Normativ Poduri Podete Tubulare

Download Normativ Poduri Podete Tubulare

Post on 18-Jun-2015

6.982 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Proiectarea podurilor si podetelor tubulare alcatuite dinstructuri flexibile din tabla de otel ondulata, inglobate inumplutura

TRANSCRIPT

PROIECT NORMATIV Privind "Proiectarea

podurilor si podetelor tubulare alcatuite din structuri flexibile din tabla de otel ondulata, inglobate in umplutura"

CUPRINS Capitol 1. Generalitati. Capitol 2. Clasificarea podetelor tubulare. Capitol 3. Durata de viata, domenii de aplicare Capitol 4. Sectiuni transversale. Capitol5. Definitii, terminologie, referinte, alcatuirea constructiva generala. Capitolul 6. Conditii tehnice. Caracteristici mecanice si rezistenta materialelor utilizate in sistemul structural. Capitolul 7.Metodologii de proiectare corelat cu metode moderne de evaluare a incarcarilor si solicitarilor dezvoltate sub actiunea acestora (impingerea umpluturilor, actiunea incarcarilor utile, etc). Capitolul 8.Metode de dimensionare si calcul a structurii podului tubular la starile limita curenta (capacitate portanta, stabilitate, deformatie). Capitolul 9.Metode de dimensionare si calcul a buloanelor de imbinare si asamblare a componentelor structurii podului tubular. Capitolul 10.Dimensionarea hidraulica. Capitolul 11.Scheme de montaj si metodologii de executie a podurilor tubulare, corelat cu executia umpluturilor.1

Capitolul 12. Detalii constructive pentru protectia taluzurilor umpluturilor si albiei din vecinatatea podetelor tubulare. Capitolul13.Exigente constructive si de protectie a elementelor metalice componente, ale podurilor si podetelor tubulare. Capitolul 14.Intretinerea in exploatare.Metode de testare si verificare a comportarii in situ. ANEXE Anexa 1. Caracteristici ale sectiunii transversale pentru diverse tipuri de tabla ondulata. Anexa 2. Determinarea parametrilor terenului. Anexa 3. Calculul sagetii coronamentului in timpul executiei umpluturii. Anexa 4.Exemplu de calcul al distributiei incarcarilor Capitol 1. Generalitati. 1.1. Obiect si domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea, executia si intretinerea podetelor, podurilor si pasajelor ( pietonale, pentru traversarea drumurilor de animale, rutiere, etc), realizate din tabla ondulata . 1.1.2.Acest normativ poate fi utilizat si pentru alte tipuri de structuri tubulare a caror capacitate portanta este obtinuta prin conlucrarea cu terenul inconjurator. 1.1.3. Pe parcursul acestui normativ, termenul de podet este folosit pentru a descrie un pod sau podet realizat dintr-o tub sau un arc din tabla ondulata, care impreuna cu pamantul compactat ce il inconjoara formeaza o constructie capabila de a suporta incarcari. 1.1.4.Podetul realizat astfel reprezinta o structura complexa deoarece in majoritatea cazurilor este realizata prin imbinarea de placi metalice drepte sau curbate si este amplasat in corpul rambleului, conlucrand cu acesta.

2

1.1.5.O cerinta esentiala a acestei structuri este ca placile metalice sa fie foarte bine prinse intre ele, asigurand etanseitatea si conlucrarea statica . 1.1.6.Un exemplu de astfel de structura des intalnita este reprezentata in Figura 1. Figura 1. Sectiune printr-un podet din tabla ondulata.

1.1.7. Compactarea foarte buna a terenului inconjurator este importanta, pentru a se atinge conlucrarea dorita intre cele doua elemente tub (conducta) si pamant. 1.1.8. Proiectantul va dimensiona sectiunea podetului pe baza calculelor hidraulice. 1.1.9. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului si caracteristicile fizicomecanice ale elementelor metalice. 1.1.10.Folosirea cea mai obinuit a tuburilor metalice privete lucrrile hidraulice. In acest domeniu, cu toate c s-au realizat lucrri cu deschideri de cca. 10 m, aplicarea cea mai frecvent se situeaz n domeniul deschiderilor cuprinse ntre 2 i 6 m. 1.1.11. In cazul in care se adopta podete realizate din tabla ondulata, studiul hidraulic al lucrrii va tine seama si de mrimea bazinului de alimentare a scurgerii ce urmeaz a se restabili. In acest sens se disting dou cazuri: - Suprafaa bazinului de alimentare inferioar valorii de 100 kmp; - Suprafaa bazinului de alimentare superioar valorii de 100 kmp; 1.1.12.Normativul se refera la cazul in care suprafaa bazinului de alimentare este inferioar valorii de 100 kmp;3

1.2. Domeniu de utilizare recomandat 1.2.1.Produsele de rezistenta din tabla ondulata se utilizeaza in constructia de poduri, podete si constructii hidrotehnice. 1.2.2.Se utilizeaza pentru: - pasaje inferioare sau superioare de strazi si cai ferate; - podete sau pasaje de trecere; - conducte colectoare, apeducte ; - tunele; - subtraversari pietonale; - locuri de trecere pentru animale; - protectia conductelor de apa, gaz, cabluri electrice si telefonie. 1.2.3. Domeniul de utilizare poate fi extins, in baza unor analize tehnicoeconomice, care sa justifice adoptarea acestui tip de poduri sau podete. 1.3. Alcatuire, prevederi generale 1.3.1. Podetele realizate din tabla ondulata au diverse sectiuni ( cap. 4) cel mai des intalnita este prezentata in fig. 2. Cateva din notatiile importante sunt reprezentate in Figura 2 .

