MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE $I AMENAJRII TERITORIULUI

MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE $I AMENAJRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 4/N din: 22.01.1997

Avnd in vedere:

Avizele Consiliului Tehnico-tiintific nr. 341/96; 342/96; 343/96,

In temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea i functionarea Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului,

In conformitate cu Hotrrea Parlamentului nr. 12/1996 i a Decretului nr. 591/1996,

Ministrul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului emite urmtorul

ORDIN

Art. 1 - Se aprob

"Normativ privind proiectarea i verificarea constructiilor spitaliceti i a instalatiilor" Indicativ NP-015-97

Art. 2 - Reglementrile de la art. 1 intr in vigoare la data publicrii in Buletinul Constructiilor.

Art. 3 - Directia Programe de Cercetare i Reglementri Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU NICOLAE NOICA

MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE SI AMENAJRII TERITORIULUI

DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFIC SI REGLEMENTRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII

NORMATIV privind

PROIECTAREA SI VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR SPITALICESTI SI A INSTALATIILOR AFERENTE ACESTORA

Elaborai de:

JSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE SI TEHNIC DE CALCUL SI

CONSTRUCTII - IPCT - S.A. - BUCURETI

n colaborare cu: ISTITUTUL DE PROIECTRI CARPATI - R.A.

IPCT - SA

_DIRECTOR GENERALing.erban Stnescu

DIRECTOR GENERAL ADJUNCTdr.ing.Dan Cptan

EF DEPARTAMENT ARHITECTURdr.arh.tefan Barthon

RESPONSABIL LUCRAREarh.Ioana Atanasescu

CARPATI PROIECT -RA

DIRECTORing.Mihai Mihalache

RESPONSABILI LUCRAREarh. Silvia Mldrescu

ing.Radu Mldrescu

Avizat de:CTS-MLPAT

DIRECTIA DE COORDONARE, CERCETARE TIINTIFIC I REGLEMENTRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII

DIRECTOR RESPONSABIL TEM ing.Octavian Mnoiu arh.Doroteia Cocheci

CUPRINS

VOLUMUL I

I.GENERALITT!

1.1. Obiect

1.2. Domeniu de aplicare i conditii de utilizareII.CADRUL LEGISLATIV

privind proiectarea, realizarea si exploatarea cladirilor spitaliceti

II.1.Cadrul general

Anexa II-a - Documente conexe

III.CONDITII FUNCTIONALE $I DE TEHNOLOGIE MEDICALA

pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor

111.1. Date generale, tipuri de spitale, date tematice de baza111.2. Organizarea functionala i generalaIII3.Prezentarea cerintelor functionale tehnologice

pentru principalele compartimente i servicii

111.4. Instalatii electrice111.5. Instalatii de alimentare cu apa i canalizare111.6. Instalatii de ventilare i tratare a aerului111.7. Instalatii termice111.8. Instalatii frigorifice111.9. Instalatii de gaze naturale i fluide medicinaleIII.10. Instalatii de colectare i tratare deeuri solide

IV.CRITERII FUNCTIONAL - URBANISTICE

privind amplasarea cladirilor spitalicegtiIV. 1.Dimensionarea i forma terenului

IV.2.Caracteristici geo-fizice ale terenului

IV.3.Conditii de microclimat n zona amplasamentului

IV.4. Amplasarea spitalelor n cadrul localitatilorIV.5.Criterii de organizare functional-urbanistica

a incintei sau a platformei spitaliceti

AI. Scheme functionale privind principalele compartimente i sectoare

AII. Conditii privind derularea procesului de proiectare, realizarea i exploatarea

constructiilor spitaliceti

AII.l. Considrente genrale

AII.2. Derularea procesului de proiectare

AI 1.3. Realizarea lucrrilor de constructii i instalatii

AII.4. Exploatarea cldirilor spitaliceti

Anexa AII.2.a. Lista avizelor i acordurilor ce trebuie obtinute de investitor (beneficiar de folosint) pe parcursul elaborrii proiectului

NORMATIV DE PROIECTARE A CLDIRILOR SPITALICESTI INDICATIV NPO15-97

I GENERALITT!

I.1OBIECT

Prezentul normativ stabilere principii de conceptie pentru proiectarea cldirilor spitaliceti inclusiv a incintelor i terenurilor aferente (cap.II i IV), precum i valorile parametrilor ce definesc exigentele utilizatorilor, in conformitate cu prevederile Legii 10/1995. (cap.V).

1.1.2.Prezentul normativ reprezint in principal un ghid pentru uzul proiectantilor despitale, avnd in vedere complexitatea deosebit a acestor programe datorat in principal:-echipamentelor i tehnologiilor ce se utilizeaz in diagnosticul i tratamentul medical, acesteaimpunnd performante superioare cldirilor in care se amplaseaz;

-vulnerabilittii deosebite a principalilor utilizatori ai cldirii, bolnavii, cu capacitati fizice i psihice diminuate, mai expui diferitelor riscuri ce survin in exploatarea cldirilor i instalatiilor; -cerintei specifice unittilor sanitare de a se mentine in functiune, la parametri adecvati asigurrii asistentei medicale inalt califcate i eficiente, inclusiv in caz de calamitate sau dezastru.

1.1.3.Prezenta reglementare stabilere conditiile minime de calitate, corespunztoarecldirilor spitalicesti (indiferent de profilul i capacitatea acestora), ce trebuie realizate imentinute, la aceiai parametri, pe intreaga durat de existent a constructiei.

I .2. DOMENIU DE APLICARE SI CONDITII DE UTILIZARE

I.2.1 Prevederile prezentei reglementri se vor aplica la proiectarea cldirilor spitaliceti noi, i dup caz la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau repararea cldirilor existente.

I.2.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de ctre:

-organismele de administratie teritorial precum i alte persoane fizice sau juridice care initiaz investitii in domeniul snttii (cap.II i cap.IV);

-verificatorii de proiecte i experti autorizati in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.V); Elaborat de:

INST. DE PROIECTARE CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL N CONSTRUCTII Aprobat de:

MINISTRUL LUCRRILOR PUBLICE SI AMENAJRII TERITORIULUI cu ordinul nr.4/N din 22.01.97

-elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului, ale Planurilor Urbanistice Generale i Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism generale i locale, referitor la specificul functional i conditiile de amplasare a constructiilor spitaliceti (cap.IV) i cap.V);

-elaboratorii studiilor de prefezabilitate sau ale studiilor preliminare pentru ntocmirea temelor de proiectare i a temelor de tehnologie medicala (cap.III i cap.IV); -persoane fizice i juridice angajate prin contracte de consultant tehnic de ctre investitori sau antreprenorii executanti ai lucrrilor (cap.III i cap.IV).

1.2.3. Prin prezentul normativ sunt reglementate conditii de calitate admisibile (niveluri de performant - conf.cap.V) corespunztoare categoriei de important C". Proiectantul, la solicitarea beneficiarului, poate adopta alte valori ale parametrilor corespunztori cerintelor utilizatorilor, dar n nici un caz inferioare celor prevzute prin prezentul normativ.

1.2.4. La proiectarea unei cldiri spitaliceti se vor respecta, pe lng prevederile prezentului normativ, toate reglementrile tehnice specifice domeniului, n vigoare la acea dat.II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR SPITALICE$TI

II.1CADRUL GENERAL

II.l.l. Constructiile spitaliceti sunt lucrri de utilitate publica si, in conformitate cu legislatia, privind asigurarea snttii populatiei, sunt unitati componente ale retelei nationale i teritoriale de asistent medicala.

II. 1 .2. Organizarea spitalelor (capacitate, profil medical, structura serviciilor componente), indiferent de natura fondurilor de finantare a investitiei sau forma de proprietate, se face in conformitate cu prevederile legale privind organizarea retelei teritoriale a serviciilor medicale sau cu Ordine ale Ministerului Snttii, emise in temeiul prerogativelor sale.

II. 1.3. Realizarea spitalelor se poate face prin finantare din:

a.-fonduri publice (de la bugetul de stat, bugetele locale, fonduri special constituite prin lege inafara acestor bugete),

b.-credite garantate sau contractate de stat,

c.-fonduri private (de la persoane fizice sau juridice),

d.-fonduri mixte (publice + private).Constructiile spitalicesti realizate, integral sau partial, dinfonduri publice i/sau credite garantate de stat, urmeaz regimul investitiilor publice conform cuOrdonanta Guvernului nr. 12/1993 i se supun reglementrilor din Legea Finantelor Publice72/1996 privind aprobarea investitiilor.

II. 1.4. Executarea constructiilor spitalicesti se autorizeaz de ctre administratia local in temeiul Legii 10/1995, indiferent de natura fondurilor din care se finanteaz acestea.

II. 1.5. Realizarea constructiilor spitalicesti i exoploatarea lor se vor face in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii.

II. 1.6. Amplasarea spitalelor se poate face pe terenuri apartinnd domeniului public, domeniu privat al statului sau a unittior administrativ-teritoriale, sau pe terenuri proprietate privat a persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale ce reglementeaz utilizarea, concesionarea sau exproprierea acestora (Legea 80/1994, Legea 33/1994, Legea 18/1990 etc).

II. 1.7. Proiectarea constructiilor spitalicesti finantate, integral sau in completare, de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din fonduri special construite prin lege in afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate de stat se adjudec prin licitatie public in conditiile stabilite de Ord. Guv. nr. 12/1993, de Ordinul comun al Ministerului Finantelor (MF) si al Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului (MLPAT) nr.l743/69/N/1996.

II. 1.8. Proiectarea constructiilor spitalicesti (cldiri + instalatii), indiferent dac acestea se finanteaz din fonduri publice sau private, se va face de ctre proiectanti specialisti (arhitecti si ingineri) cu competent tehnic si experient in domeniul proiectrii de spitale si in domeniul tehnologiilor complexe implicate de asistenta medical modern.

MENTIUNE

Pentru conditii privind derularea procesului de proiectare, realizarea, precum si exploatarea

constructiilor spitaliceti, se va consulta Anexa generala AII.

ANEXA II-a

DOCUMENTE CONEXE

Legea 10/1995-privind calitatea in constructii

Legea 3/1978-privind asigurarea snttii populatiei

Legea 72/1996-privind finantele publice

Legea 50/1991-privind autorizarea executrii constructiilor

Legea 18/1991-privind fondul funciar

Legea 33/1992-privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica

Legea 83/1994-pentru aprobarea unor ordonante ale Guvernului emise in baza

Legii 58/1993

Legea 137/1995-privind protectia mediului

HG 592/1993-pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de

organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea investitiilor publiceHG 727/1993-pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de

organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea proiectrii investitiilor publiceHG 112/1993-privind componenta, organizarea i functionarea Consiliului

Interministerial de avizare a lucrrilor publice de interes national i locuintelor socialeHG 376/1994-privind metodologa de elaborare a devizului general pentru

obiectivele de investitii

HG 925/1995-pentru aprobarea Regulamentului de verificare i expertizare

tehnic de calitate a proiectelor, a executiei lucrrilor i a constructiilor

HG 525/1996-pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

Ordonanta Guv. 12/1993 -privind achizitiile de bunuri i investitii publice

Ordin 91/1991 MLPAT -pentru aprobarea formularelor, a procedurilor de autorizare i a

continutului documentatiilor prevzute de Legea 50/1991

Ordin MAPPM 125/1996 -pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activittilor economice i sociale cu impact asupra mediului inconjurtor Ordin comun MF-MLPAT .

