRE SPECIALA
1. Produse specifice regiunii perioculare
Regiunea perioculara prezinta o epiderma mult mai fina (lipseste
hipodermul) si mai fragila decat restul fetei si de aceea necesita o atentie
speciala. Trebuie stimulata microcirculatia si regenerarea celulara a epidermei
din jurul ochilor. Exista diverse produse cu efect decongestionant, de prevenire
sau corectare a cearcanelor, pungilor, ridurilor sau formatiunii cunoscuta sub
numele de “laba gastii” in functie de necesitati si prioritati.
Aceste produse sunt hipoalergenice, testate dermatologic si oftalmologic.
2. Produse anti-age: cu actiune anti-rid si de redare a fermitatii (cu efect
lifting)
Procesul de imbatranire incepe in jurul varstei de 25 de ani cand
procesele naturale regenerative incep sa incetineasca si devine evident dupa 45
de ani. Datorita schimbarilor hormonale se produce subtierea pielii, aceasta
devenind fragila si vulnerabila.
Spiralele de colagen si elastina sufera rupturi si distrugeri la legaturile dintre ele,
ca urmare pielea pierde mult din fermitate si elasticitate. Sub actiunea
concomitenta a fortei gravitationale care trage pielea, se constituie ulterior
ridurile, pungile de sub ochi sau de sub barbie.
Hidratarea scade, si ca urmare a acestei scaderi, pielea devine uscata si se
descuameaza. Numarul de vase de sange din piele scade si de aceea pielea isi
pierde stralucirea si culoarea tinereasca. In plus, acest proces de imbatranire
este exacerbat de factori ca frigul sau caldura extrema, expunerea excesiva la
soare (UVA, UVB),stresul extern fiziologic sau nutritia improprie.
In functie de diversele stadii ale procesului de imbatranire cutanata avem la
dispozitie:
- produse care previn procesul de imbatranire cutanata
28
Terapiile de prevenire a imbatranirii sunt metode de incetinire a procesului de
imbatranire prin terapii antioxidante, dieta bogata in vitamine si putine calorii,
exercitii fizice.
- produse care au efect de intinerire sau pot corija efectele trecerii
anilor.
Terapiile de intinerire sunt metode noi, mult mai agresive care fac sa intoarca
ceasul biologic al unui organ la starea biologica si fizica apropiata de cea
existenta la varsta tineretii.
3. Produse exfoliante. Masti
a. Exfoliantele
Sunt produse destinate curatirii in profunzime a pielii. Prin gomaj se
indeparteaza celulele moarte si orice urma de impuritati de la suprafata pielii,
lasand-o sa respire in voie.
Tenul isi recapata frumusetea si stralucirea. Totodata, dupa aplicarea unui
exfoliant, tenul este pregatit pentru aplicarea altor produse cosmetice, carora le
favorizeaza si intensifica actiunea (tenul exfoliat va avea o mai mare putere de
absorbtie a componentelor nutritive continute in crème).
Produsele exfoliante se vor folosi de 1 – 3 ori / saptamana, in functie de tipul de
ten.
In cazul tenurilor grase, asfixice, cu puncte negre, se recomanda
utilizarea unui exfoliant de 3 ori / saptamana. Astfel, tenul nu va mai avea
coloratia cenusie datorata celulelor moarte neeliminate de la suprafata pielii.
Produsele exfoliante se aplica pe fata perfect curata si umeda, prin masaj
circular, evitand zona perioculara. Se indeparteaza prin clatirea abundenta cu
apa calduta. Pentru obtinerea unui efect deosebit se recomanda, dupa exfoliere,
aplicarea unei masti (masti hidratante, energizante, nutritive).
Un gomaj puternic capata denumirea de peeling. Peelingul foloseste
mijloace chimice pentru indepartarea stratului superficial al pielii, provocand
formarea unui nou tesut cutanat. Totodata, prin peeling se excita in acelasi timp
celulele profunde ale dermei care formeaza un colagen nou. Epiderma este
astfel intinsa, ridurile se atenueaza, iar cele mai putin profunde dispar pentru o
29
anumita perioada. Se recomanda ca peelingul sa fie executat sub supreaveghere
medicala .
De retinut: gomajul se executa mecanic cu produse ce contin particule abrazive,
iar peelingul se executa chimic sub supraveghere medicala.
b. Mastile
Cosmetica moderna cunoaste in prezent multe si variate tipuri de masti.
Folosite corect si adecvat tipului de ten, mastile aduc pielii numeroase avantaje.
Dupa aplicarea lor, pielea apare neteda, curata, supla si intinerita. Mastile
stimuleaza circulatia sangvina, regenereaza tesuturile, inchid porii si atenueaza
ridurile.
Mastile sunt produse cosmetice care aplicate pe piele si mentinute un timp
suficient au o actiune emolienta, hidratanta, calmanta, decongestionanta, sicativa
sau tonifianta, in functie de formula.
1. Mastile de curatire - in general toate mastile au rol de curatire, avind in
compozitie substante care absorb murdaria, excesul de sebum si celule ale
stratului cornos aflate in diverse stadii de descuamare.
Sfaturi: Inainte de a aplica masca sfatuiti-va clienta sa-si demachieze foarte bine
tenul. In caz contrar, masca va astupa impuritatile, iar efectul va fi invers celui
scontat.
Mastile de curatare sunt aproape ca o a doua piele, un film ce se aplica pe
intreaga suprafata a fetei, exceptand regiunea ochilor.Masca se indeparteaza
dupa ce s-a uscat timp de aprox. 20 de minute, dintr-o singura miscare executata
de jos in sus. O astfel de masca se aplica o data pe saptamana.
2. Mastile nutritive – Sunt indicate pentru regenerarea epidermei si atenuarea
sau intarzierea aparitiei ridurilor.
