CUPRINS

Introducere6

A. ABREVIERI UTILIZATE ÎN DOCUMENT 9

B. GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI ÎN DOCUMENT 10

Capitolul 1 Rezumat 12

Capitolul 2. Demografie 14

2.1. Situaţia prezentă 152.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)2.1.3. Distribuţia pe sexe2.1.4. Structura pe grupe de vârstă2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale2.1.6. Structura etnică2.1.7. Mişcarea migratorie

2.2. Proiecţii demografice 172.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT 19

Capitolul 3. Profilul economic judeţean19

3.1. Principalii indicatori economici 193.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)3.1.2. Productivitatea muncii3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

3.2. Informaţii parţiale 253.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate3.2.2. Cercetarea - dezvoltarea3.2.3. Industria3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu3.2.5. Agricultura3.2.6. Silvicultura3.2.7. Turismul3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă-aspecte specifice ruralului montan

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT 31

Capitolul 4. Piaţa muncii32

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 324.1.1. Participarea la forţa de muncă4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale

1

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

4.2.lnformaţii parţiale 354.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi ale locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

4.3. Concluzii din analiza Dietei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T. 384.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional4.3.2.Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

4.4. Implicaţiile pentru IPT 40

Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ

5.1. Indicatori de context5.1.1. Contextul european5.1.2. Contextul naţional

5.2.lndicatori de context specifici5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

5.3.lndicatori de intrare5.3.1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic5,3.2. Resursele umane din ÎPT.5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare.

5.4.Indicatori de proces5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT5.4.2. Asigurarea calităţii în IPT5,4.3. Servicii de orientare şi consiliere

5.5.Indicatori de ieşire5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED5.5.5. Rata de succes5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

5.6. Indicatori de impact

2

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar in derulare)5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor5.7.5. Reţele şcolare5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

5.8.Principalele concluzii din analiza ipt județeanCapitolul 6. Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAICapitolul 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cerereaCapitolul 8.Rezumatul principalelor concluzii si recomandări Tinte pe domenii pentru structura planului de scolarizareCapitolul 9. Actiuni propuse-plan de măsuri

3

Introducere În vederea implementarii strategiei UE 2020 au fost propuse seturi de măsuri în cadrul

inițiativelor (Flagship Initiatives) la nivel European și la nivelul statelor membre. În cadrul inițiativei “Agenda pentru noi competente si locuri de munca” se propune

statelor membre, printre altele: Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educației și lumea muncii, în special

prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educație și formare profesională

În acest context obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creșterea contribuției IPT la tranziția rapidă și eficientă către o economie competitivă, bazată pe cunoaștere, participativă și incluzivă.

În scopul asigurarii unei oferte de formare profesională RELEVANTĂ în raport cu nevoile previzionate ale pieței muncii, Centrul Național pentru Dezvoltarea Învatamantului Profesional și Tehnic (CNDIPT) a inițiat, cu aprobarea ministrului educației și în colaborare cu o serie de instituții și experți, un Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT. În cadrul acestui model planificarea este structurată pe 4 niveluri: național, regional, județean și local. Documentele de planificare, pe niveluri, sunt:

Strategiile elaborate la nivel national PRAI-Plan Regional De Actiune Pentru Invatamant PLAI-Plan Local De Actiune Pentru Invatamant PAS- Plan De Actiune al Scolilor

Planul de față, PLAI, este document de planificare strategic elaborat la nivelul județului și are drept scop:Stabilirea măsurilor integrate de educație și formare profesională și îmbunătățirea corelării ofertei învățământului profesional și tehnic cu nevoile de dezvoltare economico-socială locală în perspectiva anului 2013.Cele mai importante roluri ale PLAI sunt:

Să analizeze, în profunzime, contextul județean în raport cu contextul regional și să identifice aspectele specifice județului;

Să stabilească prioritățile, țintele și acțiunile la nivel județean pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, ca soluție la problemele specifice ale județului –identificate;

Să contribuie la stabilirea țintelor la nivel regional; Să furnizeze un cadru general pentru elaborarea și armonizarea la nivelul județului a

planurilor strategice ale școlilor; Să faciliteze luarea deciziilor la nivel județean pentru restructurarea rețelei școlare și

finanțarea investițiilor. PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor și programelor vizând:

Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală; Măsuri de raționalizare a rețelei școlare; Planul de școlarizare al unităților din IPT; Măsuri complementare de formare profesională continuă; Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu cerințe educaționale

speciale în vederea integrarii lor în sistemul general de educație; Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului și CDL; Măsuri privind susținerea investițiilor în infrastructura și echipamente

didactice.

Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic al județului Iași a fost elaborat sub asistenţa echipei de management a proiectului

4

POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic; pe această bază la nivelul judeţului Iaşi, cuprins în regiunea 1 Nord-Est, se va genera oferta educaţională şi se va îmbunătăţi calitatea formării profesionale în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii sociale şi economice.

Structura PLAI-ului s-a realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010.

Datele statistice au fost actualizate pe baza informaţiilor realizate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Structura PLAI –ului este proiectată să ofere un model de analiză şi sinteză, cu concluzii pe capitole, privind stabilirea acţiunilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă şi a tendinţelor de dezvoltare socio-economică.

Procesul de planificare desfăşurat în anul 2011 s-a bazat pe următoarele 3 elemente:

1. Descrierea condiţiilor economice valabile la nivel naţional dar mai ales regional şi local (judeţean), inclusiv prin asimilarea strategiilor de dezvoltare economică.

2. Studierea celor mai curente tendinţe care se manifestă pe piaţa muncii, cu referire la calificări-competenţe noi, dezechilibre calitative şi cantitative, inclusiv a strategiilor din domeniul ocupării.

3. Analiza aşteptărilor angajatorilor beneficiari finali ai formării, parteneri şi participanţi în procesul planificării.

În anexele PLAI Iaşi 2011-2013 sunt prezentate, în extenso, date defalcate pentru indicatorii utilizaţi în stabilirea priorităţilor locale. Fiecare capitol (1-5) se încheie cu observaţii relevante pentru judeţul Iaşi, evidenţiind disparităţile în cadrul judeţului cu efecte asupra formării profesionale.

Pe baza acestor concluzii, în capitolul 9 este făcută analiza SWOT a judeţului, în scopul identificării priorităţilor locale cu efecte asupra formării profesionale.

Obiectivele prioritare pentru Regiunea Nord – Est sunt următoarele:

1. Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

2. Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare continuă

3. Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială 4. Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în

formare5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii

în formare

Pe baza domeniilor prioritare de dezvoltare economică judeţeană şi previzionând această dezvoltare în perspectiva anului 2013, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ, va încerca să stabilească ce domenii/calificări trebuie dezvoltate în învătământul local, ce trebuie menţinut în limite aproximativ constante şi ce anume trebuie diminuat, astfel încât, în perspectivă să avem pe piaţa muncii forţă de muncă corespunzător calificată, iar raportul absolvenţi/angajaţi să atingă cota ideală 1:1.

5

Politica educaţională promovată de Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind abordarea strategică a reformei învăţământului îşi propune : reforma sistemică care vizează toate componentele prioritare - respectiv calitatea, echitatea şi eficienţa, reforma continuă prin valorificarea rezultatelor obţinute până în momentul actual şi asigurarea stabilităţii pentru atingerea obiectivelor până în 2010, reforma asumată prin responsabilizarea partenerilor strategici, prin asumarea de către aceştia a programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională, prin participarea responsabilă şi conştientă a tuturor actorilor sociali.

Obiectivele dezvoltării regionale pentru regiunea 1 N-E : Stimularea dezvoltării echilibrate la nivelul întregii regiuni, diminuarea dezechilibrelor,

recuperarea întârzierilor şi cooperarea intraregională; Integrarea în structurile Uniunii Europene prin pregătirea cadrului instituţional

corespunzător criteriilor de integrare; Valorificarea resurselor regionale în scopul unei dezvoltări economico-sociale

durabile; Stimularea cooperării interregionale, interne, internaţionale şi transfrontaliere.

Plecând de la liniile directoare ale Programului de guvernare, Consiliul Judeţean Iaşi şi-a stabilit propria strategie de dezvoltare economico-socială a judeţului, strategie care stabileşte principalele domenii şi direcţii de acţiune, identifică modalităţile practice de realizare a obiectivelor propuse şi configurează standardele la care trebuie să se situeze localităţile judeţului din punct de vedere economic, social, cultural şi administrativ.

Pentru a se dezvolta cu succes, comunităţile trebuie să aibă propria lor viziune şi propriile lor strategii de dezvoltare.

Planificarea strategică are ca scop, în primul rând, maximizarea utilizării resurselor locale şi construirea unei strategii asupra dezvoltării viitoare a comunităţii.

Dezvoltarea economico-socială a judeţului Iaşi este concepută în concordanţă cu obiectivele strategiei naţionale de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung.

Având în vedere evaluarea situaţiei economico-sociale a judeţului, potenţialul economic şi criteriul determinant al concordanţei cu cerinţele integrării europene şi euroatlantice, au fost identificate următoarele priorităţi:

Diversificarea şi extinderea bazei industriale care vizează crearea şi menţinerea locurilor de muncă permanente, atragerea IMM-urilor în sfera producţiei şi dezvoltarea IMM-urilor în vederea creării de activităţi industriale complementare sau creării de alte sectoare ale producţiei materiale care să asigure dezvoltarea economică.

Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producţie, în scopul preluării şi realizării de produse agroalimentare care să asigure consumul intern şi posibilităţi de export.

Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente care vor duce la atragerea unui număr sporit de turişti.

Dezvoltarea potenţialului de resurse umane care are în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă angajată în sfera economică, training pentru personalul cuprins în sfera serviciilor precum şi programe de formare şi orientare profesională pentru tineri şi şomeri.

Având în vedere aceste priorităţi, Învăţământul Profesional şi Tehnic din reţeaua judetului Iaşi îşi exprimă viziunea asupra reformei TVET prin :

6

- Adaptarea planificării educaţionale la nivelul de dezvoltare economico-socială a judeţului Iaşi precum şi la nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

- Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ ca deziderat major în inserţia socială a absolvenţilor.

Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman, folosirea resurselor existente şi identificarea altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos sub raport funcţional, economico-social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.

În cadrul judeţului Iaşi sunt vizate a fi atinse următoarele obiective: Diversificarea şi dezvoltarea activităţilor economice; Înfiinţarea de noi structuri turistice şi modernizarea celor existente; Facilitarea accesului în zonele turistice; Creşterea volumului investiţiilor private; Crearea de bunuri şi servicii de calitate superioară şi cu valoare ridicata

competitive pe pieţele externe; Crearea de noi locuri de muncă şi de noi profesii în concordanţă cu evoluţiile

de pe pieţele autohtone şi internaţionale; Sprijinirea dezvoltării societăţilor comerciale cu capital privat, integral

românesc; Modernizarea şi susţinerea infrastructurilor tehnico-edilitare de turism,

învăţământ, cultură şi sport; Cooperare regională, interregională şi internaţională. Atragerea fondurilor europene in derularea proiectelor din sfera serviciilor;

Documentul este actualizat anual, iar parteneriatul interinstituţional reprezintă singura modalitate de acţiune care poate genera dezvoltarea durabilă în interesul comun al tuturor instituţiilor implicate.

Acest document de planificare a ofertei de şcolarizare sta la baza elaborării Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS), a unor instrumente de bază utilizate în elaborarea planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 şi în optimizarea reţelei şcolare, consilierea şi orientarea elevilor prin grija profesorilor precum şi susţinerea cererilor de finanţare a unor proiecte ce vor fi elaborate în interesul IPT din regiunea Nord-Est.

A. ABREVIERI UTILIZATE ÎN DOCUMENT

AMIGO Ancheta asupra Forţei de Muncă în GospodăriiANOFM Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de MuncăBIE Biroul Internaţional pentru Educaţie (Bureau International de

l’Education)BNDE Baza Naţională de Date pentru Educaţie CEDEFOP Centrul European pentru Dezvoltarea Invăţământului

Profesional (European Centre for the Development of Vocational Training)

CLDPS Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor SocialeENEB Evaluarea Naţională a Educaţiei de Bază ETF Fundaţia Europeană pentru Formarea Profesională (European

7

Training Foundation)EUROSTAT Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene (Statistical Office

of the European Communities)EURYDICE Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa (The

Information Network on Education in Europe) FORPRO Ancheta asupra Formării Profesionale ContinueFPC Formarea Profesională ContinuăIEA Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Randamentului în

Educaţie (International Association for Evaluation of Educational Achievement)

IMM Intreprinderi mici şi mijlociiINS Institutul Naţional de StatisticăISCED / CITE Clasificarea Internaţionala Standard a Educaţiei (International

Standard Classification of Education / Classification internationale type de l´éducation )

NCVA Consiliul Naţional pentru Certificări Profesionale (National Council for Vocational Awards)

OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development)

PIB Produsul Intern BrutPIBR Produs Intern Brut RegionalPISA Programul pentru Evaluarea Internaţionala a Elevilor

(Programme for International Student Assessment)SNIE Sistemul Naţional de Indicatori pentru EducaţieSSE Sistemul Statistic EuropeanTIC Tehnologii ale Informaţiei şi ComunicăriiTIMSS Studiul privind tendinţe la nivel internaţional în matematică şi

ştiinţe (Trends in International Mathematics and Science Study)UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură

(United Nations Education Science and Culture Organisation)UOE Chestionar statistic interinstitutional utilizat de UNESCO,

OECD si Eurostat pentru colectarea anuală a datelor de la diferite ţări. La acest sistem de colectare a datelor participă şi România, prin Institutul Naţional de Statistică. Fiecare dintre cele trei instituţii internaţionale construieşte indicatori, în funcţie de criteriile proprii de analiză, pornind de la datele furnizate de diferite ţări prin chestionarele UOE.

VAB Valoare Adaugată BrutăVABR Valoare Adaugată Brută Regională

B. GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI ÎN DOCUMENT

Cheltuielile pentru educaţie – se referă la ansamblul resurselor financiare folosite de instituţiile şi programele de educaţie. Conform Manualului OECD, acestea se grupează în trei categorii (OECD, 2004, p. 63):

8

cheltuieli pentru bunuri şi servicii, respectiv cheltuielile pentru:- instruire (ex. costurile pentru predare);- bunurile furnizate de instituţii în scopuri educative (ex. manuale, materiale pedagogice);- formarea ucenicilor şi a altor participanţi la programele duale (combinaţie de învăţământ

şi pregătire prin munca productivă în întreprinderi);- administraţia învăţământului (la nivel central, regional şi local);- cheltuielile de capital şi plata locaţiei;- nevoile educative speciale şi consilierea.

cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare , care se referă la:- cercetarea pedagogică şi dezvoltarea curriculară;- cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea realizată de instituţiile de învăţământ superior.

cheltuielile pentru bunuri şi servicii, pentru alte scopuri decât instruirea (servicii auxiliare);

- transportul elevilor, cantinele, internatele şi căminele studenţesti, serviciile de sănătate pentru elevi şi studenţi;

- serviciile pentru publicul general asigurate de instituţiile de educaţie.Sursele finanţării învăţământului pot fi interne (publice şi private) sau externe.

Curriculum – desemnează, în general, ansamblul situaţiilor de învăţare organizate de o instituţie educativă. În ISCED şi SNIE, curriculum-ul se referă la ariile de studii şi alocarea lor orară, ceea ce corespunde curriculum-ului cadru din învăţământul românesc.

Educaţie – activitatea intenţionată şi sistematică de comunicare menită să producă o învăţare durabilă (aceasta definiţie este folosită în principalele Manuale de utilizare a indicatorilor, citate în bibliografie).

Educaţia formală – este tipul de educaţie desfăşurat în instituţii recunoscute de stat (grădiniţe, şcoli, universităţi), pe baza unor programe sistematice, finalizate cu diplome sau certificate oficiale. Educaţia formală este realizata de formatori specializaţi (educatori, institutori, înăţători, profesori), presupune un sistem de evaluare a studiilor şi o gradare cronologică a efectivelor de elevi şi studenţi. Atât SNIE, cât şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED) se refera exclusiv la educaţia formală şi la învăţământ.

Educaţia non-formală – se realizează în şcoală sau în afara şcolii, prin proiecte, excursii, vizite, activităţi voluntare sau acţiuni civice. Spre deosebire de educaţia formală, educaţia non-formală nu presupune un curriculum oficial sau o evaluare recunoscută prin diplome de stat.

Educaţia persoanelor cu nevoi speciale – se referă la programele destinate unei categorii speciale de beneficiari: adulţi analfabeţi, persoane cu handicap, copii cu dificultăţi de învaţare, tineri proveniţi din medii dezavantajate, persoane spitalizate sau în situaţie de privare de libertate, nomazi, refugiaţi. Aceste programe se desfasoară în instituţii obişnuite (grădiniţe, şcoli, universităţi, centre de educaţie a adulţilor), sau în instituţii specializate. Începând cu Conferinţa Mondială de la Jomtien (1990), termenul de "persoane cu nevoi speciale" înlocuieşte pe cel de "handicapaţi" sau pe cel de "deficienţi", care au primit conotaţii peiorative.

Elevi şi studenţi – sunt persoanele care participă la programele de educaţie formală (cuprinse în engleză prin termenul comun "students").

9

Indicator – indicatorii sunt expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative sau pe informaţii calitative. Aceste informaţii se bazează pe date statistice, dar şi pe informaţii calitative, aşa cum sunt cele care se referă la atitudini, opţiuni sau comportamente (în acest caz, vorbim de indicatori calitativi ca, de exemplu, datele Eurobarometer, PISA sau IEA).

Instituţiile de educaţie – conform Manualului OECD, instituţiile de educaţie nu mai constituie o referinţă statistică de bază pentru comparaţiile internaţionale; astfel de date nu se mai colectează la nivel internaţional, dar constituie un important criteriu pentru definirea şi repartizarea cheltuielilor pentru învăţământ, la nivel naţional. Definiţia propusă de Manualul OECD este urmatoarea: instituţiile de educaţie sunt unităţile care asigură servicii de instruire pentru indivizi, precum şi servicii asociate educaţiei pentru indivizi sau alte instituţii educaţionale. La rândul lor, instituţiile de educaţie se clasifică în instituţii de instruire (şcolile şi universităţile) şi instituţii de educaţie care nu asigură instruirea, dar o sprijină prin servicii specializate: prin entităţile administrative ale educaţiei (ministere, inspectorate, agenţii), entităţile de suport (care produc mijloace de învăţare, manuale şi texte pedagogice, precum şi serviciile de întreţinere şi funcţionare a infrastructurilor), prin entităţile auxiliare (serviciile de consiliere, serviciile de transport şi sănătate, cantinele, internatele, căminele, bibliotecile) şi entităţile de dezvoltare (care se ocupă cu elaborarea curriculum-ului şi a instrumentelor de evaluare, cercetarea pedagogică, băncile de date). Intra în categoria instituţiilor de educaţie orice unitate care oferă servicii educative, indiferent de ministerul sau departamentul de tutelă, de caracterul lor privat sau public, de nivelul de studiu sau tipul de program educaţional.

ISCED – sau "Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei" este o clasificare standard a nivelurilor educaţionale adoptată de ţările membre ale UNESCO (inclusiv de România) şi utilizată în toate analizele comparative şi în metodologia tuturor organizaţiilor internaţionale. ISCED cuprinde o terminologie standard şi definiţii unanim acceptate ale nivelurilor de educaţie. ISCED operează cu şapte niveluri:

0 = nivelul pre-primar1 = nivelul primar2 = învăţământul secundar inferior3 = învăţământul secundar superior4 = învăţământul post-secundar non-terţiar5 = primul ciclul de învăţământul tertiar 6 = al doilea ciclu de învăţământul tertiar

Atât UOE, cât şi varianta sa românească (SNIE), folosesc terminologia şi nomenclatorul internaţional ISCED.

Personalul – cuprinde personalul specializat care participă la activităţile de instruire, de suport, consiliere şi asistenţă a elevilor, de management şi administraţie, precum şi personalul care asigură îngrijirea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ. "Personalul didactic" se referă la următoarele categorii: "personalul de predare" ("classroom teachers" pentru ISCED 0-4), "personalul academic" (ISCED 5-6), "personalul auxiliar" (ISCED 0-4) şi "asistenţii de cercetare-predare" (ISCED 5-6). "Personalul de management, controlul calităţii şi administraţiei" (aşa cum este definit în Manualul OECD) include patru categorii: manageri şcolari (directori, directori adjuncţi pentru ISCED 0-4), manageri de instituţii (preşedinti, rectori, prorectori, decani, cancelari, şef de catedră pentru ISCED 5-6), personal administrativ şcolar (receptionişti, secretari, tehnicieni, bibliotecari la nivelul ISCED 0-4) şi

10

personal administrativ universitar (programatori, analişti de sistem, contabili, jurişti, administratori de reţele, manageri de granturi sau de proiecte, persoane de relaţii publice la nivelul ISCED 5-6).

Program educaţional – este un set de activităţi educative organizate pentru a se realiza anumite obiective definite în prealabil prin intermediul unor sarcini concrete de învăţare (această definiţie este folosită în sistemul ISCED, la care SNIE se raportează în mod sistematic).

Ţinte concrete ("benchmarks") – reprezintă performanţele efective sau nivelul pe o scară de variaţie. Dacă indicatorii reprezintă informaţii relevante pentru starea de funcţionare a sistemului sau a anumitor componente ale acestuia, ţintele concrete desemnează valorile precise pe care indicatorii le pot avea la un moment dat. Ţintele sunt expresia parametrică a indicatorilor. De exemplu, indicatorul "participarea la învăţarea permanentă" care se exprima prin ţinta "rata de participare minimă a populaţiei active de 25-64 ani trebuie să fie în anul 2010 de minimum 12,5% în ţările U.E." (acest exemplu este extras din programul Comisiei de implementare a Strategiei de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale).

CAP. 1. RezumatPrezentul PLAI are o structură logică bazată pe sisteme de investigare a situaţiei

concrete din Judeţul Iaşi, a unor surse de informare, care prezintă situaţii curente şi prognoze pe termen lung, bazându-se pe date statistice privind evoluţia şi tendinţele pieţei muncii şi oferta învăţământului IPT.

Acest document are atât un scop practic, cât şi unul informativ privind previziunile pe termen lung asupra demografiei, dezvoltării economice, piaţa forţei de muncă şi oferta unităţilor şcolare în formare profesională.

Faţă de versiunea anterioară, prezenta versiune conţine următoarele elemente de noutate: extinderea ariei de cuprindere a indicatorilor şi abordarea formării profesionale

continue; includerea rezultatelor Studiilor de piaţa muncii realizate în anul 2007; abordarea întregii problematici a planificării ofertei educaţionale în contextul

unor noi realităţi, cu o puternică dinamică, generate de noul statut al României ca stat membru al UE.

Scăderile prognozate pentru totalul populaţiei regiunii şi mai ales scăderile înregistrate la populaţia cu vârsta între 10-14 şi 15 – 19 ani vor influenţa structura reţelei şcolare pentru IPT, prin concentrarea activităţilor şi creşterea competiţiei între şcoli. Apreciem că într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-15 ani din mediul rural decât cea din mediul urban ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii, cu asigurarea egalităţii şanselor.

Economia regiunii se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine.

11

Ponderea mare a populaţiei şomere din grupa 15-24 ani apreciem că trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile (oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii, competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii, lipsa de atractivitate a specificului meseriei, lipsa de motivare finaciara a ocupatiilor, lipsa de orientare corelata cu competente aptitudini aspiratii personale) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi niveluri de instruire arată nevoia ca atât şcoala cât şi factorii responsabili trebuie să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplină egalitate a şanselor pentru continuarea studiilor de către absolvenţii de gimnaziu şi diminuarea în acest fel a procentului de populaţie ocupată cu nivel gimnazial.

În acelaşi sens, apreciem că şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învăţământ pentru adulţi în condiţiile în care cerinţele ce se vor manifesta pe piaţa muncii şi în viaţa economică, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, vor afecta şi mai mult categoriile de populaţie ocupată cu nivel de instruire primar, gimnazial şi chiar profesional (nivel 1 – SAM).

Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă în perspectiva 2020 apreciem că este necesară adaptarea ofertei de formare iniţială în următoarele direcţii:

Preocuparea esenţială a şcolilor trebuie să fie aceea de asigurare a unei calităţi a formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la nivelul standardelor de pregătire profesională europene.

Acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea resurselor umane, materiale şi financiare ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori.

Din analiza aspectelor privind consilierea şi orientarea şcolară şi profesională se desprinde faptul că există un număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere şi un număr insuficient de consilieri.

Cu excepţia unităţilor şcolare care au fost cuprinse în Programul PHARE TVET, majoritatea unităţilor şcolare nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în ceea ce priveşte echipamentele şi materialele didactice specifice domeniilor de pregătire TVET (mai ales unităţile şcolare din mediul rural).