1743/69/N/1996-pentru aprobarea Normelor metodologice privind continutul -

cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitatie, al ofertelor i al contractelor pentru executia investitiilor

Legea 125/1996-pentru modificarea i completarea Legii nr.50/1991 privind

autorizarea executrii constructiilor i unele msuri pentru realizarea locuintelorLegea 90/1996-Legea protectiei muncii

III. CONDITII FUNCTIONALE SI DE TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR

III.l. DATE GENERALE, TIPURI DE SPITALE, DATE TEMATICE DE BAZ

III. 1.1. In organizarea sistemului de ocrotire a snttii, SPITALUL este unitatea de baz, care asigur asistenta medicala completa sau de specialitate, preventiva, curativa i de recuperare pentru bolnavii internati i ambulatori de pe teritoriul arondat

III. 1.2. Unittile spitaliceti care constituie baza retelei teritoriale sunt:

-spitale generale - ce cuprind cel putin cele 4 specialitti medicale de boli principale: boli

interne, chirurgie, pediatrie, obstetric-ginecologie. In functie de teritoriul arondat spitalele

generale pot fi : comunale, oreneti,

municipale, judetene.

OBSERVATIE: Spitalele comunale mici pot avea numai 3 specialitti medicale (far chirurgie), cazurile chirurgicale urmnd a. fi rezolvate in localitate urbana cea mai apropiat. -spitale de specialitate - ce asigur asistenta medical ntr-una din specialittile medicale principale sau ntr-unui ori dou profiluri medicale nrudite, derivate din acestea. De ex.: spitale de chirurgie cardio-vascular, de traumatologie i chirurgie reparatorie, de neurochirurgie (derivate din specialitatea chirurgie) sau spitale de endocrinologie, de oncologie, de boli infectioase (derivate din specialitatea boli interne) .a.m.d..

OBSERVATIE: Spitalele diversificate pe specialitti sau profiluri medicale apar ca necesare in orasele mari. Pentru unele specialitti sau profiluri se recomand instituirea de spitale de specialitate si in spitalele mici sau mijlocii. De ex.: spitale de pediatrie sau maternitti (datorit vulnerabilittii mai mari a pacientilor i/sau specificittii actului medical), spitale de boli infectioase (datorit riscului de contaminare), spitale depsihiatrie sau alte boli cronice (datorita duratei mari de spitalizare).

III. 1.3. Specialittile medicale principale sau profilurile medicale derivate constituie sectii medicale n cadrul spitalului; acestea impreun cu serviciile specializate de diagnostic i tratament alctuiesc structura medical a unui spital. Sunt peste 20 de profiluri medicale relativ autonome (cu tendint de diversificare i specializare continu), care pot intra distinct, ca sectii, n structura unui spital general, sau pot defini profilul i structura unui spital de specialitate. n functie de structura medical stabilit (rezultat ca urmare necesittilor din teritoriu) i de dezvoltarea preconizat pentru serviciile de diagnostic-tratament (ca amploare, diversitate i nivel de echipare cu aparatur medical), spitalele teritoriale (att cele generale ct mai ales cele de specialitate) vor prezenta diferente notabile ntre ele.

III. 1.4. Spitalele de retea care cuprind i functiuni de mvtmnt medical sunt denumite spitale clinice i sunt diferentiate Ia rndul lor n: -spitale clinice generale (spitale universitare), -spitale clinice de specialitate.

OBSERVATIE: Spitalele clinice se amplaseaz de regul iu orasele in care exist institutii de invtmant superior medical.

III. 15. Unittile medicale complexe organizate la nivel regional sau national care, pe lng asistenta medical propriu-zis i mvtmntul de specialitate, integreaz i functiuni de cercetare tiintific sau primesc atributii de for metodologic pentru anumite profiluri medicale sunt:

institutele medicale, centrele medicale.Dei aceste unitti nu sunt incadrate in categoria spitalelor propriu-zise, ele au in componenta lor sectii medicale i servicii de diagnostic-tratament organizate dup sistemul unittilor spitaliceti.

III.l .6. O categorie aparte de unitti de asistent medical, ce prezint asemnri de structura medical cu spitalele (iar a intra ins in categoria acestora din punct de vedere al organizrii retelei sanitare), o constituie preventoriile i sanatoriile. Preventoriile sunt unitti medicale ce acord asistent specializat pentru prevenirea imbolnvirii persoanelor care prezint acest risc. Sanatoriile sunt unittile ce asigur asistent medical complementar (in faz de convalescent i recuperare) pacientilor care au incheiat ciclul principal de tratament. Preventoriile i sanatoriile se organizeaz pe profiluri medicale, separat pentru adulti i copii. Amplasarea preventoriilor i sanatoriilor se face in afara aglomerrilor urbane, in zone geo-climatice cu proprietti curative sau in statiuni balneare.

III.l .7. in functie de capacitatea de spitalizare (numr de paturi), spitalele sunt clasifcate dup cum urmeaz:

a.-spitale mici (150-350 paturi pentru spitale generale, 100-200 paturi pentru spitale de specialitate) b.-spitale mijlocii (400-600 paturi pentru spitale generale, 250-400 paturi pentru spitale de specialitate) c.-spitale mari (700-1000 paturi pentru spitale generale, 500-700 paturi pentru spitale de specialitate

d.-spitale foarte mari (peste 1100 paturi - de regul sunt spitale generale).

OBSER VA TIE: In ceea ce prvente capacitatea optima a spitalelor, specialista in domeniu apreciaz c:

-spitalele de capacitate mijlocie sunt cele mai eficiente din punct de vedere al gestiunii, mai uor de administrat, mai apte s ofere servicii medicale de calitate, mai putin stressante pentru pacienti;

-spitalele foarte mari se justifica numai in cazul marilor aglomerri urbane sau in cazul clinicilor universitare, unde apare necesitatea concentrarti unei game cat mai largi de profiluri medicale;

-spitalele mici sunt cele mai potrivite pentru a realiza o distributie echilibrat in teritoriu a serviciilor medicale de baz.

III. 1.8. n functie de rangul detinut in reteaua sanitar teritorial, spitalul poate avea in subordine o serie de unitati de servicii si prestatii medicale, cum ar fi: dispensar i policlinic teritorial, de intreprindere sau colar, centru stomatologic, centru de recoltare i conservare snge, statie de salvare, centrul teritorial de service i reparatii pentru aparatur medical, locuinte de serviciu pentru personalul medical etc. Atunci cnd aceste unitti se amplaseaz in incinta spitalului se impune o tratare diferentiat a circuitelor i acceselor.

Unittile de servicii i prestatii medicale, altele dect spitalul propriu-zis, dar amplasate in aceiai incint, vor fi denumite in text ..functiuni asociate".

III. 1.9. Tipul de organizare functional a unui spital, aria desfurat i costul de finantare vor depinde direct de urmtoarele date tematice de baz: -capacitate (numr de paturi),

-structura paturilor (numr de sectii i profilul medical al acestora), -structura serviciilor de diagnostic i tratament (nominalizare, capacitate, nivel de echipare tehnico-medical),

-structura functiunilor asociate (dup caz)

, -natura atributiilor in sistemul de invtmnt medical (dup caz),

-tipul de servicii oferite pacientilor ambulatorii i amploarea acestora,

-sistemul de asigurare al asistentei medicale la domiciliu (dup caz), -conditiile de amplasare (caracteristicile terenului, reglementrile urbanistice, modul de organizare al utilittilor).

Principalele elemente fixate prin acest pachet de informatii initiale alctuiesc tema-cadru pentru stabilirea conceptului general de organizare a ansamblului de functiuni, pentru definirea, structurarea i dimensionarea fiecruia din sectoarele i compartimentele componente ale spitalului (tema de proiectare propriu-zis), pentru estimarea global a necesarului de echipamente i utilitti.

III.2. ORGANIZAREA FUNCTIONAL GENERALA

III.2.1. Factori care determina alctuirea compartimentelor i sectoarelor functionale i interrelationarea lor reciproca

Organizarea spatial-functional a spitalelor in ansamblu, ca i cea a fiecruia din sectoarele i compartimentele componente, se face tinnd seama de: -categoriile de utilizatori, -specificul activittilor,

-conditionri tehnologice impuse de aparatura medical i echipamentele (instalatiile) utilizate,

-criterii de igien i asepsie.

111.2.1.1.Principalele categorii de utilizatori sunt:

a. - pacientii -spitalizati -ambulatori gravitatea afectiunii, risc de contaminare pentru restul utilizatorilor)

b.- personalul medical (se diferentiaz dup atributiuni in cadrul procesului medical)

c- personalul paramedical (desfoar activitti complementare procesului medical i se diferentiaz dup natura activittilor: tehnice, gospodreti, administrative etc.)

d.- insotitori (persoane din familia bolnavului care se interneaz odat cu acesta) e.- apartintori si vizitatori (membrii ai familiei bolnavului sau alte categorii de persoane care intr in relatie cu bolnavii sau cu personalul medical i paramedical)

f. Studenti, cursanti - la spitale clinice i institute medicale

-g.- personal de cercetare - la institute i centre medicale -

Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate: - spatiile necesare, - conditiile adecvate de microclimat i igien, - protectia corespunztoare fat de diverse riscuri la care sunt expui pe timpul stationrii sau desfurrii de activitti in incinta i cldirile spitalului.

111.2.1.2.Principalele tipuri de activitti sunt:

-medicale (consultatii, investigatii, tratamente, acestea diferentiate la rndul lor dup natura procedurilor aplicate, dup criterii tehnologice i/sau de asepsie); -complementare procesului medical propriu-zis (supravegherea i asistarea bolnavului, studiu i documentare, elaborarea i inregistrarea documentelor medicale, pregtirea materialului i instrumentarului, sterilizare etc); -gospodregti (curtenie, splare rufe, igienizare, preparare hran etc); -de conducere si organizare: -administrative si de gestiune:

-tehnice (de exploatare i intretinere a instalatiilor i echipamentelor);

-de mvtmnt si cercetare (dup caz).

Dintre activittile care se desfoar n spital trebuie stabilite i ierarhizate cele care impun:

-izolarea spatiilor sau separarea circuitelor (fie din considerente de igien i asepsie, fie din considerente de protectie fat de riscuri tehnologice sau pericol de poluare),

-instituirea de relatii de vecintate obligate a spatiilor (compartimentelor) pentru optimizarea fluxurilor i proceselor medicale.

Spatrile, instalatiile, echipamentele i dotrilfe vor fi concepute adecvat pentru fiecare gen de activitate, asigurnd conditiile optime de lucru n cadrul prevzut de normele specifice de securitate a muncii n sectorul sanitar.