3. Mastile calmante – Sunt destinate tenurilor care se irita usor.
30
Sfaturi:Produsul trebuie sa fie bogat in agenti anti-inflamatori. Este o masca
relaxanta, dupa aplicarea careia pielea devine din nou supla si stralucitoare. Se
aplica o data pe saptamana, pe fata curata, apoi se lasa sa se absoarba 10-15
minute. In functie de brand necesita sau nu clatire cu apa calduta. Adeseori
excesul se sterge cu un servetel, prin tamponari usoare.
4. Masti pentru inchiderea porilor (masti purifiante sau astringente) – sunt
destinate tenurilor mixte/grase, cu pori deschisi. Au ca rezultat improspatarea si
curatirea perfecta a tenului, controleaza secretia glandelor sebacee, absorb
sebumul, micsoreaza diametrul porilor si elimina crustele.
Sfaturi: Spuneti-i clientei dumneavoastra sa aplice masca o data sau de doua ori
pe saptamana, timp de 10 minute, pe pielea foarte bine curatata.Sugerati-i sa
utilizeze apoi o crema hidratanta energizanta.
5. Masti hidratante – sunt recomandate tenurilor deshidratate, avind rol de a
completa necesarul de apa al pielii.
Dupa aplicarea mastii, pielea va fi mult mai neteda si mai catifelata. Senzatia de
“piele trasa” va disparea, facand astfel posibila actiunea produsului si in zona
apropiata din jurul ochilor, ceea ce este benefic pentru micile riduri ce se
formeaza aici. Sfatuiti-va clienta sa utilizeze o astfel de masca cu
regularitate.Masca nu se clateste. Surplusul se inlatura cu un servetel.Timpul de
actiune este intre 2 si 10 minute (depinde de brand).
6. Masti revitalizante, cu actiune tonica – sunt indicate tuturor tipurilor de ten
devitalizate, ridate inainte de vreme sau dupa perioade de stres, oboseala sau
convalescenta. Au efect de improspatare si netezire rapida a tenului, stimuleaza
metabolismul pielii, ameliorand calitatea schimburilor intercelulare.
c.Tratamente intensive
31
Pentru persoanele care doresc rezultate spectaculoase intr-un timp foarte
scurt sau in cazurile in care se resimt acut efectele unei ingrijiri
necorespunzatoare a tenului sau persoane al caror comportament cutanat este
afectat de diversi factori interni sau externi, exista produse de ingrijire intensiva
care se folosesc periodic sau in cure.
Aceste produse pot fi de :
- corectare;
- hidratare;
- domolire a reactivitatii tenurilor sensibile;
- luminozitate, etc.
Protectia si ingrijirea buzelor
Spre deosebire de ten, pielea buzelor, are o textura progresiva in grosime,
de la interior spre exterior. In plus, pielea buzelor nu poseda nici glande sebacee,
nici glande sudoripare sau foliculi ca celelalte parti ale epidermei.
In general, uscarea buzelor este cauzata de o stare de deshidratare ce se
agraveaza si mai mult in prezenta frigului, vantului si a umiditatii slabe.
Sfaturi: Seara, dupa demachiere, sfatuiti-va clienta sa aplice pe buzele
crapate un strop de produs exfoliant care va ajuta la eliminarea pielitelor, apoi o
crema grasa. In anotimpul rece buzele se vor proteja zilnic cu un balsam pentru
buze. Acesta se va aplica sub produsul de machiaj pentru a preveni efectele
temperaturii scazute din timpul iernii
Balsamul de buze contribuie la restaurarea barierei de hidratare numai daca
aplicarea lui se face in mod consecvent.
32
PRODUSE PENTRU INGRJIREA CORPULUI
- gel pentru dus
- produse spumante pentru baie, saruri si uleiuri de baie
- produse exfoliante pentru corp, care asigura indepartarea stratului de celule
moarte, precum si a celor mai mici impuritati de pe suprafata corpului
- lapte hidratant pentru corp sau crème pentru ingrijirea corpului
- lotiuni tonice pentru corp, care pot fi :
1. energizante
2. revitalizante
3. relaxante
- produse anticelulitice care controleaza conturul corpului si amelioreaza
predispozitia infiltrativa pe care o au persoanele care sufera de celulita; aceste
produse elimina lipidele din depozitele celulitice prevenind reaparitia celulitelor
localizate.
- deodorante, care pot fi: crema, cu bila, stick, spray; cu sau fara alcool.
- produse pentru ingrijirea picioarelor: pudre, creme emoliente si exfoliante,
spray, geluri; aceste produse pot fi antifungice, antimicotice sau antiperspirante.
Recomandari in ingrijirea corpului
A. Gomajul corpului
Se efectueaza manual, prin actiune mecanica, cu sau fara produse de exfoliere
Exista mai multe tipuri de particule exfoliante: sfere de polietilen (plastic),
samburi de fructe, flori de sare, etc.
Gomajul fara particule exfoliante: - este vorba de cremele care sunt lasate sa
se usuce cateva minute dupa aplicare si care sunt inlaturate prin frecare(pe baza
de argila)
Actiunea granulelor e mai puternica, mai adecvata si mai eficace pentru
clientele cu pielea mai aspra si a celor care vor sa simta ca produsul “lucreaza”.
33
Crema de gomaj este mai indicata pentru persoanele cu pielea sensibila,
pentru ca exfolierea este in acest caz mai delicata, si pentru clientele care se
expun frecvent actiunii gomajului.
Atentie! Gomajul este contraindicat persoanelor cu probleme cutanate (iritatii,
cosuri,eczeme, arsuri,etc.), sau cu pielea deosebit de sensibila. Atentie la pori si
la negii in relief.
Efectele gomajului asupra corpului
- exfolierea celulelor moarte imbunatateste oxigenarea tesuturilor;
- actiunea mecanica a gomajului stimuleaza circulatia. Se obtine un efect
cutanat superficial care se repercuteaza si in profunzime ;
- pielea devine mai deschisa si mai luminoasa in urma eliminarii impuritatilor
din spatiul intercelular ;
- asperitatea cutanata se reduce, iar suprafata pielii devine astfel mai neteda;
- creste eficacitatea produselor pentru corp.
