NONOŢŢIUNI DE IUNI DE ARTROLOGIEARTROLOGIE

Curs 001Curs 001

Sem.ISem.I

2011/20122011/2012

UMF Carol Davila BucureştiFacultatea de Medicină Dentară

Disciplina de Anatomie

�� ArticulaArticulaţţiaia –– locul locul unde 2 sau mai multe unde 2 sau mai multe oase vin oase vin îîn contact. n contact.

�� Prin construcPrin construcţţie, ie, articulaarticulaţţiile permit iile permit mimişşcări cări şşi/sau i/sau asigură asigură suport mecanic.suport mecanic.

�� ArticulaArticulaţţiile se iile se clasifică pe diferite clasifică pe diferite criterii:criterii:�� structuralstructural

�� funcfuncţţionalional

�� biomecanicbiomecanic

�� anatomicanatomic

CLASIFICAREA STRUCTURALĂ A CLASIFICAREA STRUCTURALĂ A ARTICULAARTICULAŢŢIILORIILOR

�� îîn funcn funcţţie de ie de ţţesutul esutul de legătură dintre de legătură dintre componentele componentele articulare osoase: articulare osoase: 3 3 claseclase..

�� ArticulatiiArticulatii fibroasefibroase

�� ArticulatiiArticulatiicartilaginoasecartilaginoase

�� ArticulatiiArticulatii sinovialesinoviale

ArticulaArticulaţţii fibroaseii fibroase

�� oasele componente oasele componente sunt unite prin sunt unite prin ţţesut esut conjunctiv dens, conjunctiv dens, bogat bogat îîn fibre de n fibre de colagencolagen

�� exemple: exemple: �� suturilesuturile

�� sindesmozelesindesmozele

�� gomfozelegomfozele

ArticulaArticulaţţii ii cartilaginoasecartilaginoase

�� oasele participante sunt unite oasele participante sunt unite prin cartilajprin cartilaj

�� articulaarticulaţţiile cartilaginoase pot fi:iile cartilaginoase pot fi:�� articulaarticulaţţii cartilaginoase primare = ii cartilaginoase primare =

sincondrozesincondroze –– oasele sunt oasele sunt conectate prin cartilaj hialin sau conectate prin cartilaj hialin sau fibrocartilaj ce se poate osifica cu fibrocartilaj ce se poate osifica cu vârsta. Se exvârsta. Se exemplifică prin plăcile emplifică prin plăcile de crede creşştere dintre centrii de tere dintre centrii de osificare ai oaselor lungi. osificare ai oaselor lungi.

�� articulaarticulaţţii cartilaginoase secundare ii cartilaginoase secundare = = simfizesimfize –– cu interpunere de cu interpunere de fibrocartilaj, sunt prezentfibrocartilaj, sunt prezente de e de regulă regulă îîn planul median. Exemple: n planul median. Exemple: discurile intervertebrale, simfizadiscurile intervertebrale, simfiza pubianăpubiană..

ArticulaArticulaţţii sinovialeii sinoviale

�� oasele participante oasele participante sunt separate printrsunt separate printr--o o cavitate sinovialăcavitate sinovială; ; legăturile dintre oase legăturile dintre oase se fac prin capsula se fac prin capsula articulară articulară şşi ligamente i ligamente (articulare) accesorii(articulare) accesorii

�� se numesc se numesc şşi i diartrozediartroze

CLASIFICAREA FUNCCLASIFICAREA FUNCŢŢIONALĂ A IONALĂ A ARTICULAARTICULAŢŢIILORIILOR

�� ArticulaArticulaţţiile se clasifică funciile se clasifică funcţţional, ional, îîn n funcfuncţţie de gradul de mobilitate (grade de ie de gradul de mobilitate (grade de libertate, axe de milibertate, axe de mişşcare):care):�� SinartrozeSinartroze = = fixefixe

�� AmfiartrozeAmfiartroze = = semimobilesemimobile

�� DiartrozeDiartroze = mobile= mobile

SINARTROZESINARTROZE �� nu permit deloc sau nu permit deloc sau permit foarte pupermit foarte puţţin in mimişşcarea oaselor carea oaselor îîn n articulaarticulaţţie; ie;

�� majoritateamajoritateasinartrozelor sunt sinartrozelor sunt articulaarticulaţţii fibroase ii fibroase (ex.suturile craniene).(ex.suturile craniene).