111.2.1.3.Aparatura medical i echipamentele utilizate n procedurile medicale, regimul defolosire pentru unele materiale i produse de uz medical, ca i o parte din utilajele functionaleimpun conditionri tehnologice severe privind:

-conformarea i dimensionarea spatiilor, -organizarea fluxurilor, -alegerea solutiilor constructive i de finisare, -deservirea cu instalatii.

111.2.1.4.Criteriile de igien si asepsie, specifice unittilor spitalicesti, sunt determinante nalegerea solutiilor functionale i tehnologice, att pentru ntregul spital ct i pentru fiecare dinsectoarele i compartimentele medicale. n practica de proiectare de specialitate sunt studiate irecomandate (uneori impuse de organismele cu responsabilitti n administrarea retelei sanitare)modalitti de solutionare spatio-functional precis a diverselor compartimente, care s reduc laminim riscurile de contaminare pe care le comporta, pe de o parte specificul unor procedurimedicale, iar pe de alt parte utilizarea acelorasj spatii de ctre persoane cu diverse maladii.

Principiile utilizate n alctuirea spatiilor si structurarea compartimentelor functionale pe baza criteriilor de igien si asepsie sunt:

-segregarea spatiilor medicale dup riscul de contaminare acceptat (septice, aseptice, sterile); -diferentierea circuitelor (medicale/nemedicale, septice/aseptice, deschise/nchise etc); -interpunerea de bariere - filtre de control si igienizare - la trecerile ntre zone cu potential diferit de contaminare;

-utilizarea de echipamente si instalatii speciale pentru tratarea, curtirea, dezinfectarea, sterilizarea tuturor componentelor mediului ambiental spitalicesc care pot constitui suport de transmitere a infectiilor (aer, ap, efluenti, persoane, alimente, produse farmaceutice, instrumente, lenjerie etc.)

III.2.2. Principalele grupe functionale ce intr in alctuirea spitalelor

III.2.2.1. Schema de grupare a unittilor functionale curente n spitale, prezentat n continuare, are la baz sistematizarea acestora dup categoriile de utilizatori si tipurile de activitti si este folosit la structurarea temelor de proiectare. Ea nu se suprapune dect partial peste modul de organizare medical si administrativ a spitalului si nu poate fi utilizat ca atare la elaborarea conceptului de organizare spatial-functional a cldirilor spitalicesti.

III.2.2.2 Pentru spitalele generale neclinice, lista principalelor grupe de functiuni (sectoare) si a unittilor functionale componente (compartimente) este: A. Sector spitalizare

Al. Sectiile medicale cu paruri compuse din'unitti de ngrijire A2. Unitate de spitalizare de o zi (dup caz) A3. Serviciul de primire i externare a bolnavilor

B.Sector ambulator (pentru pacientii ncinternati)

Bl. Cabinete de consultatii si tratamente

B2. Compartiment de evident medicala, programare, informare

C.Servicii tehnico-medicale de diagnostic si tratament

C1. Sector de intervenni - tratamente aferent bolnavilor spitalizati Cla.-bloc operator

Clb. -serviciu anestezie si terapie intensiva (ATI) Clc.-bloc de nasceri

C2. Sector de investigatii - explorri functionale (comun pentru bolnavii ambulator si spitalizati)

C2a.-laborator de analize medicale C2b. -laborator de radiodiagnostic C2c. -laboratoare de explorri functionale , C2d. -laborator de anatomie patologic C2e. -laborator de medicin nuclear (dup caz) C3. Sector de terapie (pentru bolnavii ambulatori si spitalizati) C3a. -serviciu de urgente

C3b. -serviciu de recuperare medical si fizioterapie C3c. -compartiment de epurare renal (dup caz) C3d. -compartiment de radioterapie (dup caz) C3e. -compartiment de psihoterapie si ergoterapie (dup caz) C3f. -alte compartimente de terapie special in functie de structura medical a spitalului

C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseaz direct pacientilor) C4a. -serviciu de sterilizare central C4b. -farmacie

C4c. -banc (punct) de snge, bnci de tesuturi (dup caz) C4d. -prosectur (morg)

D.Servicii gospodresti

D1. Buctrie si depozite alimente D2. Spltorie si depozite lenjerie D3. Statie de dezinfectie (central de paturi)

E.Conducere medical si administratie

E1. Conducere medical E2. Birouri administrative E3. Serviciu evident medical si arhive E4.Compartiment prelucrare informatii si documente E5. Sal de intruniri

F.Servicii anexe pentru personal

FI. Vestiare pentru personalul medical si tehnic F2. Punct de documentare medical (bibliotec) F3. Cantin

G.Spatii sociale si anexe pentru pacienti, apartintori, vizitatori

G l. Garderob

G2. Serviciu de informatii si relatii

G3. Bufet si puncte de vnzare (florrie, cadouri, ziare)

G4. Diverse prestatii -frizerie, coafur, post (dup caz)

G5. Capel (dup caz) H. Servicii tehnico-utilitare

H1. Centrale si statii tehnice

H1 a.-central termic

Hlb. -gospodrie de ap si statie hidrofor

H1 c. -post de transformare si grup electrogen

Hld. -centrale de ventilatie si de tratare agerului

Hle. -central frigorific (dup caz)

H lf. -statii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicale H1 g. -centrala telefonica

Hlh. -statii pentru comunicare interne (TV cu circuit inchis,

ceasoficare, cutare de persoane, radioficare)

H1 i. -statii de pompare si tratare efluenti

Hlj. -spatii tehnice pentru maini ascensoare

Hlk. -spatii tehnice aferente unor echipamente medicale

Hll. -alte spatii tehnice aferente instalatiilor (puncte de distributie,

camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)

H2. Dispecerate pentru supraveghere, control si avertizare asupra functionrii

echipamentelor si instalatiilor (dup caz)

H3. Serviciu de intretinere si service aparatur (ateliere)

H4. Depozite diverse

H5. Statie colectare si tratare deseuri solide

H6. Garaje

H7. Control poart

OBSERVA TIE: In functie de structura medical a spitalului si de capacitatea acestuia, unele din unittile functionale mentionate pot fi absente sau pot fi comasate, dac sunt compatibile (de ex. laboratorul de anatomie patologic poate forma cu serviciul de prosectur un singur compartiment, serviciul de urgentpoate intra in componenta serviciului de primire a bolnavilor spitalizati etc.)

III.2.2.3. Pentru spitalele generale clinice lista sectorelor si unittilor functionale se completeaz cu compartimentele aferente activittilor de invtmnt (aule, sli de cursuri si demonstratii, cabinete de studiu individual si in grup, secretariat, anexe pentru studenti si personalul didactic etc.)

Pentru spitalele de specialitate, clinice sau neclinice, schema general a functiunilor va prezenta diferente notabile de la spital la spital, in functie de profilul acestora, mai ales in ce priveste componenta serviciilor tehnico-medicale de diagnostic si tratament (grupa C de functiuni). Pentru institutele medicale schema general a functiunilor spitalicesti va fi particularizat in raport cu profilul medical (la grupele de functiuni A, B, C). Schema se va amplifica cu un sector de invtmnt specializat pe profilul unittii, precum si cu grupele functionale specifice activittilor de cercetare medical clinic si preclinic, de metodologie etc. In raport de specificul acestor noi functiuni se modific corespunztor si structura serviciilor tehnico-utilitare, gospodresti, de conducere si de administratie.

III 2.3. Principii de solutionare arhitectural si tehnologic a compartimentelor functionale

III.2.3.1 Pentru fiecare din compartimentele medicale si gospodrestij(din grupele de functiuni A,B,C,D) solutionarea arhitectural este dependent de respectarea unor reguli de

organizare i conformare a spatiilor i circuitelor precis determinate de: specificul tehnicilor i procedurilor medicale, aplicarea criteriilor de igien i asepsie, conditionarile tehnologice impuse de aparatura i echipamentele medicale utilizate. Practica de proiectare de spitale (national i european), studiile de optimizare elaborate de institutii i colective de cercetare interdisciplinar specializate in probleme de tehnologie medical, precum i reglementrile normative ale autorittilor responsabile cu organizarea asistentei medicale au consacrat seturi de modele tipologice de alctuire spatio-functional i tehnologic a acestor compartimente, care trebuie cunoscute i aplicate de proiectantii de spitale.

OBSERVATII: -experimentarea in exploatare a modelelor tipologice, evolutia tehnicilor medicale si perfectionarea aparaturii conduc la revizuirea periodic a modelelor de solutionare spatio-functional.

-echpamentele medicalele beneficiarului de folosintpot avea optiuni (preferinte) privind alegerea unora sau a altora din modelele tipologice si este necesar s fie consultate inainte de fixarea solutiilor arhitecturale si tehnologice.

111.2.3.2.Alegerea modelului tipologic adecvat fiecrui compartiment functional in raport cudatele concrete ale temei de proiectare i optiunile beneficiarului de folosint, stabilirea moduluide echipare cu aparatur, mobilier i dotare medical, precizarea cerintelor privind conformareastructurii de rezistent i a modului de solutionare a instalatiilor fac obiectul temei (respectivproiectului) de tehnologie medical. in absenta tefmei de tehnologie medical pentru fiecare dincompartimentele cu specific medibal (cu deosebire a celor din grupele C i D) nu se poate incepeelaborarea solutiilor peritru arhitectur i instalatii.

OBSERVATIE: Elaborarea proiectului de tehnologie medical trebuie fcut dup defnitivarea (sau avizarea) de ctre investitor sau beneficiarul de folosint a listei principalelor echipamente Si aparate medicale si precizarea potentialelor furnizori (pentru a putea fi previzionale conditiile de instalare si montaj). Pentru definitivarea proiectului tehnic este necesar elaborarea prealabil a proiectului de tehnologie pentru toate compartimentele care au astfel de implicata.

111.2.3.3.La stabilirea solutiilor spatio-functionale, constructive i de deservire cu instalatii adiferitelor compartimente se va avea in vedere asigurarea unui potential de flexibilitate a spatiilori a modalittilor de racordare Ia instalatii, date fiind cerintele, specifice spitalelor, de reechiparecu aparatur i reconfigurare a organizrii circuitelor interne in pas cu evolutia tehnicilormedicale. Astfel de modernizri sunt necesare la cea. 12 -15 ani pentru unele compartimente,respectiv la cea. 18-20 ani pentru altele i trebuie efectuate fr a se afecta functionarea spitaluluii fr a perturba activittile din compartimentele invecinate.

111.2.3.4.Att pentru a asigura potentialul de stabilitate mentionat, ct i pentru a permitearmonizarea reciproc a diferitelor cerinte dimensionale (gabarite ale echipamentelor ielementelor de mobilier, ltimi de fluxuri, compuneri de fronturi de lucru etc.) in cadrulcompartimentelor, dar i pe ansamblul cldirilor, in proiectarea de spitale se vor utiliza sistemelede dimensionare modular a spatiilor, avnd la baz serii modulare specifice functiunilorspitaliceti, elaborate pe baz de studii de specialitate.