Recomandari asociate
Gomajul poate fi combinat cu un tratament de hidratare a pielii.
Imbunatateste si calitatea autobronzarii (recomandati-l impreuna cu
autobronzantul)
Cand o clienta incepe un tratament anticelulitic trebuie sa-i recomandati un
produs de gomaj pentru a face pielea mai receptiva la produse si pentru a facilita
penetrarea principiilor active.
B. Tratamentul anticelulitic
Celulita - etiologie
Celulita reprezinta o dereglare a metabolismului lipidic asociata cu o imbatranire
accelerata a tesutului adiacent.
Semnul clinic cel mai eficient, practic elementul de diagnostic, este aparitia
aspectului de coaja de portocala al pielii, vizibil mai ales la strangerea
tegumentului intre degete. Pielea isi pierde elasticitatea si devine noduroasa.
34
Tesutul adipos se comporta ca un depozit energetic. Acumularile se produc in
urma meselor, iar arderile se efectueaza prin intermediul hidrolizei lipidelor in
acizi grasi liberi si alcool sau glicerol in cazul trigliceridelor. Procesul are loc in
cursul digestiei intestinale, sub influenta bilei si a sucului pancreatic.
Celulita cunoaste urmatoarele procese patologice majore, care intretin
defectul:
1. Aparitia retentiei hidrosaline la nivelul dermo-hipodermic (organismul
feminin, cu cateva zile inainte de ciclul menstrual, sau uneori chiar si in
timpul ovulatiei, secreta estrogen, un hormon care determina retentia
hidrica)
2. Modificarea aspectului celulelor adipoase datorita blocarii schimburilor
intercelulare si a strangularii acestora.
3. Pierderea arhitecturii dermului cu dezorganizarea retelelor de fibre din
derm. Fibrele elastice si de colagen se rigidizeaza, ca urmare a fixarii
moleculelor de glucoza pe acestea.
Toate aceste mecanisme converg spre formarea nodulilor de tesut adipos.In
general, celulita afecteaza femeile de orice varsta, facandu-si aparitia imediat
dupa instaurarea ciclului menstrual sau la sfarsitul acestuia, cand femeia intra in
menopauza.
In cazul altor femei, insa, celulita apare concomitent cu administrarea pilulei
anticonceptionale. Tocmai din cauza prezentei estrogenilor in organismul
feminin, celulita este o problema care afecteaza, in general, numai femeile.
Avand in vedere faptul ca procentul de grasime in corpul femeilor este de 24%
fata de 11% in cel al barbatilor, se poate intelege usor de ce, femeia este cea
mai afectata.
Zonele tinta
Celulita predomina in urmatoarele zone ale corpului:
- zona superioara, interioara si exterioara a coapselor;
- zona interioara a genunchilor;
- burta;
35
- solduri;
- fese;
- zona inferioara a spatelui;
- zona interioara si exterioara a bratelor;
- glezne;
- zona superioara a spatelui;
- zona de sub omoplati.
In prezent, expertii au cazut de acord asupra faptului ca nu se cunoaste cauza
pentru care celulita se localizeaza numai in aceste zone.
Identificarea celulitei
Exista doua tipuri de celulita: moale (flasca) si tare (compacta)
Celulita tare (compacta) ingroasa tesuturile care devin rigide si par sa adere
complet la muschi. Este greu de inlaturat acest tip de celulita din structura de
dedesupt, iar pe de alta parte tesutul este foarte sensibil la atingere si la
presiune, deoarece se comprima unele terminatii nervoase. In cadrul acestui tip
de celulita, pielea este uscata,uneori aspra deoarece este lipsita de hrana
suficienta.In aceste cazuri vergeturile sunt foarte evidente. Aceasta forma se
intalneste de obicei la femeile tinere, cu o forma fizica buna, dar si la cele mai
varstnice. Afecteaza acele femei care nu au avut fluctuatii de greutate.
Celulita moale, din contra, nu adera la tesuturi, ci pare sa “fluctueze” intre
muschi si piele. Este un tip de celulita foarte evidenta si inestetica. Umfla zone
intinse ale corpului, care devin astfel moi, tremuratoare…Apare la femeile care
au devenit inactive dupa perioade de intensa activitate fizica, la cele care au tinut
un regim drastic sau cele care au pierdut brusc in greutate si apoi au pus la loc
kilogramele pierdute.
Tratamentul celulitei urmareste urmatoarele obiective:
1. Stimularea drenajului limfatic si venos (prin masaj)
2. Sistarea procesului de retentie hidrica in organism(evitarea bauturilor
carbogazoase)
3. Reducerea depozitelor lipidice ( prin miscare si dieta)
36
4. Refacerea epiteliului degradat in mod secundar, a elasticitatii pielii
(utilizand creme specifice )
5. Realizarea efectului antiglicare (adresat fibrelor de colagen)
De regula , preparatele anticelulitice indeplinesc mai multe dintre
obiectivele amintite, iar modul lor obisnuit de aplicare: masajul, potenteaza si
mai mult drenajul limfatic.
Ingrijirea picioarelor
Cele mai multe probleme de sanatate a picioarelor sunt determinate de
incaltamintea folosita. Cizmele, pantofii si chiar sandalele pot fi prea stramte,
incomode, cu o croiala inadecvata, fabricate din materiale sintetice care nu
permit o buna aerisire a piciorului. O alta cauza este fara indoiala igiena
necorespunzatoare. Picioarele au nevoie de o igiena si de o ingrijire pe masura.