AMFIARTROZEAMFIARTROZE �� permit o upermit o uşşoară oară mobilitate; mobilitate;

�� cele mai multecele mai multe sunt sunt articulaarticulaţţii ii cartilaginoase cartilaginoase (ex.discurile (ex.discurile intervertebrale).intervertebrale).

DIARTROZEDIARTROZE �� permit mai multe tipuri permit mai multe tipuri de mide mişşcăricări. .

�� ToateToate diartrozele sunt diartrozele sunt articulaarticulaţţii sinoviale ii sinoviale (ex.articula(ex.articulaţţiile iile umăruluiumărului, , şşoldului, oldului, cotului, genunchiului). cotului, genunchiului).

CLASIFICAREA BIOMECANICĂ A CLASIFICAREA BIOMECANICĂ A ARTICULAARTICULAŢŢIILORIILOR

ÎÎn funcn funcţţie de numărul ie de numărul oaselor oaselor componente, componente, articulaarticulaţţiile se iile se clasifică clasifică îîn:n:

�� simplesimple: : 22 suprafesuprafeţţe articulare e articulare

(ex.articula(ex.articulaţţia umăruluiia umărului, articula, articulaţţia ia

şşoldului)oldului)

�� compusecompuse: : 3 sau mai multe3 sau mai multe suprafesuprafeţţe e

articulare (ex.articulaarticulare (ex.articulaţţia radiocarpianăia radiocarpiană,, ,,

art.cotului)art.cotului)

�� complexecomplexe: sunt articula: sunt articulaţţii cu ii cu 2 sau mai 2 sau mai

multemulte suprafesuprafeţţe articulare care posedă e articulare care posedă

intraarticular un disc articular intraarticular un disc articular

(art.temporomandibula(art.temporomandibularără) sau un ) sau un

menisc articular (art.genunchiului).menisc articular (art.genunchiului).

CLASIFICAREA ANATOMICĂ A CLASIFICAREA ANATOMICĂ A ARTICULAARTICULAŢŢIILORIILOR

�� articulaarticulaţţiile mâinii iile mâinii �� articulaarticulaţţiile cotului iile cotului �� articulaarticulaţţiile de la nivelul umărului iile de la nivelul umărului �� articulaarticulaţţia sternoclavicularăia sternoclaviculară�� articulaarticulaţţiile vertebrale iile vertebrale �� articulaarticulaţţia temporomandibularăia temporomandibulară�� articulaarticulaţţia sacroiliacăia sacroiliacă�� articulaarticulaţţia ia şşoldului (coxofeoldului (coxofemuralămurală))�� articulaarticulaţţia genunchiuluiia genunchiului�� articulaarticulaţţiile picioruluiiile piciorului

NoNoţţiuni de dezvoltare a articulaiuni de dezvoltare a articulaţţiiloriilor

�� ArticulaArticulaţţiile au origine mezenchimalăiile au origine mezenchimală, ca , ca şşi i oasele pe care le leagă oasele pe care le leagă îîntre ele. ntre ele.

�� MEZENCHIMUL sau MEZENCHIMUL sau ţţesutul conjunctiv esutul conjunctiv mezenchimal este un tip de mezenchimal este un tip de ţţesut conjunctiv lax esut conjunctiv lax nediferennediferenţţiat care, iat care, îîn cea mai mare parte,n cea mai mare parte, derivă derivă din mezoderm.din mezoderm.

�� ÎÎn funcn funcţţie de ie de ţţesutul care rezultă din mezenchimesutul care rezultă din mezenchim, , se vor forma:se vor forma:�� articulaarticulaţţii fibroaseii fibroase�� articulaarticulaţţii cartilaginoaseii cartilaginoase�� articulaarticulaţţii sinovialeii sinoviale

ARTICULAARTICULAŢŢIILE IILE FIBROASEFIBROASE

ARTICULAARTICULAŢŢIILE FIBROASEIILE FIBROASE

�� legătura dintre oaselegătura dintre oase = = ţţesut conjunctiv esut conjunctiv dens.dens.

�� fixe sau imobile (sinartroze), deoarece nu fixe sau imobile (sinartroze), deoarece nu fac mifac mişşcăricări. .