OBSERVATIE: -Cele mai utilizate sisteme modulare pentru spitale sunt cele bazate pe modulul de 0.90 m si pe modulul de 1.20 m.

III.2.4. Criterii de amplasare a compartimentelor functionale in cadrul spitalului, organizarea circuitelor

111.2.4.1.Modul de amplasare a compartimentelor functionale in cadrul cldirilor spitalicesti vafi dependent de:

-conditionrile specifice fiecrui compartiment;

-cerintele de grupare pe zone (cldiri) a compartimentelor functionale, adecvat structurii medicale date;

-sistemul general de organizare a circulatiilor principale (orizontale, verticale) la interiorul cldirilor, in relatie cu accesele si cu circulatiile din incint; -conditionrile amplasamentului (orientri, regim de inltime) - prezentate la cap.IV. -optiunea pentru un anumit tip de solutie spatial-volumetric.

111.2.4.2. La stabilirea amplasamentului adecvat pentru fiecare compartiment se vor lua in consideratie conditionrile specifice acestuia: gradul de accesibilitate fat de categoriile de utilizatoli (respectiv deschis sau inchis pentru unii dintre utilizatori), sistemul de relatii cu celelalte compartimente si sectoare (respectiv vecintti obligatorii, recomandate sau contraindicate), pozitia optim in raport cu accesele si circulatiile comune ale cldirii, alte restrictii sanitare speciale (izolare cu filtre, accese duble, protectie la radiatii nucleare, agenti poluanti etc.) sau tehnologice (distanta fat de nivelul solului, protectia fat de trepidatii, cmpuri electromagnetice etc).111.2.4.3. Ansamblul cldirilor spitalului se va structura pe zone, in cadrul crora se vor grupa compartimentele functionale cu activitti similare si compatibile, cu cerinte de igien si asepsie similare, cu regim de adresare similar fat de categoriile de utilizatori, cu cerinte tehnologice similare. Gruparea pe zone trebuie s urmreasc separarea unittilor functionale ce prezint incompatibilitti de desfsurare in aceleai spatii si s conduc la diferentierea natural a circuitelor ce trebuie protejate.

Aplicarea simultan a acestor criterii conduce la un sistem de zonare utilizat la spitalele generale, precum si la unele spitale specializate, dup cum urmeaz:

a.zona blocului operator, a serviciului ATI, a blocului de nasteri (si a compartimentului desterilizare central - dup caz)

b.zona de spitalizare (sectiile medicale cu paturi)

c.zona laboratoarelor

d.zona unittilor de explorri functionale si roentgendiagnostic

e.zona sectorului de urgente si a sectiei de spitalizare de o zi

f.zona ambulatoriului si a serviciului de internri

g.zona accesului principal, a serviciilor pentru vizitatori si a conducerii medicale h. zonaadministratiei si a serviciilor anexe pentru personal

i. zona serviciilor de recuperare medical si alte terapii

j. zona celorlalte servicii tehnico-medicale auxiliare (farmacie, prosectur)

k. zona gospodreasc

1. zona serviciilor tehnice.

OBSERVATIE: -Sistemele de grupare a compartimentelor pe zone pot fi diferite la unele tipuri de spitale de specialitate (spitale de arsi, maternitti), diferita fiindponderea criteriilor in functie de care se face zonarea.

-in cadrul unora din zone apar necesare diferentieri de subzone, in functie de gradarea unor criterii (subzone septice/aseptice, subzone pentru personal/pentru pacienti). -Asocierea altor functiuni sau servicii, conduce la aparitia unor noi zone si subzone precum si la regrupri ale acestora.

-Gruparea pe zone nu se suprapune peste schema grupelor de functiuni prezentata la pct.III.2.2.2., criteriile de zonare fiind mai complexe decdt cele utilizate la elaborarea temelor de proiectare.

Ordinea de listare a zonelor pune in evident criteriul succesiunii gradate a spatiilor dinspre curat" spre murdar", dinspre intim spre public, dinspre activitti medicale spre activitti auxiliare, criteriu dup care se ordoneaz amplasarea zonelor pe verticala cldirilor sau pe orizontal, in raport cu circulatiile majore interioare. Astfel: -compartimentele din zonele a) si b). adresate numai pacientilor spitalizati, cu cerinte severe privind igiena si asepsia, se vor amplasa la nivelurile superioare ale cldirii, la distant de circulatiile comune;

-zonele e), _f si g), relativ neutre" din punct de vedere al conditionrilor igienico-sanitare, sunt zone de interfat a spitalului, pe componenta medical a acestuia, in relatia cu pacientii, apartintorii si vizitatorii; ele trebuie deschise direct spre cile de circulatie auto si pietonale din zona public a incintei spitalicesti; in functie de solutia arhitectural adoptat, aceste zone se amplaseaz la parter sau mezanin;

-zonele i). k) si 1). murdare" (sau cu subzone murdare), sunt inchise accesului pacientilor si altor categorii de personal in afara celui propriu si sunt strict separate de zonele cu cerinte de asepsie; ele constituie zone de interfat a spitalului in relatia cu serviciile tehnice si de prestatii ale localittii, cu unittile furnizoare de materiale si produse, cu diversele retele edilitare; compartimentele componente vor avea accese directe dinspre zona de serviciu a incintei spitalicesti. Amplasarea uzual a acestora este la demisolul (parterul) cldirilor spitalicesti, precum si in constructii anexe izolate;

-zonele c) si d). respectiv h) si i). pot ocupa pozitii intermediare, cu precizarea c zona laboratoarelor (c), ca si zona administratiei, sunt inchise pentru pacienti si apartintori, cu exceptia spatiului de relatii (punctul de recoltare sau secretariatul), si se vor amplasa periferic fat de circulatiile principale ale acestor utilizatori.

111.2.4.4.Sistemul de organizare a circulatiilor la interiorul cldirilor spitalicesti va trebui srspund urmtoarelor deziderate:

-circulatia bolnavului (spitalizat sau ambulator) de la primul contact cu spitalul si pn la prsirea acestuia, parcurgnd toate compartimentele medicale, de diagnostic si tratament, trebuie s se desfsoare in flux continuu, pe trasee clare, accesibile in conditii de egal sigurant att pentru deplasrile pedestre, ct si pentru deplasri cu cruciorul rulant, targa sau patul. Traseele pe care este necesar deplasarea in vitez, in cazuri de urgent medical vor fi scurte si directe,;

-circulatia personalului medical intre toate punctele de lucru pe care le are de parcurs in timpul indeplinirii serviciului, trebuie s se poat desfsura in timp ct mai redus, pe distante cu att mai scurte cu ct este mai mare frecventa deplasrilor;

-circulatia personalului tehnic si de intretinere la diversele statii tehnice, puncte de control si interventie diseminate in spital, trebuie asigurat fr a se intrerupe sau perturba activittile medicale vitale si fr a impieta asupra cerintelor de asepsie specifice unor compartimente medicale;

-circulatia si manipularea materialelor si echipamentelor care pot prezenta riscuri pentru pacienti si alti utilizatori neavizati (chimicale si reactivi, materiale inflamabile si explozibile, butelii pentru gaze sub presiune, surse nucleare, produse radiofarmaceutice, deseuri medicale contaminate) se vor desfsura pe trasee distincte, scurte, localizate si protejate corespunztor.

111.2.4.5.Traseele principale de circulatie, care asigur legtura pe vertical si pe orizontalintre toate zonele spitalului, respectiv intre acestea si accesele principale in cldire, sunt deschise

tuturor categoriilor de utilizatori, jucnd rolul unor strzi". Transportul materialelor i diferitelor produse, pe traseele comune ale spitalului, se va face numai in mijloace de transport adecvate, inchise corespunztor dac exist riscul de a deranja celelalte categorii de utilizatori. Circulatiile principale se dimensioneaz in raport cu intensitatea traficului i cu natura mijloacelor de transport. Eventualele zone de ateptare necesare pe aceste trasee se solutioneaz in supralrgiri, protejate fat de traficul de pe traseu.

OBSERVATIE: La spitalele foarte mari, la spitalele mari cu functiuni asociate, la institutele medicale, dimensionarea In functie de trafic a traseelor principale poate conduce la lrgimi de peste 3,5 m, nerecomandate in unittile sanitare; in aceste situatii se vor alege acele solutii arhitecturale care permit realizarea de trasee dedublate, care s descongestioneze traficul de pe circulatia principal.

111.2.4.6.Sistemul general de circulatii ale spitalului va fi astfel solutionat inct s permitamplasarea de puncte de control i filtrare la trecerea spre diversele zone sau compartimente careau restrictii de circulatie. Se va avea in vedere ca amplasarea acestora s nu blocheze fluxurileprincipale care, prin natura lor, trebuie s rmn deschise.

111.2.4.7.in functie de categoriile de utilizatori, accesele din exterior in cldirile spitalului pot fi:comune (accesul principal, accesul pentru sectorul ambulator), restrictionate pentru unelecategorii de utilizatori (accesul de serviciu, accesul la sectorul de urgente, accesul fortelor deinterventie), sau specializate numai pentru o anumit grupa de personal sau de materiale(accesele de aprovizionare la farmacie, la buctrie, la laboratorul de medicin nuclear).Solutionarea general a sistemului de circulatii va asigura amplasarea acceselor, in functie denatura lor, in relatia functional optim att cu zonele deservite din cldire, ct i cu zonelecorespunztoare din incint. Toate accesele in cldirile spitalului vor fi solutionate in aa felinct s poat fi controlate.

111.2.5.Schema de ansamblu a relatiilor functionale ntre compartimentele i sectoarelespitalului (fig.l)

O imagine global a modului de asamblare a compartimentelor i sectoarelor unui spital general, ordonate pe zone, precum i a circuitelor ce trebuie stabilite intre ele, este prezentat in schema alturat.

NOTA: -Zona sectiilor medicale cu paturi este indicatei numai prin punctele de conexiune la sistemul general de circuite, pentru a sublinia necesitatea plasrii ei in afara conglomeratului de ffluxuri ce leag celelalte comopartimente si sectoare . functionale, dar si pentru a evidentia mai usor (in cele dou dimensiuni la care oblig schema) relatiile de vecintate si/sau interconexiune dintre acestea. Punctele de conexiune ale sectiilor medicale cu paturi trebuie s asigure legturi specializate att cu zona tehnico-gospodreasc, ct si cu celelalte servicii medicale. Ele pot. fi noduri de circulatie vertical, in solutiile arhitecturale de tip monobloc " sau articulat", sau pot fi legturi orizontale, in rezolvrile de tip tentacular".