Afectiuni specifice
Bataturile
Sunt cele mai frecvent intalnite afectiuni, fiind legate cel mai adesea de
calitatea incaltamintei. Avand aspectul unor zone tegumentare ingrosate, de
forma rotunda, localizate de obicei pe degete sau la calcaie, bataturile pot fi
indepartate de catre medic sau tratate cu ajutorul plasturilor impregnati cu acid
salicilic, care trebuie folositi pana la eliminarea completa a bataturii. Pentru
ingrijirea bataturilor, este indicata si folosirea unor instrumente profesionale,
precum razuitorul pentru bataturi si piele aspra si piatra ponce. Este important ca
in acelasi timp sa se foloseasca incaltaminte comoda si sa se protejeze de
fiecare data zona in care e plasata batatura, cu ajutorul unui plasture, pentru a
evita frecarea pielii de pantofi si reaparitia bataturii.
Monturile
Sunt excrescente osoase care se formeaza pe partea laterala a articulatiei
degetului mare de la picior. Articulatia este rigida, umflata si adesea foarte
dureroasa. In cazurile avansate, se poate observa si o deviere a degetului mare
spre interior, respectiv spre celelalte degete. Pentru corectarea deviatiei
37
degetului mare, se pot folosi pernitele despartitoare speciale, din burete
poliuretanic. Pentru tratarea monturilor, este nevoie de interventie chirurgicala,
insa sunt si cazuri mai putin grave care pot fi rezolvate cu ajutorul fizioterapiei.
Un tratament local pentru calmarea durerilor, poate fi realizat cu ajutorul
plasturilor sau discurilor cu gel siliconic. Este foarte important sa se poarte
incaltaminte comoda.
Calusuri
Spre deosebire de monturi si bataturi, calusurile - portiuni in care pielea este
ingrosata - apar exclusiv in zona calcaielor. Calusurile nu dor, ci provoaca o
senzatie de arsura. Sunt foarte sacaitoare, avand in vedere ca in timpul mersului
calcaiele sunt foarte solicitate. Zona respectiva poate fi ingrijita cu ajutorul unuei
creme pe baza de ulei din germeni de grau, care sa inmoaie pielea, a unui
razuitor si a unei pietre ponce de calitate. Pentru protejarea calcaielor este
recomandata utilizarea inaltatoarele pentru calcai cu partea centrala detasabila.
Veruci
Sunt excrescente cutanate cauzate de catre un virus rezistent in mediu
umed si cald. Ele apar la nivelul mainilor sau picioarelor. Verucile plantare pot
atinge un diametru de aproximativ cinci centimetri si pot fi foarte dureroase. Pot fi
tratate local cu ajutorul gelurilor pe baza de acid salicilic. Daca verucile au
tendinta de a se inmulti, e obligatoriu sa se consulte un medic dermatolog.
Verucile pot fi tratate si medicamentos la indicatia medicului sau indepartate
chirugical. Pentru a preveni aparitia verucilor, e bine sa se asigure o igiena
corespunzatoare.
Talpi de atlet
Este o afectiune dermatologica data de o ciuperca. Aceasta micoza poate
avea ca simptome: o piele albicioasa sau rosie, inflamata si urat mirositoare,
mancarimi. Se datoreaza unei igiene necorespunzatoare a picioarelor,
transpiratiei abundente, incaltamintei confectionate din materiale sintetice.
Ciuperca poate fi luata de la piscina, din vestiarele si dusurile publice.
38
Prolifereaza in mediile calde si umede si se transmite prin contact direct cu
suprafetele infectate. In ciuda numelui sau, aceasta afectiune poate fi contactata
de catre oricine. In general, barbatii sunt mai "vizati" decat femeile.
Talpa de atlet se trateaza cu produse antifungice. Se impune o igiena deosebita:
spalarea zilnica a picioarelor, folosirea unor pudre, creme si sprayuri speciale -
pe baza de tolnaftat - care distrug ciuperca, elimina senzatia de mancarime si
ajuta la prevenirea reinfectarii.
Pasi in ingrijrea picioarelor:
o crema exfoliatoare, pe baza de acizi de fructe si samburi macinati de
piersica, o data pe saptamana, pentru indepartarea efectiva a pielii
ingrosate si aspre
o crema hidratanta, pe baza de ulei de caise si vitamina E, care se aplica
zilnic, pentru a mentine elasticitatea pielii
o crema pudra pentru picioare obosite
un spray pentru prospetimea picioarelor pe baza de menta si ulei de
alune, ulei de menta
Ingrijirea unghiilor
Structura unghiei:
1. partea vizibila a unghiei – scutul unghiei –este formata in intregime din
celule moarte, tari si rezistente;
2. matricea – singura parte vie a unghiei;
3. semiluna – partea vizibila a matricei; se afla la baza unghiilor; este locul din
care unghiile incep sa creasca in afara; este bine ancorata de stratul de
baza al unghiei, care este un tesut moale care contine vase de sange;
4. cuticule –separa unghia de piele; au rolul de a proteja partea vie a unghiei
de patrunderea bacteriilor.
39
Unghiile cresc destul de repede, cca 2,5 cm in 8 luni. Starea normala de
sanatate, dieta controlata, ingrijirea regulata a unghiilor, confera acestora
un aspect placut.
Tratamentul in sase pasi de ingrijire a unghiilor:
1. Curatare – stergerea unghiilor cu un lichid de curatare aplicat pe un disc de
bumbac; curatirea se face dinspre baza spre varf; acest proces trebuie
urmat chiar daca pe unghii nu exista oja.
2. Forma – se retuseaza forma unghiilir cu o pila fina; miscarea de retusare
trebuie facuta mereu in aceeasi directie; retusurile nu trebuie facute in
adancime, pentru ca aceasta duce la slabirea rezistentei unghiilor.
3. Conditionare – cuticulele se inmoaie in apa calduta timp de 1 minut.; nu se
taie nicioadata; ele trebuie impinse foarte usor cu un dispozitiv special creat
pentru acest lucru.
4. Crema- crema de maini se aplica si pe unghii; se maseaza fiecare deget, de
la baza inspre varf pentru a stimula circulatia sangelui si a reface textura
pielii;
5. Protectie-se aplica un strat de baza pentru a proteja unghiile; intaritorul
confera extra protectie si previne ruperea unghiilor; se recomanda aplicarea
acestuia si sub varful unghiilor;
6. Lustruire – aplicarea ojei de la baza spre varfuri, pe mijloc intai si apoi pe
laterale.