4

Figura 2 Sectiunea transversala a tubului poate fi impartita in mai multe parti cu raze diferite. - Rt - raza de la partea superioara, - Rc- raza colturi , - Rb - raza de la baza. - Punctele caracteristice se numesc in general puncte ale cadranelor si ale coronamentului. 1.3.2. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului in functie de particularitatile terenului si concluziile studiului hidraulic Tipuri de ondulatii ale peretilor metalici 1.3.3.Caracteristicile mecanice ale pereilor metalici depind de caracteristicile geometrice ale ondulaiilor i de grosimea oelului. 1.3.4.Tipurile de ondulaii se caracterizeaz prin dimensiunile lor i n special prin adncimea ondulatiei i corespund fiecare unei anumite game de caracteristici ale peretelui astfel: - Ondulaiile mici, a cror adncime de und este de ordinul a 12 -13 mm sunt folosite n special pentru realizarea lucrrilor de drenaj (fig.3.a). - Ondulaiile medii, adncimea de und este cuprins ntre 20 i 30 mm, confer peretelui tubului un moment de inerie mai mare i sunt practic folosite pentru realizarea majoritii formelor curente, deschideri pot atinge si 4,5 m ( fig. 3.b) - Ondulaiile mari, cu o adncime de und cuprins ntre 50 i 60 mm. Ele acoper practic toate formele descrise mai sus i sunt folosite in special pentru tuburile eliptice cu axa mare orizontal i, n majoritatea cazurilor, pentru realizarea de lucrri a cror deschidere depete 4,00 m ( fig. 3.c )

5

a) Ondulatii mici

b) Ondulaii medii

c) Ondulaii mari

Fig. 3. Tipuri de ondulatii Tipuri de imbinari 1.3.5.Asamblarea elementelor prefabricate de tuburi metalice se face prin mbinri longitudinale i/sau mbinri circumfereniale (sau transversale), care pentru acelai tub, ar putea n principiu s aib moduri de ansamblare diferite; n practic, un tip de mbinare longitudinal este asociat cu un tip de mbinare circumferenial.6

1.3.6. mbinarile longitudinale cu suprapunere bulonata, sunt realizate prin suprapunerea parial a marginilor ondulate ale elementelor prefabricate i asamblarea prin bulonare. 1.3.7.Imbinrile longitudinale cu suprapunere bulonat, se difereniaz prin poziia butoanelor pe ondulaii acestea sunt dispuse fie n extremitile undei, fie pe latura undei. a) Buloane amplasate n extremitile undei (fig.4.) 1.3.8.Imbinarile longitudinale, la care buloanele sunt dispuse fie numai n vrful undelor, fie n vrf i n concavitatea undei Ele sunt aliniate pe dou generatoare ale tubului pentru a permite transmiterea momentelor de ncovoiere de la un element prefabricat la altul. Imbinare longitudinal

Imbinare circumferentiala

Figura 4. - Imbinare cu suprapunere bulonat n vrf de und 1.3.9. Imbinrile circumfereniale asociate; acest tip de mbinri longitudinale sunt obinute prin acoperirea ultimei ondulaii i asamblare prin buloane dispuse n general n concavitatea acestei ondulaii.

7

1.3.10.Pentru a evita acumularea de mai mult de trei table n dreptul ncrucirilor ntre mbinrile circumfereniale i mbinrile longitudinale, acestea din urm prezint spaii libere circumfereniale de la un inel la altul. b) Buloane amplasate pe latura undei. 1.3.11. In acest tip de mbinare longitudinal, buloanele sunt dispuse pe latura undei, n vecintatea axei neutre a ondulaiilor i sunt aliniate pe dou sau trei generatoare ale tuburilor. 1.3.12.Imbinrile circumfereniale asociate sunt obinute prin suprapunerea marginilor ondulaiilor i asamblate prin bulonare. Aceast dispoziie permite constituirea unui tub din inele complete, identice (virole). preasamblate.

Imbinare longitudinala

Imbinare circumferentiala

Figura 5. - Imbinare cu acoperire bulonat pe latura de und.

1.3.13. Alte tipuri de imbinari longitudinal a) Imbinri cu crestturi. Aceste mbinri longitudinale sunt obinute prin realizarea de crestaturi n vrfurile de und, pe una din marginile ondulate ale unui element de tub i perpendicular pe acesta, obtinand o mbucarea a marginii ondulate a altui element de tub. Cele dou elemente astfel asamblate sunt meninute prin agrafe ndoite sau nurubate.

8

Imbinri circumfereniale asociate la acest tip de mbinri longitudinale sunt obinute prin simpla acoperire a ultimei ondulaii a elementului montat. b) Imbinri cu margini czute (urechi). Aceste mbinri longitudinale sunt obinute prin ndoirea n exterior, n unghi drept a marginilor ondulate ale unui element de tub. Aceste margini, adesea numite "urechi" sunt prevzute cu guri de asamblare i folosite pentru bulonarea elementelor unul cu altul, plasnd vrful de und al unei urechi n fundul de und al celeilalte . c) Imbinri elicoidale, agrafate prin ndoire. Acest tip particular de mbinare se refer la tuburile constituite din elemente complete de 6 - 12 m, lungime, complet prefabricate n uzin dintr-o singur foaie ondulat, nfurat elicoidal i agrafat prin ndoire i sertizare continu pe maini speciale. Acest tip de mbinare se refer la tuburi circulare al cror diametru poate atinge maxim 2,5 m. Lungimea elementelor prefabricate n uzi

Recommended

View more >