111.2.6.Tipuri de solutionare spatial-volumetrica a cldirilor spitaliceti

III.2.6.1. Regulile stricte la care este supus interrelationarea unittilor functionale spitaliceti (compartimente; sectoare, zone) determin anumite modalitti de configurare spatial-volumetric (arhitectural) a ansamblului spitalului. Tipurile de solutionare utilizate sunt:

a, -sistem pavilionar - sectoarele i zonele functionale, medicale i paramedicale, intre care exist incompatibilitti se amplaseaz in cldiri distincte, legate intre ele prin trasee de circulatie limitate (coridor subteran, galerie la parter sau pasarele locale avantajos din punctul de vedere al criteriilor de igien i asepsie, sistemul are dezavantajul lungirii traseelor de parcurs pentru personalul medical i/sau tehnic. Solutiile pavilionare se recomand indeosebi la spitalele foarte mari i la institutele medicale. Se pot aplica i la spitalele generale mari, pentru a separa sectiile de pediatrie, boli infectioase, obstetric, blocul tehnico-gospodresc i, dup caz, functiunile asociate (statie de salvare, dispensar etc).

b. - sistem monobloc - toate functiunile medicale, gospodreti i majoritatea celor tehnice se amplaseaz comasat intr-un ansamblu volumetric compact; sistemul este mai economic din punctul de vedere al solutionrii instalatiilor, scurteaz la maxim traseele de parcurs pentru personal, dar ridic probleme greu de solutionat in ce priveste separarea zonelor si circuitelor. Solutiile monobloc sunt recomandate la spitalele generale mici si mijlocii.

c.- sistem articulat - derivat din sistemul monobloc; configuratia spatial cuprinde un ansamblude volume, articulate in zona nodurilor de circulatie vertical, pentru a facilita separrile pe zonesi sectoare. O variant clasic a acestui tip este configuratia in care se separ sectorul despitalizare, dezvoltat pe vertical ca un bloc omogen, de serviciile tehnico-medicale si tehnico-gospodresti, distribuite predominant pe orizontal. Sistemul permite o mare varietate de solutiiarhitecturale, adaptate conditionrilor specifice fiecrui tip de spital, indiferent de capacitate.

d.- sistem tentacular - derivat din sistemul pavilionar; principalele zone functionale ce necesitconditionri specifice se amplaseaz in volume construite relativ autonome, conectate la unvolum central in care se amplaseaz circulatiile si functiunile comune, neutre" din punctul devedere al criteriilor de igien si asepsie. Se recomand a fi utilizat la spitalele foarte mari, maiales la clinicile universitare. Acest gen de solutionare permite la rndul lui o mare varietate demodalitti de configurare volumetric.

III.2.6.2. La alegerea tipului de configurale spatial-volumetric se va tine seama de faptul c spitalele sunt de regul unitti sanitare in expansiune, pentru care se pune periodic problema mririi capacittii, extinderii unora din serviciile tehnico-medicale existente sau completrii cu compartimente pentru noi proceduri medicale. Se impune ca, inc din faza initial de proiectare, s se stabileasc zonele functionale pentru care sunt probabile viitoare extinderi ale suprafetelor construite (de regul in sectorul compartimentelor de diagnostic si tratament) si s se opteze pentru solutia arhitectural care va permite conectarea coerent a extinderilor la ansamblul de circuite functionale.

III.2.7. Alegerea solutiilor constructive pentru cldirile spitalicesti, in corelare cu conditionrile functionale si tehnologice specifice; cerinte privind conformarea structurii de rezistent

111.2.7.1.Sistemele structurale si constructive adoptate pentru cldirile spitalicesti trebuie sasigure:

-posibilitti de configurare variabil (flexibil) a spatiilor interioare, de la un nivel la altul, corespunztor cu cerintele functionale si tehnologice specifice ale compartimentelor medicale, concomitent cu o suficient rigiditate a ansamblului structural la solicitri seismice, pentru a nu se produce avarieri ale elementelor de constructie nestructurale, ale instalatiilor si echipamentelor;

-posibilitti de reorganizare (modernizare) in timp a functiunilor medicale, care s implice minime interventii asupra elementelor structurale verticale sau orizontale; -conditii optime de montaj pentru aparatura medical (preluarea unor sarcini utile relativ mari, 800-1000 daN/mp, ditribuite neuniform in raport cu ansamblul cldirii); -libertate de amplasare a sistemelor de instalatii pe traseele cele mai adecvate din punct de vedere tehnologic si optime din punct de vedere al cerintelor medicale de igien si asepsie; -planeitatea peretilor si tavanelor, ce vor avea minimum de decrosuri si reliefuri, pentru a nu retine praf si murdrie si a nu ingreuna activittile de curtenie si dezinfectie.

111.2.7.2.Satisfacerea cerintelor enumerate mai sus impune anumite particularitti specifice alemodului de alctuire a structurilor de rezistent pentru cldirile spitalicesti, dup cum urmeaz:a. -utilizarea de trame structurale cu deschidere mare pe ambele directii (6.00m -8.10m);

b.-preferinta pentru sistemele structurale pe cadre pentru cldirile joase (cu limitare la 1-2niveluri in zonele seismice de calcul A, B, C, D) i utilizarea sistemelor structurale mixtecompuse din cadre spatiale seismorezistente in combinatie cu pereti structurali rari (cu dispunere1 3-5 travei, la nodurile cu circulatie vertical i pe conturul cldirii, pentru a prezerva suficientespatii flexibile), la cldirile cu mai mult de 3 niveluri;

c.-utilizarea de plans.ee de tip dal groas, fr grinzi in cmp (eventual cu goluri i nervuriinglobate) si cu grinzi numai pe conturul cldirii si la peretii spre coridoarele de circulatie;

d.--folosirea subsolului tehnic, destinat distributiei si vizitrii magistralelor de instalatii, pentrucrearea unei cutii rigide", cu pereti structurali mai desi, care s asigure rigiditatea necesar siconlucrarea ansamblului structurii la solicitrile seismice.

OBSERVATIE: -La spitalele generale comunale sau la unele spitale de specialitate mici, la care prevederea unui subsol tehnic general nu se justific, utilizarea demisolului functional pentru rigidizarea ansamblului structurii se va. face cu precautiile necesare pentru a nu obstructiona organizarea functional si solutionarea sistemelor de instalatii.

111.2.7.3. Conditionrile descrise la III.2.7.1., valabile in principiu pentru intregul ansamblu de cldiri, au ponderi diferite la solutionarea structurii de rezistent pentru unele sau altele din sectoarele spitalului. Astfel: in cadrul sectorului de spitalizare, repetitivitatea majorittii configuratiilor spatio-functionale (saloanele de bolnavi, anexele sectiei, unitatea de ingrijire), precum si relativa lor stabilitate in timp, permite utilizarea unor sisteme structurale cu pereti mai desi, situatie ce poate fi speculat in cazul individualizrii de pavilioane sau corpuri de cldire destinate spitalizrii. Chiar si in acest caz se va urmri prezervarea unor grade de flexibilitate specific a spatiilor, necesare pentru viitoare modernizri.111.2.7.4. Pentru zonele seismice de calcul A, B, C si D este necesar ca la stabilirea solutiei spatial-volumetrice a cldirilor spitalicesti s se aib in vedere realizarea unor volume echilibrate care s permit conformri structurale cu potential de stabilitate si de adecvare optim la solicitrile induse de cutremure (volume compacte, relativ simetrice, cu contur regulat in plan orizontal, a cror inltime s nu depseasc 10 niveluri dect in cazuri justificate). Se va urmri realizarea continuittii elementelor structurale att pe orizontal ct si pe verticala cldirii, precum si o bun conlucrare a structurii de rezistent cu celelalte elemente si subansambluri nestructurale ale constructiei.

III.3. CERINTE FUNCTIONALE SI TEHNOLOGICE ALE COMPARTIMENTELOR SI SERVICIILOR DIN SPITALE

III.3.1. Sectiile medicale de specializare

III.3.1.1. Date generale

Sectiile medicale de spitalizare asigur cazarea si ingrijirea curent a bolnavilor pe perioada internrii. in functie de structura medical a spitalului, sectiile medicale cu paturi ocup intre 30% si 50% din suprafata total a acestuia. Prin datele initiale a.le temei-cadru se stabilesc: numrul de sectii din spital, profilul medical si caopacitatea fiecreia (numr de paturi afectat). Mrimea sectiilor poate varia intre 50 si 100 de paturi (in functie de morbiditatea specific profilului medical), cu tendinta de coborre a cifrei superioare la 70-80 de paturi. in functie de capacitatea decis pentru sectii, raportat la capacitatea spitalului, rezult c numrul curent de sectii din spitalele generale poate varia dup cum urmeaz:

-spitale mici - (3)4-5 sectii;

-spitale mijlocii - 5-10 sectii;

-spitale mari - 10-18 sectii; -spitale foarte mari - peste 18 sectii.

Profilul sectiei poate fi definit de: -una din specialittile medicale de baz:

-boli interne

-chirurgie generala

-pediatrie

-obstetric-ginecologie -alte specialitti: -O.R.L. -oftalmologie -ortopedie -neurologie -boli dermato-venerice -boli contagioase etc. -profiluri derivate din specialittile medicale de baz: -grupa boii interne:

-cardiologie

-reumatologie

-endocrinologie

-boli de snge i sistem

-oncologie

-boli profesionale etc. -grupa chirurgie:

-chirurgie toracica i pulmonar

-chirurgie buco-maxilo-faciala

-traumatologie i chirurgie reparatorie

-neurochirurgie etc. -grupa pediatrie:

-neuropsihiatrie infantil

-chirurgie infantil

-prematuri etc.

III.3.1.2. Organizarea sectiilor medicale curente

Indiferent de profilul medical, sectiile de spitalizare au o structurare functional asemntoare, cu exceptia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari i copii mici) i acelei de obstretic-ginecologie (compartimentul obstetric fiziologic i nou-nscuti). La solutionarea arhitectural a corpurilor de cldiri destinate spitalizrii, se va avea n vedere ca amplasarea sectiei medicale s se fac pe un singur nivel. Se accept amplasarea pe dou niveluri a sectiilor mari, care au n component compartimente relativ autonome.

n componenta unei sectii medicale intr urmtoarele categorii de spatii:

a.-saloanele bolnavilor i dotrile sanitare aferente

b.-rncperi pentru asistent medical

c.-rncperi pentru deservirea pacientilor

d.-diverse spatii pentru activittile gospodreti ale sectiei

e.-circulatii

n spitalele clinice sunt necesare o serie de spatii suplimentare, destinate studentilor i cursantilor ce i desfs.oar practica medical sau specializarea la patul bolnavului.

III.3.1.2.1.Salonul pentru bolnavi adulti se va conforma urmtoarelor cerinte:

-capacitatea

-pentru saloanele curente: -optim: 2,3 sau 4 paturi -acceptabil: 5 paturi -maxim admisibil: 6 paturi -pentru cazuri speciale:

-rezerve cu: 1 pat sau 2 paturi (din care unul pentru insotitor)

-arie util minim/pat:

-7 mp/pat in saloanele curente -8-10 mppat in rezerve

-cubaj de aer in caz de ventilare natural: -20 mc/pat

-dotare sanitar aferent: -minim:

-un grup sanitar cu lavoar si closet la maxim 8 paturi (cu dusurile amplasate in comun la mai multe saloane)

-recomandat: -un grup sanitar propriu complet la saloanele de 5 (6) paturi sau la dou saloane de 2 (3) paturi

-optim:

-grup sanitar propriu la salon -rezervele vor avea in toate cazurile grup sanitar propriu

-saloanele de 2-4 paturi care nu au gnip sanitar propriu, precum si cele de 5 si 6 paturi (in toate cazurile) vor fi prevzute cu lavoar in camer, pentru personalul medical.