Ingrijirea mainilor
Recomandari in ingrijirea mainilor:
Mainile sunt agresate zilnic de factorii externi ai mediului. Vantul, soarele,
frigul produc o deshidratare puternica a epidermei. Produsele de curatare
(detergentii) contin surfactanti care agreseaza stratul hidrolipidic al acesteia.
Observati cu atentie mainile si unghiile clientei dumneavoastra.Observati
daca unghiile ei sunt casante, moi,striate sau despicate, ingrosate sau opace, au
40
o suprafata denivelata, sunt bombate, ingalbenite sau decolorate.Observati daca
mainile sunt umede,uscate sau prezinta edeme.
O atentie riguroasa va va permite sa-i oferiti cele mai potrivite sfaturi.
Sfatuiti-va clienta sa-si ingrijeasca mainile, masandu-le de doua ori pe zi cu o
crema de calitate. Pe timpul iernii sa foloseasca o crema mai grasa, iar vara una
mai usoara .
Petele albe de pe unghii semnaleaza o lipsa de vitamina A sau de Zinc,
iar daca sunt fragile si moi este vorba de un dezechilibru mineral. Daca unghiile
sunt concave (bombate) inseamna o carenta de fier sau tulburari nervoase, iar
daca sunt convexe indica o predispozitie la probleme pulmonare. Culoarea
naturala a unghiilor este roz. Daca au o tendinta spre palid este semn de
anemie, in timp ce culoarea galbui indica probleme de ficat.
INGRIJIREA PARULUI SI A SCALPULUI
In lunga istorie a omenirii, aspectul podoabei capilare a fost de multe ori
insemnul unei epoci, al unui comportament social, expresia unui stil de viata, a
apartenentei la o clasa si nu in ultimul rind o manifestare a sexualitatii. Parul a
fost, dupa imbracaminte si podoabe, cea mai vizibila expresie a individualitatii
sau anonimatului fiintei umane. De la chica omului primitiv, la rafinamentul
perucilor secolului luminilor si pina la pletele hippy din anii ’60, parul lung sau
capetele rase au fost extremele intre care au oscilat pe rind gusturile. Orice
schimbare care nu depinde de noi doare si ingrijoreaza: caderea exagerata a
parului, aspectul unsuros, matreata sau albirea prematura.
Pentru femei parul este un accesoriu in pas cu moda daca este coafat,
ondulat sau vopsit.Insa un coafat sau un vopsit excesiv, in combinatie cu o dieta
nesanatoasa, cu poluarea, cu efectele nocive ale razelor solare poate deveni
chiar o problema.
Cand apar asfel de probleme, un regim zilnic de intretinere si tratament devine foarte important.
41
Conceptul de par normal din punct de vedere cosmetic este inevitabil
subiectiv. El depinde de factori sociali, culturali si profesionali diferiti de la o
persoana la alta. Un par sanatos si normal este curat, moale, matasos, stabil si
cu firul integru.
Firul de par se naste la nivelul epidermului, in foliculul pilar, si este format
din radacina sau bulb, aflat intr-un sac la care se ataseaza glanda sebacee si
muschiul firului, precum si din firul propriu-zis, sau tija, a carui culoare difera de
la o persoana la alta. Format din celule moarte bogate in proteine, din care cea
mai cunoscuta este keratina, parul are o structura fibrilara concentrica. Culoarea
este data de melanocite, celulele producatoare de pigmenti. Cind dintr-un motiv
oarecare acestea isi inceteaza activitatea, parul albeste. Persoana adulta poseda
cam 100.000-120.000 de fire in podoaba capilara. Vrem sau nu vrem, acestea au
o evolutie permanenta. Fiecare fir creste un milimetru la trei zile, ceea ce face
cam 12-15 centimetri pe an. Ca lucrurile sa fie si mai complicate, in virful capului
parul creste mai repede decit la ceafa, in functie de sex, virsta, caracter etnic sau
sezon
STRUCTURA FIRULUI DE PAR
Firul de par este alcatuit din 85% proteina (keratina), aproximativ 12%
apa, si 0,1% pigmenti (melanina). Firul de par isi are originea la nivelul dermului
profund, partea sa inferioara fiind irigata de vasele de sange din derm.
Structura firului de par:
1. trunchi – partea vizibila a firului de par – este alcatuita, in general, din
celule moarte
2. radacina – singura parte vie a firului de par; se gaseste sub scalp, intr-o
adancitura numita folicul. Fiecare dintre noi are in structura scalpului intre
100 000 si 150 000 de foliculi
Fiecare fir de par este compus din trei straturi:
1. Cuticula (stratul exterioar) – invelisul protector al firului de par, este
alcatuit din solzi fini, care se suprapun unul peste celalalt, precum tiglele
42
pe acoperis. Parul este moale si are stralucire cand suprapunerea solzilor
este aproape uniforma. Cand aceasta suprapunere este deterioarat fizic
sau chimic, parul isi pierde stralucirea, se rupe, se incurca usor.
2. Cortexul (stratul urmator de cuticule) –este format din fibre ce contin
celule ce confera rezistenta si elasticitate firelor de par. Cortexul contine
pigmentul denumit melanina care da culoarea naturala firului de par.
3. Maduva (interiorul firului de par) - este formata in celule delicate de
keratina. Aceasta ofera substantele hranitoarea necesare celorlalte doua
straturi.
Textura firului de par este determinata de marimea si forma foliculului
pilos, care este o caracteristica genetica controlata de varsta si rasa.
Sebumul este cel care confera stralucire naturala firului de par. Acesta este
un ulei ce contine ceara si grasimi, este eliminat prin foliculul pilos de catre
glandele sebacee, responsabile de producerea sebumului. Acesta ofera o
protectie eficienta firului de par, uniformizand suprapunerea solzilor cuticulei
si mentinand elasticitatea firului de par si nivelul optim de hidratare.