În baza concluziilor rezultate de la fiecare capitol au rezultat următoarele obiective:

Obiectiv 1: Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională initială la cerinţele pieţei muncii şi opţiunilor elevilor.Tinta / Rezultate masurabile: Reducerea procentului de tineri şomeri din total şomeri de la 21% din numărul şomerilor în 2006 la 15 % în 2014.Obiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare prin programe de formare continuă. Tinta / Rezultate măsurabile: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare (min. nivelul 2) prin formarea continuă de la 12,5% în 2006 la 30 % în 2014.Obiectiv 3: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţialăReducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii prin SAM, de la 65,38 % în 2006 la 10% în 2014.Tinta / Rezultate masurabile: Cresterea ponderii populatiei cu grad ridicat de pregatire/calificare (min. nivelul 3) din mediul rural de la 31% in 2004 la 60% in 2014.

12

Obiectiv 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formareTinta / Rezultate masurabile: Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, cu un ritm de 25% din total/ an şcolar. Realizarea unei pregătiri profesionale la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană în cel puţin 60% din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic.Obiectiv 5: Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formareTinta / Rezultate masurabile: Asigurarea dezvoltării infrastructurii şi dotărilor pentru un număr de 5 unităţi şcolare până în 2013.

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT AL JUDEŢULUI IAŞI

Prezentare generală a judeţului IaşiPrezentare generală a judeţului Iaşi

Prezentare generalăPoziţia geografică - Situat în partea de nord-est a României, în Podişul Moldovei, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râurile Moldova şi Siret, iar la est, de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova); teritoriul judeţului se află la intersecţia paralelei 470 N cu meridianele 27-280 E, învecinându-se cu judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Vaslui. Având o suprafaţă de 5476 Km2 (2,3% din teritoriul României), judeţul Iaşi se plasează între judeţele medii ca întindere (locul 23), iar din punct de vedere al populaţiei (826.552 – locuitori la 1.07.2008, respectiv 3,8 % din totalul pe ţară), se situează pe locul 2 (după

13

municipiul Bucureşti). Relieful judeţului este alcătuit din dealuri prelungi (cu înălţimi între 200 şi 593 m) şi văi largi, cu şesuri aluviale extinse,ce aparţin Podişului Sucevei, Podişului Bârladului (Central – Moldovenesc) şi Câmpiei Moldovei.Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -360 C şi + 400 C, media multi anuală fiind de aprox. + 9,50 C. Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile (Prut, Siret, Jijia, Bahlui etc.) şi un număr important de lacuri, iazuri şi heleştee (naturale sau rezultate din lucrări hidroameliorative). Vegetaţia naturală este specifică silvostepei, cu păduri de foioase, alternând cu terenuri agricole şi pajişti secundare (în zonele mai înalte) şi zăvoaie de plop şi salcie, ce alternează cu pajişti de iarbă moale (în luncile râurilor). Fauna judeţului este reprezentată de specii diverse de animale (mistreţul, veveriţa, căpriorul, iepurele, lupul, vulpea etc.), păsări de penaj şi de baltă, iar fauna acvatică este favorabilă creşterii bibanului, crapului, cleanului şi somnului.Resursele naturale ale subsolului sunt mai puţin variate, fiind reprezentate de roci şi materiale de construcţii de interes local (calcare, gresii, argile, nisipuri, pietrişuri) şi ape minerale, cu valenţe pentru consum şi tratamente medicale. Solurile judeţului Iaşi prezintă o gamă variată, determinată de diversitatea reliefului şi de condiţiile climatic neuniforme (cernoziomuri, soluri cenuşii, brune şi aluviale), mare parte din acestea fiind soluri erodate sau terenuri cu pericol de eroziune. Organizarea administrativ teritorială a judeţului Iaşi la 31.12.2009 include 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Tg.Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei), 93 comune şi 418 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul din principalele oraşe ale României, important centru universitar, cu o bogată activitate ştiinţifică, cultural - artistică şi economică.

Scurt istoric Istoria Iaşului este marcată de numeroase monumente şi vestigii arheologice.

Săpăturile arheologice au scos la iveala una dintre cele mai strălucitoare culturi neolitice din Europa - faimoasa cultură Cucuteni (5000-4500 î.Hr.)

“Oraşul celor şapte coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind "O nouă Romă", Iaşul a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, emis de către Alexandru cel Bun (1400-1432), prin care acorda privilegii comerciale negustorilor polonezi din Lvov. Istoria oraşului este, însă, mult mai veche.

Numele oraşului este strâns legat de aşa numita "perioadă de aur" a culturii româneşti. Multe personalităţi au trăit, au studiat, au lucrat sau au creat în Iaşi, oraş considerat "capitala culturii şi spiritualităţii româneşti"

1400: este atestată documentar aşezarea Iaşi 1564: Iaşul devine capitală domnească în secolul XVI, Despot Vodă inaugurează în Iaşi "Şcoala latină de la Cotnari",

instituţie care a promovat studiile de latină nu numai în Iaşi şi în întreaga Moldovă, ci în întreg spaţiul românesc

1641: la Iaşi se înfiinţează "Academia Vasiliană" şi prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653)

1646: Mitropolitul Varlaam publică la Iaşi "Cazania" sau "Carte românească de învăţătură; tot în acest an apare primul cod de legi în limba română

1679: Dosoftei tipăreşte la Iaşi traducerea din limba greacă a "Liturghierului" 1831: domnitorul Mihalache Sturdza înfiinţează “Spitalul Militar de Urgenţă”, primul

Spital Militar înfiinţat în Principatele Române, unitate sanitară operativă care se poate mîndri cu o funcţionare neîntreruptă în toată această perioadă

1835: la Iaşi este înfiinţată "Academia Mihăileană" 1836: se înfiinţează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iaşi 1860: este înfiinţată Universitatea „Al. I. Cuza”

14

1863: se constituie Societatea cultural-literară "Junimea" în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi alţii

Capitolul 2. Demografie

2.1.Situaţia prezentă2.1.1. Populatia totală . Dinamica generala

Administrarea teritorială cuprinde 2 muncipii (Iaşi - reşedinţă de judeţ şi Paşcani, 3 oraşe (Tg. Frumos, Hîrlău şi Podu Iloaiei), 93 de comune şi 418 sate Conform datelor furnizate de INS, populatia stabila totala a judeţului Iaşi la 01.07. 2009 era de 829973 locuitori, reprezentand 22,22 % din cea inregistrata la nivelul regiunii Nord Est. Faţă de 826552 persoane în 2008, se remarcă o creştere a numărului populaţiei cu 0,41%.

Din cele șase județe ale regiunii, cei mai multi locuitori sunt concentrati in judeţul Iasi. Dacă la nivel naţional populaţia scade, având un indice negativ, la nivelul judeţului se înregistrează o situaţie pozitivă, existând o creştere de 1,57% faţă de anul 1990.

Pâna in anul 2002 (inclusiv), regiunea Nord-Est a fost singura regiune din Romania care a inregistrat valori pozitive ale sporului natural. Dupa aceasta data, sporul natural este negativ, urmand tendinta din planul national. Cu toate acestea la nivelul judeţului Iaşi începând cu 2004 sporul natural este pozitiv în 2009 prezentându-se astfel: - Rata natalităţii în 2009 a fost de 11,6 născuţi-vii la 1000 locuitori, judeţul Iaşi ocupând primul loc pe ţară, unde media este de 9,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. - Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii a determinat, în anul 2010, un spor natural pozitiv (+718 persoane), ceea ce corespunde unei rate de 0,9 persoane la 1000 locuitori, în scădere faţă de anul 2009 (1,9%o) şi având una din puţinele situaţii din ţară cu spor natural pozitiv.

În anul 2010 populaţia activă a judeţului Iaşi a scăzut de la 309,2 mii persoane la 303,2 mii persoane, iar populaţia ocupată de la 286,3 mii persoane la 281,7 mii persoane,făcându-se simţite în continuare efectele crizei, în timp ce numărul pensionarilor este de 184698 iar numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului ajunge la 21469, în scădere faţă de 2009 cu 6,2 % ceea ce este un lucru îmbucurător.

Rata de substituire, indicator care se calculeaza prin impartirea populatiei din grupa de varsta de 15-24 ani la populatia din grupa de varsta de 50-59 ani, indica presiunea demografica care va fi exercitata pe piata muncii de tinerii care vor intra in randul populatiei active. Pentru judeţul Iaşi, aceasta rata este supraunitara (1,26), insemnand ca populatia care va intra pe piata muncii este mai numeroasa decat cea cu varsta de pensionare. Din totalitatea judeţelor componente a Regiunii Nord Est, judeţul Iaşi are cea mai mare rată, cea ce presupune cea mai mare presiune exercitată asupra pieţei muncii, deci cele mai mari probleme în asigurarea locurilor de muncă.

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale

Ponderea populatiei urbane a inregistrat in ansamblu, in intervalul de timp 1998-2005, o descrestere de la 44.13% la 43.58%, datorata migratiei ce a avut loc spre zona rurala, efect al procesului de restructurare industriala din aceasta perioada. În judeţul Iaşi a avut loc o scădere pronunţată a populaţiei urbane de la 50,6% în 1998, la 46,21 în 2005, cu o uşoară creştere în 2003-2004. În 2006 creşterea populaţiei urbane a fost din nou prezentă, ajungându-se la un procent de 47,9%. În anul 2007 trendul crescător al populaţiei urbane

15

dispare şi se evidenţiază o uşoară scădere de cca. 0,23 procente. Anii 2008 şi 2009 au revenit cu o creştere de cca. 0,4%, ajungându-se în 2009 la un procent de 47% pentru mediul urban şi 53% pentru mediul rural, proporţia păstrându-se şi în anul 2010.

Tab. 2.1.2 Nr. persoane

   Grupa de vârstă (ani)

TOTAL 0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65+TOTAL 825773 148525 51135 76673 67382 377376 104682MASCULIN 407434 76062 26446 39262 34461 188103 43100FEMININ 418339 72463 24689 37411 32921 189273 61582URBAN 387549 55887 19775 39813 35859 196864 39371 Masculin 184556 28514 10139 19759 17507 92718 15939 Feminin 202993 27373 9636 20054 18352 104146 23432RURAL 438224 92638 31360 36860 31523 180532 65311 Masculin 222878 47548 16307 19503 16954 95405 27161 Feminin 215346 45090 15053 17357 14569 85127 38050Sursa: calculat pe baza datelor furnizate de INS      

Fig.2.1.2

Concluzia estentiala care se desprinde reflecta faptul ca dupa mediul de rezidenta predomina populatia din mediul rural 53% față de urban 47% consecintele, masurile ce pot fi recomandate vor fi analizate coraborat cu informatiile din celelalte domenii.

2.1.3 Distribuţia pe sexe Distribuţia pe sexe a înregistrat de asemenea unele variaţii în sensul că dacă la

grupa peste 65 ani proporţia este aproximativ 60% femei şi 40% bărbaţi, la grupa 0-14 ani proporţia se schimbă apropiindu-se ca procent cca 51% sex feminin şi 49% sex masculin, fapt care ar trebui să echilibreze oarecum oferta educaţională.

16

18.06.29.38.2

45.7

12.6

14.45.1

10.39.3

50.8

10.1

21.1

7.28.47.2

41.2

14.9

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale -judeţul Iaşi, la 1 iulie 2010 -

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

2.1.4 Distribuţia pe grupe de vârstăStructura pe grupe de vârstă s-a modificat şi ea semnificativ, astfel grupa 0-14 ani

care ne interesează în special, a scăzut de la cca 30% pondere, la cca 18% diferenţa repartizându-se pe grupa 15-64 ani, de la cca 63% la cca 70% şi la grupa peste 65 ani, de la 8,5% la cca 13%. Acest lucru are un impact negativ deoarece scade accentuat populaţia şcolară. Totuşi ultimii 5 ani au fost relativ constanţi. Structura pe grupe de vârstă este în general asemănătoare cu cea la nivel regional cu o variaţie pozitivă de 2 procente la grupa 20-24 ani şi una negativă corespunzător la grupa peste 65 ani.

2.1.5 Distribuţia pe grupe de vârstă şi medii rezidenţialeDin figurile 1 si 2 , se poate deduce ca pe cele 2 grupe de varsta care ne interesează

în mod special, predomina populatia in mediul rural, proporţiile fiind apropiate la grupa de varsta 0-14 ani 62.4%, respectiv 61,3% la grupa 15-19 ani, şi tendinţa se menţine şi în continuare. Acest fapt va trebui să influenţeze învăţământul în sensul deplasării accentului pe învăţământul pe zone, care să permită accesul cât mai facil a populaţiei şcolare din mediul rural.

Având în vedere situaţia actuală şi efectele crizei economice este de aşteptat ca posibilităţile materiale să scadă şi mai mult şi în acelaşi timp şi accesul elevilor din mediul rural la oferta educaţională urbană să se reducă semnificativ.

2.1.6 Structura etnicaConform datelor inregistrate in ultimul recensamant (martie 2002), distributia pe etnii

a populatiei la nivelul regiunii reflecta ca românii detin o majoritate absoluta (97.89% din total populatie) fiind urmati la mare distanta de populatia romă (1.22% din total populatie) si de alte nationalitati: ucraineni (0.26%), rusi-lipoveni (0.21%), maghiari (0.15%), polonezi (0.08%), etc. La nivelul judeţului Iaşi distribuţia pe etnii se prezintă astfel: români-98,05%, romi-1,18%, ruşi-lipoveni-0,44%, greci-0,05%, evrei-0,05%, maghiari-0,04%, germani-0,02%, italieni-0,01%, ucrainieni-0,01%. Este de menţionat că aceste date pot fi relativ exacte, deoarece există un procent de romi care nu şi-au declarat originea, ceea ce determină convingerea că există un număr mai mare de romi decât cei înregistraţi.

2.1.7. Mişcarea migratorie Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă (în/din judeţ)

rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu. De asemenea nu trebuie neglijată migraţia temporară – pentru muncă – în ţările învecinate. Mulţi părinţi pleacă la muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect scăderea supravegherii părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a absenţelor de la şcoală. Deşi incomplete, datele Eurostat privind numărului de cetăţeni români înregistraţi oficial în alte ţari europene evidenţiază o creştere semnificativă a emigraţiei. Având în vedere însă situaţia de criză la nivel mondial şi European şi măsurile de austeritate şi restricţionarea pieţei muncii în unele ţări europene (ţinta cea mai frecventă), există posibilitatea teoretică de temperare a fenomenului.

2.2 Proiecţii demografice

Evolutia prognozata a populatiei de 15-19 ani, respectiv 15-24 ani (de varsta scolara)

Pentru anii 2006-2009, prognoza pentru populatia din categoria de varsta 15-19 ani s-a realizat tanand cont de populatia din aceasta categorie de varsta din anii 2001-2004. Pentru

17

anii 2010-2013 s-au folosit datele din anii 2000-2003 pentru categoria de varsta 5-9 ani (vezi tab. 2.3 din Anexa1).

Tab 2.2.1. Evolutia prognozata a populatiei de varsta scolara

2006 2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013* 2013/2006, %

15-19 aniIasi 71180 63613 60318 54275 50644 50912 48112 48406 -28.14 * - estimare

Fig. 2.2.1 Variatia estimata a populatiei cu varsta cuprinsa intre 15-19 ani, pe perioada 2006-2013

În prognozarea (varianta optimista) acestei grupe de varste, datorita lipsei informatiilor referitoare la mortalitatea pe aceste grupe de varsta si migratie, nu s-a luat in calcul influenta acestor factori. De altfel, pentru aceasta grupa de varsta influenta acestor factori este practic nesemnificativa.

Conform unei prognoze realizate de catre Institutul National de Statistica, la nivel regional, in intervalul 2006-2013 se estimeaza o scadere a populatiei din grupa de varsta 15-19 ani (categorie care prezinta interes din punct de vedere al sistemului de invatamant TVET) cu o medie de 25.8%, tendinta care caracterizeaza fiecare judet, cu un procent de 28,14, judeţul Iaşi .Conform prognozei realizate de catre INS populatia din categoria de varsta 15-24 ani va descreste in intervalul 2005-2025 cu apr. 33% la nivel regional, însă în judetului Iasi se estimeaza o usoara crestere incepand cu anul 2020, de cca 2%.Tab 2.2.2 Evolutia populatiei de varsta prescolara si scolara, pe judeţul Iaşi, în intervalul 2003-2025Grupe

de varsta (ani)

2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2015 2020 2025

Iași 274.6 264.6 265.6 261.2 258.4 256.3 236.8 216.4 207.3 198.8

3-6 38.8 40.9 40.6 39.7 39.5 39.5 40.2 39.3 35.5 31.5

7-14 88.2 81.3 78.3 78.5 78.9 78.7 78.0 79.9 77.7 71.3

15-24 147.7 142.5 146.7 143.0 140.0 138.1 118.6 97.2 94.1 96.0

180

50

100

150

200

250

300

Total3-6 ani7-14 ani15-24 ani

01000020000300004000050000600007000080000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

East

Fig. 2.2.2 Variatia estimată a categoriei de vârstă 15-24 aniSursa: INS

2.3 Principalele concluzii din analiza demografica.Implicatii pentru IPTPopulatia din categoria de varsta 0-14 ani şi 15-19 ani traieste predominant in mediul

rural, se observă faptul că are loc o creştere semnificativă a populaţiei rezidente în mediul rural. Acest fapt va trebui să influenţeze învăţământul în sensul deplasării accentului pe învăţământul pe zone, sau modalitati care să permită accesul cât mai facil a populaţiei şcolare din mediul rural.

Evoluţia populaţiei pe vârste şi ani evidenţiază scăderea ponderii grupelor de vîrstă 0-14 ani şi 15-24 ani începând cu anul 1990, în favoarea grupei 25-64 de ani.Acest lucru determină nevoi crescânde de formare continuă şi implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi în scopul compensării pierderilor de populaţie şcolară.

Totodată acest fapt ar trebui să determine o eficientizare a alocării resurselor la nivelul şcolilor viabile şi dotarea corespunzătoare şi modernă a acestora.

Rata de substituire este supraunitara (1.5), ceea ce indica pentru perioada urmatoare, o presiune crescuta pe piata muncii a tinerilor absolventi. Totuşi e posibil ca această presiune să fie ceva mai redusă, având în vedere tendinţa tinerilor de a-şi căuta ocupaţii în afara graniţelor ţării.

Diversitatea etnică, concentrările în anumite zone în special pentru romi, necesită o educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate Din analiza demografica rezulta urmatoarele prognoze la orizontul 2025:

Scaderea populatiei scolare grupa de varsta 15-19 ani cu 25.8 % Scaderea populatiei scolare grupa de varsta 15-24 ani cu 33%, Mediul de rezidenta al populatiei scolare este in rural 63% ( în creştere faţă de anul

trecut 53%) fata de urban 37% ( în scădere faţă de anul trecut 47%) Rata de substituire este de 1,26 ( în scădere faţă de anul trecut 1,34

Implicatii pentru IPT Adaptarea Planurilor de invatamant la scaderea populatiei scolare Utilizarea eficienta a infrastructurii prin abordarea diversificata a formelor alternative

de invatamant ex: seral, frecventa redusa, Formare Profesionala Continua , dezvoltarea centrelor de evaluare a competentelor dobindite in contexte informale, programe tip “A doua sansa”, “ Scoala de vara”

Dezvoltarea unei Oferte de formare profesionala in dialog cu beneficiarii pentru a raspunde cerintelor actuale ale locurilor de munca

Dezvoltarea de calificari ce genereaza locuri de munca

Capitolul 3. Profil economic județean

3.1. Principalii indicatori economici

19

3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Analiza nivelului si dinamicii principalilor indicatori statistici ai judetului Iasi reliefeaza multiple aspecte contradictorii, preponderent negative. Si asta, cu toate că potentialul de dezvoltare precum si resursele umane – ca elemente primordiale ale progresului, situează Iaşul intr-o pozitie favorabila. Efectele valorificarii acestor importante resurse sunt mai mult decat precare, criza economica actuala adancind aceste probleme. Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei economice facem o prezentare a economiei judeţului Iaşi la nivelul anilor 2009 şi 2010, în funcţie de datele statistice oficiale de care dispunem.

Poziţia judeţului Iaşi în economia naţională şi în cadrul regiunii Nord - Est

In anul 2010 produsul intern brut a a fost de 14408,4 milioane lei faţă de 15058,0 milioane lei în anul 2009

Se remarcă o scădere a produsului intern brut de cca 4,3 procente a PIB faţă de anul 2009

Judeţul Iaşi are în continuare ca şi în perioadele precedente, cea mai mare contribuţie la realizarea produsului intern brut din regiunea Nord - Est, având o pondere de 27,21% (graficul nr. 1).

Fig. 3.1.1.1

În cadrul Regiunii Nord - Est, judeţul Iaşi ocupă primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor.

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judeţul Iaşi se situează sub nivelul naţional (reprezentând 74,8% din media pe total ţară), dar depăşeşte media regională cu peste 18%.

Intr-un top al judeţelor din punct de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor judeţul Iaşi ocupă locul 20.

Structura VAB pe ramuri de activitate în anii 2006, 2007, 2008, 2009 se prezintă ca în tabelul . 3.1.1.1, o analiză comparativă arătând că variaţiile cel mai mari au fost în agricultură, unde de la 10.6 procente VAB a scăzut la 5.5 % în 2007, ca apoi să revină la 9% în 2008 şi o scădere în 2009 la 8%. Industria se menţine la aproximativ aceleaşi cote, ca şi serviciile de altfel cu o uşoară fluctuaţie pozitivă în 2007. Un domeniu care s-a devoltat atât în 2007 cât şi în 2008 şi 2009 sunt construcţiile, acestea având tendinţă de creştere şi în continuare. Tab. 3.1.1.1

20

Structura produsului intern brut din regiunea Nord – Est 2009

Bacau 21,7%

Botosani 10,2%

Iasi 27,2%Neamt 13,6%

Suceava 18,5%

Vaslui 8,8%

Structura VAB pe ramuri de activitate – judeţul Iaşi (%) 2006 2007 2008 2009

AGRICULTURA şi SILVICULTURĂ 10.6 5.5 9 8.0 - Agricultura, vânatoare si silvicultura         - Pescuit si piscicultura        INDUSTRIE 19.7 20.7 19.3 19.2 - Industrie extractiva         - Industrie prelucrătoare         - Energie electrica, termica, gaze, apă        CONSTRUCŢII 9.8 12.1 12.4 14.5SERVICII 59.8 61.7 59.3 58.3 - Comerţ1) 9.7 11.1 10.3 22.9 - Hoteluri si restaurante 2.0 1.9 1.6   - Transport, depozitare, comunicaţii 10.7 11.3 10.5   - Intermedieri financiare 1.2 1.4 1.5 1.5 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pt. întreprinderi 15.7 14.7 13.8 8.9

- Administraţie publică si apărare 4.8 5.4 4.8 22.1 - Învăţământ 6.8 6.4 7.7   - Sănătate şi asistenţă socială 4.9 5.2 5.5   - Alte activ. de servicii colective, sociale si personale 4.0 4.3 3.6 2.9

Servicii de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM)3)        

TOTAL VAB 100.0 100.0 100.0 100.0

Fig. 3.1.1.2

Prezentăm mai jos şi structura VAB comparative între Uniunea Europeană, ţara noastră, Regiunea NE şi judeţul Iaşi. Se remarcă fapul că în UE majoritare sunt serviciile, în timp ce agricultura este aproape nesemnificativă cu un procent de 1.6%. La nivelul ţării noastre

21

precum şi la nivelul regiunii şi judeţului, agricultura păstrează un procent mult mai ridicat cuprins între 7 şi 11%.

Tab. 3.1.1.2Structura VAB în % -2009

  UE-27 RORegiunea Nord Est.

Judeţul Iaşi

Agricultură, silvicultură, piscicultură 1.6 7 11.1 8Industrie 18.1 27 21.6 19.2Construcţii 6.3 10.9 11.8 14.5Servicii 74 55.1 55.5 58.3

TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0

Fig. 31.1.3

3.1.2. Productivitatea muncii

Un top în premieră al companiilor autohtone realizat în funcţie de productivitatea muncii arată că 2009, raportat la 2008, a fost, după cum era de aşteptat în condiţiile economice actuale, un an de creştere doar pentru o minoritate de agenţi economici. Avînd ca reper indicatorul economic cel mai relevant pentru capacitatea de performanţă a unei companii - productivitatea muncii - firma de consultanţă Profiles International, specializată în servicii de evaluări ocupaţionale, a analizat datele financiare a peste 5.000 de agenţi economici autohtoni (grupaţi pe sectoare şi subsectoare ale economiei naţionale) pentru a determina veniturile şi numărul de angajaţi ai fiecăruia în parte. Cercetarea este o replică a studiilor realizate în SUA de Profiles International, fiind singurul studiu de acest tip din Europa de Est. Doar Ungaria, între statele europene, a mai realizat un astfel de studiu, pentru anul 2008.

„Cu acelaşi număr de angajaţi, producem de zece ori mai puţin decît americanii şi de trei ori mai putin decât ungurii“, este una dintre concluziile studiului

( sursa http:// www.romaniasmostproductive.com/.)