-dotare medical:

-minim: -l priz de oxigen pe salon -recomandat: -l priz de oxigen la 2 paturi -optim:-priz de oxigen la fiecare pat

-dotare minim cu instalatii electrice:

-corp de iluminat, priz si sonerie la fiecare pat

-dotare minim cu mobilier:

-pat + noptier cu dulap / bolnav,

-l mas cu scaune / salon -orientare a ferestrelor:

-favorabil: -sud-est, sud

-acceptabi l: -nord-vest

-se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est (vnturi dominante reci), -se poate accepta orientarea spre vest si sud-vest, numai cu conditia asigurrii unei protectii corepunztoare a ferestrelor fat de excesul de insorire.

OBSERVATIE: Conditionrile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la sectiile de spitalizare de bolnavi acuti (duratei mied de spitalizare: 10-12 zile) si la saloanele in care se face tratarea aerului (climatizare).

-alte prescriptii:

-paturile se vor aseza paralel cu frontul ferestrei si vor fi accesibile pe ambele laturi lungi,

-distanta intre dou paturi va fi de 0.80-1.00 m, dar nu mai mic de 0.70 m, -distanta intre pat si peretele exterior va fi de cel putin 0.80 m, recomandat

1.00 m,

-distanta intre pat si peretele paralel pe care se afl lavoarul va fi de minim

1.30 m,

-pentru cel putin un pat din salon, circulatia liber aferent va permite stationarea si deplasarea in crucior de handicapat.

Prin datele de tem se vor preciza, pentru fiecare sectie, tipul de saloane ce se va prevedea, repartitia paturilor pe saloane, eventualele specializri pentru unele dintre ele, necesarele compartimentri pe grupe de saloane (in functie de sex, tip de afectiuni, nivel de asepsie).

111.3.1.2.2.Spatiile pentru activittile medicale din sectie pot prezenta diferente in cepriveste numrul, dimensiunile si organizarea in functie de profilul, capacitatea sectiei si tipul despital. Aceste date se vor preciza prin tema de proiectare. in mod curent, se prevd urmtoarelespatii:

-camere pentru tratamente -pansamente (1 camer de 16-18 mp la 20-30 bolnavi); -cabinete pentru medici (cel putin 1 cab. de 12-14 mp la 25 paturi, cu sau fr grup sanitar propriu);

-spatii de lucru pentru asistente (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare dac este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar si medicamente;

-incperi pentru conducerea medical a sectiei (medic-sef, asistent-sefa, raport de gard, secretariat);

-grupuri sanitare si vestiare pentru personal.

Pentru unele din profilurile medicale, in cadrul sectiei se mai prevd si alte spatii pentru activitti medicale: -camere pentru investigata, tratamente speciale, sli de interventie chirurgical cu anexele respective -.

111.3.1.2.3.In categoria incperilor necesare pentru deservirea internatilor intr:-oficiul alimentar cu anexele sale si sal de mese;

-camer pentru activitti de zi si primire vizitatori; -cabine telefonice;

-camer de baie (dup caz si grupul de dusuri, dac sunt solutionate centralizat). In unele tipuri de solutionare a circuitului de primire-internare a pacientilor, vestiarul si filtrul de igienizare se amplaseaz direct in sectie, in zona accesului; in acest caz se prevede suita de spatii necesare: grup sanitar, box de dezbrcare, depozite pentru efecte ale pacientilor etc.

111.3.1.2.4.Spatiile pentru activittile gospodresti ale sectiei sunt:-camere de splare-sterilizare plosti si alte recipiente - ploscar" - (se recomand unala 25-30 paturi)

-spatiu de colectare rufe murdare si boxa de curtenie; -depozit de lenjerie curat; -camer pentru ingrijitoare.

111.3.1.2.5.Circulatiile interioare ale sectiei asigur legturile necesare intre diversele

incperi; ele se diferentiaz sau se segmenteaz prin filtre dac apar in cadrul sectiei compartimente cu cerinte diferite de asepsie. La spitalele clinice se recomand diferentierea pe circulatie separata a zonei spatiilor destinate invtmntului si conducerii medicale a sectiei, de zona saloanelor pentru bolnavi.

Accesul in sectie si coridoarele se recomand a fi supravegheate de la un post de control aflat in legtur cu secretariatul si/sau cu spatiile de lucru ale asistentelor.

111.3.1.3.Organizarea sectiilor medicale in sistemul ..unittilor de ingrijire"

Unitatea de injgrijire cuprinde o grupare de camere de bolnavi, cu un numr constant de paturi, pentru care asistenta medical este acordat de o echip compus din 5-6 asistente medicale, 2-3 ingrijitoare, repartizate pe ture, coordonat de un medic. Capacitatea unei unitti de ingrijire variaz, in functie de profilul medical, intre 20 si 35 i de paturi, cele mai frecvente fiind cele de 25-30 paturi.

.n sistemul de organizare a sectiilor pe unitti de ingrijire, anexele medicale si gospodresti ale sectiei se repartizeaz pe unittile de ingrijire (cte un cabinet medic, o sala de tratamente, un post asistente, un spatiu de igienizare, o camer de zi s.a.m.d.), rmnnd comune spatiile conducerii sectiei, oficiul alimentar, una-dou incperi destinate investigatiilor sau tratamentelor speciale. Acest sistem faciliteaz realizarea , unor conditii mai bune de igien si asepsie; aplicat flexibil, asigur separarea interioar a sectiilor atunci cnd sunt necesare segregri functionale pe subzone (diferentieri pe profiluri medicale, izolarea pacientilor cu risc septic). Unitatea de ingrijire constituie un modul functional repetabil, cruia ii corespunde un modul de configurare spatial-arhitectural, ce devine o baz pentru modularea celei mai mari prti a sectorului de spitalizare. In acest sistem de organizare, capacitatea sectiei se va corela cu numrul de unitti de ingrijire si cu mrimea acestora. in functie de mrime si de profil medical, o sectie poate cuprinde 2-4 unitti de ingrijire.

111.3.1.4.Organizarea sectiei de pediatrie

ingrijirea pacientilor copii se face obligatoriu in compartimente distincte in functie de vrst: -grupa sugari si grupa copii 1-3 ani, grupa copii prescolari (3-6 ani) si grupa copii scolari (6-14 ani). Structura paturilor pe grupe de vrst se precizeaz prin tema-cadru, iar nominalizarea spatiilor si organizarea circuitelor prin tema de proiectare.

Compartimentul destinat unei grupe de vrst constituie o unitate de ingrijire relativ autonom,

in cadrul cruia pe lng spatiile de spitalizare conformate dup specificul vrstei, se mai prevd:

-o parte din spatiile de asistent medical (cele de supraveghere si tratament specific),

-o parte din spatiile de deservire ale bolnavilor (individualizate dup vrsta

pacientilor),

-un spatiu de curtenie.

III.3.1.4.a. Compartimentul pentru copii scolari este asemntor ca organizare cu unitatea de ingrijire pentru bolnavii adulti. Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, sunt identic conformate, dimensionate si mobilate. Se prevd aceleasi anexe medicale si gospodresti. Oficiul alimentar se aprovizioneaz de la buctria spitalului. In cadrul compartimentului se vor crea subunittile necesare pentru cazurile septice/aseptice. Camera de zi se va amenaja si pentru activitti scolare.

III.3.1.4.b. Pentru compartimentul de copii prescolari (3-6 ani) trebuie aplicat un sistem de cazare adaptat vrstei, respectiv in grupri de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, crora li se afecteaz un post de supraveghere (lucru) asistente. In cadrul compartimentului, unul-dou saloane se vor specializa pentru cazurile septice (cu grupuri sanitare distincte).

-suprafata util/pat in salon va fi de minim 6 mp.

-peretele salonului orientai spre postul asistentei va fi partial vitrat. -gabaritele mobilierului i obiectelor sanitare vor fi adaptate vrstei.

In cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de tratamente-pansamente , proprie, un spatiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu medical) gi un numr de rezerve (stabilit prin tema) pentru copii care se interneaz cu mamele. Dac mrimea compartimentului o justifica, se recomand prevederea unui spatiu dejoac pentru copii necontagiogi.

III.3.1.4.c. Spitalizarea pentru sugari gi grupa de copii de 1-3 ani se organizeaz in sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, prevzute cu un grup sanitar de igienizare gi grupate la un post de supraveghere al asistentelor. Unul din nuclee va fi destinat cazurilor septice, -suprafata util/pat in camera va fi de 4-5 mp. -toti peretii vor fi vitrati la partea superioar pentru control vizual, -in camera se va prevedea o cad special pentru imbiere. Pentru copiii care se interneaz cu mamele se prevd rezerve prevzute cu dotri sanitare specializate pentru mam gi pentru copil. Uneori se recomand amplasarea in afara compartimentului a unor saloane pentru mamele care igi alpteaz copiii. Compartimentul pentru sugari gi copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de vrst, va avea anexe medicale gi gospodregti proprii, iar accesul se va solutiona in sistem filtru.

III.3.1.4.d. In cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseaz urmtoarele categorii de spatii pentru asistent medical, pentru care se vor face precizri anume prin tema de proiectare: -unitate specializat (nucleu) de terapie intensiv, -unitate specializat pentru ingrijire prematuri (dup caz), -incperi pentru consultatii, investigatii gi tratamente speciale, -cabinete pentru medici gi anexe pentru personalul medical auxiliar, -spatii pentru conducerea sectiei.

III.3.1.4.e. Pentru hrnirea sugarilor si a copiilor de 1 -3 ani. in sectiile de pediatrie se amenajeaz o buctrie specializat, denumit biberonerie" sau buctrie de lapte", organizat gi conformat adecvat capacittii sectiei. Spatiile componente se dimensioneaz tinnd seama de echipare; alctuirea lor urmreste fluxul tehnologic: -primirea, splarea gi sterilizarea biberoanelor, cnitelor, linguritelor; -prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte; -umplerea biberoanelor, rcirea, distributia; -anexe pentru depozitare; -camer asistenta dietetician.

III.3.1.5. Sectiile sau subsectiile de obstetric fiziologic si nou-nscuti (maternitate) au o organizare spatio-functional mai complex, intruct activittile medicale se adreseaz distinct mamelor gi nou-nscutilor, degi cele dou categorii de pacienti se spitalizeaz impreun.

OBSERVATIE: Sectiile de obstetric-ginecologie din spitalele generale mici i mijlocii, se organizeaz pe subsectii complet separate, de ginecologie i obstetrica, pentru care se prevd anexe medicale, de deservire pacienti i gospodareti distincte. In spitalele mari, sau in cele de specialitate, pentru cele dou profiluri se constituie sectii diferite.