Ciclul de viata al firului de par:
- parul creste mai repede intre 16-24 de ani , viteza de crestere este de 0,3-
0,4 mm/zi; intr-o luna firul de par creste cu aproximativ 1 cm.
In mod normal la nivelul scalpului se gasesc in jur de 100 000 fire de par. Dintre
acestea in medie cad aproximativ 100 de fire pe zi in cazul unei persoane
normale. Caderea acestor fire de par este explicabila prin cele 3 faze ale
ciclului de viata pe care il parcurg firele de par: anagen,catagen si telogen.
Faza anagena – faza in care firul de par creste si are o durata variabila,
determinata genetic, specifica fiecarei persoane, intre 2 si 6 ani.
Faza catagena – este o perioada mai scurta, de circa 1-2 saptamani, in care
firul de par se opreste din crestere si in final moare, fara a se desprinde de
scalp.
43
Faza telogena - firele de par care deja au murit raman pe scalp o periaoada de
aproximativ 3-4 luni si abia apoi se elimina spontan sau la o minima tractiune,
smulgerea lor fiind absolut nedureroasa.
Din acest motiv este important ca orice tratament pentru caderea excesiva
a parului sa fie urmat minim 3-4 luni pana cand cad toate firele care erau deja
moarte in momentul inceperii sale. Abia dupa aceasta perioada se poate
constata reala eficienta a tratamentului recomandat. La o persoana normala, in
orice moment al vietii sale, 90% din firele de par sunt in anagen si doar 10%
dintre acestea se gasesc in catagen si telogen. Perioada in care se elimina in
mod spontan de pe scalp aceste fire de par si care uneori este favorizata de
stres, deficite alimentare si vitaminice, sarcina sau convalescenta se numeste
efluviu telogen. In aceasta situatie aflata la limita dintre patologic si normal, cele
mai indicate sunt suplimentele nutritive cu continut specific, asemanatoare
parului, si aplicatii locale sub forma de sampoane sau lotiuni cu vitamine si
substante vasodilatatoare. Cel mai frecvent se utilizeaza vitaminele din grupuil
B:B5 – cu rol hranitor si hidratant, B6 – implicata in sinteza keratinei, derivati de
vitamina E si substante care fac vasodilatatie la nivelul vaselor din derm
ajutand la o buna irigarea radacinii firului de par – nicotinat tocoferol.
Principalele probleme ale firului de par :
1. Alopeciile – caderile excesive ale parului din diferite cauze;
2. Starile peliculare- matreata
1. Alopeciile
Se clasifica in functie de mai multi facturi:
- dupa distributie: focale, difuze si totale;
- dupa momentul aparitiei:congenitale si dobandite:
- dupa tipul leziunii care le produce:cicatriciale si necicatriciale
Alopecia areata
44
Aceasta forma de alopecie se mai numeste in termeni dermatologici
pelada. Este o pierdere focala, localizata a parului, determinata de o reactie
inflamatorie a la nivelul radacinii firului de par, a carei cauza nu a fost inca
determinata. De obicei, aceasta afectiune este reversibila, afecteaza atat copiii
cat si adultii, are o distributie egala pe sexe si aproximativ 20% din cazuri au
antecendente in familie.
Clinic, aceasta boala se descrie prin placi alopecice rotund-ovale de 1-5 cm
diametru. Pot aparea la nivelul scalpului, barbii si sprancenelor. Rareori apare si
in alte zone ale corpului. Evolutia bolii este imprevizibila. Se poate remite sau
extinde, determinand alopecie totala – la nivelul scalpului sau universala – la
nivelul intregului corp ( nu mai are sprancene, s.a.m.d)
Tratamentul acestei forme de alopecie este strict medicamentos, prescris
exclusiv de catre dermatolog, deoarece se pot lua in discutie tratamente cu
efecte secundare care trebuie atent monitorizate: substante irigante –
cignbolinul, corticosteroizi administrati sistemic sau local si aplicatii cu minoxidil,
substanta puternic vasodilatatoare – Alopexy.
Pseudopelada
Este, din pacate, o alopecie cronica cicatriciala – ireversibila, de cauza
necunoscuta inca. Afecteaza mai ales femeile (raportul femei/barbati=3/1) si este
mai frecventa intre 30 si 50 de ani. Debuteaza lent, de obicei la nivelul vertexului
(varful capului) cu una sau mai multe zone alopecice numulare (de dimensiunea
unei monede), ovale. Aceasta forma de alopecie apare din cauza unei inflamatii
cronice la nivelul dermului. Foliculul pilos va fi distrus treptat, iar procesul devine
ireversibil. Din acest motiv nu se cunoaste inca un tratament eficient impotriva
aceste afectiuni.
Alopecia androgenetica
In dermatologie mai este cunoscuta sub denumirea de calvitie hipocratica.
Este o alopecie determinata genetic, cu o dispozitie specifica, determinata de
hormonii androgeni in exces. Boala debuteaza de obicei intre 30-40 de ani,
uneori chiar in adolescenta. Se manifesta prin pierderea progresiva a parului din
regiunile fronto-temporale (tample) si de pe vertex (varful capului). In cazurile
45
care apar la varste precoce, de obicei ne confruntam cu o pierdere totala si
destul de accelerata a parului. La persoanele la care debutul este mai tardiv –
40-50 de ani – evolutia este limitata. Acesti barbati au, de obicei, o pilozitate mai
accentuata la nivelul corpului.
Tratamentul eficient 100% deocamdata nu este cunoscut. Exista incercari
terapeutice care garanteaza succesul in proportii variabile. Cele mai la indemana
sunt aplicatiile cu Minoxidil la care raspund cca 30% dintre pacienti, in functie de
vechimea leziunii si de varsta subiectului in cauza. Prognostic mai bun au
pacientii care au mai putin de 35 de ani si o vechime a leziunilor mai mica de 5
ani.