22

 3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Structura economică a judeţului Iaşi poate fi analizată atât din punct de vedere al numărului de unităţi active şi al numărului de salariaţi pe principalele ramuri ale economiei, cât şi din punct de vedere al contribuţiei principalelor activităţi la cifra de afaceri (CA) sau la produsul intern brut (PIB).

La nivelul anului 2009 (pentru care există date extinse pe total judeţ), ponderea principalelor activităţi la realizarea indicatorilor economici ai judeţului se prezintă astfel:Tab. 3.1.3.1

Activitatea Unităţi locale active

Cifra de afaceri Investiţii Număr de personal

număr % mil.lei % mil.lei % mii pers. %Total 16496 100,0 17212 100,0 2249 100,0 118,0 100,0-industrie 1712 10,4 4245 24,6 787 35,0 34,4 29,2-construcţii 1681 10.2 1922 11,2 731 32.5 16,9 14,3-comerţ 6884 41,7 8481 49,3 384 17,1 30,1 25,5-servicii 6229 37,7 2564 14,9 347 15,4 36,6 31,0

Comparativ datele pentru 2010 se prezintă astfel: Tab. 3.1.3.2_ Ponderea pe clase de mărime a nr. de unităţi locale active. Judeţul Iaşi, 2009

Activitatea Unităţi locale active

Cifra de afaceri Investiţii Număr de personal

număr % mil.lei % mil.lei % mii pers. %Total 14749 100,0 17325 100,0 1734 100,0 108,8 100,0-industrie 1542 10,6 5029 29,0 670 38,6 31,5 29,0-construcţii 1376 9,3 1900 11,0 242 14,0 13,8 12,6-comerţ 6249 42,5 7800 45,0 272 15,7 27,6 25,4-servicii 5532 37,6 2596 15,0 550 31,7 35,9 33,0

Se observă o scădere semnificativă a numărului de firme active, tendinţă care se menţine şi în anii următori, influenţă mai accentuată în industrie şi comerţ, pentru ultima ca rezultat a recesiunii economice şi scăderii veniturilor populaţiei. Corespunzător a săzut şi cifra de afaceri şi de asemenea numărul de personal angajat.

Se remarcă faptul că ponderea covârşitoare a unităţilor active este deţinută de intreprinderile mici cu până la 9 salariaţi ( 88,1%), urmate de cele mijlocii (9,9%), în timp ce intreprinderile mari şi-au redus drastic activitatea.Conform datelor oferite de Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Iasi, activitatile preponderente sunt cele de comert,

23

industrie si constructii, cu mentiunea ca a scazut si numarul de societati care desfasoara aceste activitati.

Fig. 3.1.4.1

3.1.4 Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii Investiţii brute pe sectoare în anul 2010

Din graficul de mai sus se poate observa că cele mai importante investiţii brute s-au făcut în construcţii, şi industria prelucrătoare în timp ce în comerţ, transport, depozitare şi comunicaţii şi tranzacţii imobiliare au scăzut în mod accentuaţi. Ca volum, investiţiile realizate în judeţul Iaşi în 2009 au depăşit nivelul din 2008, de la 2218 mil lei RON la 2249 mil lei RON, dar au scăzut aproape la jumătate faţă de anul 2007, reflectând foarte clar criza economică.

Investiţiile brute realizate în judeţul Iaşi de către unităţile active din industrie, construcţii, comerţ şi servicii în perioada 2002-2010 se prezintă astfel:

Tab. 3.1.4.1

Investiţiile bute - mil. RON (preţuri curente) -  2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 industrie extractiva 2 3 6 1 2 2 3 5 1industrie prelucratoare 138 234 272 274 377 603 595 542 450energie electrica, termica, gaze şi apa 585 47 85 165 139 1164 164 240 219construcţii 234 367 106 107 166 308 342 731 242comerţ 123 123 246 385 388 953 617 384 272hoteluri şi restaurante 14 16 25 34 61 71 67 44 48transport, depozitare şi comunicaţii

127 143 144190 195 355 158 121 182

tranzacţii imobiliare si servicii pt. intreprinderi

30 49 141264 330 656 232 162 284

24

alte activităţi 6 12 16 14 32 49 40 20 36TOTAL judeţ 1258 994 1041 1434 1690 4161 2218 2249 1734

Sursa: Direcţia judeţeană de Statistică

Fig.3.1.4.

Structura exporturilor și a importurilor de mărfuri reflectă necesitatile de consum ale populatiei si posibilitatile de functionare ale economiei judetului, astfel valoarea importurilor o depaseste pe cea a exporturilor la grupa de produse agro-alimentare (+ 18,2 mil.euro), produse chimice (+ 38,6 mil.euro), masini si echipamente (+ 27,9 mil. euro) s.a., în timp ce la produse ale industriei usoare si metale comune si articole din metal, importurile si exporturile au valori relativ apropiate.

3.2 Informaţii parţiale3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitatePerioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această

perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute,etc.

25

Având în vedere cele de mai sus, concluzionăm că pentru un nivel ridicat de competitivitate a economiei locale şi regionale avem nevoie de persoane cu nivel de calificare ridicată. Totodată aceste persoane îşi găsesc loc de muncă mai uşor.

Pregătirea forţei de muncă în domenii cu potenţial competitiv, care au la bază tehnologii moderne, este o condiţie pentru atingerea dezideratelor de competitivitate la nivel european şi global.

3.2.2 Cercetarea – dezvoltareaDezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare este unul dintre factorii ce potenţează

competitivitatea. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

Tab. 3.2.2.1 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Salariaţii din cercetare dezvoltare

1673 2329 2651 3013 3040 2899 2398

- Cercetători 1258 1970 2191 2438 2535 2335 2151- Tehnicieni şi

asimilaţi182 193 207 241 169 141 103

- Alte categorii de salariaţi

233 166 253 334 336 423 144

Salariaţii din cercetare dezvoltare la 10.000 pers. ocupate civile

57.6 78.6 90.9 101.2 102.8 101.3 83,9

Cheltuieli totale din activitatea de cercetare dezvoltare (mii lei preţuri curente)

27303 44733 79599 130298 176282 126560 126974

-Cheltuieli curente 25272 34422 63208 105762 142039 111174 111200-Cheltuieli de capital 2031 10311 16391 24536 34243 15386 15774

Strategia Naţionala de Cercetare, Dezvoltare şi Inovaţie 2007-2013 (sursă: http://www.ancs.ro/) elaborată, în urma unei largi consultări cu factorii interesaţi, sub egida Autoritarii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică în decembrie 2006 şi însuşită de Guvernul României în 2007 cuprinde o evaluare critică a situaţiei actuale, viziunea generală pentru viitor, detalierea obiectivelor strategice, aplicaţii privind cercetarea exploratorie şi de frontieră, priorităţile investiţiei publice şi promovarea inovării, precum şi masurile concrete de implementare şi monitorizare a Strategiei. În elaborarea acesteia s-au avut în vedere coerenţa cu principalele documente specifice ale UE (în special Strategia Lisabona revizuită 2005, participarea la Programul Cadru 7 pentru ştiinţa şi tehnologie şi la alte instrumente de colaborare specifice) precum şi complementaritatea şi sinergia cu politicile generale, strategiile sectoriale şi programele operaţionale adoptate pe plan naţional.

În acest scop au fost definite trei obiective strategice:

26

(a) Crearea de cunoştinţe prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf creşterea vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti şi transferul rezultatelor în economie şi societate, ameliorarea substanţială, calitativă şi cantitativă, a performanţei capitalului uman din cercetare, inclusiv prin dezvoltarea unor poli de excelenţă; (b) Creşterea competitivităţii economiei romaneşti prin promovarea inovării cu impact efectiv la nivelul agenţilor economici, accelerarea transferului tehnologic, deplasarea accentului spre exerciţii de rezolvare a problemelor complexe (problem solving) cu aplicabilitate directă, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele producţiei şi serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competenţă şi platforme tehnologice; (c) Creşterea calităţii sociale a cercetării prin generarea de soluţii conceptuale şi tehnologice cu impact direct în elaborarea şi implementarea politicilor publice şi corelarea acestora în special în domenii precum sănătatea publică, protecţia mediului, infrastructura, amenajarea teritoriului şi gestionarea durabilă a resurselor naţionale pe baze eco-responsabile.

3.2.3. Industria

În anul 2010 economia ieseana a resimtit o involutie pregnanta si generalizată, ritmurile şi consecintele declinului economic si efectele disponibilizarilor regasindu-se:1. in domeniul productiei materiale2. in domeniul serviciilor productive, 3. in dinamica veniturilor populatiei, 4. in indicatorii calitatii vietii, 5. si, inclusiv, in starea de sanatate si de morbiditate ale acesteia (sanatate publica)

Principalele domenii de activitate confruntate cu reduceri de personal au fost: construcţiile, confecţiile textile, fabricarea de utilaje pentru metalurgie, fabricarea produselor din lemn, serviciile, industria alimentară, tipografică, mase plastice, sticlă, carămizi, produse farmaceutice,

- atât în sectorul privat, cât şi în cel de stat.

Nivelul ratei somajului s-a datorat în principal reducerilor masive de personal care au afectat economia judeţului Iaşi, motivat de:

restructurări, de declanşarea procedurilor de insolvenţă şi lichidările care au avut loc în toate domeniile de activitate.

În ceea ce priveşte structura producţiei industriale a judeţului Iaşi (după datele din anul 2010), valoarea acesteia provine în proporţie de peste 85 % din industria prelucrătoare, activităţile de producere a energiei electrice, termice, gaze şi apă, reprezentând 14 %; pe principalele activităţi ale industriei prelucrătoare, structura (%) se prezintă astfel:

- industria alimentară şi a băuturilor -20,1 %;- fabricarea de maşini, utilaje, mijloace de transport, echipamente electrice şi electronice -18,2 %;- industria chimică -12,3 %;

27

- industria textilă, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte -10,3 %;- industria metalurgică şi a construcţiilor metalice -9,2 %;- materialele de construcţii - 3,1 % ;- prelucrarea lemnului şi fabricarea de mobilă - 2,8 %.

2. Structura activitatilor economice desfasurate în judetul Iasi (dupa datele anului 2010) se prezinta astfel:

Tab. 3.2.3.1

Activitatea Unităţi locale active

Cifra de afaceri

Investiţii Număr de personal

% % % %Total 100,0 100,0 100,0 100,0-industrie 10,6 29,0 38,6 29,0-construcţii 9,3 11,0 14,0 12,6-comerţ 42,5 45,0 15,7 25,4-servicii 37,6 15,0 31,7 33,0

Se constata ca, în industrie si constructii, cu 19,9 % din numarul unitatilor si 41,6 % din numarul de personal, s-a realizat doar 40,0 % din cifra de afaceri si peste 2/3 din volumul investitiilor la nivelul judetului. Comertul si serviciile, cu 80,1 % din numarul unitatilor si 58,4 % din numarul de personal, au realizat 60,0 % din cifra de afaceri si 47,4 % din volumul de investitii.

Printre sectoarele de tradiţie ale judeţului Iaşi menţionăm industria textilă, a construcţiilor şi a materialelor de construcţii, metalurgia şi industria agro-alimentară. Pe lângă aceste domenii tradiţionale, un alt sector cu potenţial ridicat pentru viitor poate fi considerat IT-ul şi cercetarea ştiinţifică în domeniu. Anticipăm o creştere remarcabilă şi în domeniul serviciilor, cu precădere în turism, care are valenţe culturale deosebite la nivelul judeţului nostru.

O analiză a primelor 100 de firme din judeţ, în ordinea descrescîtoare a cifrei de afaceri are următoarea ierarhie pentru primele zece:

Tab. 3.2.3.2 Nr. crt Firma CAEN Activitate

1 E.ON MOLDOVA DISTRIBUŢIE SA 3513 Distribuţia energiei electrice

2 BUILD CORP SRL 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

3 CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE IASI(C.E.T.) SA 3530 Furnizarea de abur şi aer

condiţionat

4 ANTIBIOTICE SA 2110 Fabricarea produselor farmaceutice de bază

5 EUROVINO INTERNATIONAL SRL 1102 Fabricarea vinurilor din struguri

6 INDUSTRIALIZAREA CARNII (KOSAROM) SA 1011 Prelucrarea şi conservarea cărnii

7 ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS IAŞI SA 2420 Producţia de tuburi, ţevi, profile

tubulare şi accesorii pentru

28

acestea, din oţel

8 REMAT SA 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

9 CONSTRUCTII FEROVIARE IASI - GRUP COLAS SA 4211 Lucrări de construcţii a drumurilor

şi autostrăzilor

10 IASICON SA 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

La nivelul judeţului Iaşi la sfârşitul anului 2009 existau 2363 km drumuri publice din care 347 km drumuri naţionale, cu 161 km drumuri europene şi 2016 km drumuri judeţene şi comunale. Liniile de cale ferată aflate în exploatare însumează 289 km, cu 137 km de cale electrificată. Dinamica investiţiilor în infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri, în creştere în ultimii ani, se va accentua şi în perioada următoare din perspectiva nevoilor de dezvoltare economică şi socială şi a integrării europene.

In telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare care se va accentua în viitor, datorită creşterii gradului de acoperire şi expansiunii noilor tehnologii atât în telefonia cu fir cât şi în telefonia mobila. Schimbările tehnologice în domeniu, vor antrena modificări în profilul unor calificări (ex. competenţele IT pentru sistemele de transfer integrat de date, voce şi imagine).

Adaptarea la standardele UE pentru protecţia mediului conduce la o nevoie în creştere de personal specializat dar şi de dezvoltare a unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate.

3.2.5. Agricultura judeţului Iaşi

Componenta de bază a economiei naţionale, agricultura României, beneficiază de marea reformă a Politicii Agricole Comunitare (PAC) urmare a ultimelor decizii luate în domeniu în anii 2005-2007.

În baza acestor decizii, agricultura Uniunii Europene se construieşte pe baza celor doi piloni, respectiv cel al organizaţiilor comune de piaţă şi cel al dezvoltării rurale.

Deşi suprafaţa judeţului în circuit agricol este de cca 69,4 % din total fond funciar, această resursă nu poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la majoritatea culturilor, datorită următorilor factori:

Relieful regiunii, varietatea acestuia; Calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă similare din tara; Exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită fărâmiţării fondului funciar şi datorită nivelului scăzut de mecanizare; Pe ansamblul agriculturii din judeţ, 50% din tractoarele aflate în dotarea exploataţiilor agricole au o vechime în exploatare de peste 8 ani , în condiţiile în care utilizarea anuală este de cca 1.800 ore; Forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală are peste 60 ani); Migrarea tineretului către centrele urbane; Gradul mare de sărăcie a micilor proprietarilor, care practică o agricultură de subzistenţă fără posibilităţi de capitalizare şi dezvoltare a fermelor; Lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii;

29

Eroziunea solului; Urmare a distrugerii instalaţiilor de aducţiune şi pompare din cadrul sistemelor de irigaţii, suprafeţele efectiv irigate sunt mici deşi suprafeţele dotate cu instalaţii de irigaţii însumează în judeţul Iaşi 50.433 ha.

Tab. 3.2.5.1 Patrimoniul funciar şi suprafaţa agricolă pe categorii de utilizare- la 31 decembrie -

- mii ha -2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6

Suprafaţa agricolă 381,4 394,4 380,3 380,2 380,2 380,1arabilă 253,2 265,8 255,7 255,7 255,5 255,5păşuni 88,1 83,5 85,5 85,4 85,4 85,4fâneţe 19,6 25,4 22,3 22,3 22,3 22,3vii şi pepiniere viticole 12,3 12,5 10,8 10,8 11,0 10,9livezi şi pepiniere pomicole 8,2 7,2 6,0 6,0 6,0 6,0

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 98,2 97,6 97,6 97,4 97,4 97,4

Ape şi bălţi 12,4 13,9 13,9 13,9 13,9 13,9

Alte suprafeţe 1) 55,6 41,7 55,8 56,1 2)

56,1 2)

56,2

__________________________________________________1) Conţine: teren neproductiv, construcţii, drumuri şi căi ferate2) Date modificate faţă de cele publicate anterior

Tab. 3.2.5.2 Producția ramuri agricole 1)

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Mii lei preţuri curenteTotal 1618430 1778190 1268150 2360620 2021257 2024170

Vegetală 1005521 1150788 693856 1681244 1237427 1442688

Animală 601129 609374 548615 655550 760805 553777

Servicii agricole 11780 18028 25679 23826 23025 27705

Structura (%)Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Vegetală 62,1 64,7 54,7 71,2 61,2 71,3

Animală 37,2 34,3 43,3 27,8 37,6 27,4

Servicii agricole 0,7 1,0 2,0 1,0 1,2 1,3

Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100)Total 99,4 102,9 64,3 160,8 93,6 91,9

Vegetală 99,7 104,2 48,8 212,3 90,8 100,2

30

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Mii lei preţuri curenteAnimală 98,3 100,3 91,5 99,6 100,7 77,6

_________________________________1) Conform metodologiei Eurostat privind”Conturile Economice pentru Agricultură”.

Tab. 3.2.5.3

SpecificareNr.formeasoc.

Supraf.agricolă- ha -

din care:

arabil vii livezi păşuni fâneţe

● Sector majoritar privat 579 161.261 98.995 2.720 1.131 57.179 1.236

▪ Societăţi comerciale (L.31/91) 205 75.319 68.692 2.660 1.032 2.041 894

▪ Asociaţii agricole private (L.36/90) 27 15.665 14.948 50 26 594 47

▪ Asociaţii familiale 77 7.210 6.583 10 62 382 173▪ Producători individuali (arendaşi)

174 9.067 8.772 - 11 162 122

▪ Alte forme (islazuri) 96 54.000 - - - 54.000 -● Sector majoritar stat 5 1.773 825 351 432 56 109TOTAL JUDEŢ 584 163.034 99.820 3.071 1.563 57.235 1.345

Măsurile luate pentru gestionarea eficientă a resurselor materiale şi bugetare pentru sprijinirea fermierilor şi a asociaţiilor lor în anul 2010 au fost în principal următoarele:

au fost acordate fonduri pentru subvenţionarea costului apei pentru irigaţii şi a cheltuielilor pentru captarea şi transportul apei.

au fost acordate fonduri ca sprijin financiar pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare.

s-au acordat subvenţii pentru subvenţia la motorină pentru lucrările agricole. Acordarea de credite producătorilor agricoli pentru anul 2010 (Legea 150/2003) Promovarea agriculturii ecologice - S-a acordat sprijin financiar pentru

producătorii vegetali în perioada conversie; producătorii de miere de albine, certificaţi ecologic s-au înregistrat operatorii ecologici (comercianţi, producători, importatori) şi care au fost luaţi în evidenţă şi de către MADR; s-au înregistrat produsele tradiţionae atestate

3.2.6. Silvicultura

În judeţul Iaşi silvicultura este reprezentată de un fond forestier de 97,6 mii ha cu o suprafaţă de 95,2 mii ha păduri dintre care 92 mii ha foioase şi 3,2 mii ha răşinoase. Împăduririle la nivelul anului 2009 s-au efectuat pe 68 ha teren iar volumul de lemn recoltat a fost de 271,3 mii mc.

Tabelul 3.2.6.1

31

UM 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Suprafaţa fondului forestier – total mii ha 97,7 97,5 97,4 97,8 97,6 97,6

Suprafaţa pădurilor mii ha 94,9 95,0 94,9 95,6 95,2 95,2Răşinoase mii ha 3,1 3,1 3,0 2,6 3,2 3,2

Foioase mii ha 91,8 91,9 91,9 93,0 92,0 92,0

Împăduriri ha 323 212 194 257 127 68

Volumul de lemn recoltat mii mc 274,3 231,6 225,0 239,2 265,8 271,3Răşinoase mii mc 4,3 5,3 7,0 5,5 6,4 8,5

Fag mii mc 37,2 33,0 27,4 39,3 46,6 40,0

Stejar mii mc 36,3 23,8 28,7 28,5 30,7 33,0

Diverse specii tari mii mc 91,6 79,1 81,2 82,8 103,3 103,6

Diverse specii moi mii mc 104,9 90,4 80,7 83,1 78,8 86,2

3.2.7. Turismul

Structurile de primire turistică au înregistrat o scădere de la 74 de structuri în 2009 la 66 de structuri în 2010 cu specificaţia că scăderile s-au înregistrat la pensiuni turistice urbane, dela 24 la 23 şi la hoteluri de la 23 la 22, totuşi s-au înregistrat creşteri la hosteluri de la 316 la 323, popasuri turistice de la 20 la 24 şi vile turistice de la 80 la 92. Capacitatea de cazare a crescut şi de asemenea numărul de turişti sosiţi în structurile de primire.Activitatea din turism, în anul 2010, în judeţul Iaşi s-a caracterizat prin creşterea cu 9,1% la

indicatorul „sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică” şi cu 1,3 % la indicatorul „înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică”, dar cu toate acestea indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică a scăzut cu 2,1%.

3.3 Concluzii din analiza mediului economic:

In perioada 1998-2006, 2007, 2008, 2009, 2010 se constata ca cele trei sectoare economice agricultura, industria si serviciile au detinut ponderi relativ constante din PIBR, neavand loc mutatii semnificative intre acestea.

Valoarea cifrei de afaceri (în preţuri curente ale fiecărui an) a crescut (în ritmuri diferenţiate) în toate sectoarele de activitate, structura modificându-se în favoarea construcţiilor şi (mai ales) a comerţului şi serviciilor, în timp ce ponderea industriei a scăzut cu menţiunea că în anul 2010 scăderea accentuată a tuturor ramurilor a continuat.

Principalele domenii de activitate confruntate cu reduceri de personal au fost: construcţiile, confecţiile textile, fabricarea de utilaje pentru metalurgie, fabricarea produselor din lemn, serviciile, industria alimentară, tipografică,mase plastice, sticlă, carămizi, produse farmaceutice, - atât în sectorul privat, cât şi în cel de stat.

Conform datelor oferite de Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Iasi, activitatile preponderente sunt cele de comert, industrie si constructii, cu mentiunea ca a scazut si numarul de societati care desfasoara aceste activitati.

In regiunea nord est structura VAB pe domenii este in ordine descrescatoare astfel repartizata: servicii 56%, industria 23%, agricultura 10,4%, constructii 9,9%, iar

32

la nivelul judetului Iasi servicii 59,3%, industria 19,3%, agricultura 9%, constructii 12,4% toate inregistrind in ultimii 2 ani un trend descendent ca si contributie la VAB , dar cu o mărire a numărului de salariaţi din agricultură.

De asemenea se constată o dezvoltare în continuare a serviciilor în 2008, 2009, 2010 ceea ce a determinat creşetrea ofertei de locuri de muncă în acest sector.Şi din punct de vedere al investiţiilor în servicii a avut loc o evoluţie pronunţat crescătoare.

Cele mai importante investitii brute la nivelul anului 2008 şi 2009, s-au realizat in comerţ, industrie, energie şi tranzacţii imobiliare acestea din urma egalând aproape investiţiile din industrie.

Se remarcă o creştere accentuată a volumului exporturilor la produsele agricole vegetale şi animale, mărfuri alimentare, băuturi şi tutun

În agricultură se pune accent pe investiţiile în exploataţii agricole care să mărească gradul de mecanizare şi să crească productivitatea

Altă direcţie în domeniul agricol este dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative

Şi punerea în valoare a sectorului agro-alimentar şi a produselor tradiţionale reprezintă un obiectiv al următorilor ani alături de promovarea agriculturii ecologice

Implicaţiile pentru IPT

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei si proporţional cu nevoile pieţei muncii ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

o Se desprind două direcţii de acţiune la nivel local:o Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională o Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin

o Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solideo Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe

specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

o Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

o Creşterea nivelului de calificareo Importanţa competenţelor cheieo Limbile străineo Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzareo Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe

combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

o Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

33

o Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie mediului pe baza standardelor de mediu ale UE

o Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală,pentru toate calificarile-conform raportului sinteza al studiului “Shills for green jobs” elaborat in 2010 de CEDEFOP, in perspective urmatoare toate calificarile vor include competente “verzi” / de mediu.

Parteneriatul şcoală-agenţi economici –pentru toate domeniul de pregătire, trebuie să reflecte:

o diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

o asistarea specializata prin tutori a sagiilor de practica o desfasurarea stagiilor de practica in ateliere special amenajate la angajator

si/sau in sectii de productie in conditii cit mai apropiate de cele reale

Capitolul 4. Piata Muncii

4.1 Indicatori statistici ai pietei muncii4.1.1. Participarea la forţa de muncă

Regiunea Nord-Est, compusă din şase judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, este cea mai întinsă regiune a României.