Se pot aplica trei moduri de organizare functional a sectiei:

a. -compartimente medicale distincte pentru mame gi nou-nscuti, in care asistenta pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de bolnavi adulti, iar pentru nou-nscuti se solutioneaz in sistemul aplicat in sectiile de pediatrie la compartimentul sugari. Cele dou compartimente au propriile anexe medicale, de deservire gi gospodregti specializate. Intre cele dou compartimente se amplaseaz spatiile pentru alptare, utilizate in comun.

b.-sistemul nucleelor (respectiv al unittilor de ingrijire) mixte pentru mame i nou-nscutii lor,

compuse din dou saloane (de 3-5 paturi) pentru mame cu dotrile sanitare aferente, care flancheaz dou saloane pentru nou-nscuti (dotate corespunztor) i un spatiu de lucru pentru asistente (care, dimensionat ca atare, este utilizat in unele variante de organizare ca spatiu de alptare).

c.-sistemul de cazare al mamei si nou-nscutului in acelasi salon, (fie in rezerve individuale, fie

in saloane pentru dou mame cu copiii lor), cu spatii corespunztor dimensionate si dotri sanitare specializate.

n sistemele b.) si c), anexele medicale si de deservire, specializate pentru cele dou categorii de pacienti, se amplaseaz grupat in cadrul unittii de ingrijire.

Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile septice se vor diferentia compartimente (nuclee) distincte att pentru mame ct si pentru nou-nscuti. Pentru cazurile de obstetric patologic se amenajeaz saloane distincte, grupate, att in compartimentul septic, ct si in cel aseptic. (Uneori cazurile de obstetric patologic se amplaseaz in sectia/subsectia de ginecologie).

Sectia de obstetric va fi in legtur direct cu blocul de nateri, i sala de operatii pentru cezariene, la acelasi nivel, recomandat fiind ca circuitul respectiv s fie distinct de circulatiile comune ale spitalului. La spitalele generale mici i mijlocii, blocul de nateri se poate amplasa chiar in sectia (subsectia) de obstetric.

Prin tema de proiectare se vor face precizri asupra sistemului de cazare adoptat si asupra modului general de organizare al asistentei la nasceri.

III.3.2. Serviciul de primire - internare a bolnavilor

111.3.2.1.Acest serviciu se organizeaz in general ca serviciu unic pe spital si are rolul de aasigura efectuarea formelor de internare, examinarea medical si trierea epidemologic abolnavilor pentru internare, prelucrarea sanitar a acestora in functie de starea lor fizic siechiparea in imbrcmintea de spital. Serviciul se dimensioneaz in functie de numrul mediu deinternri zilnice rezultat din capacitatea si profilul spitalului.

Amplasarea serviciului de primire - internare se face in legtur direct cu accesul principal in spital si cu serviciul de urgent, corespunztor celor dou categorii de pacienti: -pacientii care vin pregtiti la spital (programati dup consulturi si examinri medicale anterioare, unele efectuate in ambulatorul sau in serviciile de diagnostic ale spitalului) si pacientii care ajung la spital nepregtiti (accidente, imbolnviri subite, stare de criz) fiind preluati de serviciul de urgent. La spitalele mici si mijlocii, in functie de profilul medical, serviciul de primire -internare se poate cupla cu serviciul de urgent sau cu ambulatorul.

111.3.2.2.Componentele functionale ale serviciului de primire - internare sunt:

a.-unitatea de intocmire a documentelor medicale,

b.-compartimentul de examinri medicale,

c.-unitatea de igienizare sanitar,

d.-unitatea de gestiune haine si efecte de spital,

e.-unitatea de externare.

OBSERVATIE: In functie de optiunile beneficiarului de folosint, se poate adopta o organizare a internarii in care componentele a.) si b.) se solutioneaza centralizat si se amplaseaz la intrarea in spital, iar componentele c), d.) si e.) se repartizeaz la sectiile medicale si respectiv la serviciul de urgent.

111.3.2.3.Unitatea de intocmire a documentelor de internare cuprinde:-spatiul de asteptare prevzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacientiadulti si pacienti copii;

-dou-trei birouri conexate intre ele si prevzute cu amenajri pentru relatia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).

Unitatea coopereaz cu conducerea sectiilor medicale si cu compartimentul evident medical (din serviciul administrativ).

111.3.2.4.Compartimentul examinri medicale cuprinde cabinetele de consultatie, specializatedup profilurile sectiilor medicale, cu spatiile de asteptare si grupurile sanitare aferente. Inspitalele generale sunt obligatorii cel putin trei cabinete: unul pentru pediatrie, unul pentruobstetric-ginecologie si al treilea pentru restul de adulti.

Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si spitalele de specialitate din retea se determin in functie de capacitatea sectiilor crora li se adreseaz si nu va fi mai mic dect: -pediatrie: -pn la 150 paturi: -l cabinet -peste 150 paturi: -2 cabinete -peste 300 paturi: -3 cabinete -obstetric-ginecologie:

-pn la 50 paturi:-l cabinet cu 2 boxe -pn la 200 paturi: -2 cabinete -peste 200 paturi: -3 cabinete -sectii de adulti:

-pn la 200 paturi: -l cabinet -pn la 400 paturi: -2 cabinete -peste 400 paturi: -3 cabinete

Asteptarea pentru pediatrie va fi separat, iar adiacent ei se va prevedea o camer de izolare cu grup sanitar propriu, pentru stationarea temporar a copilului identificat a fi contagios; la spitalele mari de pediatrie se prevd dou-trei boxe de izolare si suplimentar se amenajeaz la intrare un filtru de triaj epidemiologie, de asemenea boxat.

111.3.2.5. Unitatea de igienizare sanitar cuprinde filtrele de prelucrare sanitar si grupurile sanitare aferente (prevzute cu dus sau baie - dup caz -), separate pe sexe si pe cele trei categorii de pacienti, ce trebuie departajate igienico-sanitar (copii, parturiente, adulti). La pediatrie spatiul de igienizare se compartimenteaz: pentru grupa 0-2 ani si pentru grupa 2-14 ani, accesul facndu-se direct din cabinetele de examinare. in filtrele de igienizare se prevd boxe pentru lenjerie si efecte curate de spital.

111.3.2.6. Pstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internrii se face intr-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spatiile de igienizare, dar si de unitatea de externare. Dimensionarea se face dup numrul de paturi (0.16-0.18 mp/pat si 0.08-0.10 mp/pat copil).111.3.2.7. Unitatea de externare se compune dintr-un spatiu prevzut cu boxe de imbrcare, separate pe sexe si distincte pentru copii si nou-nscuti. Dac externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaz ct mai aproape de nodul de circulatie vertical care face legtutra cu

sectiile de spitalizare, in afara circuitului de internare, dar in legtur cu depozitul de haine si cu biroul de intocmire a documentelor de spitalizare.

111.3.3.Serviciul de urgent

111.3.3.1. Pentru activittile medicale de acordare a primului ajutor bolnavilor accidentati sau aflati in stare grav (adusi cu ambulanta sau cu autovehiculele apartintorilor) ca si pentru alte urgente medicale din teritoriu, uvspitale se organizeaz un serviciu sau un compartiment special (in functie de mrimea spitalului).111.3.3.2. In varianta minim, curent la spitalele mici si mijlocii, compartimentul trebuie s cuprind urmtoarele spatii:-acces acoperit si inchis lateral pentru autosalvri;

-l (2) cabinete de consultatie si tratament cu 2 (4) posturi de lucru;

-sal de interventii chirurgicale, cu anexe pentru splare medici si instrumente;

-sal cu anexe pentru proteze ghipsate, echipat cu aparat roentgen;

-camer de spitalizare provizorie, compartimentat pe sexe, de 2-6 paturi (1% din

capacitatea spitalului);

-filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacientilor, a efectelor si lenjeriei de spital;

-post de lucru pentru asistente si anexe personal mediu; -sal de asteptare cu anexe pentru apartintori; -cabinet medici de gard, cu grup sanitar; -depozit trgi, brancarde, crucioare.

111.3.3.3.La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgent, serviciul seamplific ca numr de sli de interventie, se diversific pe profiluri medicale (chirurgie,cardiologie, pediatrie) si poate cpta si alte functiuni medicale: -sal de reanimare, -cabinete deinvestigatii si explorri, -laborator teste de urgent etc.

111.3.3.4.Amplasarea serviciului in cadrul spitalului va permite colaborarea direct cu serviciulde internri, precum si legturi rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensiv, serviciilede roentgendiagnostic si explorri functionale, laboratorul de analize medicale.

111.3.4.Compartiment de spitalizare de o zi

111.3.4.1. Pentru unele tipuri de investigatii, interventii si tratamente, pentru care este necesar tinerea sub observatie a pacientului pe'durata unei zile, se organizeaz in spitale un compartiment distinct de spitalizare, care permite degrevarea sectiilor medicale de perturbrile de activitate produse de astfel de cazuri.

111.3.4.2. Compartimentul se organizeaz in spitalele mijlocii si mari, pentru o capacitate de 23% din numrul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi. In cadrul compartimentului, dup caz si in functie de precizrile temei de proiectare, se pot amplasa distinct si unittile: de epurare renal, de intreruperi de sarcin.Cazarea pacientilor se face in saloane de 2-3 paturi si rezerve; aferent acestora se prevd: cabinet de consultato si tratamente (eventual sala de mici interventii), post de lucru pentru asistente, mic oficiu alimentar, grupuri sanitare, boxe de lenjerie si de curtenie etc.

Compartimentul se amplaseaz in apropierea accesului principal, in legtur cu sectorul ambulator, cu serviciul de urgent (pentru utilizarea elastic a unor componente) si cu circulatiile principale care fac legtura cu serviciile tehnico-medicale.

111.3.5.Sectorul ambulator

111.3.5.1.Spitalul acord servicii medicale, in specialittile pe care este profilat, si pentrubolnavii a cror stare fizic nu impune internarea. Sectorul ambulator propriu spitaluluiorganizeaz si gestioneaz aceste servicii, asigur asistenta premergtoare internrii (consultri,explorri) si/sau pe cea posterioar internrii (post-control, tratamente prelungite ambulator),reducdnd numrul de zile de spitalizare la strictul necesar.

111.3.5.2.Spatiile necesare se amenajeaz pentru:

-cabinete de consultatii (in specialitti din profilul spitalului Ai in specialitti conexe cu acestea);

-camere pentru pansamente si tratamente curente;

-spatii de asteptare aferente cabinetelor;

-birou de programare si evident a pacientilor;

-punct farmaceutic pentru medicamente specifice (dup caz);

-anexe pentru personalul medical;

-grupuri sanitare si box pentru curtenie.

Dimensiunea minim pentru cabinetele de consultatie si camerele de tratamente curente, cuprins intre 16 mp si 24 mp, este diferentiat dup activittile specifice. Numrul de cabinete si anexele acestora sunt determinate de numrul de consultatii ce se preconizeaz a se acorda pentru fiecare specialitate; datele se vor preciza prin tema de proiectare. Pentru dimensionarea spatiilor de asteptare se ia in calcul incrcarea la orele de vrf, considernd o arie util de 1.001.50 mp/pacient adult si respectiv 1.50-2.00 mp/pacient copil cu insotitor. Spatiile de asteptare si grupurile sanitare pentru copii se izoleaz de cele ale adultilor.