O alta varianta terapeutica este reprezentata de lotiunile cu estrogeni,
hormoni feminini sau chiar tablete cu o compozitie asemanatoare, dar care
prezinta mari riscuri de feminizare – ginecomastie(cresterea sanilor la barbat) si
disfunctie sexuala.
In ultimii ani s-a incercat transplantul de par care este o metoda
costisitoare si cu rezultate inca incerte
Alopecia androgenetica feminina
Reprezinta aproximativ 85% din cazurile de alopecie la femei. Zona
afectata de pierderea parului este diferita de cea care apare la barbati, fiind una
difuza care afecteaza mai ales regiunea mediana a scalpului, respectiv fruntea.
Cauza este reprezentata de o sensibilitate crescuta a firului de par la hormonii
androgeni din sange, de hipersecretia de androgeni (ovar polichistic) sau de
consumul de medicamente cu actiune asemanatoare cu a hormonilor sexuali
masculini. Tratamentul se realizeaza cu hormoni antiandrogeni administrati oral
(ciproteron acetat – Diane 35) si/sau hormoni estrogeni administrati per os sau
local sub forma de lotiuni.
46
2. Starile peliculare - matreata
Aceste afectiuni au o cauza comuna care are la baza hipersecretia de
sebum. Dupa cum bine se stie, glandele sebacee la indivizii normali sunt mai
bine reprezentate in zonele in care acestia nu prezinta pilozitate accentuata: fata,
spate, palme, plante. In aceste zone apare de obicei acneea, afectiune
determinata de secretia excesiva de sebum. In mod normal, in zonele bine
acoperite de par (scalpul), glandele sebacee ar trebui sa aiba dimensiuni mai
reduse si sa secrete mult mai putin sebum. Atunci cand nu se intampla asa,
apare , la nivelul scalpului, o stare peliculara, denumita popular matreata.
Aceasta apare datorita unui fung-ciuperci saprofite (se gaseste in numar mic in
mod obisnuit in piele) – Pityosporum Ovale care se mai numeste si Malassezia
Furfur.
Dezvoltarea in exces a acestei ciupeci este favorizata de cantitatea
crescuta de sebum pe care o secreta in mod normal glandele sebacee la nivelul
scalpului. In acest moment apare o stare peliculara uscata , denumita de
dermatologi Pityriasis Capitis – matreata uscata. Aceasta se manifesta printr-o
descuamare accelerata a straturilor superficiale ale pielii scalpului datorita
inmultirii excesive a Pityosporum Ovale care reduce ritmul de reinnoire celulara
epiteliala de la 28 de zile pana la 7-8 zile. Pacientii prezinta acel tip de matreata
cu scuame mici, uscate, care cads ca faina pe umeri. Aceste cazuri beneficiaza
de tratament cu sampoane pe baza de substante antifungice: ketoconazol –
Nizoral, clotrimazol – Triazol, disulfura de seleniu care are si rol antiseboreic –
Selegel.
In anumite cazuri, situatia se poate complica prin aparitia inflamatiei si
iritatiei, datorate descompunerii sebumului de catre Pityosporum Ovale. Din
acest motiv, unii dintre pacienti prezinta asa-zisa forma de matreata grasa, cu
scuame mari, lucioase, aderente de scalp, care la desprinderea fortata lasa mici
eroziuni si care se insotesc de prurit si uneori chiar de un miros neplacut al
parului. Aceasta forma de matreata este denumita de dermatologi Pityriasis
Steatoid. Tratamentul acestei afectiuni consta in sampoane cu o compozitie
complexa, formata din substante keratoreductoare, keratolitice si antiiritante:
47
ihtiol, acid salicilic, piroctonolamine, salicilat de Zn, asocieri care lupta impotriva
tuturor mecanismetlor de aparitie a matretei grase. Uneori exista forme severe
cere ne se remit la administrarea unor astfel de substante pe care le contin
produsele dermatocosmetice si este necesara consultatia de specialitate care
recomanda derivati corticoizi si alte produse farmaceutice.
Dermatita seboreica este o afectiune benigna cronica, foarte raspandita
(diagnosticata in 3-10% din consultatiile dermatologice).
Se manifesta prin prurit pe pielea capului si pe fata, insotit de pete
rosiatice acoperite de coji grase, localizate mai ales in asa numitele “zone
seboreice”, unde glandele sebacee sunt mai numeroase:
pe fata : pometi, sprancene, baza parului ;
pielea capului;
zona pre - sternului.
Este favorizata de frig, umezeala, emotii,alcool si stre si este provocata de
Pityrosporum ovale. In cazul dermatozei se produc modificari ale ph-ului cutanat
facandu-l mai acid. Tocmai acest fenomen favorizeaza proliferarea ciupercii
Malassezia. O consecinta a acestui fenomen este accelerarea regenerari
epidermei asociat cu descuamari ale pielii asemanatoare matretii sau cojilor.
Tratamenul este in principal topic: crème pe baza de derivati imidazolici,
antimicotici. Tratamentul de intretinere se face cu produse pe baza de pirocton
olanina sau zinc pirition.
Se spala scalpul de 2-3 ori pe saptamana (in functie de recomandarile
producatorului) cu sampon pe baza de antimicotici, ca de exemlu pirocton
olamina, climbazol, zinc pirition, reductori ca ihthiol (gudronul in prezent este
interzis) si cheratolitici, ca rezorcina sau acidul salicilic. In cazulspalarile se pot
executa la intervale mai mari de timp, alternand cu sampoane echilibrante ( ex.
Elution si Extra-doux de la Ducray)
48
Psoriazis
Psoriazisul afecteaza zonele extinse ale marilor articulatii: coate si
suprafata lunara a antebratului, genunchi, regiunea lombo – sacrala, pielea
capului, dar si unghiile.
Suprafetele corpului pot fi afectate intotdeauna in aceleasi zone sau se pot
schimba in diferitele faze de revenire a bolii.Boala poate afecta numai o parte a
pielii capului sau, in asociere cu alte leziuni cutanate (aparitia de coji mari pe o
suprafata inrosita), poate acoperi uneori intreaga suprafata a scalpului.Ea poate
provoca prurit si rani din cauza scarpinatului si chiar lichefiere (adica ingrosarea
pielii).