Conform anuarelor statistice din anii 2008, 2009, 2010, populaţia regiunii Nord – Est se prezintă astfel:

Populatia in Regiunea Nord – Est- Număr persoane

Judetul la 1 iulie 2007

la 1 iulie 2008

la 1 iulie 2009

%La 1 iulie

2009BACAU 719844 718125 716176BOTOSANI 454167 451199 448423

IASI 825100 826552 829973 22,34% din regiune3,86% din tara

NEAMT 566059 564291 562489SUCEAVA 705878 706407 706720VASLUI 455594 452528 450269TOTAL REGIUNE N-E 3726642 3719102 3714050 17% din total tara

populaţia României 21537563 21504442 21469959

(Sursa: Anuarele statistice 2008, 2009, 2010)

Populatia Romaniei si a Regiunii Nord – Est, in perioada 2007 - 2010

34

Analizând datele din tabelul de mai sus, se constată că în perioada 2007 – 2010, populaţia a scăzut atât la nivelul ţării cât şi la nivelul regiunii N-E, astfel că diminuarea numărului de persoane, de la 1 iulie 2007 la 1 iulie 2010, a fost cu un procent de 0,3 % atât la nivelul României (o diminuare cu 67,6 mii persoane) cât şi la nivelul regiunii Nord-Est (diminuare cu 12,6 mii persoane).

Din tabel se observă că populaţia activă a suportat modificări de-a lungul perioadei 1997 – 2009, alternând diminuări cu creşteri ale numărului de persoane, ca la finalul

perioadei, în anul 2009 populaţia activă a Regiunii Nord – Est să fie mai mică cu 279 mii persoane decât în anul 1997, dar mai mare cu 20 mii persoane decât în anul 2008.

Analizând însă populaţia ocupată a regiunii Nord-Est, se constată că aceasta reprezintă 45,5 % din populaţia totală a regiunii în anul 2007, 45,0 % în anul 2008 şi 44,8 % din populaţia totală a regiunii, în anul 2009 (o scădere de la an la an).

Raportată la populaţia activă a regiunii, populaţia ocupată reprezintă 95 % din aceasta în anul 2007, 95,5 % în anul 2008 şi 94 % în anul 2009.

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regionalMii persoane

SPECIFICATIE 2006 2007 2008 2009 2010

Populatia ocupata totala, din Regiunea Nord-Est, din care: 1653 1696 1674 1666

1689

- cu nivel superior de pregatire 167 179 189 192 196

- cu nivel mediu de pregatire 916 919 902 878 880

- cu nivel scazut de pregatire 570 598 583 596 613

( % )Ponderea în populatia ocupata totală (%) 2006 2007 2008 2009 2010Populatia ocupata totala, din Regiunea Nord-Est, din care: 100 100 100 100

100

- cu nivel superior de pregatire 10.1 10.6 11.3 11.5 11.6

- cu nivel mediu de pregatire 55.4 54.2 53.9 52.7 52.1 - cu nivel scazut de pregatire 34.5 35.2 34.8 35.8 36.3

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus pentru regiunea Nord-Est, se poate constata că în perioada 2006 – 2010 a crescut, de la an la an, numărul persoanelor ocupate cu nivel superior de pregătire, cu 29 mii persoane mai mult în anul 2010 faţă de 2006, a scăzut cu 38 mii persoane – până in anul 2009 – populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire (postliceal+liceal+şcoli maiştri+profesional) şi a crescut cu 43 mii persoane populaţia ocupată cu nivel scăzut de pregătire, in anul 2010 faţă de 2006.

35

Populatia Romaniei si a Regiunii N-E

21537.5

21504.4

21469.9

0 5000 10000 15000 20000 25000

2007

2008

2009

Ani

Mii persoane

Populatia Romaniei Populatia Regiunii N-E

Ca puncte procentuale, situaţia cea mai favorabilă se constată la populaţia ocupată cu nivel superior de pregătire, care a câştigat 1,5 puncte în anul 2010 comparativ cu 2006, în timp ce populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire a pierdut 3,3 puncte procentuale iar populaţia ocupată cu nivel scăzut a câştigat 1,8 puncte. Prezentăm situaţia şi in graficul de mai jos:

Ponderea populaţiei ocupate, pe niveluri de studii, în populaţia ocupată totală-Regiunea Nord-Est

Piaţa muncii din judetul Iasi reflectă în linie mare tendinţele de scadere în anul 2010 față de anul 2009. Aceaşi evoluţie o cunoaşte şi populaţia ocupată civilă aşa cum se poate observa in tabelul nr.4.2

judetul anul Populatia activa civila mii pers

Populatia ocupata civila mii pers

IASI 2002 0.0 0.02003 329.5 298.22004 312.8 290.52005 319.5 296.42006 311.9 291.72007 315.3 297.62008 312.7 295.82009 309.2 286.32010 303.2 281,7

Tabelul nr.4.2

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Principalele constatări desprinse la nivelul judetului Iasi:

Populaţia activă, populaţia ocupată:

o Spre deosebire de anii anteriori, atat populatia activa civila cat si populatia activa ocupata au cunoscut o scadere, de la 309,2 mii persoane in anul 2009, la 303.2 mii persoane in anul 2010, respectiv de la 286.3 in anul 2009 la 281.7 in anul 2010.

Rata de activitate şi rata de ocupare: o Urmare a scaderii populatiei active si ocupate, si rata de activitate / ocupare a

cunoscut un trend usor descendent.

Se constata ca in intervalul 2002-2010 ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate pe domenii este in ordine descrescatoare:

domeniul servicii 42,1% din care 6,7% invatamant, 7,1% asistenta sociala, 4% transporturi, 2,1%a dministratie

domeniul agricultura, silvicultura pescuit-32,7% domeniul industrie -16,4% din care 13,8%industrie prelucratoare domeniul constructii-8,7%

36

Ponderea in total populatie ocupata (%), dupa nivelul de pregatire

10.1

52.7 52.1

10.6 11.3 11.5 11.6

53.954.255.4

36.335.8

34.835.234.5

0

10

20

30

40

50

60

2006 2007 2008 2009 2010Ani

Proc

ente

(%)

- populatie ocupata cu nivel superior de pregatire - populatie ocupata cu nivel mediu de pregatire - populatie ocupata cu nivel scazut de pregatire

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor, pe activităţi ale economiei naţionale

Cu privire la numărul mediu al salariaţilor la nivel naţional Tab.4.1.4., sa inregistrat o creşterea anuală în perioada 2004 – 2008, urmând o scadere in 2009 cu 272 mii persoane. Domeniile care detin numar mare de salariati sunt:

Industrie -22,6% din care Industrie prelucrătoare 17,7% Comerţ cu ridicata/amănuntul;repararea autovehiculelor şi motocicletelor 16,8% Construcţii 7,3% Învăţământ 13,9% Sănătate şi asistenţă social 12,7% Transport si depozitare 5,20 % Administratie publica 4,4% Alte activitati de servicii 1,0%

4.2 Informatii partiale4.2.1.Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Datele furnizate de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rîndul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5.

În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie) minim necesar pentru departajerea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9)

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)

dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR. la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de

absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente

Avand in vedere ca seria de date pe care se face analiza este până în 2009, datele furnizate vor fi interpretate la nivelul PLAI si PAS sub rezerva situatiei locale actuale generate de criza economica si financiara

37

In anul 2010 domeniu mecanic a înregistreat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante. Oferta locurilor de munca vacante înregistrate se detasează simţitor de celelalte ramuri ale economiei, si se poate observa o crestere a acestora comparativ cu anii anteriori. Astfel, dacă în anul 2009 în evidenţele agenţiei se înregistrau 7334 şomeri proveniţi din acest sector de activitate şi o ofertă de locuri vacante de 1190 locuri vacante înregistrate pe domeniu pe domeniu, în anul 2010, numărul şomerilor proveniti din acest sector a scazut la 6883 iar oferta s-a dublat , ajungând la 2199 locuri de munca. Fig.4.7

Fig.4.7

In domeniul industriei textile, care in anul 2010 s-a confruntat cu un deficit de forta de munca, exista si o tendinţă de crestere a locurilor de muncă vacante si o scadere considerabila a numărului de şomeri proveniţi din acest sector. Fig.4.8.

Fig.4.8.

Fig.4.9.

Fabricarea produselor din lemn cunoaşte o scadre a numarului de locuri de munca vacante dar si a somerilor. Alte domenii care prezinta interes ar fi cel al resurselor naturale si protectia mediului, poligrafie si agricultura unde se remarca o crestere a ofertei de locuri de munca vacante si scaderea numarului de someri.

38

Analizand la modul general numarul de someri absolventi inregistrati in anul 2010, se poate observa foarte clar ca acesta este in crestere fata de anul 2009, la toate domeniile analizate, cu unele mici exceptii cum ar fi tehnici poligrafice, materiale de constructii, resurse naturale, estetica si igiena, economic.

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul tehnologic

Profilul dominant la nivelul judetului al cererii de forţă de muncă în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel judetean este dat de următoarele domenii: mecanica, comert, constructii, servicii, indistrie textila.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: mecanica, construcţii, comerţ

Din perioada analizată se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de crestere. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: asistenta sociala si sanatate – domeniu cu dinamica pozitivă la nivel judetean in privinta locurilor de munca desi acestea au fost in crestere in anul 2010 fata de anul 2009.

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel judetean, se desprinde o tendinţă de crestere semnificativa a locurilor de muncă în paralel cu cresterea numărului de şomeri .

In urma analizei situatiei locuri de munca vacante, somaj, si numar de absolventi pe cele doua rute de profesioanlizare in IPT respective Ruta progresiva si Liceu tehnologic se observa urmatoarele:

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

39

Fig. 4.28 Sursa: date furnizate de ANOFM / AJOFM

Somajul inregistrat pe grupe de virsta evidentiaza urmatoarele procente pe categorii: 26,4% grupa de virsta intre 40-49 de ani 24,6% grupa de virsta intre 30-39 de ani 15,8% grupa de virsta sub 25 de ani 14,5%, grupa de virsta intre 50-55 de ani 11,7% grupa de virsta peste 55 de ani 7 % grupa de virsta intre 25-29 de ani

Şomeri înregistraţi in judetul IasiAnalizand evolutia numarului de someri in perioada 2002-2010 se poate observa o

scadere a acestora cu aproximativ 50%, pana in anul 2008, dupa care, in anul 2009, se constata o crestere a acestora urmata de o scadere in anul 2010. Daca in anul 2002 la nivelul judetului Iasi se inregistrau 32.5 mii someri, in anul 2009 numarul acestora ridicandu-se la 22.9 mii si o scade in 2010 la 21.5 mii persoane aflate in cautarea unui loc de munca. Urmare a acestui fapt si rata somajului a avut un trend descendet de la 9.7% in anul 2002 la 6.9% in anul 2010, Tabelul nr.3 Rata şomajului înregistrat in judetul Iasi

judetul anul Total someri mii pers

Din care femei mii pers

Iasi 2003 31.3 11.52004 22.3 7.72005 23.1 82006 20.2 72007 17.7 72008 16.9 7.22009 22.9 8.92010 21.5 8.4

Tabelul nr. 4 STRUCTURA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT LA A.J.O.F.M. IASI IN ANUL

2010

judetul anul Total someri Din care

40

mii pers mii persIasi 2002 9.7 9.7

2003 9.5 7.32004 7.1 5.12005 7.2 5.42006 6.5 4.52007 5.7 4.72008 5.4 4.92009 7.3 6.12010 6.9 6.0

In anul 2010 ponderea a somerilor inregistrati pe grupe de virsta este de 15,8% pentru categopria de vârstă 15-24 ani , după durată pentru şomerii înregistraţi în şomaj peste 6 luni este de 13,88% iar peste 12 luni este de19.5

Evoluţia ponderii somerilor de lungă durată (peste 6 luni) sub 25 ani în total şomeriIn anul 2010 se observa o crestere a ponderii somerilor tineri de lunga durata in

total someri tineri la 13.88%. Un alt aspect care nu ar trebui neglijat este si acela ca cea mai mare pondere a

somerilor se inregistreaza în mediul rural iar din punct de vedere al studiilor, marea majoritate sunt absolventi de scoli gimnaziale si 10 clase.

Studii Invăţământ primar, gimnazial,

profesional

Invăţământliceal şi

postliceal

Invăţământ superior

Total şomeri: 2009 22898 17.041 (74,42%) 3.927 (17,15%) 1.930 (8,43%)

2010 21469 16175 (75,34%) 3689 (17,18%) 1608 (7,48%)

Contextul pietii muncii din Romania si perspectiva urmatoarelor luni, datorate efectelor crizei financiare mondiale a determinat necesitatea realizarii unor analize in scopul fundamentarii planurilor de scolarizare pentru anul scolar urmator, astfel PLAI a fost actualizat pe baza analizei urmatoarelor date si informatii:

o disponibilizari colective realizate in ultimele luni, sau anuntate de agentii economici pentru urmatoarele luni, inregistrate la AJOFM .

o somaj tehnic anuntat de agentii economici, intrari in somaj in ultimele luni inregistrate la AJOFM;

o locuri de munca vacante - intrari, inregistrate in ultimele luni la AJOFM; o alte informatii partiale furnizate de partenerii sociali si mass-media.

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Desi din 2010 in situatie de criza toate domeniile inregistreaza un regres se pot formula urmatoarele concluzii

41

Indicator Concluzii4.3.1. Principalele constatări desprinse din informatiile din AMIGO la nivel regional

Populatia in Regiunea Nord – Est

populatia judetului Iasi reprezinta 22,34 % din total populaţie pe regiune 4,33 % din total populatie a României

4.3.1.Concluzii din analiza principalilor indicatori din BFMPopulatia ocupata populaţia ocupată a judetului Iasi inregistreaza o

scădere de la an la an. 297,6 mii persoane în anul 2007, 295,8 mii persoane în anul 2008, 286,3 mii persoane în anul 2009 281,7 mii persoane în anul 2010

Populaţia activă a judetului Iasi a inregistrat o scadere anuala

315,3 mii persoane în anul 2007, 312,7 mii persoane în anul 2008, 309,2 mii persoane în anul 2009 303,2 mii persoane în anul 2010

Populaţia ocupată a regiunii Nord-Est - se constată că aceasta inregistreaza o scădere de la an la an

45,5 % în anul 2007, 45,0 % în anul 2008 44,8 % în anul 2009

Raportată la populaţia activă a regiunii, populaţia ocupată reprezintă

95 % în anul 2007, 95,5 % în anul 2008 94 % în anul 2009

4.3.2. Concluzii din analiza structurii populatiei ocupate civileStructura persoanelor ocupate- pondere

domeniul servicii 42,1% din care 6,7% invatamant, 7,1% asistenta sociala, 4% transporturi, 2,1%a dministratie

domeniul agricultura,silvicultura pescuit-32,7% domeniul industrie -16,4% din care 13,8%industrie

prelucratoare domeniul constructii-8,7%

Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor, pe activităţi ale economiei naţionale

Industrie -22,6% din care Industrie prelucrătoare 17,7%

Comerţ cu ridicata/amănuntul;repararea autovehiculelor şi motocicletelor 16,8%

Construcţii 7,3% Învăţământ 13,9% Sănătate şi asistenţă social 12,7% Transport si depozitare 5,20 % Administratie publica 4,4% Alte activitati de servicii 1,0%

4.3.3. Concluzii din analiza comparativa pe ocupatii a somajului inregistrat si locuri de munca vacante inregistrate la AJOFM

42

locuri de muncă vacante mecanica, comert constructii servicii indistrie textila.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii:

mecanica, construcţii, comerţ

Dinamica ocupatiilor pe nivele Invatamant tehnologic: profilul serviciiScoala postlieceala: servicii din care asistenta sociala si sanatate, administratie

învăţământul superior: o tendinţă de crestere a locurilor de muncă în paralel cu cresterea numărului de şomeri .

Somajul inregistrat pe grupe de virsta

26,4% grupa de virsta intre 40-49 de ani 24,6% grupa de virsta intre 30-39 de ani 15,8% grupa de virsta sub 25 de ani 14,5%, grupa de virsta intre 50-55 de ani 11,7% grupa de virsta peste 55 de ani 7 % grupa de virsta intre 25-29 de ani

4.4.Implicaţii pentru ÎPT:

adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii în funcţie de potenţialul economic al judeţului,

creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin creşterea ofertei de formare continuă;

dobindirea ce competente prin asigurarea instruirii pactice la agenti economici, analiza cererii pe piaţa forţei de muncă a calificărilor de perspectiva pentru

dezvoltarea judeţului; Oferirea de servicii de orientare şi consiliere din intrarea in sistemul de formare; Recalificarea cadre didactice pentru calificări solicitate pe piata muncii; Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţii ca domeniu major de

intervenţie în restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare, asigurarea competenţelor cheie;

Imbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a persoanelor provenind din grupuri/comunităţi/medii dezavantajate, vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi expuse riscului de excluziune socială (în special minoritatea romă, tinerii care parăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, populatia cu venituri scăzute, persoane cu cerinţe educaţionale speciale, populaţia din mediul rural, etc.);

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială, astfel încât antreprenoriatul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;

Stabilirea de parteneriate active cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de absorbţie a absolvenţilor din TVET;

Utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională Oferirea de alternative prin forme de învăţare (seral, frecevanta redusa,învăţarea la

distanţă); Colaborare sistem IPT - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare

unitatilor IPT ca Furunizor FPC şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă;

43

Consilierea elev - părinte în alegerea carierei informarea privind tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă;

Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare

CAP.5 INVATAMAN PROFESIONAL SI TEHNIC DIN JUDET

5.1 INDICATORI DE CONTEXT5.1.1. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste

75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20%

a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie Strategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ținte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare;

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

44

O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă; Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelat cu EQF

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mișcare” Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competențe-cheie și excelență:

Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de

bază pentru planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării și predării de calitate Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe

cunoaștere, de ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, TIC, învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii și să

45

devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de învățare

Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere:

Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului superior;

Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională

Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale pentru tineri

Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt

încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

5.1.2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi

46

pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile

Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii.

47

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

1. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem

Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale. Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv. 5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator (%)

18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar. Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vederea exercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro).

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea

48

competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

9. Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor Unul din obiectivele noii legi a fost să întărească la nivel managerial orientarea spre performanţă şi competitivitatea instituţiilor de învăţământ superior din România.

10. Clasificarea universităţilor În baza noii legi, instituţiile de învăţământ superior din România vor fi clasificate în trei categorii pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale, după cum urmează: universităţi preponderent de educaţie, universităţi de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

11. Asigurarea calităţii în învăţământul superior Acest obiectiv presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a calităţii programelor, calitate care va reprezenta unul dintre criteriile de bază la încadrarea universităţilor într-una dintre categoriile menţionate anterior. Finanţarea sistemului de învăţământ superior se va realiza în funcţie de calitate şi performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate către consorţii - universităţi fuzionate).

12. Finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar Mecanismului de ierarhizare a universităţilor i se va adăuga un sistem stimulativ de finanţare a excelenţei, care va asigura performanţa instituţională şi calitatea serviciilor de educaţie şi care este structurat astfel: un procent minim de 30% din finanţarea de bază se acordă universităţilor publice pe baza criteriilor de calitate stabilite; un fond de dezvoltare instituţională se adresează celor mai bune instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie; fondurile de finanţare suplimentară se alocă de către minister. Excelenţa instituţională va fi completată şi printr-un sistem coerent de susţinere a excelenţei individuale, fapt ce va asigura un nivel de competitivitate a activităţii fiecărui membru al comunităţii academice (cadre didactice, studenţi, cercetători), efectul cumulativ al acestui sistem fiind reunit în performanţa universităţii. MECTS a stabilit colectivele şi termenele pentru elaborarea metodologiilor, regulamentelor şi normelor care vor asigura cadrul unitar pentru implementarea Legii Educaţiei Naţionale.(Sursa: PNR pag 104-107)

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse. România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcoliiMăsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. 2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile

dezavantajateriiBani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei). 3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei).

49

4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională 5. Dezvoltarea învăţământului profesional,liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin:

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MECTS; dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri; dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MECTS, MMFPS.

Legătura cu iniţiativa emblematică Tineret în mişcare este asigurată prin acele măsuri care vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.

În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind educaţia (vezi anexe)

5.2. Indicatori de context specifici5.2.1. Contextul demografic si populatia scolaraDin conclutiile formulate in cadru capitolului demografie rezulta la orizontul 2015 ca populatia scolara pe grupe de varsta va avea urmatoarea evolutie si structura:

grupa de virsta 15-19 ani va scadea cu 25.8 %

grupa de varsta 15-24 ani va scadea cu cu 33%,

iar dupa mediul de rezidenta al populatiei scolare structura este

53% in rural 47% in urban

Analizând populația școlară cu date din Anexa 6a graficul 5.2.se constata ca: Populatia scolarizata la nivel gimnazial, primar este in scadere; Cresterea populatiei scolarizate la nivel liceal justificata prin introducerea

invatamantului obligatoriu de 10 clase;Fig. nr. 5.2. Evolutia populatiei scolare din Judetul Iasi

50

Evoluţia populaţiei şcolare - Jud. Iași

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

total primar total gimnazia ltotal l iceal total inv.profes iona l total inv. postl i ceal

5.3 Indicatori de intrare5.3.1. Numarul de elevi ce revine pe fiecare cadru didacticmentiuni sursa datelor utilizate in analiza acestui capitol este INS si in unele cazuri surse interne ISJ machetele de colectare a datelor au fost stabilite printr-o metodologie aprobata la nivel national in scopul obtinerii elementelor de comparabilitate interpretarile datelor au fost elaborate in echipa de experti ai sistemului educativ si supuse consultarii

Analizand datele din Anexa 6c se constata ca In perioada 2004-2010 in invatamantul liceal tehnologic numarul de elevi/norma didactica este fluctuant intre 13 si 15 % , atingand un maxim in anul scolar 2010-2011 de 13,20 % scoala profesionala , si 15,24 % liceu tehnologic. In aceeasi perioada scade numarul de elevi pe norma didactica la invatamantul profesional, intrucat in anul scolar 2009-2010 s-a desfiintat forma de invatamant prin SAM.

Fig. nr. 5.3.

5.3.2. Resurse umane în IPTIn judetul Iasi sunt asigurate premisele calitatii formarii in IPT deoarece invatamantul tehnic dispune de cadre didactice calificate in proportie de 97% (anexa 6d)

Fig. nr. 5.4.1. Fig. nr. 5.4.2.

Situatia comparativa a personalului didactic calificat, in IPT urban/rural, in perioada 2003-2011

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

ani de referinta

nr.c

adre

did

actic

e

urban

rural

Cadre didactice calificate in perioada 2003-2011

0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

500.00

600.00

700.00

800.00

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

ani de referinta

nr.c

adre

did

actic

e

Total cadre didactice

Cadre didactice calificate

In mediul urban se remarca un numar mare de cadre didactice calificate in anul scolar 2010-2011. De precizat ca in mediul rural se inregistreaza o crestere a numarului de cadre didactice calificate in anul scolar 2010-2011.

51

Situatia statistica privind evolutia raportului elevi/norma didactica in perioada 2004-2010

11.50

12.00

12.50

13.00

13.50

14.00

14.50

15.00

15.50

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

ani de re ferinta

elev

i/nor

ma

dida

ctic

a

total prof (SAM+AC)Total Liceu

5. 3. 3. Resurse materiale si conditii de invatare. Date interne anexa 15

Informatiile colectate in cadrul actiunii de monitorizare PRAI 2008-2013 evidentiaza la nivelul regiunii nord est urmatoarele aspecte privind conditiile de invatare:Conditii de siguranta, igiena si confort pentru elevi: Din cele 58 de scoli cu clase in IPT monitorizate la nivelul judetului:

- 56 (96,55%) au obtinut autorizatie sanitara de functionare in 2008/2009. - 50 (86,2 %) au realizat evaluarea riscului la locul de munca in scoala- Amenajari pentru accesul persoanelor cu dizabilitati: 53 (91,37 %) au rampe de acces dar numai 7 (12,06 %) au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilitati

Asigurarea cel putin a dotarii minime necesare: Din cele 58 de scoli cu clase in IPT monitorizate la nivelul judetului: - 210 (79,8 %) au cel putin dotarea minimala asigurata pt. toate atelierele si laboratoarele, iar 26 (9,9 %) partial. Dotare la nivelul standardelor moderne de pregatire profesionala:Din cele 58 de scoli cu clase in IPT monitorizate la nivelul judetului: - 49 (84,48 %) au dotare necesară în raport cu cerinţele standarului de pregătire profesională,-9 (15,52%) au dotare minima în raport cu cerinţele standarului de pregătire profesională iar, - 49 (84,48 %) au ateliere şi laboratoare la nivelul standardelor moderne de pregătire

5.4.Indicatori de proces5.4.1 Mecanisme decizionale si descentralizarea functionala in IPT

Strategia de descentralizare a invatamantului preuniversitar vizeaza transferul de autoritate, responsabilitate si resurse in privinta luarii deciziilor si a managementului general si financiar catre unitatile de invatamant si comunitatea locala. Descentralizarea functionala implica si antrenarea sporita in mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educatie. Cadrul institutional pentru dezvoltarea parteneriatului social in educatie si formare profesionala se bazeaza pe structurile consultative initiate in sprijinul deciziei la nivel local si regional.Aceste structuri sunt:

La nivel regional: Consortiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regionala

La nivel local (judetean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor scolare judetene

La nivelul scolilor: Consiliile de administratie/Consiliile scolare La nivel national: Comitetele sectoriale.