111.3.5.3.Sectorul ambulator poate fi accesibil:

a.-direct din exterior, situatie in care va fi dotat cu anexele specifice (garderob, punct deinformatii si control acces, cabine telefonice),

b.-din holul intrrii principale, caz in care pacientii pot beneficia de toate serviciile si anexeleprevzute pentru vizitatori si insotitori.

Amplasarea sectorului ambulator in cadrul spitalului va permite legturi usor accesibile cu serviciile de investigatii-explorri si tratamente, precum si cu compartimentul de spitalizare de o zi.

111.3.6.Blocul operator

III.3.6.1. Prezent in spitalele care au sectii sau compartimente chirurgicale (toate spitalele generale si cea mai mare parte a spitalelor de specialitate), blocul operator este unul din sectoarele cu cea mai complex structurare si mai strict conditionare a spatiilor si circuitelor interne.

In principiu, blocul operator grupeaz toate slile de operatii necesare diverselor specialitti (profiluri) medicale. In spitalele generale, profilurile care utilizeaz blocul operator sunt: chirurgia general, ortopedia, traumatologia si arsii, cardiologia, gastro-enterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, neurologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia si serviciul de urgent.

In functie de numrul de paturi chirurgicale si tinnd seama de specificul activittilor medicale, pentru unele sectii (compartimente) se pot prevedea sli de operatii proprii, in afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: -sectia obstetric-ginecologie; -sectia de oftalmologie; -sectia ORL; -compartimentul de arsi; -serviciul de urgent.

111.3.6.2.Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numrului necesar de slide operatie, se face prin raportare la numrul de paturi din sectiile si compartimentele cu profilchirurgical care il utilizeaz.

Indicele mediu de raportare este:

-o sal de operatie - pentru 30-35 paturi chirurgicale (indicele este in scdere datorit perfectionrii tehnicilor operatorii si scderii duratei de spitalizare post-operator).

OBSERVATII: -Pentru unele specialitti chirurgicale (arsi grav, transplanturi) se prevede o sal de operatii la 25 de paturi.

-Intr-o sal de operatie au loc, in medie pe zi, 2, 5 interventii chirurgicale, considernd un timp mediu necesar de cea 3 ore pentru pregtirea slii si desfsurarea operatiei. in functie de mrimea si structura medical a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa de la 2 pn la 8-10 sli de operatie.

111.3.6.3.Pentru spitalele mici si mijlocii gruparea slilor de operatie intr-un singur blocoperator comun prezint o serie de avantaje certe:

-asigurarea controlului conditiilor de asepsie,

-utilizarea mai eficient a spatiilor, aparaturii, instrumentarului, personalului auxiliar,

-organizarea coerent a activittilor de anestezie si a supravegherii bolnavului la trezire,

-gruparea economic a instalatiilor speciale pentru tratare aer, pentru producere si distributie ap steril, gaz de narcoz, curent electric in caz de avarii etc. in spitalele mari si foarte mari, mai ales in cele multiprofilate, centralizarea prea multor sli intr-un singur bloc operator pune in evident serioase dezavantaje: -dificultti in controlul aplicrii msurilor de igien si asepsie, -scderea gradului de confort pentru echipa medical (agitatie, aglomeratie, instrumentar comun, dificultti in programare si in coordonarea personalului auxiliar utilizat in comun), -cresterea deprtrii fat de sectia medical de spitalizare. Reducerea dezavantajelor pe care le preznt blocurile operatorii mari se obtine prin:

a.-realizarea de dou-trei blocuri operatorii distincte si specializate, amplasate niai aproape desectiile respective de spitalizare;

b.-sectorizarea blocului operator pe tipuri de interventii, fiecrui sector revenindu-i un grup deanexe proprii;

c.-dublarea (eventual triplarea) circuitelor prin diferentierea circuitelor interioare in sistemcurat / murdar" si/sau specializarea circuitelor pe categorii de personal si

grupe de echipe medicale.

OBSERVATIE: Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar si in spitalele de mrime mijlocie, este cel de separare in bloc septic si bloc aseptic, cu tratare diferentiat a slilor de operatie si a anexelor medicale, in cepriveste msurile de asepsie. Acest principiu de separare este din ce in ce mai contestat, pe plan international, de specialista in

igien, intrucdt se dovedeste prin msurtori o scadere a nivelului de igien sub minimul admisibil in sectorul septic (dup prerea acestora, toate slile de operatie - inclusiv anexele lor medicale - trebuie considerate si tratate ca aseptice).

111.3.6.4. Solutionarea spatial-functional pentru blocurile operatorii difer dup mrimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sli de operatie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sli de operatie. Pentru blocurile operatorii mici tipologiile de conformare optim sunt bine conturate si se aplic ca atare. Pentru solutionarea unui bloc operator mare este necesar un studiu prealabil privind organizarea medical si tehnologic cea mai adecvat datelor de tem si structurii medicale a spitalului.111.3.6.5. Un bloc operator mic se compune din urmtoarele categorii de spatii: -spatii medicale:-2-4 sli de operatie cu anexele aferente: -spltor-filtru pentru chirurgi, -spltor pentru instrumente, -spatiu de pregtire a bolnavului,

-spatiu pregtire materiale - dup caz -, (se recomand ca anexele s fie individualizate pentru fiecare sal in parte; se accept si anexe comune la dou sli, dac cel putin o sal de operatie a blocului are anexe

individualizate) -spatiu pentru trezirea pacientilor (comun sau boxat), -camer de odihn pentru

medici, -camer de lucru pentru asistente, -laborator pentru determinri de urgent,

-sal aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregtirea feselor (dup caz), -camer protocol

operator, -camer medici anestezisti. -spatii gospodresti:

-box pentru depozitare materiale sterile si farmaceutice,

-depozit aparate,

-spatiu depozitare trgi, crucioare,

-box pentru curtenie si colectare - evacuare obiecte murdare (rufe, deseuri).

-spatii de control si filtrare accese:

-filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),

-filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinznd vestiar si grup sanitar

cu dus,

-dispecerat - programare (dup caz), -spatii tehnice pentru instalatiile speciale aferente blocului

operator (amplasate in afara blocului, dar in imediata vecintate a acestuia)

-statie preparare ap steril,

-statie preparare gaz de narcoz,

-statie de acumulatori si camer tablou electric,

-central de ventilatie si tratare a aerului.

111.3.6.6.Dispunerea spatiilor si organizarea circuitelor la interiorul blocului operator se facepe principiul zonrii dup cerintele de asepsie, trecerea facndu-se gradat dinspre spatiile neutre(conditii igienico-sanitare obisnuite pentru sectorul sanitar), prin cele curate" (cu conditionriigienice speciale), la cele aseptice:

-zon filtre de acces - neutr -

-zon functiuni anexe - neutr - cuprinznd: -protocol operator, secretariat, laborator determinri de urgent, laborator, etc,

-zon curat - camere de pregtire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spatiul de lucru al asistentelor, camera odihn medici, camera de gipsare, etc.

-zon aseptic - sala de operatie si spatiul de splare si imbrcare steril a echipei operatorii.

Problema principal in solutionarea circuitelor blocului operator o reprezint activittile si spatiile murdare": -spltoare pentru instrumentele utilizate, spatii sanitare si de curtenie, evacuarea deseurilor si rufelor postoperator. Msurile ce se intreprind sunt: -izolarea complet a activittilor in spatii inchise, pn la ambalarea" produselor in anvelope sterile cu care se transport apoi pe circulatia comun a blocului operator; -decalarea prelucrrilor murdare" pn dup incheierea programului operator; -crearea unui circuit murdar", separat de circuitul zonei curate, prin dublarea coridoarelor blocului operator (solutie recomandat in special la blocurile operatorii mari), ceea ce presupune sli de operatii capsulate.

In toate cazurile, transferul instrumentelor murdare de la sala de operatie la spltor se face numai prin ghiseu; in cazul solutiei cu dublu circuit, transferul deseurilor si rufelor murdare spre coridorul de serviciu se face printr-o ecluz special.

111.3.6.7.in blocurile operatorii mari se recomand cuprinderea unei statii de sterilizareproprii (pentru prelucrarea instrumentarului si a cauciucriei din slile de operatie), distinct destatia central de sterilizare pentru restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformaresi organizare a unei statii de sterilizare se face la cap. III.3.15.

In blocurile operatorii mari se mai prevd si alte spatii: -camera dezinfectie aparatura medical mobil. -punct farmaceutic, -bnci de testuri,

-post de lucru pentru medici si personal mediu anestezie.

-mic oficiu pentru ceai. cafea, legat de zona de odihn a personalului medical ctc.

111.3.6.8.Dimensionarea diverselor spatii specifice este determinat de tipul de interventiichirurgicale, mrimea echipelor operatorii, mrimea blocului operator, nivelul de echipare cuaparatur, solutia general de conformare a blocului operator. -pentru sala de operatiedimensiunile minime variaz de la 30 mp la 40 mp arie util. -pentru celelalte spatii medicale,aria util nu va fi mai mic dect:

-12 mp - splare si imbrcare chirurgi pentru o sal ,

-18 mp - splare si imbrcare chirurgi comun la 2 sli

-10 mp - splare instrumente

-12 mp - un post de pregtire preoperatorie

-10 mp de trezire postoperatorie

-25mp sala de gipsare

111.3.6.9.Blocul operator va avea legtur direct cu serviciul anestezie - terapie intensiv sicu sterilizare central (dac nu are sterilizare proprie); legturi usoare se vor asigura cu: bloculde nasteri (cnd acesta nu are sal proprie pentru operatii cezariene), serviciul deroentgendiagnostic, serviciul de urgent, laboratorul de anatomie patologic (pentru examenecxtemporatiee) si nodul central de circulatie vertical care conduce la sectiile medicale despitalizare.

III.3.7. Serviciul de anestezie - terapie intensiva (ATI)

III.3.7.1. O creatie relativ recent in structura spitalelor, serviciul ATI centralizeaz toate cazurile medicale grave, care necesit supraveghere continu si ingrijire intensiv 24 de ore din 24. Asistenta medical se asigur de un personal inalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi

medicale specializate (pentru compensarea functiilor vitale ale organismului si monitorizarea bolnavilor).

111.3.7.2.Mrimea serviciului (numr de paturi) este o variabil in functie de capacitatea siprofilul spitalului. Prin tem se precizeaz att numrul de paturi necesar ct si structura deorganizare a acestora pe unitti componente. Serviciile ATI mici (sub 15 paturi) precum si celedin spitalele de specialitate, se subminri in dou sectoare -septic si aseptic -. Serviciile mari, inspitalele multiprofilate. se organizeaz pe sectoare (unitti) distincte, dup profilul medical saudup gravitatea cazurilor, prevzndu-se si un compartiment corespunztor cazurilor septice.Pentru unele profiluri medicale, dac particularittile procedurilor medicale si sau numrul depaturi aferent o justific, se pot organiza compart