�� Nu au cavitate articularăNu au cavitate articulară..�� TIPURITIPURI

�� suturisuturi�� sindesmozesindesmoze�� gomfozagomfoza

SUTURILESUTURILE

�� La craniu.La craniu.�� ArticulaArticulaţţii fibroase (sii fibroase (sinfibroze).infibroze).�� Fixe (sinFixe (sinartroze).artroze).�� Rezervă de spaRezervă de spaţţiu pentru creiu pentru creşşterea oaselor craniului.terea oaselor craniului.�� ÎÎn expulzia fetală permit suprapunerea oaselorn expulzia fetală permit suprapunerea oaselor..�� Se osifică Se osifică (sinostozare) (sinostozare) după credupă creşşterea completă a terea completă a

craniului.craniului.�� Fontanele Fontanele –– spaspaţţii membranoase neosificate ale bolii membranoase neosificate ale bolţţii ii

craniene, la interseccraniene, la intersecţţia suturilor.ia suturilor.�� Ligamentul sutural derivă din mezenchimLigamentul sutural derivă din mezenchim; l; la exterior se a exterior se

continuă cu periostul iar endocranian cu dura matercontinuă cu periostul iar endocranian cu dura mater..�� Ligamentul sutural se ancorează Ligamentul sutural se ancorează îîn os prin fibrele n os prin fibrele

colagene ale lui Sharpey.colagene ale lui Sharpey.

SUTURILESUTURILE

�� După forma suprafeDupă forma suprafeţţelor osoase pot fi:elor osoase pot fi:�� suturi dinsuturi dinţţate (ate (îîn n „„dindinţţi de fierăstrăui de fierăstrău””) ) ––

ex.sutura sex.sutura sagitală agitală (interparieta(interparietalălă), ), sutura sutura coronală coronală (frontoparieta(frontoparietalălă))

�� sutura scuamoasă sau solzoasă sutura scuamoasă sau solzoasă –– oasele oasele participante au marginile tăiate foarte oblic participante au marginile tăiate foarte oblic şşi i se suprapun se suprapun îîn sutură n sutură –– ex ex.sutura .sutura scuamoasă scuamoasă (temporoparieta(temporoparietalălă))

�� sutura plană sutura plană –– margini osoase plane margini osoase plane, , ex.sutura iex.sutura internazalănternazală

�� schindileza = o sinartrschindileza = o sinartroză oză îîn care n care

o lamă a unui os este fixată o lamă a unui os este fixată îîntrntr--o o

fisurăfisură//şşananţţ a altui os a altui os

(ex.vomerul). (ex.vomerul). NU e suturăNU e sutură!!

SINDESMOZELESINDESMOZELE

�� Se Se îîntâlnesc ntâlnesc îîntre oasele lungi ale membrelor ntre oasele lungi ale membrelor (radius (radius şşi ulna, tibia i ulna, tibia şşi fibula). Au un anumit grad i fibula). Au un anumit grad de mobilitate (sunt amfiartrodiale).de mobilitate (sunt amfiartrodiale).

�� Oasele participante sunt unite prin membrane Oasele participante sunt unite prin membrane interosoase (a antebrainterosoase (a antebraţţului, a gambei).ului, a gambei).

�� Oase participante pot fi unite prin ligamente (Oase participante pot fi unite prin ligamente (şşi i nu membrane) interosoasenu membrane) interosoase == această situa această situaţţie ie este unică este unică : doar la nivelul articula: doar la nivelul articulaţţiei iei tibiofibulare distale (sindesmoza ttibiofibulare distale (sindesmoza tibiofibularăibiofibulară).).

GOMFOZAGOMFOZA

�� Se formează prin organizarea mezenchimului din jurul Se formează prin organizarea mezenchimului din jurul

sacilor dentari primitivi. sacilor dentari primitivi.

�� Gomfozele (sinfibroze Gomfozele (sinfibroze „„pegpeg--andand--socketsocket””) sunt articula) sunt articulaţţii ii

dentoalveolare: leadentoalveolare: leagă dingă dinţţii la alveolele dentare, ii la alveolele dentare, îîn osul n osul

maxilar maxilar şşi i îîn mandibulăn mandibulă. .