Principalele atributii in procesul de planificare in IPT ale structurilor mentionate sunt urmatoarele:

Comitetele sectoriale (la nivel national): validarea Standarde de Pregatire Profesionala.

Consortiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Actiune pe termen lung pentru IPT (PRAI)

CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judetean si elaborarea Planurilor Locale de Actiune pe termen lung pentru IPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de scolarizare

Consiliile de administratie / Consiliile scolare: sprijinirea elaborarii si avizarea Planului de Actiune a Scolii (PAS)

In cadrul programului multianual Phare TVET, Consortiul Regional si Comitetele locale au fost antrenate in elaborarea, respeciv actualizarea anuala a documentelor de planificare

52

strategica pe termen lung la nivel regional (PRAI) si local (PLAI), pe baza carora la nivelul fiecarei scoli din program au fost elaborate planuri scolare de actiune (PAS).

La nivelul unitatilor scolare, principalul instrument de planificare strategica pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) si extern este concretizat prin Planurile de actiune ale scolilor (PAS)

Scolile cuprinse in programul Phare TVET au beneficiat de formare si asistenta pentru elaborarea PAS si in raport cu PRAI si PLAI. Incepand cu anul scolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de actiune ale scolilor (PAS) pentru toate unitatile de invatamant profesional si tehnic.In sprijinul elaborarii documentului, scolile au beneficiat de formare si asistenta din partea unitatilor de invatamant cuprinse in programul Phare 2003 si a inspectoratelor scolare.

Avand in vedere mecanismele de finantare in vigoare si autonomia comunitatii locale, este esentiala antrenarea autoritatilor locale in procesul de planificare strategica pe termen lung in IPT.

Principalele probleme identificate in cadrul acestui proces sunt referitoare la: finantarea invatamantului preponderent centrata pe activitatile curente / pe termen

scurt si foarte putin pe nevoile si prioritatile pe termen lung; insuficienta implicare a agentilor economici in efortul de planificare si

pregatire/finantare pe termen lung in IPT; neimplicarea sau implicarea insuficienta a Agentilor Economici in procesul de

planificare pe termen lung la nivelul scoliiUn alt domeniu al descentralizarii functionale este curriculum in dezvoltare locala

(CDL - componenta importanta a planului de invatamant la scoala de arte si meserii) care vizeaza adaptarea continutului pregatirii la cerintele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenti economici, comunitate locala, elevi). In multe cazuri sa constat o redusa implicare a agentilor economici in elaborarea CDL.

5. 4. 2. Asigurarea calitatii in IPTNevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calitatii serviciilor de

educatie si formare profesionala care sa garanteze aplicarea riguroasa a standardelor de pregatire si satisfactia beneficiarilor (forta de munca si angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei.

La nivel national, activitatile privind asigurarea calitatii in sistemul national de invatamant sunt coordonate de catre cele doua agentii nou infiintate – ARACIP (pentru invatamantul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru invatamantul superior).

In IPT, introducerea unui sistem de asigurare a calitatii in educatie s-a generalizat incepand cu anul scolar 2006-2007 pentru toate unitatile de invatamant, mai intai alplicandu-se principiul 5 al calitatii – “predarea si invatarea”, urmand sa se extinda treptat aplicarea pentru toate cele 8 principii.

Mecanismul de asigurare a calitatii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea scolii, confruntata cu evaluarea externa (prin inspectie scolara), ambele fiind structurate pe acelasi set de indicatori (descriptori de performanta). Rezultatele evaluarii se regasesc in rapoartele si planurile de imbunatatire a calitatii.

Introducerea unui sistem de asigurare a calitatii in IPT va furniza pentru procesul de planificare strategica la toate nivelurile (planurile regionale si locale, planurile de actiune la nivelul scolii) un set de indicatori standard (benchmark) care sa faciliteze decidentilor comparatiile in cadrul sistemului si compatibilizarea intre cerere si oferta. Conducand la cresterea transparentei fata de beneficiari, mecanismele de asigurare a calitatii vor avea un

53

impact decisiv in motivarea si implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertei si a strategiilor de imbunatatire.

5. 4. 3. Serviciile de orientare si consiliereCabinetele de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ organizeză

acţiuni de îndrumare a părinţilor şi de colaborare cu comunităţile locale, propun si organizează programe în colaborare cu consilierii educativi în scopul orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor.

5.5. Indicatori de iesire5.5.1. Rata neta de cuprindere in sistemul de educatie si formare profesionala

Fig. nr. 5.5.

Conform datelor din anexa 6f1 rata neta de cuprindere pentru

Invatamant obligatoriu este de 85,5% in 2010 si se mentine la aceleasi valori in ultimii 5 ani

Clasele IX-X este de 71,7% in 2010 inregistrind o crestere de la 65,5% in 2003

Invatamant secundar superior este de 68% in 20101 in creste semnificativa de la 46,2% in 2003

grupa de virsta 15-18 ani 2010 este de 52,7% fata de 65,9% in 2005 inregistrind o scadre

De asemenea se constata o scadere accentuata a ratei brute de cuprindere de sex feminin, incepand cu anul scolar 2005-2006 comparativ cu tendinta continua de majorare a ratei brute de cuprindere de sex masculin, tendinta care continua si in anul scolar 2006-2007 figura 5.5.

5.5.2.Gradul de cuprindere in invatamant (rata specifica de cuprindere scolara pe virste)

Fig. nr. 5.6.Gradul de cuprindere în educaţie în regiune se situează sub cele calculate la nivel naţional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă preşcolară – cu decalaje mari pe medii rezidenţiale. Pentru grupa 15-18 ani, gradul de cuprindere în educaţie este mai scăzut decât la nivel naţional în judeţele

54

Evoluţia ratei nete de cuprindere pe sexe si medii de rezidenta, in judetul Iasi, in perioada 2002-2009

94.9

87.5

84.6

65.5

46.2

62.1

95.4

86.9

84.3

66.1

44.8

62

96.2

87.1

86.1

71.2

49.6

65.3

96.4

88.3

86.3

69.6

47.4

63.6

94.8

88.3

86.3

69.1

53.3

65

88.9

90.3

85.8

71.1

48.4

63.3

88.4 89.585.5

71.768

52.7

0

20

40

60

80

100

120

Inv. prim ar 7-10 ani

Înv.gimnazial 11-14 ani

Înv.obligatoriu 7 - 16 ani

Clasele IX-X 15-16 ani

Secundar sup.clasele XI-XII 17-

18 ani

15-18 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2009/2010

Evolutia gradului de cuprindere, pe niveluri de educatie - detaliata pe sexe si medii de rezidenta, in perioada 2002-2010

85.4

69.4

97.1

95.1

73.2

90.3

84.8

76.1

98.8

95

72.5

85.3

84.3

76.4

99.9

94.3

75

82.286

.7

73.4

100.

5

96.1

73.3

92.6

84.1

73.9

99.4

95.5

75.7

81.885

.6

75.9

96.5

96

75.5

86

84.7

74.8

95 95.2

77.683

0

20

40

60

80

100

120

Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2009/2010

cu pondere mare a populaţiei rurale şi mai ridicat în cele cu grad mai mare de urbanizare.( Anexa 6f-2 )

In anul 2010 gradul de cuprindere total este de 84,7%Pe grupe de virsta

grupa 7-10 ani, 11-14 ani 95% grupa 19+23 83% grupa 15-18 77,6% grupa 3-6 ani 74,8%

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural.

5.5.3. Rata abandonului scolar pe niveluri de educatie ISCEDFig. nr. 5.8.1.

Rata abandonului in invatamantul liceal si profesional - jude tul Iași

33.8

2.9 3.1

5.5

9.4

5.9

8.1

0

2

4

6

8

10

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

%

Liceu Inv.profesional

Rata abandonului în înv. liceal şi profesional- judIași -

0123456789

10

Total Feminin Masculin Urban Rural

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009

Fig. nr. 5.8.2.Fig. nr. 5.8.3.

Rata abandonului în înv. primar şi gimnazial- jud. Iași -

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Total Feminin Masculin Urban Rural

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009

Rata abandonului şcolar în învăţământul primar - jud. Iași -

00.20.40.60.8

11.21.41.6

Total Feminin Masculin Urban Rural

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009

Fig. nr. 5.8.4.Fig. nr. 5.8.5.

55

Referitor la rata abandonului in perioada 2005-2006 pe nivele de invatamant (Anexa

6h ) se poate observa:

La nivelul judetului Iasi s-au inregistrat două faze de descreştere în perioadele 2003-2005 şi 2006-2007, anul 2006 înregistrând o creştere semnificativă faţa de anul 2005, scazand ulterior in 2007.In anul scolar 2008-2009 creste rata abandonului scolar , semnificativ la invatamantul profesional( 8,1 fata de 5,9 in anul 2007-2008)

Rata abandonului in 2009(sursa INS)pentru invatamantul liceal si profesional este

Total 4,3% U-4,3% R-4,4% Invatamant liceal

Total 3,1% U- 3,25% R 1% Invatamant profesional

Total 8,1% U-9,6% R 5,6% Invamant psostliceal si maistrii

Total 5,1% U-5,2% R 0 %Concluzie: cauzele abandonului pot fi lipsa de resurse materiale, lipsa de interes, lipsa de informare,lipsa de comunicare din partea scolii și sau lipsa personalului calificat in orintarea in cariera.

Pentru remediere se recomandă: Monitorizarea atentă a indicatorului la nivel de şcoală şi judeţ. Creşterea eforturilor conjugate pentru prevenirea abandonului în scoala profesionala

prin programe sociale, asigurarea burselor de studiu, activităţi extracurriculare.

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educatie Fig. nr. 5.9.1.

Referitor la rata de absolvire din perioada 2000 -2009 (Anexa 6i), evidenţiatã prin fig 5.9.1., se constatã:

a) In judetul Iasi se inregistreaza o creștere a ratei de absolvire incepand din anul scolar 2002-2003 pana in anul scolar 2005-2006, atat la nivelul invatamantului din mediul urban, cat si la cel din mediul rural, urmat de o scădere uşoară până în anul şcolar 2006-2007;

b) Ritmul de crestere al ratei de absolvire in mediul urban este superior ritmului de crestere a ratei de absolvire in mediul rural (cu o rata de 93.1% in mediul urban fata de 83.4% in mediul rural).

c) Totusi in anul scolar 2005-2006 a scãzut rata de absolvire, la nivelul judetului Iasi, la 82.6% in urban si la 76.8% in mediul rural

56

Rata abandonului şcolar în înv. gimnazial- jud. Iași-

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

Total Feminin Masculin Urban Rural

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009

Rata de absolvire - învăţământ gimnazial - Jud. Iași -

020406080

100120

total feminin masculin urban rural2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

d) Pentru anul 2009 rata de absolvire este IPT 42% mai mare ca cea a regiunii 39% si nationala 39% Invatamant liceal 42,6 % sub cea a regiunii 51,6% si cea nationala 59,5% Gimnaziu 86% la fel ca cea a regiunii si nationala

Fig. nr. 5.9.2.

Rata de absolvire - SAM - Jud. Iași -

0

10

20

30

40

total feminin masculin

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Fig 5.9.3.

Rata de absolvire - an de completare - Jud. Iași -

0

5

10

15

20

25

total feminin masculin

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009Fig. nr. 5.9.4.

Din analiza graficelor anterioare se constata ca rata de absolvire in anul de completare atinge un prag minim de 15% in anul scolar 2005-2006, comparativ cu rata de absolvire SAM de 32% (in acelasi an scolar), 38% in invatamantul liceal.In anul scolar 2008-2009 se inregistreaza o crestere a ratei de absolvire la toate nivelurile de educatie.

57

Rata de absolvire - învăţăm ânt prof. ş i de ucenici- Jud. Iași -

0

10

20

30

40

50

60

70

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de absolvire - învăţăm ânt liceal- Jud. Iași-

0

10

20

30

40

50

60

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de abs olvire - înv. postliceal ş i de m aiş tr i - Jud. Iași -

0

2

4

6

8

10

12

14

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Fig. nr. 5.9. 5. Fig. nr. 5.9.6.

5.5.5.Rata de succes

Rata de succes in perioada 2002-2009 (Anexa 6j ) din judetul Iasi, a inregistrat o uşoară tendinţă de scădere atât la nivelul testelor naţionale cât şi la nivelul examenului de bacalaureat, dupa cum se poate observa din figurile 5.10.1, 5.10.2, 5.10.3, 5.10.4. cu execptia examenelor de absolvire la invatamant tehnic si profesional.

Fig. nr. 5.10.1.

Rata de succes - învăţământ profesional şi de ucenici- jud. Iași -

93

94

95

96

97

98

99

total feminin masculin

2002/20032003/20042004/20052007/20082008/2009

Rata de succes - învăţământ liceal- Jud. Iași-

65

70

75

80

85

90

95

total feminin masculin

%2002/20032003/20042004/20052007/20082008/2009

Fig. nr. 5.10.2. Fig. nr. 5.10.3.

58

Rata de succes - învăţământ gimnazial- Jud. Iași.-

30405060708090

total feminin masculin urban rural

Invatamant gimnazial

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2007/2008 2008/2009 #REF!

Fig. nr. 5.10.4.

Pentru anul 2009 rata de succes este IPT 98,3% la fel ca cea a regiunii si

nationala 98,2% Invatamant liceal 83,7 % sub cea a

regiunii 92,5% si cea nationala 92% Scoala Postliceala si de maistrii 98,9%

apropiata de cea a regiunii 97,9% si nationala 97,7%

5.5.6. Rata de tranzitie la urmatorul nivel de educatie In figura 5.7. se observa tranzitia la urmatorul nivel ISCED grupata pe ani scolari, pe

sexe. Rata de tranzitie a fetelor in anul scolar 2000-2001 era de 92.8%, comparativ cu rata de tranzitie pe total de 89.8%. In anul scolar 2009-2010 rata de tranzitie la urmatorul nivel ISCED este mai mare la fete (96,7%) fata de total elevi (96,4%). Anexa 6g

Fig. nr. 5.18.Rata de tranzitie la urmatorul nivel ISCED in perioada 2000-2011Din anexa 21 se observa tranzitia la

urmatorul nivel ISCED grupata pe ani scolari, nivele ISCED la nivelul judetului Iasi. Din analiza datelor se constata: o crestere a ratelor de tranzitie a

absolventilor de an de completare la liceu tehnologic de la 65.45% la 73.60% in anul 2010 – 2011 fata de anul 2009 – 2010.

o scădere a ratelor de tranzitie a absolventilor de la clasele a-8-a la liceul tehnologic si SAM in anul 2010 – 2011 fata de 2009 – 2010 de l a 59.43% la 56.90%;

Pentru IPT cea mai mare valoare a ratei de tranzitie se inregistreaza de la clasa a VIII la clasa IX peste 90% in 2010 94,18% de la clasa X la cala a XI rata scade datorilta lipsei obligativitatii de a continua

studiile si este in jurul valorii 70% in 2010 76,15 % de la clasa a XI la cla a XII inregistreaza in ultimul an 2010-2011 o crestere la

84,61% fata de anii anteriori pentru ruta progresiva se inregistreaza cea mai mica rata de tranzitie 24,6% in

2010-2011

Anexa 21-Evolutia ratelor de tranzitie

 2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

Rata tranziţie VIII/ IX  98,19 97,22 94,2 90,79 94,53 93,81 94,18

59

Rata de succes - învăţământ postliceal şi de maiştri- jud. Iași-

80

85

90

95

100

105

total feminin masculin

2002/20032003/20042004/20052007/20082008/2009

Rata de tranziţie de la învăţăm ântul gim nazial la cel liceal şi profes ional secundar superior , in per ioada 2000-2010

89.8

92.8

86.7

92.5

93.9

91

91.5

93.7

89.2

98.2 99

.2

97.3

100.

5

100.

1

100.

9

97

97.5

96.5

96.2

98.1

94.4

97.6

97.3 97.8

96.4 96.7 96

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

100

102

total feminin masculin

%

2000/20012001/20022002/20032003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082009/2010

I. Rata tranziţie VIII/ IX liceu tehn + SAM 72,85 71,73 67,86 62,01 60,12 59,43 56,98

II. Rata tranziţie total X/XI 72.70 67,55 67,54 71,76 73,07 76,15

III. Rata tranziţie total XI / XII     73,84 75,17 76,8 80,44 84,61

IV. Rata de tranziție TOTAL IX SAM/XIII +ruta progresivă

      20,63 18,26 21,05 24,6

5.5.7 Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie (Anexa 17)

Conform definiţiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18 -24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date la nivel regional din surse statistice oficiale (INS) sau administrative (ISJ). Datele la nivel naţional (v. tab.5.2) indică o rată de părăsire timpurie a sistemului de educaţie, de peste două ori mai mare decât ţinta UE, care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010.

Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deși în scădere în perioada de analiză (de la 22,9% in 2000 la 16,6% in 2009), procentul de populație cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit numai învățământ secundar inferior și nu urmează o altă formă de învățământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 și 14,4% în 2009).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie față de media europeană de 3,2%).

Deși nivelul de referință UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă

60

  2000 2009EU 27 17,6 14,4Belgia 13,8 11,1Danemarca 11,7 10,6Germania 14,6 11,1Grecia 18,2 14,5Spania 29,1 31,2Franța 13,3 12,3Italia 25,1 19,2Ungaria 13,9 11,2Malta 54,2 36,8Olanda 15,4 10,9Austria 10,2 8,7Portugalia 43,6 31,2România 22,9 16,6Finlanda 9,0 9,9Suedia 7,3 10,7Marea Britanie 18,2 15,7Norvegia 12,9 17,6Turcia 59,3 44,3

faptul că în Romînia sunt necesare încă eforturi susținute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educație . Contribuții semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinților în viața școlii, dar și îmbunătățiirea condițiilor materiale atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.

5.5.8.Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/lectura (PISA)(Anexa 18 PISA)

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de ConsorţiulPISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii deînvăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele

obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele. Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20% are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15% performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor

5.5.9. Ponderea populatiei cu virste cuprinse intre 20-24 de ani care au absolvit cel putin invatamant secundar superior Anexa 19

61

Fig. nr. 5.7.

Fig. nr. 5.8.

În cazul creşterii nivelului de studii până la învăţământul secundar superior, evoluţia a fostlenta, dar constantă. Aceasta a cunoscut o redresare în ultimii ani, însă nu suficient pentru a atinge obiectivul fixat pentru 2010 este 85%. Din analiza Anexei 19 rezulta că în România, ponderea populaţiei care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior se afla în limite pro centuale apropiate de media UE (în 2000- 76,1% şi în 2009 - 78,3%) Romania -78,3% situindu-se pe aceeaşi pozitie cu media UE dar departe de tinta 2010 de 85%

5.5.10 Rata de participare in formare continua a populatiei adulteBenchmark-ul european privind învăţarea continuă se referă la ceea ce ar putea fi

numit mai strict educaţia şi formarea adulţilor. Stabilit iniţial în 2003, el are acum ca obiectiv ca, pana in 2020, 15% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani să participe la procesul de învăţare pentru adulţi. Rata de participare pentru acest benchmark este

62

evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europeane privind forţa de muncă, care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.

Locurile de muncă sunt, în majoritatea ţărilor, principalii furnizori de învăţare pe tot parcursul vieţii adulte. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una dintrecele patru componente ale abordării flexicurităţii de către Strategia Europeană de Ocupare.

Rezultatele pentru 2009 arată că 9,3% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedent sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de 12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020. Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-30%. Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine progrese sau nu în

îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare. Fig. nr. 5.17.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)Indicatorul nu este disponibil decât la nivel naţional. În 2006 (conf. Eurostat), rata de

participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,3% în Conform definiţiei EUROSTAT, indicatorul se raportează la ultimele 4 săptămâni dinaintea anchetei comparaţie cu media în Uniunea Europeană Se constată un decalaj considerabil fata de tinta 2010, medie la nivel European cit si fata de primele trei tari in 2009

tinta 2010 12,5% media UE-27: 9,6%; Damenarca 31% Finlanda si Suedia 22% Romania 1,5%

5.6. Indicatori de impact5.6.1. Impactul sistemului de invatamantprofesional si tehnic asupra ratei somajului

În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări, aceste evaluări sunt parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) sunt dificil de validat, şi nu sunt de încredere deoarece se bazează doar pe declararţiile absolvenţilor.

63

Pentru a sprijini sistemul în vederea obţinerii unui feedback este necesar ca indicator de impact,- şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu diferenţierea pentru absolvenţii ÎPT.

La nivelul regiunii Nord Est s-a realizat un studiu comparativ şomaj - locuri de muncăvacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele / ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire.

5.6.2.Rata de insertie a absolventilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educatieIndicatorul nu este disponibil din surse statistice. Dificultăţile sunt similare cu cele menţionate mai sus. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni), care afectează circa 60% din absolvenţii înregistraţi în şomaj (conform informaţiilor prezentate în cap. 4), se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii5.6.3. Gradul de utilizare a competentelor dobindite de absolventi la locul de munca

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană – Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă.

Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuareaunor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. Oferta scolilor din IPT judetean (Anexa 7)5.7.1. Evolutia planurilor de scolarizare

Numarul de elevi inscrisi in clasa a IX a este in continua scadere datorita scaderii demografice si de asemenea este accentuat de fenomenul migratiei,de asemenea conform informatiilor din analiza demografica cap 2 aceasta grupa de virsta va fi in continuare in scadere pina la 28,5 % in

2025, situatie pentru care reteaua scolara si mai ales infrastructura existenta si resursele umane si materiale vor fi afectate si va trebui sa se gaseasca alternative in vederea folosirii eficiente .Evoluţia ponderii ÎPT la cl. IX, pe rute de pregătire (%)

Din datele din tabel se desprinde urmatoarele concluzii :Numarul de elevi din IPT este peste 50% din totalNumarul de elevi din IPT a crescut de la 56,96% in 2002 pina la 81,92% in 2004-2005Numarul de elevi din IPT a scazut din 2004-2005 de la 81,92% la 61,62% in 2010-2011

Ceea ce arata interesul spre aceasta ruta de formare profesionala ce permite fie integrarea pe piata muncii dupa obtinerea certificatului de calificare fie continuarea studiilor Fie ambele continuarea studiilor la forem de tip seral, frecventa redusa, invatamant la distanta si incdarea pe piata muncii.

64

Fig. nr. 5.11.2. Fig. nr. 5.11.3.

Analiza evolutiei numarului de elevi din IPT pe profile de pregatire indica faptul ca profilul tehnic ocupa primul loc urmat de servicii si pe ultimul loc resurse materiale si protectia mediului. In cadrul profilului tehnic se inregistreaza in 2009 – 2010 o scadere la fel ca si la resurse si o stationare la servicii. Explicatia este legata de faptul ca profilul tehnic cuprinde un numar insemnat de domenii si calificari care apartin dupa clasificari statelor UE de sfera serviciilor.Fig. nr. 5.11.4.

Din analiza graficului din figura 5.11.4 se constata o scadere a numarului de elevi la toate domeniile cu exceptia domeniilor economic, industria textila si pielarie si estetica si igiena.

Fig. nr. 5.11.5.