Afecteaza rar fata, insa ungiile sunt adesea afectate, in aproximativ 30-
50% din cazuri observandu-se aparitia de mici denivelari punctiforme sau de
striatii transversale de-a lungul suprafetei unghiei, pana la distrugere totala a
unghiei.
Aspectul clinic - prezenta la nivelul pielii a numeroase pete rosii si
descuamate, de forma rotunda sau iesite usor in relief. Cojile care acopera
petele sunt albicioase, aspre, uscate si adesea foarte ingrosate. Aceste pete pot
avea dimensiuni mici sau pot fi unite intre ele, formand placi extinse.
Psoriazisul apare la orice varsta, durata perioadei de vindecare sau
reaparitia acestuia fiind imprevizibila.Din punct de vedere histologic, epiderma
afectata de psoriazis prezinta o crestere semnificativa a capacitatii de
reproducere a celulelor( numarul de mitoze creste de la 9 la 12 ori, in comparatie
cu o piele sanatoasa), timpii de turnover scurtandu-se, asadar, cu aproximativ de
28 de zil;e, de la stratul bazal, inspre stratul cornos.
Tratamente: in prezent nu exista terapii pentru vindecarea complecta a
psoriazisului.
In functie de formele clinice, se folosesc substante cheratolitice (acid salicilic,
AHA), reducatoare (sulf, ihtiol), antralina (ditranol), corticosteroizi topici, derivati
ai vitaminei D3 (calcipotriol, tacalcitol0, retinoizi (tazaroten) etc.
49
TIPURILE DE PAR
Sunt determinate de starea naturala a parului, de cat de mult sebum produc
glandele sebacee. Vopsitul si coafatul influenteaza si ele modificari ale parului.
1. PAR USCAT
Caracteristici:
- lipsit de stralucire;
- se simte uscat la pipait;
- se incurca usor;
- greu de pieptanat, in special cand este ud;
- gros la radacina, sau subtiat la varfuri.
Cauze:
- spalatul excesiv cu sampon nepotrivit tipului de par;
- utilizarea indelungata a instrumentelor de coafat;
- folosirea gresita a vopselei de par si a solutiilor de coafat;
- expunerea la soare;
- temperaturi extreme;
- alimentaie defectuoasa.
SFATURI:
- utilizarea unui sampon si a unui balsam hidratant – acesta reechilibreaza si
hraneste firul de par, conferindu-i un aspcet sanatos si stralucitor.
- uscarea naturala a parului
- utilizarea tratamentelor specifice
2. PAR NORMAL
Caracteristici:
- nu este nici foarte gras, nici foarte uscat;
- isi mentine pentru o perioada mai lunga forma de coafare;
SFATURI:
- utilizarea unui sampon si a unui balsam regenerator sau a unui sampon 2 in
1; samponul regenerator reechilibreaza si hraneste parul, conferindu-i un
aspect sanatos si stralucitor
50
- utilizarea produselor cu factori de protectie UV.
3. PAR GRAS
Caracteristici:
- are un aspect gras;
- nu are volum;
- este lipicios.
Cauze:
- problemele hormonale determina producerea in exces a sebumului;
- stresul;
- temperaturile extreme (foarte cald sau foarte frig)
- periatul excesiv al parului;
- trecerea frecventa a mainilor prin par;
- transpiratie;
- dieta bogata in grasimi.
SFATURI:
- utilizarea unui sampon si a uni balsam care sa confere volum –
indeparteaza excesul de grasime si impuritatile, confera volum si stralucire
parului.
- balsamul se foloseste mai mult pe varfuri, evitand radacina firului de par;
- este recomandata folosirea sampoanelor care au ingredienti absorbanti
(Ducray Argeal – pe baza de argila)
4. PAR COMBINAT
Caracteristici:
- este gras la radacina si uscat la varfuri
Cauze:
- tratamente chimice;
- expunere la soare
- utilizarea frecventa a instrumentelor de coafat.
SFATURI:
51
-utilizarea unui sampon si a unui balsam care sa confere volum si in acelasi
timp sa hraneascan varfurile si sa protejeze impotriva vremii;
- este recomandata utilizarea produselor ce contin ingredienti
sicativi(absorbanti) si hidratanti.
5. PAR VOPSIT SI COAFAT
Caracteristici:
- parul vopsit este poros si casant la varfuri.
SFATURI:
- utilizarea unui sampon si a unui balsam care sa neutralizeze reactiile
alcaline produse in timpul vopsirii;aceste produse contin acizi esentiali.
Ce deterioreaza firul de par?
1. dieta deficitara – sanatatea si sstralucirea firului de par depind de o dieta
echilibrata si bogata in substante hranitoare;
2. alcoolul – nu este compatibil cu mineralele si vitaminele necesare pentru a
avea un fir de par sanatos;
3. cafeaua si ceaiul – sunt stimulenti puternici si actioneaza asupra sistemului
nervos, respirator si cardiovascular, reducand astfel retinerea mineralelor
necesare unui fir de par sanatos;
4. aerul conditionat si incalzirea centrala – au un efect de uscare a firului de
par, afectand nivelul de hidratare;
5. hormonii – o activitate hormonala excesiva poate cauza o stimulare a
glandelor sebacee printr-un surplus de sebum, parul devenind gras; daca
activitatea hormonala este redusa, parul de vine uscat; pe masura ce se
inainteaza in varsta nivelul estrogenilor scade determinand uscarea si
caderea parului.
6. vremea - frigul extrem afecteaza nevelul de hidratare si rezistenta firului de
par, in timp ce vremea umeda este o problema pentru parul coafat; parul
ondulat se carlionteaza iar parul drept capata un aspect lasat;
7. soarele si apa salina – afecteaza nivelul de hidratare si uleiurile naturale ale
parului.
52
53