�� Legătura fibroasă se face prin ligamentul dentoalveolar Legătura fibroasă se face prin ligamentul dentoalveolar

sau periodontal; sau periodontal;

�� terminaterminaţţiile fibrelor conjunctive principale ale acestui iile fibrelor conjunctive principale ale acestui

ligament sunt fibre Sharpey, ancorate ligament sunt fibre Sharpey, ancorate îîn cementul dentar n cementul dentar

şşi i îîn periostul osului alveolar. n periostul osului alveolar.

�� MiMişşcări reduse cări reduse îîn n

gomfoze. gomfoze. ÎÎnsă nsă îîn n

timp se poate obtimp se poate obţţine ine

o deplasare o deplasare

importantăimportantă, prin , prin

utilizarea aparatelor utilizarea aparatelor

dentare.dentare.

�� Gomfoza poate fi Gomfoza poate fi

considerată fie ca considerată fie ca

sinartrozăsinartroză, f, fie ca ie ca

amfiartrozăamfiartroză. Este . Este

singurul tip de singurul tip de

articulaarticulaţţie ie îîn care un n care un

os nu se articulează os nu se articulează

cu alt os, ci cu dinte. cu alt os, ci cu dinte.

ARTICULAARTICULAŢŢIILE IILE CARTILAGINOASECARTILAGINOASE

Sunt amfiartroze Sunt amfiartroze îîn care oasele n care oasele

participante sunt unite prin cartilaj hialin participante sunt unite prin cartilaj hialin

(sincondrozele) sau prin fibrocartilaj (sincondrozele) sau prin fibrocartilaj

(sincondrozele (sincondrozele şşi simfizele). i simfizele).

SINCONDROZELESINCONDROZELE

�� TranzitoriiTranzitorii (se (se osificaosifica))

�� SINCONDROZELE CRANIENE: sincondrozaSINCONDROZELE CRANIENE: sincondroza

sfenooccipitalăsfenooccipitală, ,

�� sincondroza pieselor osoase care compun osul sincondroza pieselor osoase care compun osul

coxal coxal

�� SINCONDROZELE STERNALE: SINCONDROZELE STERNALE:

manubriosternalămanubriosternală, x, xifosternalăifosternală

�� cartilajele epifizare de crecartilajele epifizare de creşştere ale oaselor lungitere ale oaselor lungi

SIMFIZELESIMFIZELE

�� ŢŢesutul de continuitate dintre oase este esutul de continuitate dintre oase este

fibrocartilajul fibrocartilajul şşi are de regulă forma unui disci are de regulă forma unui disc: :

�� ex.discurile iex.discurile intervertebrale, simfiza pubiantervertebrale, simfiza pubianănă. .

�� Simfiza pubianăSimfiza pubiană:: IniIniţţial mezenchimul dintre cele ial mezenchimul dintre cele

două oase coxale formează cartilaj hialindouă oase coxale formează cartilaj hialin; cu ; cu

vârsta acesta devine fibrocartilaj vârsta acesta devine fibrocartilaj îînsă nsă

suprafesuprafeţţele articulare rămân acoperite cu cartilaj ele articulare rămân acoperite cu cartilaj

hialin. hialin.

ARTICULAARTICULAŢŢIILE IILE SINOVIALESINOVIALE

Diartroze.Diartroze.

ArticulaArticulaţţii mobile.ii mobile.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE ELEMENTELE COMPONENTE ALE DIARTROZELORDIARTROZELOR

�� suprafesuprafeţţele articulareele articulare�� cartilajul articular (hialin)cartilajul articular (hialin)�� mijloace de unire:mijloace de unire:

�� capsula articularăcapsula articulară: : îînvelenveleşşte diartroza te diartroza şşi unei uneşşte oasele te oasele participante participante ------ are două straturi are două straturi: (i) unul extern, : (i) unul extern, membrana membrana fibroasăfibroasă, ce poate cuprinde , ce poate cuprinde şşi ligamente intrinseci articulare, i ligamente intrinseci articulare, şşi (ii) unul intern, i (ii) unul intern, membrana sinovialămembrana sinovială, c, care secretă lichidul are secretă lichidul sinovial (lubrifiant, absorbant de sinovial (lubrifiant, absorbant de şşocuri, nutrocuri, nutritiv). Capitiv). Capsula sula articulară este hiperinervată articulară este hiperinervată îînsă avasculară nsă avasculară (nu are vase (nu are vase sanguine sanguine şşi limfatice,i limfatice, se hrăne se hrăneşşte prin difuziune din vasele de te prin difuziune din vasele de vecinătatevecinătate).).