65

Din analiza datele prezentate mai sus privind planul de scolarizare propus pentru clasa a IX-a se constata ca: La profilul Resurse naturale si protectia mediului planul de scolarizare propus

depaseste tinta propusa PRAI La profilul Servicii planul de scolarizare este mai mic decat tinta propusa prin PRAI La profilul Tehnic procentul de 61.82% ca reprezinta planul de scolarizare este mai

mare decat tinta propusa prin PRAI de 54.5%Se impune ca pana in anul 2013 sa se reduca planul de scolarizare la Resurse si Tehnic

si sa se majoreze la profilul Servicii La nivelul judetului Iasi planul de scolarizare pentru IPT in anul scolar 2009-2010 este in

concordanta cu cererea previzionata pentru 2013 exprimata prin ponderi ale domeniilor pentru formare profesionala (18 domenii) si in ultimii ani a realizat adaptari semnificative situindu-se in trend si apropiindu-se de tintele prognozate

Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei ponderilor recomandate în PLAI sunt: - agricultura – ponderea în planul de şcolarizare este de 6.2% faţă de ponderea

recomandată este de 5%- industrie alimentara – ponderea în planul de şcolarizare este de 4.1% faţă de ponderea

recomandată de 6%- comert - ponderea în planul de şcolarizare este de 4.8% faţă de ponderea recomandată

de 8%- turism – ponderea în planul de şcolarizare este de 7.7% faţă de ponderea recomandată

de 13%- electronica si automatizari - ponderea în planul de şcolarizare este de 10.9% faţă de

ponderea recomandată de 6.5%- constructii si instalatii si lucrari publice - ponderea în planul de şcolarizare este de 7%

faţă de ponderea recomandată de 10%

66

Situaţia ofertei pentru anul şcolar 2009-2010 este mai îndepărtată faţă de ţintele PRAI comparativ cu anul şcolar 2008-2009. Una dintre cauzele constă în dificultăţile întâmpinate de alocare a cifrei de şcolarizare pentru anul şcolar 2009-2010 în unităţi viabile pentru asigurarea şcolarizării elevilor inclusiv în ciclul superior al liceului. De asemenea, diferenţele mari între ţintele PLAI şi proporţiile acordate, pe domenii, în 2009-2010 în judeţul Iasi provin din noua structura a scolarizarii la clasa a IX-a, conform anexei 2 a Ordinului MECI nr.3312/2.03.2009 prin care s-au cumulat SAM si clasa a IX –a liceu tehnologic, ruta directa . Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2008-2010

Fig.nr.5.12.La nivelul judeţului distribuţia elevilor de la învăţământul gimnazial în anul şcolar 2008-2009 se prezintă astfel:

clasa a V a – 9412 elevi; clasa a VI a – 11220. clasa a VII a - 9073clasa a VIII a – 8822 elevi. Se observă că în anul scolar 2009-2010 este afectată oferta de formare profesională iniţială la clasa a-VIII-a cu 260 elevi, dar in anul scolar 2010-2011 oferta de formare profesionala creste cu aproximativ 2000 elevi, in anul scolar 2011-2012 oferta de formare profesionala se reduce din nou cu 2417 elevi, iar anul scolar urmator se observa o mentinere a nr.elevi

Din analiza numărului de elevi cuprinşi în clasele V – VIII pe unităţi şcolare se constată că pentru unităţile de învăţământ identificate anterior cu număr mic de elevi cuprinşi în IPT prognoza recrutării absolvenţilor este de diminuare a numărului de elevi datorită scăderii elevilor cuprinşi în şcolile din bazinul de recrutare(vezi anexa 10.1. – elevi în gimnaziu). În aceste condiţii recomandarea este de lichidare a ofertei IPT la aceste unităţi şcolare în condiţiile în care analiza distribuţiei teritoriale a şcolilor IPT permite preluarea elevilor din bazinul de recrutare al acestor şcoli de către alte şcoli din localităţi apropiate.

Fig. nr. 5.13.

Din analiza graficului din Fig. nr. 5.13. se constata ca in clasa a IX a IPT ponderea elevilor care invata pe medii de rezidenta este

rural 77,46% fata de urban 22,53%

conform datelor din Anexa 10.3 Distrib. teritoriala scoli IPT

5.7.2. Analiza ofertei curenteDaca analizam planul de scolarizare 2011-2012 Pe filiere se constata ca filiera tehnologica a realizat o ponderea de 61,9% peste cea prognozata in PLAI 55%,

67

Elevii din IPT clasa a IX a dupa mediul de rezidenta

Urban, 1110

Rural, 3815

Urban

Rural

Pe profile se constata ca - profilul tehnic a realizat o pondere de 53,2 % apropiata de tinta PLAI 54 % - profilul servicii a realizat o pondere de 29,8% mai mare fata de tinta PLAI 24 % - profilul resurse naturate a realizat o pondere de 16,9% mai mica fata de tinta PLAI

22% Pe domenii se constata ca- domeniul constructii a realizat o pondere de 7% fata de 10% tinta PLAI- domeniul mecanica a realizat o pondere de 15,9% fata de 21% tinta PLAI- domeniul electronică automatizări a realizat o pondere de 7,8% fata de 1,0% tinta

PLAI- domeniul electric a realizat o pondere de 6,9% fata de 2,0% tinta PLAI- domeniul industrie textilă şi pielărie a realizat o pondere de 12,1% fata de 10,0%

tinta PLAI- domeniul economic a realizat o pondere de 13,5% fata de 5% tinta PLAI- domeniul agricultură a realizat o pondere de 8% fata de 12% tinta PLAI

Abaterile sunt nesemnificative in majoritatea cazurilor, majoritatea se situeaza in trendul recomandat, singura abatere seminificativa este pentru domeniul electronică automatizări, aceasta nu poate influienta efectele crizei actuale deoarece este un domeniu cu larga aplicabilitate ce ofera flexibilitate si posibilitati de dezvoltare poate cea mai solicitata competenta de pe piata muncii.

Analiza Planului de Scolarizare 2011-2012ÎNVĂŢĂMÂNT

LICEAL/FILIERA/PROFILULSPECIALIZARE DOMENIUL

PREGĂTIRII DE BAZĂ

PLAN M.E.C.T.S. PENTRU ANUL ȘCOLAR 2011-2012 LA cl a IX-a ZI, INCLUSIV

SUPLIMENTARI

REALIZAT, cl. a IX-a, ZI, 2011-

2012

Ţinta PLAI

Pondere realizata

nr.c

lase

nr.e

levi

nr.c

lase

nr.e

levi

% %

TOTAL CL A IX-A , din care :     349 10470 331 9704  1) Filiera teoretică, total, din care:     106 3180 104 3096  profil real, total, din care:     69 2070 68 2015  

 

matematică-informatică   45 1350 44 1295  ştiinţe ale naturii   24 720 24 720  

profil uman, total, din care:     37 1110 36 1081  

 filologie   27 810 26 786  ştiinţe sociale   10 300 10 295  

2) Filiera tehnologică, total, din care:     221 6630 206 6003 55,0 61,9

profil tehnic, total, din care:     125 3750 113 3196 54,0 53,2

   

fabricarea produselor din lemn

6 180 4 119 4,0 2,0

electronică automatizări

20 600 16 467 1,0 7,8

producţie media 2 60 2 60 0,0 1,0construcţii instalaţii şi lucrări publice

17 510 15 437 10,0 7,3

mecanică 38 1140 35 953 21,0 15,9electric 15 450 15 412 2,0 6,9industrie textilă şi 25 750 25 728 10,0 12,1

68

pielăriemateriale de construcţii

0 0     1,0 0,0

electromecanică 1 30     3,0 0,0chimie industrială 1 30 1 20 1,0 0,3tehnici poligrafice         1,0 0,0

profil servicii, total, din care:     60 1800 59 1790 24,0 29,8

   

turism şi alimentaţie 16 480 16 498 7,0 8,3economic 27 810 27 810 5,0 13,5comert 13 390 12 362 8,0 6,0estetica şi igiena corpului omenesc

4 120 4 120 4,0 2,0

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care:  

  36 1080 34 1017 22,0 16,9

   

agricultură 16 480 16 480 12,0 8,0silvicultură   0     0,0 0,0protecţia mediului 10 300 8 227 6,0 3,8industrie alimentară 10 300 10 310 4,0 5,2

3) Filiera vocaţională, total, din care:    

22 660 21 605   6,2

Profil sportiv     5 150 5 141  Profil teologic     4 120 4 104  Profil muzica     2 60 2 57  Profil coregrafie     1 30 1 28  Profil teatru     1 30 1 30  Profil arte vizuale     4 120 4 120  Profil patrimoniu-cultural       0      Profil pedagogic     5 150 4 125  

5.7.3. Proiectul planului de scolarizare pentru anul scolar viitor, Tinte pe termen mediu, pe domenii de pregatire

PROIECTUL PLANULUI DE ȘCOLARIZARE PENTRU CLASA A IX-A ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL CU FRECVENȚĂ - ZI ÎN ANUL ŞCOLAR 2012-2013

FILIERA/PROFILUL SPECIALIZARE DOMENIUL PREGATIRII DE BAZĂ

Propuneri cl. a IX-a, zi

2012-2013

Nr.cl.Nr.

elevi TOTAL CL A IX-A ZI, din care :     297 83161) Filiera teoretică, total, din care:     93 2604profil real, total, din care:     58 1624

 

matematică-informatică   34 952ştiinţe ale naturii   24 672

profil uman, total, din care:     35 980

 filologie   27 756ştiinţe sociale   8 224

2) Filiera tehnologică, total, din care:     184 5152

69

profil tehnic, total, din care:     98 2744

   

fabricarea produselor din lemn 4 112electronică automatizări 16 448producţie media 2 56construcţii instalaţii şi lucrări publice 13 364mecanică 31 868electric 10 280industrie textilă şi pielărie 19 532materiale de construcţii    electromecanică 2 56chimie industrială 1 28tehnici poligrafice    

profil servicii, total, din care:     52 1456

   

turism şi alimentaţie 14 392economic 18 504comert 17 476estetica şi igiena corpului omenesc 3 84

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care:     34 952

   

agricultură 15 420silvicultură    protecţia mediului 8 224industrie alimentară 11 308

3) Filiera vocaţională, total, din care:     20 560Profil sportiv     5 140Profil teologic     4 112Profil muzica     2 56Profil coregrafie     1 28Profil teatru     1 28Profil arte vizuale     4 112Profil patrimoniu-cultural        Profil pedagogic     3 84

PROIECTUL PLANULUI DE ȘCOLARIZARE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL DE ZI PENTRU ANUL ȘCOLAR 2012-2013

Domeniul de formare profesională 

Propuneri clasa a X-a Nr.clase Nr. elevi

total, din care 42 1176mecanică 17 476electromecanică 0 0

70

electronică automatizări 1 28chimie industrială 0 0materiale de construcţii 0 0electric 2 56construcţii instalaţii şi lucrări publice 4 112agricultură 4 112silvicultură 0 0comert 0 0turism şi alimentaţie 1 28industrie alimentară 2 56fabricarea produselor din lemn 1 28industrie textilă şi pielărie 10 280tehnici poligrafice 0 0estetica şi igiena corpului omenesc 0 0producţie media 0 0

Prognoze Privind Dezvoltarea Regionala La Orizontul 2020 rezultate In Urma Consultarii Regionale

Datorita schimbarilor provocate de efectele crizei economice, segmetul economic reflecta o instabilitate care nu permite formularea de tinte concrete pe termen lung, in acest context apreciem ca analizele efectuate reflecta specificul regional si tintele formulate raman o directie de dezvoltare in viziunea optimista de realizare a unei econimii echilibrate, dinamice si durabile, astfel respectarea tintelor se va face sub rezerva necesitatii actualizarii cu informatii SPECIFICE la nivel local in PAS privind somajul , dinamica economica, investitii la nivel local, modificari ale sistemului educativ.Pe baza analizelor prezentate in document si in urma consultarii membrilor CLDPS si CR au rezultat urmatoarele TINTE PROGNOZATE privind ponderea previzionata a cererii formarii profesionale si a domeniilor economice la orizontul 2020.

Domeniu Pondere rezultata din analiza si consultare

La orizontul 2020 %

BC BT NT SV IS VS Regiune RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI 21,5 23 23 22 20 23 22%

Industrie alimentara 4-6 6-8 5-7 6-8 6-8 4-6 Agricultura 8-10 10-12 4-6 4-6 6-8 10-12 Silvicultura 0-1 0 4-6 2-4 0 0 Protectia mediului 6-8 6-8 6-8 6-8 5-7 6-8

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 47,5 53 51,5 45 50 47 49%

Fabricarea produselor 0-2 4-6 4-6 4-6 2-4 0-2

71

din lemn Electronica si

automatizari 8-10 6-8 6-8 4-6 8-10 6-8

Productie media 0 0 0 0 0 0 Constructii 9-11 8-10 8-10 4-6 8-10 8-10

Mecanica 18-20 18-20 14-16 18-20 16-18 17-19 Electric 0-2 0-2 4-6 2-4 0-2 0-2 Industrie textila si

pielarie 6-8 10-12 8-10 6-8 8-10 10-12

Materiale de constructii 0 0 0-1 0 0-1 0

Electromecanica 0 0-2 0-1 0-2 0-2 0

Chimie industriala 0-2 0 0-1 0 0-1 0

Tehnici poligrafice 0-1 0 0 0 0 0

SERVICII 30 24 25,5 33 30 20 27% Turism 10-12 6-8 8-10 16-18 6-8 6-8 Economic 8-10 8-10 8-10 12-14 10-12 6-8 Comert 8-10 6-8 6-8 2-4 8-10 4-6 Estetica si igiena

corpului omenesc 0-2 0-2 0-1 0-2 2-4 0-2

5.7.4. Oferta scolilor din IPT pentru formarea adultilor

Analizând raportul dintre unităţile şcolare care oferă programe de formare nivel 3 şi unităţile şcolare acreditate pentru formarea adulţilor constatăm următoarele: În judeţul Iaşi aproximativ 50% din unităţile şcolare IPT, nivel 3 sunt antrenate în formarea adulţilor, derulând 54 de programe acreditate de CNFPA.( anexa Tabel 5.22.)Program de calificare şi reconversie profesionalăAcest program calificare şi reconversie profesională este o componentă a Proiectului pentru Învăţământul Rural RO 4691-0 implementat la nivel naţional în perioada 2003-2009. Obiectivele programului de calificare şi reconversie profesională:

Dezvoltarea unui program de IDD, adaptat nevoilor, intereselor, aspiraţiilor şi stilului de învăţare specifice cadrelor didactice din mediul rural;

Beneficiari:- absolvenţi de învăţământ liceal, care nu au calificarea şi pregătirea necesară pentru a preda la clasele primare;- cadre didactice având diplomă universitară, care predau şi alte discipline decât cele pentru care sunt calificate prin pregătirea universitară;- absolvenţi de învăţământ superior care au cunoştinţe de specialitate, dar nu au pregătire pedagogică (ingineri, specialişti în administraţie şi agricultură, etc.).

Situaţia pe categorii de participanţi se prezintă astfel:

Tabel nr. 5.22.Categorie Participanţi

72

judeţul IASICalificare profesională 2006 / 2008: invatator 72Reconversie profesională 2006/2008 la disciplinele: matematica, fizica, biologie, chimie, franceza, engleza, romana, istorie, geografie, th. informatiei, modul pedagogic

134

Reconversie profesională 2007/2009 la disciplinele: biologie, franceza, engleza, romana, istorie, geografie, th. informatiei

158

TOTAL 364

5.7.5. Retele scolareFig. nr. 5.14.

În scopul analizei eficienţei distribuţiei teritoriale a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Iasi au fost delimitate 8 zone teritoriale, fiecare cu una sau mai multe unităţi şcolare relevante din punct de vedere al calităţii formării profesionale iniţiale (existenţa resurselor, parteneriatul cu agenţi economici, gradul de atractivitate al şcolii pentru absolvenţii de gimnaziu). În delimitarea zonelor s-a ţinut cont de posibilităţile de acces între localitatea/ localităţile în care sunt situate unităţile şcolare IPT relevante şi restul localităţillor

Reţele de interasistenţă la nivelul judeţului coordonate de şcolile Phare TVET 2001-2003,2004-2006

Sursa: ISJ

Judeţul IASI

Şcoala Phare TVET 2001-2003 coordonatoare Unitate şcolară alocată

Colegiul Tehnic "I,C,STEFANESCU" IASI

Grupul Scolar "C.V. Nechita" FocuriGrupul Scolar "Ionel Teodoreanu" VictoriaGrupul Scolar "Victor Mihailescu Craiu" BelcestiGrupul Scolar LunganiGrupul Scolar Dumesti

Colegiul Tehnic "UNIREA " Plascani, jud. Iasi

Grupul Scolar Stolniceni-PrajescuGrupul Scolar CristestiGrupul Scolar GropnitaGrupul Scolar Lespezi

Grupul Scolar "Mihai Busuioc" Pascani

Grupul Scolar TatarusiGrupul Scolar Braesti

73

Liceul "Bogdan Voda" HalaucestiLiceul Economic "Nicolae Iorga" Pascani

Grupul Scolar Tehnic Harlau

Liceul Tehnic "Stefan cel Mare" CotnariLiceul Teoretic "Ion Neculce" Targu FrumosGrupul Scolar Coarnele CapreiColegiul Național "Stefan cel Mare" Harlau

Grupul Scolar Tehnic Targu Frumos

Grupul Scolar Plugari

Liceul Agricol Fintinele

Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Iasi

Grupul Scolar Agricol HolbocaGrupul Scolar ScheiaScoala de Arte si Meserii Speciala "Trinitas" Targu FrumosGrupul Scolar "V. Pavelcu" Iasi

Grupul Scolar "Anghel Saligny" Iasi

Colegiul Tehnic de Electronica si Telecomunicatii Iasi

Grupul Scolar "Nicolina" IasiGrupul Scolar "Dumitru Mangeron" IasiGrupul Scolar "Stefan Procopiu" IasiColegiul Tehnic "Mihail Sturdza" Iasi

Reţele constituite în cadrul Programului Phare TVET - repartizarea în reţele a şcolilor Phare TVET din phare 1996 județul IAȘI –

Şcoli Phare TVET2001-2003,2004-2006 Centrul de resursă coordonatorGrupul Scolar "C.V. Nechita" Focuri

Colegiul Tehnic "I,C,STEFANESCU" IASI

Grupul Scolar "Ionel Teodoreanu" VictoriaGrupul Scolar "Mihai Busuioc" PascaniGrupul Scolar Agricol "Mihail Kogalniceanu" MiroslavaGrupul Scolar CozmestiGrupul Scolar de Industrie Alimentara Tibana

Colegiul Tehnic "UNIREA " Plascani, jud. Iasi

Grupul Scolar DumestiGrupul Scolar GropnitaGrupul Scolar LespeziGrupul Scolar TatarusiGrupul Scolar Tehnic HarlauGrupul Scolar Tehnic Targu FrumosGrupul Scolar VladeniLiceul Teoretic "Lascar Rosetti" RaducaneniColegiul Tehnic de Electronica si Telecomunicatii IasiColegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" IasiGrupul Scolar "Petre P.Carp" TibanestiSursa: CNDIPT

74

5.7.6 Situatia parteneriatului cu intreprinderile

Fig. nr. 5.15.Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor. Analiza informaţiilor din anexa harta parteneriatului relevă faptul că un număr de unităţi şcolare IPT din mediul rural nu au parteneri economici pentru asigurarea practicii

elevilor pentru o serie de calificări în care aceştia se pregătesc. Reprezentarea agenţilor economici în Consiliul de administraţie(CA) al şcolilor este relevanta cu domeniul de pregatire al uitatilor scolare.Se constata ca cele mai multe parteneriate sunt in domeniul mecanic si turism si alimentatie urmat de comert, textile, constructii, cu precizarea ca parteneriatele incheiate reprezinta acorduri intre unitatile scolare si agentii economici in vederea efectuarii instruirii practice pentru fiecare calificare in parte astfel se justifica numarul mare de parteneriate in general si pe domenii in special.

Directii de restructurareIn bazinele demografice in care se constata o evolutie negativa a populatie scolare se va stabili mentinerea acelor unitati care prezinta resurse umane si materiale specializate si parteneriate viabile.Unitatile de invatamant care nu se incadreaza in cerintele de calitate nu dispun de autorizari/ acreditari vor fi obiectul restructurarii in urmatorii ani, iar pentru asigurarea cuprinderii tuturor elevilor afectati se va apela la transportul scolar.

5.8.PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA IPT JUDETEAN

75

Situatia parteneriatelor scoala intreprinderi in judetul Iasi

2

12

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

nr.unitati invatamant nr. intreprinderi

mecanica

electromecanica

electronica si automatizari

chimie industriala

materiale de constructii

electric

constructii,instalatii si lucr.publice

agricultura

silvicultura

comert

turism si alimentatie publica

industrie alimentara

fabricarea produselor din lemn

industrie textila

tehnici poligrafice

estetica si igiena corpului omenesc

INDICATORI CONCLUZII, IMPLICAŢII PENTRU DEZVOLTAREA IPTIndicatori de context specifici

Contextul demografic si populatia scolara

grupa de virsta 15-19 ani va scadea cu 25.8 %grupa de varsta 15-24 ani va scadea cu cu 33%, dupa mediul de rezidenta al populatiei scolare structura este

53% in rural 47% in urban

contextuleuropean de politici îneducaţie şi formareprofesională

Măsuri adecvate vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa munciiCreşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri activepentru ocuparea forţei de muncă. Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională:informaţii de bază pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii EFP VET: conformproiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fipentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţieşi formare profesională.

contribuţiei ÎPT pentruîndeplinirea celor 3 priorităţidin Strategia Europa 2020pentru creştere inteligentă,durabilă şi inclusivă

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumeamuncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificareaofertei de educaţie şi formare profesională.Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); CadrulNaţional al Calificărilor corelat cu EQF.Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general,profesional şi superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe calenon-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie şi excelenţă.

contextuleducaţional

Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor.Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică)şi al şcolii post-liceale.Modernizarea şi descongestionarea curriculumului.Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu

contextualdemografic

Planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lungtrebuie să ţină cont implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică.Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin creşterearatei de cuprindere, prevenirea abandonului şi oferte de formareprofesională pentru adulţi

Indicatori de intrare

76

Numar de elevi pe cadru didactic/norma

2010-201115,24 % liceu tehnologic13,20 % scoala profesionalaMăsuri de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusivprin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli.

Resurse umane in IPT

97% cadre didactice calificate Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didacticdin ÎPT trebuie să vizeze:competenţele metodice; actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic; competenţe aferente noilor calificări cerute pe piaţa muncii.Reducerile prognozate pentru populaţia ocupată în învăţământ cauzate de reducerea previzionată pentru populaţia şcolară obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, şi măsuri compensatorii ca de ex. prevenirea abandonului şi oferte de formare profesională pentru adulţi etc.).

Resurse materiale si conditii de invatare

Identificarea unităţilor şcolare viabile ce necesită dezvoltarea infrastructurii şi a dotărilor la nivel regional şi local.Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii, o planificare strategică a intervenţiilor la nivel de judeţ şi regiune, aprobate de structurile parteneriale locale şi regionaleNecesitatea unor programe de dotare cu echipamente didactice pentru pregătirea de specialitateÎnfiinţarea consorţiilor şcolare.

Indicatori de procesMecanisme decizionale si descentralizarea functionala in IPT

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea roluluipartenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită aacestora în procesele decizionale inclusiv accesarea finanţărilor.Antrenarea agenţilor economici în efortul de planificare pe termenlung în ÎPT.Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli

Asigurarea calitatii in IPT

Autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea şcolilor IPTpentru noi calificări solicitate de piaţa muncii.

Serviciile de orientare si consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şia calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărulde ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şiconsiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiva traseului de pregătire.Adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere cu privire la fundamentarea acestora pe informaţiile relevante de pe piaţa regională-locala a forţei de muncă

Indicatori de iesireRata neta de cuprindere in sistemul de educatie si formare profesionala

Invatamant obligatoriu este de 85,5% in 2010 si se mentine la aceleasi valori in ultimii 5 aniClasele IX-X este de 71,7% in 2010 inregistrind o crestere de la 65,5% in 2003Invatamant secundar superior este de 68% in 20101 in creste semnificativa de la 46,2% in 2003

77

grupa de virsta 15-18 ani 2010 este de 52,7% fata de 65,9% in 2005 inregistrind o scadre scadere accentuata a ratei brute de cuprindere de sex femininMăsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din grupele de vârstă 15-18, 19-23 şi cei proveniţi din mediul rural

Gradul de cuprindere in invatamant (rata specifica de cuprindere scolara pe virste)

se situează sub cele calculate la nivel naţionalIn anul 2010 gradul de cuprindere total -84,7% Pe grupe de virsta

grupa 7-10 ani, 11-14 ani 95% grupa 19-23 83% grupa 15-18 77,6% grupa 3-6 ani 74,8%

Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientareşi consiliere pentru categoriile expuse riscului

Rata abandonului in 2009invatamantul liceal si profesional este Total 4,3% U-4,3% R-4,4%Invatamant liceal Total 3,1% U- 3,25% R 1%Invatamant profesionalTotal 8,1% U-9,6% R 5,6%Invamant psostliceal si maistriiTotal 5,1% U-5,2% R 0 %

Programe pentru diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar înspecial în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc

Rata de absolvire, pe niveluri de educatie

e) Pentru anul 2009 IPT 42% mai mare ca cea a regiunii 39% si nationala 39%Invatamant liceal 42,6 % sub cea a regiunii 51,6% si cea nationala 59,5%Gimnaziu 86% la fel ca cea a regiunii si nationala Pe medii de rezidenta 93.1% in mediul urban 83.4% in mediul rural

Rata de succes f) Pentru anul 2009 IPT 98,3% la fel ca cea a regiunii si nationala 98,2%Invatamant liceal 83,7 % sub cea a regiunii 92,5% si cea nationala 92%Scoala Postliceala si de maistrii 98,9% apropiata de cea a regiunii 97,9% si nationala 97,7%

Rata de tranzitie la urmatorul nivel de educatie

2009-2010 rata de tranzitie la urmatorul nivel ISCED este mai mare la fete 96,7% fata de total elevi 96,4%o crestere a ratelor de tranzitie a absolventilor de an de completare la liceu tehnologic de la 65.45% la 73.60% in anul 2010 – 2011 fata de anul 2009 – 2010.o scădere a ratelor de tranzitie a absolventilor de la clasele a-8-a la liceul tehnologic si SAM in anul 2010 – 2011 fata de 2009 – 2010 de l a 59.43% la 56.90%; pentru IPT cea mai mare valoare a ratei de tranzitie se

78

inregistreazade la clasa a VIII la clasa IX peste 90% in 2010 94,18%de la clasa X la cala a XI rata scade datorilta lipsei obligativitatii de a continua studiile si este in jurul valorii 70% in 2010 76,15 %de la clasa a XI la cla a XII inregistreaza in ultimul an 2010-2011 o crestere la 84,61% fata de anii anterioripentru ruta progresiva se inregistreaza cea mai mica rata de tranzitie 24,6% in 2010-2011Măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere.Stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare în perspectiva 2020 (rata abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%, şi cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar).

Abandon scolar timpuriu UE

Tinta de maxim 10%, până în 2010Media UE 14,4% în 2009.România 16,6% în 2009

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional(19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE(benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020.Dezvoltarea de programe pentru diminuarea şi prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educaţional.

Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/lectura (PISA)

pe scala generală Citire/LecturăRomânia ocupă poziţia 49 din 65 de ţăriPromovarea învăţării centrate pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual.Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate).Încurajarea participării tinerilor la o formă de educaţie astfel încât ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar inferior să fie apropiată de ponderea din UE

Ponderea populatiei cu virste cuprinse intre 20-24 de ani care au absolvit cel putin invatamant secundar superior

obiectivul fixat pentru 2010- 85%. media UE 2009 - 78,3%Romania 78,3%

Rata de participare in formare continua a populatiei adulte

Se constată un decalaj considerabil fata de tinta 2010, medie la nivel European cit si fata de primele trei tariin 2009

tinta 2010 12,5% media UE-27: 9,6%; Damenarca 31% Finlanda si Suedia 22% Romania 1,5%

Implicarea şcolilor din ÎPT pentru reducerea diferenţelor privindrata de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii dintre

79

România şi UE (participare de 1,5% în România faţă de 9,6%media UE).

Indicatori de impactEvoluţia ponderii ÎPT la cl. IX, pe rute de pregătire (%)

Numarul de elevi din IPT este peste 50% din totalNumarul de elevi din IPT a crescut de la 56,96% in 2002 pina la 81,92% in 2004-2005Numarul de elevi din IPT a scazut din 2004-2005 de la 81,92% la 61,62% in 2010-2011

Analiza ofertei curente

Pe filiere se constata ca : filiera tehnologica a realizat o ponderea de 61,9% peste cea prognozata in PLAI 55%, pe profile se constata ca profilul tehnic a realizat o pondere de 53,2 % apropiata de tinta PLAI 54 % profilul servicii a realizat o pondere de 29,8% mai mare fata de tinta PLAI 24 % profilul resurse naturate a realizat o pondere de 16,9% mai mica fata de tinta PLAI 22% pe domenii se constata cadomeniul constructii a realizat o pondere de 7% fata de 10% tinta PLAIdomeniul mecanica a realizat o pondere de 15,9% fata de 21% tinta PLAIdomeniul electronică automatizări a realizat o pondere de 7,8% fata de 1,0% tinta PLAIdomeniul electric a realizat o pondere de 6,9% fata de 2,0% tinta PLAIdomeniul industrie textilă şi pielărie a realizat o pondere de 12,1% fata de 10,0% tinta PLAIdomeniul economic a realizat o pondere de 13,5% fata de 5% tinta PLAIdomeniul agricultură a realizat o pondere de 8% fata de 12% tinta PLAI

Oferta scolilor din IPT pentru formarea adultilor

În judeţul Iaşi aproximativ 50% din unităţile şcolare IPT, nivel 3 sunt antrenate în formarea adulţilor, derulând 54 de programe acreditate de CNFPA.Masuri de initiere si dezvoltare de cursuri FPC prin acesare de fonduri pentru a motiva participantiiMasuri de utilizare eficienta a resurselor in unitati scolare care se confrunta cu diminuarea numarului de elvi si scaderea acoperii spatiilor si resurselor

Retele scolare in judeţul Iasi au fost delimitate 8 zone teritoriale,pentru fiecare este constituita cite o retea cu mai multe unităţi şcolare alocate relevante din punct de vedere al calităţii formării profesionale iniţiale (existenţa resurselor, parteneriatul cu agenţi economici, gradul de atractivitate al şcolii pentru absolvenţii de gimnaziu). Masuri de activare a retelelor si dezvoltare a acestora

Situatia parteneriatului cu intreprinderile

Fiecare unitate scolara are incheiate acorduri de parteneriat in vederea efectuarii instruirii practice Unitatile scolare din mediul rural se confrunta cu dificultati privind

80

partenerii in localitate .Masuri de colaborare intre scoli si agentii economici pentru ai aduce pe acestia mai aproape de problematica IPT, implicarea agentilor economici in elaborarea CDL, instruirea practica

Impactul sistemului deînvăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Rata de inserţie aabsolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

Gradul de utilizare acompetenţelor dobândite deabsolvenţi la locul de muncă

Oferta educaţională adaptată cererii de pe piaţa muncii.Programe de consiliere şi orientare.Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţieiprofesionale a absolvenţilor prin:• colaborarea între AJOFM şi ISJ în vederea compatibilizăriibazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.Realizarea de protocoale de colaborare AJOFM - ISJ pentrumonitorizarea inserţiei absolvenţilorMonitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor prinparteneriatul AJOFM – ISJ si accesare de fonduriSondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizândinserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alteinformaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formareprofesională:sondaje proprii efectuate direct de către şcolisondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local/ regional prin intermediul unor organizaţii / instituţii specializate

Analiza Ofertei Şcolilor IPTEvoluţia planurilor deşcolarizare

Analiza ofertei curenteŢinte pe termen mediu pe domenii de pregătireOferta şcolilor din ÎPT pentru formarea dulţilor

Reţele şcolareParteneriatul cuîntreprinderile

Adaptarea ofertei la cerinţele pieţei muncii prin proiectareaadecvată a planurilor de şcolarizare pe domenii/profile şi calificăriîn perspective 2020.Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu.Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gameide calificări pentru care poate opta elevul în zonă.Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact încreşterea eficienţei şi calităţii serviciilor.Înfiinţarea de noi reţele şcolare şi dezvoltarea reţelelor şcolareexistente.O mai bună colaborarea a şcolilor IPT cu agenţii economici dindomeniu în cadrul parteneriatelor.

CAPITOLUL 6. EVALUAREA MONITORIZAREA PROGRESULUI IN IMPLEMENTAREA PLAI

În perioada 21.10.2010 – 15.11.2010 au fost monitorizate 67 de unităţi de învăţământ profesional si tehnic. Cele 6 echipe de monitorizare au urmărit stadiul de implemenetare a Planului de Acţiune al Şcolii la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

81

Prin activitatea de monitorizare externă s-au analizat aspecte privind calitatea PAS şi s-a evaluat progresul înregistrat în implementarea lui în fiecare unitate de învăţământ. Aprecierea generală a progresului s-a făcut astfel: 0 = niciun progres, 1 = progres întârziat, 2 = progres satisfăcător, 3 = progres bun.

Echipele de monitorizare au făcut următoarele recomandări cu privire la progresul înregistrat în implementarea PAS:- realizarea unor întâlniri de lucru la nivelul zonei cu autorităţile locale, agenţii economici şi directorii de şcoli în vederea optimizării ofertei educaţionale;- implicarea activă şi eficientă a familiei în vederea orientării elevilor în carieră;- monitorizarea internă mai riguroasă a acţiunilor în sprijinul elevilor cu CES;- perfecţionarea cadrelor didactice privind educaţia incluzivă;- organizarea de activităţi în vederea implicării părinţilor în traseul educaţional al elevilor;- actualizarea procedurilor de lucru elaborate de CEAC;- revizuirea măsurilor şi acţiunilor pentru asigurarea calităţii;- menţinerea şi dezvoltarea unor forme de profesionalizare ca alternativă pentru elevii cu potenţial redus dar cu aptitudini pentru un anumit domeniu de activitate;- alocarea de fonduri din bugetul de stat/local pentru dotarea laboratoarelor specifice profilului tehnic;- extinderea parteneriatelor sociale cu alte instituţii;- implicarea reală şi susţinută a unui număr mai mare de persoane pentru elaborarea şi implementarea PAS;- consultarea factorilor interesaţi în procesul instructiv-educativ pentru elaborarea PAS;- includerea unor activităţi manageriale de monitorizare a implementării PAS;- creşterea numărului de accesări a proiectelor cu finanţare europeană.

Monitorizarea externă a implementării PAS a curpins mai multe etape:- discuţii cu echipa managerială şi Consiliul de Administraţie;- studierea unor documente ale unităţii de învăţămînt;- vizitarea spaţiilor pentru pregătire teoretică şi practică;- întâlnirea cu reprezentanţii elevilor;- întâlnirea cu reprezentaţii părinţilor;- întâlnirea echipei de monitorizare cu reprezentanţi ai partenerilor sociali;- întâlnirea echipei de monitorizare cu reprezentanţi ai Consiliului profesoral şi ai

Consiliului de Administraţie- Aplicarea de chestionare.Din dezbaterile realizate în cadrul Consiliului de Administraţie şi al Consiliului profesional

s-au reţinut următoarele aspecte relevante:- instituirea unor strategii adecvate de managementul calităţii în educaţie,- dezbateri periodice privind atingerea ţintelor PAS,- chestionare pentru identificarea cerinţelor cadrelor didactice, elevilor, părinţilor şi

agenţilor economici,- atragerea de surse extrabugetare pentru susţinerea elevilor cu dificutăţi materiale,- diversificarea programelor extraşcolare pentru elevi,- abonamente cu reduceri substanţiale pentru elevii navetişti,- identificarea căilor de atragere a cursanţilor pentru educaţie adulţi,- implicarea mai profundă a personalului auxiliar în asigurarea calităţii în educaţie.

Din aplicarea chestionarelor şi dezbaterilor organizate cu reprezentanţii elevilor, părinţilor şi partenerilor sociali sa-u reţinut următoarele aspecte relevante:

- cunosc în mare parte conţinutul PAS,- au fost consultaţi şi au formulat puncte de vedere în elaborarea PAS

82

- în relaţia dintre profesori şi elevi se observă sprijinul acordat pentru îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură,

- problemele şi solicitările legate de copii au fost soluţionate în cea mai mare măsură de şcoală

- o bună relaţie între elevi şi şcoală, între şcoală şi comunitatea locală.În urma monitorizării externe echipele de monitorizare au formulat următoarele

propuneri în vederea îmbunătăţirii acesteia şi anume:- asigurarea suportului financiar şi logistic pentru monitorizarea PAS,- alocarea de timp în raport cu numărul de unităţi şcolare,- introducerea de proceduri de predare-primire a posturilor de directori,- introducerea mai multor trepte de apreciere generală a progresului,- numirea prin decizie internă a persoanelor responsabile cu elaborarea PAS, a

atribuţiilor în elaborarea, actualizarea PAS şi în comunicarea cu ISJ, coordonator judeţean, coordonator regional, echipa de monitorizare.REZUMAT MONITORIZARERaportul furnizează informaţii în legatură cu obiectivele cuprinse în PRAI 2009 care au făcut parte din prezentul proces de monitorizare:Obiectiv 1 : Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţelepieţei muncii şi a opţiunilor elevilorConstatări în urma monitorizării: Oferta ÎPT formulată prin planul de şcolarizare se încadrează în trendurile recomandate pe domenii şi calificări, înregistrând un progres vizibil în ultimii ani, prin armonizarea cu ţintele recomandate de PLAI.Datele se regăsesc în planul de şcolarizare aprobat de MECTS, fără corecţii, lucru ce denotă implicarea IŞJ şi a unităţilor şcolare în consultarea partenerilor locali în privinţa cererii de pe piaţa muncii şi a tendinţelor de dezvoltare.Acţiuni:Realizarea de reţele şcolare pentru asigurarea continuităţii în formareConstatări în urma monitorizării: La nivel judeţean există reţele ÎPT, structurate pe domenii, formate din colegii tehnice şi grupuri şcolare ca urmare a desfiinţării unităţilor SAM.Recomandări/concluzii: pentru a putea evalua progresul, este necesar a se urmări şi activităţile desfăşurate în cadrul acestei reţele.Realizarea unor sisteme parteneriale eficiente, în scopul dobândirii de către elevi a competenţelor specifice calificărilor din oferta şcolară.Constatări în urma monitorizării: Cele 67 unităţi ÎPT din judeţ au încheiat parteneriate cu agenţi economici, pe domenii profesionale. Din păcate mulţi agenţi economici fac parte din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, iar efectuarea stagiilor de pregătire practică cu clasa întreagă la aceşti agenţi este imposibilă.Elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL) de către şcoală - agenţi economici, pentru competenţele specifice, locale.Constatări în urma monitorizării: La nivel de judeţ, majoritatea unităţilor ÎPT au elaborat curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL) în parteneriat cu agenţii economici. Recomandări/concluzii: Extinderea parteneriatelor cu agenţi economici la nivel regional/naţional/european, pentru domeniile profesionale şcolarizate în judeţ.Realizarea de studii ale inserţiei profesionale pe piaţa forţei de muncă prin accesare de fonduri deoarece costurile acestor studii depasesc posibilitatile unitatilor IPT si ISJ.Constatări în urma monitorizării: la nivel judeţean nu s-au realizat studii ale inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii.Recomandări/concluzii - Elaborarea de proiecte în acest sens.Urmărirea inserţiei absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă

83

Constatări în urma monitorizării: Inserţia profesională a fost monitorizată doar la nivel de unitate şcolară, ulterior acest lucru fiind dificil de realizat ca urmare a migrării absolvenţilor spre spaţiul european şi a scăderii locurilor de muncă vacante în judeţ .Recomandări/concluzii - Elaborarea de proiecte pentru realizare de studii si culegerea de informatii.Obiectiv 2: Creşterea participării la programe de formare profesională continuă prin reţeaua IPTConstatări în urma monitorizării: lipsă date privind structura populaţiei pe niveluri de calificare.Acţiuni:Participarea la programe de formare managerială în vederea acreditării unităţilor şcolare ca furnizori de formare continuă.Constatări în urma monitorizării: lipsă dateRecomandări/concluzii: colectare de date/analiză/reformulareObţinerea acreditării de către unităţile şcolare ca furnizori de formare continuă şi acreditarea ca centre de evaluare a competenţelor dobândite în alt context decât cel formal.Constatări în urma monitorizării:La nivel de judeţ, 50% din unităţile ÎPT sunt autorizate pentru 54 de programe de formare continuă, nu sunt inregistrate numarul de cursuri si participanti. Nu există decit o unitate ÎPT autorizată ca centrul de evaluare pe o calificare din domeniul constructiiRecomandări/concluzii: realizarea demersurilor pentru acreditarea unitatilor IPT ca centre de evaluare a competenţelor dobândite în alt context decât cel formal.Consilierea adulţilor pentru reorientare în carieră şi pentru ridicarea nivelului calificării, cu atragerea partenerilor sociali implicaţi ca beneficiari.Constatări în urma monitorizării: lipsă dateRecomandări/concluzii: reformulare/ reanalizare, deoarece acţiunea aparţine domeniului de activitate al AJOFM.Realizarea de analize privind necesităţile de FPC.Dezvoltarea de cursuri FPC la toate unitatile IPT care sunt in situatia restrangerii de activitate datorata scaderii demografice a numarului de elevi pentru forma de invatamant initial obligatoriu.Constatări în urma monitorizării: s-au realizat analize privind necesităţile de formare continuă, mai ales în rândul cadrelor didactice.Recomandări/concluzii: acţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PASIntensificarea activităţilor de colaborare şcoală - agent economic - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă.Constatări în urma monitorizării: lipsă dateRecomandări/concluzii: acţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PASRealizarea de campanii de informare şi promovare a calificărilor specifice zonei rurale învederea diminuării fenomenului migraţiei forţei de muncăConstatări în urma monitorizării: lipsă dateRecomandări/concluzii: acţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PASObiectiv 3 : Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţialăAcţiuni:Realizarea de studii şi analize privind motivele părăsirii timpurii a şcolii de către elevi, inclusiv a celor de etnie rromă.Constatări în urma monitorizării: nu s-au realizat studii în cadrul unor proiecte judeţene, ci doar la nivel local.Acţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.Consilierea şi informarea elev - părinte în alegerea carierei privind tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă.

84

Constatări în urma monitorizării: Lipsă dateAcţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.Sprijin financiar pentru elevii supuşi riscului de părăsire timpurie a şcolii.Există programul „Bani de liceu" pentru elevii din liceu, care se derulează în toate şcolile din judeţ.Constatări în urma monitorizării: lipsă date.Recomandări/concluzii: Acţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.Formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu elevii din medii dezavantajate (etnii, CES).Constatări în urma monitorizării: Lipsă dateAcţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.Obiectivul 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formareConstatări în urma monitorizării: Rata de participare a cadrelor didactice la formare, în judeţ, este în creştere faţă de anul şcolar 2008 cu 6% la profesori şi 2% la maiştri instructori.Nu sunt participanţi la programele de reconversie a cadrelor didactice.Recomandări/concluzii: Formularea unui obiectiv în sensul dezvoltării resurselor umane prinatragerea de fonduri FSE în cadrul POS DRU.Colectarea datelor şi pe medii de rezidenţă.Acţiuni:Dezvoltarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT pe o arie tematicălegată de problemele reformei la acest nivelConstatări în urma monitorizării: participanţi la stagii de formare: lipsa dateNumăr de parteneriate cu agenţii economici pentru formare: lipsa dateConstatări în urma monitorizării: lipsă date.Recomandări/concluzii: Acţiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.Organizarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT în vederea abilităriilor ca mentori.Organizarea, în parteneriat cu agenţi economici, a stagiilor de instruire practică, inclusiv în ţări ale UE.Constatări în urma monitorizării: parteneriate cu agenţii economici pentru formare cadre didactice în 2009-2010:lipsa date Recomandări/concluzii: Intensificarea parteneriatelor şi actualizarea anuală. Diseminarea experienţei acumulate în procesul de formare continuă prin participarea cadrelordidactice din ÎPT la simpozioane, sesiuni de referate, schimburi de experienţă etc.Constatări în urma monitorizării: lipsă date.Recomandări/concluzii: Colectare date.Obiectiv 5: Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţiiîn formareConstatări în urma monitorizării: Unităţile ÎPT din judet au beneficiat de finanţări din diferite surse, astfel: Program Phare 2004-2006 (8 US), HG.2008 (16 US), Program guvernamental pentru dezvoltarea Campusurilor Şcolare .Recomandări/concluzii: Formularea unui obiectiv care sa vizeze dezvoltarea infrastructurii prin atragerea de fonduri FSE în cadrul Programului Operaţional Regional pentru grupurile şcolare care nu au beneficiat de programe de reabilitare.Acţiuni:Reabilitarea infrastructurii educaţionale (săli de clasă, laboratoare, ateliere şcoală, săli de sport, cantine, cămine), necesară în formarea iniţială IPT.

85

Constatări în urma monitorizării: 18 unităţi şcolare ÎPT, prin Program Phare, şi-au reabilitat clădirile şi au primit echipamente pentru dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor tehnologice.Recomandări/concluzii: Dezvoltarea tuturor grupurilor şcolare la nivelul cerinţelor standardelor de pregătire profesională.Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT antrenate în formarea continuă a adulţilorConstatări în urma monitorizării: Lipsă date.Recomandări/concluzii:Actualizarea dotărilor unităţilor şcolare IPT conform evoluţiei tehnologice urmărind formareade competenţe cerute pe piaţa muncii conform standardelor de pregătire profesională.Constatări în urma monitorizării: 100 % din scolile IPT din cadrul programului Phare 2004-2005 au fost dotate cu echipamente necesare formării competenţelor tehnice generale şi tehnice specializate.Recomandări/concluzii:Dotarea şcolilor TVET identificate cu echipamente IT, echipamente necesare pregătirii de specialitate şi conectare la internet.Realizarea de consortii care sa vizeze utilizarea eficienta a dotarilor unitatilor IPT ce au beneficiat de finantare.Constatări în urma monitorizării: Toate unităţile ÎPT sunt dotate IT în programul AEL şi conectate la Internet.

CAP. 7 ANALIZA SWOT A CORELARII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALA CU CEREREA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1.existenta unor domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: mecanica,comerţ, construcţii,turism şi alimentaţie, economic,2.existenta unitatilor IPT finantate Phare cu dotare corespunzatoare pentru asigurarea calitatii in formare in toate domeniile solicitate de piata muncii3.existenta unitatilor IPT autorizate pe toate domeniile de calificare solicitate pe piata muncii4.existenta conditiilor de asigurare a calitatii in predare - 97% din cadrele didactice sunt calificate5.dotarea prin programe Phare a unitatilor IPT in mediul rural pe calificari solicitate pe plan local6. existenta retelelor scolare si a consortiilor7.existenta parteneriatelor pentru derularea instruirii practice8.existenta unor agenti economici de mari dimensiuni activi economic9. zona Iasi este un centrul comercial cel mai mare din regiune,

1. scaderea populatie scolare2. migratia populatiei pentru ocuparea unui loc de munca la oras si depopularea mediului rural3. migratia in alte tari si lipsa de date privind dimensiunea fenomenului 4.lipsa de atractivitate/motivatie a unor calificari5.lipsa de informatie in alegerea carierei, a mentalitatii si atitudinii fata de munca6.subdimensionarea serviciilor OSP7.lipsa actiunilor de informare si consiliere a parintilor in vederea orientarii in cariera a copiilor lor8.insuficienţa ofertei de formare continuă, în special în mediul rural.9.imposibilitatea actualizarii dotarilor atelierelor şcolare, în acelasi ritm cu schimbarile tehnologiilor10.număr mic de programe acreditate CNFPA pentru formarea adulţilor, la nivelul unităţilor ÎPT11. lipsa de fonduri in vederea promovarii sistemului IPT in sistemul educativ si in afara acestuia

86

10.existenta cadrului legislativ si a unui mecanism pentru asigurarea calitatii in educatie11.specificul istoric si cultural al orasuluiOPORTUNITATI AMENINTARI1.existenta FSE ca sursa alternativa de finantare2.implementarea proiectelor de infrastructură dinfondurile comunitare în perioada 2011-2013 3. existenta unui numar insemnat de proiecte in implementare4. dezvoltarea sectorului ONG ca beneficiar de FSE6.existenta unui cadru legislativ pentru FPC7.existenta unui cadru legislativ pentru recunoasterea competentelor dobandite in alte contexte decat cel formal.8.infiintarea Polului de Dezvoltare Nord Est in judetul Iasi9. existenta centrului universitar ce acopera toate domeniile (economic , industrial, servicii, sanatate, administratie)10.investitiile in zona ca punct de frontiera a UE (vama, aeroport)11. posibilitatea accesarii FSE de unitati IPT pentru motivarea cadrelor didactice

1.schimbări rapide şi imprevizibile în economie, ca urmare a crizei economice şi financiare mondiale, 2.incetarea neprevazuta a activitatii unitatilor economice3.schimbari legislative4.timpul indelungat necesar proiectarii, schimbarii, implementarii si masurarii rezultatelor, impactului procesului de formare5.bariere in actualizarea COR, a nomenclatorului6.decalajul dintre ritmul schimbarilor economice si al pietei muncii si sistemul formarii profesionale

Rezumatul principalelor concluzii si recomandari pentru planul de masuriPentru ameliorarea efectelor punctelor slabe utilizând oportunitatile si punctele tari este necesar:

adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii. creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie prin programe de formare continuă reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în

formare. dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT în vederea asigurării calităţii în

formare. dezvoltarea învăţământului rural şi a diversificării ofertei de formare susţinută de

funcţionarea în reţea a şcolilor. Intensificarea serviciilor de orientare şi consiliere şcolară şi profesională din clasele

de gimnaziu şi cointeresarea parintilor si partenerilor sociali pentru acordarea de burse cu scopul de a sprijini şi motiva elevii.

incurajarea partenerilor sociali şi cointeresarea în participarea la programele de formare, informarea şi demonstrarea eficienţei sistemului de calificare bazat pe competenţe

promovarea activităţilor in vederea promovarii mentoratului ca masură preventivă. Infiintarea centrelor de evaluare a competentelor dobindite in alte contexte

87

Nr.crt. Recomandare Nivel de

competenţă

1. Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială şi continuă, la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

regional/local

2. Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare

regional/local

3. Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială

regional/local

4. Măsuri de formare continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare

regional/local

5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea asigurării calităţii în IPT

naţional/regional/ local

6. Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatul şcoală – intreprindere, necesar asigurării calităţii în IPT

naţional

7. Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare începutului traseului de formare

naţional

CAP. 9 OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI

PRIORITATEA (OBIECTIV GENERAL): Dezvoltarea structurii ÎPT în concordanţă cu dinamica unei societăţi bazate pe cunoaştere, cu tendinţele dezvoltării socio-economice din judetul IasiIndicator de impact:- Rata şomajului în rândul tinerilor absolvenţi pe nivele de calificare.

Obiectivul şi indicatoriObiectiv 1 : Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.Indicator:- Rata şomajului tinerilor raportat la populaţia activăŢintă: Scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor-grupa de virsta sub 25 de ani de la 15,8% (2010) % la 10% (2015).