�� ligamentele articulare: extracapsulareligamentele articulare: extracapsulare, , intracapsulareintracapsulare sausauintrinseciintrinseci capsuleicapsulei..

�� cavitatea sinovialăcavitatea sinovială, cu lichid sinovial, cu lichid sinovial�� ocazional:ocazional:

�� formaformaţţiunile de asigurare a concordaniunile de asigurare a concordanţţei articulareei articulare�� fibrocartilaje de mărirefibrocartilaje de mărire: : lărgesc o suprafalărgesc o suprafaţţă articulară pentru a fi ă articulară pentru a fi

concordantă cu cea coconcordantă cu cea co--participantă participantă îîn articulan articulaţţie; eie; ex.labrul x.labrul glenoidal, care glenoidal, care lărgelărgeşşte cavitatea glenoidă a scapuleite cavitatea glenoidă a scapulei, sau labrul , sau labrul acetabular, acetabular, îîn articulan articulaţţia coxofemuralăia coxofemurală

�� fibrocartilaje intraarticularefibrocartilaje intraarticulare (discul articula(discul articulaţţiei iei temporomandibulare, meniscurile articulatemporomandibulare, meniscurile articulaţţiei genunchiului) iei genunchiului) –– asigură concordanasigură concordanţţa a două suprafea a două suprafeţţe articulare similar e articulare similar conformateconformate

�� perniperniţţe adipoase (burse adipoase) articularee adipoase (burse adipoase) articulare�� burse sinovialeburse sinoviale�� tendoane intraarticularetendoane intraarticulare

TIPURI DE DIARTROZE, DUTIPURI DE DIARTROZE, DUPĂ FORMA PĂ FORMA SUPRAFESUPRAFEŢŢELOR ARTICULAREELOR ARTICULARE

�� diartroze plane diartroze plane (ARTRODII)(ARTRODII)

�� articulaarticulaţţia ia îîn balama sau n balama sau trohleară trohleară (GINGLIM) (GINGLIM) (#4)(#4)

�� articulaarticulaţţia ia îîn pivot sau n pivot sau TROHOIDĂ TROHOIDĂ (#5)(#5)

�� diartroze elipsoidale sau diartroze elipsoidale sau condiloide (#2)condiloide (#2)

�� diartrozele selare (prin diartrozele selare (prin îîmbinare reciprocămbinare reciprocă) (#3)) (#3)

�� diartroze sferoidale diartroze sferoidale (enartroze) (#1)(enartroze) (#1)

TIPURI DE MITIPURI DE MIŞŞCĂRI CĂRI ÎÎN DIARTROZEN DIARTROZE

�� ÎÎntre oasele care intră ntre oasele care intră îîn n alcătuirea unei diartroze se pot alcătuirea unei diartroze se pot efectua trei feluri de miefectua trei feluri de mişşcări cări elementare:elementare:�� alunecare (gliding of one alunecare (gliding of one

surface over another surface over another -- slide)slide)�� îînclinare (flexie, extensie etc. nclinare (flexie, extensie etc. --

roll)roll)�� rotarotaţţie (ie (îîn jurul axului osului n jurul axului osului --

spin)spin)

�� Aceste miAceste mişşcări se combină cări se combină îîntre ele.ntre ele.

�� ÎÎn timpul min timpul mişşcărilor articulare cărilor articulare oasele/segmentele membrelor oasele/segmentele membrelor iau anumite poziiau anumite poziţţii ii îîntre elentre ele

�� După felul acestora deosebimDupă felul acestora deosebim::�� flexia flexia şşi extensia (segmentele i extensia (segmentele

unui membru se unui membru se apropie/apropie/îîndepărtează ndepărtează îîntre ntre ele);ele);

�� abducabducţţia ia şşi adduci adducţţia (membre ia (membre sau segmente de membre se sau segmente de membre se îîndepărtează dendepărtează de/apropie de /apropie de planul median, miplanul median, mişşcarea carea realizândurealizându--se se îîn planul frontal)n planul frontal)

�� circumduccircumducţţia ia –– mimişşcarea carea combinată din cele patru combinată din cele patru precedenteprecedente

�� pronapronaţţie/supinaie/supinaţţie (radiusul ie (radiusul aaşşezat pe dinaintea ulnei, ezat pe dinaintea ulnei, şşi i invers)invers)

PLAYPLAYPLAY

CONDUCEREA MICONDUCEREA MIŞŞCĂRILOR CĂRILOR ÎÎN N ARTICULAARTICULAŢŢIIII

�� Sensul miSensul mişşcării ce se efectuează cării ce se efectuează îîntrntr--o articulao articulaţţie este imprimat de conformaie este imprimat de conformaţţia ia suprafesuprafeţţelor articulare. Deelor articulare. De aceea se admite că ele joacă aceea se admite că ele joacă îîntotdeauna un oarecare rol ntotdeauna un oarecare rol îîn ceea ce numim n ceea ce numim „„conducere articularăconducere articulară””. D. De fapt,e fapt, sub această denumire trebuie să sub această denumire trebuie să îînnţţelegem nu numai sensul elegem nu numai sensul şşi direci direcţţia miia mişşcării ci cării ci şşi amplitudinea acesteia. Se i amplitudinea acesteia. Se îîntâmplă uneori ca amplitudinea mintâmplă uneori ca amplitudinea mişşcării să fie determinată de suprafecării să fie determinată de suprafeţţele osoase ele osoase articulare, ca la articulaarticulare, ca la articulaţţia cotului: ia cotului: îîn acest caz se vorben acest caz se vorbeşşte de te de conducere osoasăconducere osoasă. . Alteori amplitudinea miAlteori amplitudinea mişşcării se datorecării se datoreşşte frânării ligamentare te frânării ligamentare şşi i îîn aceste cazuri n aceste cazuri vorbim de vorbim de conducere ligamentarăconducere ligamentară (de exemplu (de exemplu îîn articulan articulaţţia ia şşoldului). Exisoldului). Există tă şşi a i a treia posibilitate treia posibilitate îîn care min care mişşcările articulare mai mari sunt limitate exclusivv de cările articulare mai mari sunt limitate exclusivv de acacţţiunea muiunea muşşchilor periarticulari: vorbim atunci de chilor periarticulari: vorbim atunci de conducere muscularăconducere musculară..

�� ArticulaArticulaţţiile cu conducere osoasă au cel mai frecvent un singur ax de miiile cu conducere osoasă au cel mai frecvent un singur ax de mişşcare (grad care (grad de libertate) iar mide libertate) iar mişşcările se execută cările se execută îîntrntr--un singur plan. Articulaun singur plan. Articulaţţiile cu conducere iile cu conducere ligamentară ligamentară şşi musculară au i musculară au îîn general mai multe grade de libertate (axe de n general mai multe grade de libertate (axe de mimişşcare).care).

�� Axul articular este o linie teoretică Axul articular este o linie teoretică îîn jurul căreia se execută min jurul căreia se execută mişşcările unei articulacările unei articulaţţii. ii. O articulaO articulaţţie poate avea unul sau mai multe axe. Cu creie poate avea unul sau mai multe axe. Cu creşşterea numărului de axe de terea numărului de axe de mimişşcare, diartrozele sunt mai mobile care, diartrozele sunt mai mobile şşi permit mii permit mişşcări din ce cări din ce îîn ce mai variate.n ce mai variate.

CLASIFICAREA DIARTROZELOR DUPĂ CLASIFICAREA DIARTROZELOR DUPĂ NUMĂRUL AXELOR DE MINUMĂRUL AXELOR DE MIŞŞCARECARE

�� ArticulaArticulaţţii UNIAXIALE ii UNIAXIALE –– acestea permit cupluri acestea permit cupluri de mide mişşcări opusecări opuse, realizate , realizate îîntrntr--un singur plan. un singur plan. De exemplu flexie De exemplu flexie şşi extensie i extensie îîn articulan articulaţţiile iile trohleare (ginglimuri), rotatrohleare (ginglimuri), rotaţţia ia îîn articulan articulaţţiile iile trohoide.trohoide.

�� ArticulaArticulaţţii BIAXIALE ii BIAXIALE –– axele sunt axele sunt perpendiculare unul pe altul, ex.articulaperpendiculare unul pe altul, ex.articulaţţiile iile elipsoidală elipsoidală şşi selarăi selară

�� ArticulaArticulaţţii TRIAXIALE ii TRIAXIALE –– mimişşcări cări îîn toate n toate planurile spaplanurile spaţţiuluiiului