Precondiţii şi riscuri- Aplicarea cadrului legal, precum şi documentelor UE privind formarea profesională iniţială;- Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unităţi

şcolare;- Slaba implicare a partenerilor economici, -lipsa de informare privind sistemul de formare IPT si posibilitatile de formare profesionala.

88

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)1.1. – existenţa unei reţele şcolare pentru ÎPT;1.2.–infiintarea parteneriatelor la

nivelul fiecărei unităţi şcolare; 1.3.–realizarea CDL la nivelul

fiecărei unităţi şcolare din IPT in parteneriat cu agentii economici

1.4.–realizarea unui sistem eficient de OSP a elevilor din ciclul gimnazial si asigurarea resurselor pentru implementarea sistemului

Precondiţii şi riscuri-realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unităţi şcolare;-desfăşurarea unor programe coerente de OSP la nivelul fiecărei şcoli;-lipsa de indicatori/metode pentru a urmari insertia pe piata muncii a absolventilor;-numarul mic de consilieri si lipsa de interes a parintilor pentru activitati de tipul ”consilierea parintilor”-calitatea slaba a învatamântului, în special în mediul rural (metode învechite de predare, lipsa bazei materiale în scoli);

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Realizarea de reţele şcolare pentru asigurarea continuităţii în formare

Anual- luna decembrie

CLDPS, IŞJUnităţile şcolare, partenerii economici

Axa prioritară 2Domeniul 2.1 POS DRU

- Aplicarea cadrului legal, precum şi a documentelor UE privind formarea profesională iniţială;- Lipsa unui sistem coerent , date statistice privind dinamica economică din zonă.

2. Realizarea unor sisteme parteneriale eficiente, în scopuldobândirii de către elevi a competenţelor specifice calificărilor din oferta şcolară.

Anual-luna septembrie

CLDPS, IŞJUnităţile şcolare, partenerii economici

Axa prioritară 1Domeniul 1.1 POS DRU

- Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unităţi şcolare;- Dezinteresul angajatorilor faţă de investiţiile în formare, lipsa strategiilor pe termen lung;

3. Elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL) de către şcoală - agenţi economici, pentru competenţele specifice, locale.

Anual-luna septembrie

CLDPS, IŞJUnităţile şcolare, partenerii economici

Axa prioritară 2Domeniul 2.1 POS DRU

-Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unităţi şcolare;- Ponderea încă prea mare a pregătirii teoretice în detrimentul celei practice,accent pe cunoştinţe nu pe formare de competenţe.

89

4. Elaborarea şi implementarea de către CJAPP unui sistem coerent de OSP a elevilor de-a lungul ciclului gimnazial.

Anual-luna septembrie

CJAPP, IŞJUnităţile şcolare

Axa prioritara 2, Domeniul de interventie 2.1 – POR 2007-2013

- Respectarea cadrului legal privind activitatea CJAPP şi a instituţiilor subordonate;- Numărul mic de consilieri specializaţi;- Persistenţa unei mentalităţi privind eficienţa activităţii de OSP.

5. Informarea si consilierea elev - părinte în alegerea carierei şi pe perioada formării, inclusiv furnizarea datelor legate de cererea şi tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă.

Anual –luna iunie

CJAPP, IŞJUnităţile şcolare

Axa prioritara 2, Domeniul de intervenţie 2.1 – POR 2007-2013

- Respectarea cadrului legal privind activitatea CJAPP şi a instituţiilor subordonate;- Numărul mic de consilieri specializaţi;- Lipsa de interes a părinţilor pentru activităţi de tipul ”consilierea părinţilor”

Obiectiv şi indicatoriObiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare profesională continuă.

Indicator:- ponderea populatiei cu nivel scazut de calificare

Ţintă:Scaderea ponderii populaţiei cu nivel scazut de pregatire prin programe de formare continuă la 35% in 2010 si la 30 % în 2013.

Precondiţii şi riscuri- Aplicarea cadrului legal, precum şi a documentelor UE privind formarea profesională continuă;- Creşterea gradului de interes a unui număr tot mai mare de persoane pentru FPC;- Calitatea programelor de FPC nu este întotdeauna în concordanţă cu exigenţele dinamicii societăţii;

90

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)2.1. Nr. de cursuri organizate/ persoane

instruite;

2.2. Nr. reţelelor de FPC şi componenţa acestora;

2.3.Nr de acreditări obţinute, nr. cursuri organizate, nr. cursanţi instruiţi;

2.4. Nr. de adulţi consiliaţi şi structura acestora;

2.5. Nr. de unităţi şcolare care au în planul de învăţământ forme alternative (nr. clase şi nr. participanţi);

2.6 Nr. de autorizări propuse pentru autorizare şi structura grupurilor ţintă;

2.7. Nr de campanii organizate, cu detalierea tipurilor de activităţi organizate.

Precondiţii şi riscuri- Acreditarea programelor de FPC;- Asigurarea condiţiilor organizatorice necesare desfăşurării programelor de FPC;- Şanse mai reduse de acces pentru populaţia din mediul rural la aceste programe de FPC;

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Participarea la programe de formare managerială în vederea acreditării unităţilor şcolare ca furnizori de formare continuă.

Anual, luna decembrie

IŞJ, Unităţile şcolare, CLDPS

Axa prioritara 1, domeniul de interventie 1.3 – POR 2007-2013

- Acreditarea programelor de formare managerială;- Asigurarea condiţiilor organizatorice necesare desfăşurării programelor de formare managerială;

91

2. Obţinerea acreditării de către unităţile şcolare ca furnizori de formare continuă şi acreditarea ca centre de evaluare a competenţelor dobândite în alt context decât cel formal.

Anual, luna ianuarie

IŞJ, Unităţile şcolare, CLDPS

Axa prioritara 1, domeniul de interventie 1.3 – POR 2007-2013

- Unităţile şcolare autorizate ca FPC sunt în număr mic (deşi se înregistrează o creştere în ultimii ani);- Unităţile şcolare autorizate nu au derulat cursuri sau au derulat un număr mic de cursuri neacoperind cererea;

3. Consilierea adulţilor pentru reorientare în carieră şi pentru ridicarea nivelului calificării, cu atragerea partenerilor sociali implicaţi ca beneficiari.

Anual, luna ianuarie

AJOFM,Autorităţile locale, IŞJ, CLDPS

Axa prioritara 1, domeniul de interventie 1.3 – POR 2007-2013

- Existenţa unor programe coerente de consiliere a adulţilor;- Implicarea partenerilor sociali.- Numărul mic de consilieri specializaţi;

4. Dezvoltarea formelor de învăţământ alternativ, ca: învăţământ seral, fără frecvenţă, frecvenţă redusă şi IDD

Anual, luna octombrie

UIP NEIŞJ,Unităţile şcolare

MEDCT, ISJ, unităţi şcolare, consilii locale

-Respectarea cadrului legal de organizare a acestor forme de învăţământ alternativ;-Asigurarea condiţiilor necesare care să permită participarea unui număr cât mai mare de persoane;

92

5. Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală – agent economic - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă.

Anual, luna septembrie

AJOFMCLDPSUnităţile şcolare

Axa prioritară 5 Domeniu de intervenţie 5.1POS DRU

- Realizarea unor parteneriate eficiente cu actorii implicaţi;-Respectarea cadrului juridic existent;- Lipsa unor metodologii de urmărire a grupurilor ţintă pentru formarea continuă.

6. Realizarea de campanii de informare şi promovare a calificărilor specifice zonei rurale în vederea diminuării fenomenului migraţiei forţei de muncă

Anual, luna august

AJOFMCLDPSUnităţile şcolare

Axa prioritara 1, domeniul de interventie 1.1 – POR 2007-2013

- Existenţa unui program de acţiuni concrete;- Asigurarea parteneriatului cu alţi factori din zonă;- A se avea în vedere şi o anumită neîncredere din partea unor persoane în eficienţa acestor campanii.

Obiectiv şi indicatoriObiectiv 3: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţialăIndicator:1. Rata de părăsire timpurie a şcolii prin SAMŢintă: Reducerea mediei ratei abandonului în învăţământul profesional de la 8,1% (Urban -9,6% Rural 5,6%) la 6% în 2013

Precondiţii şi riscuri- Respectarea cadrului juridic privind asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.- Asigurarea resurselor materiale, financiare şi umane necesare.- Situaţiile socio-economice din anumite zone permit deocamdată asigurarea unor şanse egale de reuşită pentru toţi elevii din aceeaşi generaţie.

93

2. Ponderea populatiei cu grad ridicat de pregatire/calificare (min. nivelul 3) din mediul ruralŢintă:Cresterea ponderii populatiei cu grad ridicat de pregatire/calificare (min. nivelul 3) din mediul rural de la 31% in 2004 la 60% in 2013.Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)3.1. Nr. de studii şi analize privind motivele părăsirii timpurii a şcolii de către elevi.3.2. Nr. de programe de consiliere, cu detalierea participanţilor.3.3. Nr. de burse oferite, detalierea sumelor.3.4. Nr. de şcoli reabilitate, detalierea acestor acţiuni.3.5. Nr. de programe de formare continuă pentru cadrele didactice din mediul rural, detalierea participării.

Precondiţii şi riscuri- Asigurarea unui eşantion reprezentativ de investigaţie.- Elaborarea unor programe coerente de consiliere psihopedagogică.- Asigurarea resurselor materiale, financiare şi umane necesare realizării acţiunilor concrete de asigurare a şanselor egale de reuşită.- Existenţa unor programe de FC acreditate pentru cadrele didactice din mediul rural.- Lipsa pregătirii profesorilor pentru incluziunea socială- Lipsa resurselor necesare asigurării calităţii pe nivelul 3 în mediul rural

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Realizarea de studii şi analize privind motivele părăsirii timpurii a şcolii de către elevi, inclusiv a celor de etnie rromă.

Anual, luna decembrie

CJAPP, unităţile scolare, ISJ

Axa prioritara 2, domeniul de interventie 2.2 – POR 2007-2013

- Asigurarea unui eşantion reprezentativ de investigaţie;- Prezentarea concluziilor reieşite factorilor de decizie;

2. Activităţi de consiliere copil – părinte, inclusiv a celor de etnie rromă realizate de către şcoală cu susţinerea cabinetelor de specialitate, utilizând programe şi proiecte în acest sens.

Anual, luna ianuarie

CJAPP, unităţile şcolare, ISJ

Axa prioritara 2, domeniul de interventie 2.2 – POR 2007-2013

- Elaborarea unor programe coerente de consiliere psihopedagogică;- Lipsa de consilieri în toate unităţile şcolare;

94

3. Sprijin financiar pentru elevii supuşi riscului de părăsire timpurie a şcolii.Există programul „Bani de liceu” pentru elevii din liceu, SAM şi XI AC care se derulează în toate şcolile din judeţ

Anual, luna ianuarie

Unităţile şcolare, ISJ, agenţii economici

M.Ed.C.,Consiliile locale, IŞJ, Unităţi şcolare

- Asigurarea resurselor financiare necesare;- Existenţa unei situaţii concrete cu elevii care au nevoie de acest sprijin financiar;

4. Oferirea de burse şi sprijin elevilor proveniţi din medii dezavantajate socio-economic, cu precădere persoanelor dezavantajate social şi din mediul rural, inclusiv a celor de etnie rromă.

Anual, luna octombrie

Unităţile şcolare, ISJ, agenţii economici

Unităţile şcolare, agenţii economici

- Asigurarea resurselor financiare necesare;- Existenţa unei situaţii concrete cu elevii care au nevoie de acest sprijin financiar;

5. Reabilitarea/modernizarea spaţiilor şcolare din mediul rural , dotarea lor cu echipamentele necesare

Anual, luna septembrie

Unităţile şcolare, ISJ, agenţii economici

POR 2007-2013

- Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare necesare;

6. Formarea cadrelor didactice din mediul rural.

Anual, luna august

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritara 1, domeniul de interventie 1.3 – POR 2007-2013

- Existenţa unor programe de FC acreditate pentru cadrele didactice din mediul rural.- Stabilirea unui calendar de desfăşurare a programelor de FC;- Asigurarea condiţiilor organizatorice pentru buna desfăşurare a programelor de FC.

95

Obiectiv şi indicatoriObiectiv 4 : Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formareIndicatori: rata de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuăŢintă: Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, cu un ritm de 25% din total/ an şcolar

Precondiţii şi riscuri- Programe acreditate de CNFP- Bază materială adecvată- Neaplicarea achiziţiilor din cadrul cursurilor de formare continuă (FC)- Slaba salarizare a cadrelor didactice, în special a debutanţilor şi a celor cu vechime mică; - Lipsa de motivaţie materială a cadrelor didactice cu rezultate performante;

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)4.1. Nr. stagii, nr. participanţi, nr. de

cadre didactice care au finalizat aceste cursuri.

4.2. Nr. de acorduri de parteneriat, nr. de elevi participanţi, nr. de participanţi în ţări ale UE.

4.3. Lista cu aceste acţiuni pe judeţe, concluzii privind desfăşurarea lor.

Precondiţii şi riscuri- Funcţionarea eficientă a sistemului de

informare a cadrelor didactice privind oferta de FC (site-urile universităţilor, CCD).

- Realizarea unei campanii de informare a cadrelor didactice privind oferta de FC.

- Asigurarea tuturor condiţiilor organizatorice privind buna desfăşurare a stagiilor de FC.

- Pot apărea probleme legate de participarea activă a cadrelor didactice la aceste stagii de FC datorită organizării lor în perioade aglomerate de activitate.

Acţiuni - Activităţi Termene

Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Dezvoltarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT pe o arie tematică legată de problemele reformei la acest nivel

Anual, luna decembrie

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 1Domeniul de intervenţie 1.4POS DRU

- Programe acreditate de CNFP- Bază materială adecvată- Neaplicarea achiziţiilor din cadrul cursurilor de formare continuă (FC)

2. Organizarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT în vederea abilitării lor ca mentori

Anual, luna ianuarie

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 2Domeniul de intervenţie 2.1POS DRU

- Respectarea cadrului legal.- Programe acreditate de CNFP.- Bază materială adecvată.- Neaplicarea achiziţiilor din cadrul cursurilor de FC.

96

3. Organizarea, în parteneriat cu agenţi economici, a stagiilor de instruire practică, inclusiv în ţări ale UE

Anual, luna ianuarie

Unităţi şcolare, IŞJ, agenţi economici

Axa prioritară 1Domeniul de intervenţie 1.3POS DRU

- Respectarea cadrului legal.- Formarea personalului implicat în desfăşurarea instruirii practice.- Baza materială inadecvată.- Eficienţă scăzută a activităţii de instruire practică.

4. Diseminarea experienţei acumulate în procesul de formare continuă prin participarea cadrelor didactice din ÎPT la simpozioane, sesiuni de referate, schimburi de experienţă, etc.

Anual,

conform calendarelor de acţiuni

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 2Domeniul de intervenţie 2.1POS DRU

- Respectarea calendarelor acţiunilor.- Asigurarea unui parteneriat activ între factorii implicaţi.- Există pericolul „goanei” după diplome de participare.

Obiectiv şi indicatoriObiectiv 5 : Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formareIndicatori: Asigurarea dezvoltării infrastructurii şi dotării pentru un număr de 50 de unităţi şcolare IPT până în anul 2013.

Precondiţii şi riscuri- Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;- Există riscul nerespectării termenelor de execuţie a lucrărilor.

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)5.1. Nr. de şcoli reabilitate, detalierea acestor acţiuni (săli de clasă, laboratoare, ateliere şcoală, săli de sport, cantine, cămine);5.2. Nr. de spaţii adecvate desfăşurării unor programe de FPC;5.3. Nr. echipamente IT, cu detalierea pe şcoli.

Precondiţii şi riscuri- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;- Asigurarea conctractelor de achiziţii.- Sprijinul slab al agenţilor economici acordat sistemului de învăţământ tehnic.

97

Acţiuni - Activităţi Termene

Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Reabilitarea infrastructurii educaţionale (săli de clasă, laboratoare, ateliere şcoală, săli de sport, cantine, cămine), necesară în formarea iniţială IPT

Anual,cu respectarea graficelor de execuţie

CLDPS IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 3Domeniul de intervenţie 3.4POR 2007-2013

- Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;- Există riscul nerespectării termenelor de execuţie a lucrărilor.

2. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT antrenate în formarea continuă a adulţilor

Anual,cu respectarea graficelor de execuţie

CLDPS IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 3Domeniul de intervenţie 3.4 POR 2007-2013

-Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;

3. Actualizarea dotărilor unităţilor şcolare IPT conform evoluţiei tehnologice, urmărind formarea de competenţe cerute pe piaţa muncii conform standardelor de pregătire profesională

Anual,1.09.

CLDPS IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 3Domeniul de intervenţie 3.4POR 2007-2013

-Existenţa unor studii de specialitate privind evoluţiile de pe piaţa muncii;-Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;

4. Dotarea scolilor TVETidentificate cu echipamente IT, echipamente necesarepregatirii de specialitatesi conectare la internet.

Anual,1.09.

M.Ed.C., CNDIPT,Consiliile locale, IŞJ, Unităţi şcolare

M.Ed.C., IŞJ, Unităţi şcolare, agenţi economici

-Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;

98

ANEXA A ŢINTE PE DOMENII PENTRU STRUCTURA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE

ŢINTE PE DOMENII PENTRU STRUCTURA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE

DOMENIUL

Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a

IPT în anul şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de

formare profesională

Prognoza locuri de munca vacante

pentru 2013-2020

Regiune%

Tinte pentru oferta IPT2013-2020

IASI

%

Regiune

Nr. clase

Nr elevi %

RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI 34 1071 16,50 26,2 20 22%

Industrie alimentara 10 310 4,85 1,5 6-8 Agricultura 16 480 7,76 10,5 8-10 crestere Silvicultura 0 0 0 0 Protectia mediului 8 227 3,88 14,2 3-5 crestere

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 113 3196 54,85 49,8 50 49% Fabricarea

produselor din lemn 4 119 1,94 3,0 2-4

Electronica si automatizari 16 467 7,76 0,3 8-10

Productie media 2 60 0,97 0 0-2 Constructii 15 437 7,28 10,7 8-10

Mecanica 35 953 16,99 19,0 16-18 Electric 15 412 7,28 4,4 0-2 stationare Industrie textila si

pielarie 25 728 12,13 9,6 8-10 scadere

Materiale de constructii 0 0 0 0,8 0-1

Electromecanica 0 0 0 0,9 0-2

Chimie industriala 1 20 0,48 0,9 0-1

Tehnici poligrafice 0 0 0 0,2 0

SERVICII 59 1790 28,64 24 30 27% Turism 16 498 7,76 2,5 4-6 scadere Economic 27 810 13,10 8,3 8-10 scadere Comert 12 362 5,82 13,2 10-12 crestere Estetica si igiena 9 120 4,36 0 2-4 stationare

99

corpului omenesc

Tintele pentru proiectul planului de școlarizare din tabelul de mai sus sunt rezultatul intersectiei analizei din PRAI SI PLAI 2011 si al studiului previzional privind cererea de forta de munca la orizontul 2020 si au fost validate in cadrul CR din 21 noiembri Iaşi , prezentate CLDPS Iasi din 14 noiembrie 2011, prezentate directorilor si agentilor economici in 22 noiembrie Iasi in cadrul focus grupului unde au fost aplicate chestionare, si supuse dezbaterii publice pe site CNDIPT.

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA NORD-EST

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total

1233

891

1228

778

1223

317

1201

479

1196

855

1190

557

1183

698

1176

349

1168

566

1160

401

     

Calificări specifice nivelului 3 de calificare 16

0772

1601

01

1593

84

1565

18

1559

12

1550

85

1541

85

1532

21

1521

99

1511

28

13% 27% 40%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare 10

7311

910

6867

7

1063

933

1044

961

1040

944

1035

472

1029

513

1023

128

1016

367

1009

274

87%   60%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie cuprinsa intre 50-60% pentru FILIERA TEHNOLOGICA,

Repartizata pe DOMENII astfel : RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI-22% INDUSTRIE/TEHNOLOGII-49% SERVICII-27%

Pentru stabilirea tintelor pe nivele de calificare, consideram ca este necesar sa asteptam metodologiile privind structura IPT, respectiv scoala profesionala

Din care pe nivele de calificare 40% pentru calificări de nivel 3 60% pentru calificări de nivel 2.

100

4.4.PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN MEDIU

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2008 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

101

- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.

102

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT (de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu

103

ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Est în ocupații relevante pentru ÎPT (nr. persoane)  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 1209958 1204945 1199590 1178179 1173645 1167471 1160745 1153540 1145909 1137904Prognoze ale cererii inlocuite 23933 23833 23727 23300 23210 23087 22953 22809 22657 22498Prognoze ale cererii agregate 1233891 1228778 1223317 1201479 1196855 1190557 1183698 1176349 1168566 1160401

Prognoze ale cererii pentru județul Iasi

  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale

265471 264363 263180 258448 257446 256081 254595 253002 251316 249547

Prognoze ale cererii inlocuite

4774 4755 4733 4648 4630 4606 4579 4550 4520 4488

Prognoze ale cererii agregate

270246 269118 267913 263096 262076 260687 259174 257553 255836 254035

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul moderat

NE SE S SV V NV C B TOTALAgricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025

2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693Pescuitul, 2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269

104

piscicultura si serviciile anexe

2012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130

2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 4348932012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832

2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 980012012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 1211352012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 1201542013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

105

Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274

2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 299182012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 294462013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 201992012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810

2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744

2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640

2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148

2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 1406642012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 1846062013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529

Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133

2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente 2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885

106

pentru radio, televiziune si comunicatii

2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617

2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 107522012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848

2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 77212012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500

2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 1407102012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904

2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 949422012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869

Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 3222492012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 3427682013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

107

Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 7156942012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150

2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 233672012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992

2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 672832012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489

2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 270252012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738Activitati auxiliare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457

108

2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 30062012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 1480712012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 4848522012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898

2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 376832012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624

2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054

2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 268932012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059

109

2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 42752012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 56552012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146

2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 20782012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.Domeniul de

pregătireGrupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

110

cauciuc si mase plasticeConstrucţii instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) ConstructiiIndustria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorialăElectric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorialăAlte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorialăMeseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor

din lemn

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

111

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Industria alimentara si a bauturilorMeseriasi si muncitori calificati in industria

alimentara si alte meserii artizanale (74)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractiva

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorialăAlte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

112

protecţia mediului

Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

Funcţionari de birou (41)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Nord-Est este următoarea

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est%

2013 2017 2020Agricultură 10,5 10,8 10,5Chimie industrială 0,9 1,0 0,9Construcţii instalaţii şi lucrări publice 10,7 10,9 10,7Comerţ 13,2 13,6 13,2Economic 8,3 8,5 8,3Electric 4,4 4,8 4,4Electromecanică 0,9 1,1 0,9Electronică automatizări 0,3 0,5 0,3Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0Industrie alimentară 1,5 0,0 1,5Industrie textilă şi pielărie 9,6 9,9 9,6Materiale de construcţii 0,8 0,8 0,8Mecanică 19,0 20,7 19,0Turism şi alimentaţie 2,5 2,6 2,5Resurse naturale şi protecţia mediului 14,2 14,7 14,2Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2

Plecand de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est, în baza anlizei specificului economic și de piața muncii al județului Iaşi realizat in PLAI 2011/2020, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Iaşi este următoarea:

113

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Iasi

Domeniul

Cerere previzionata de locuri de munca

INCSMPSLa nivelul regiunii%

Oferta IPT Pondere rezultata din analiza si

consultare La orizontul 2020 %

2013 2017 2020 Iasi Regiune RESURSE NATURAL SI PROTECTIA

MEDIULUI 14,2 14,7 14,2 20 22%

Industrie alimentara 1,5 0,0 1,5 6-8 Agricultura 10,5 10,8 10,5 8-10 Silvicultura 0 Protectia mediului 3-5 INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 50 49%

Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0 2-4

Electronica si automatizari 0,3 0,5 0,3 8-10 Productie media 0 0 0 0-2 Constructii 10,7 10,9 10,7 8-10 mecanica 19,0 20,7 19,0 16-18 electric 4,4 4,8 4,4 0-2 Industrie textila si pielarie 9,6 9,9 9,6 8-10 Materiale de constructii 0,8 0,8 0,8 0-1 electromecanica 0,9 1,1 0,9 0-2 Chimie industriala 0,9 1,0 0,9 0-1 Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2 0

SERVICII 30 27% Turism 2,5 2,6 2,5 4-6 Economic 8,3 8,5 8,3 8-10 Comert 13,2 13,6 13,2 10-12 Estetica si igiena corpului

omenesc 0 0 0 2-4

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA NORD-EST

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

114

Total

1233

891

1228

778

1223

317

1201

479

1196

855

1190

557

1183

698

1176

349

1168

566

1160

401

     

Calificări specifice nivelului 3 de calificare 16

0772

1601

01

1593

84

1565

18

1559

12

1550

85

1541

85

1532

21

1521

99

1511

28

13% 27% 40%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare 10

7311

910

6867

7

1063

933

1044

961

1040

944

1035

472

1029

513

1023

128

1016

367

1009

274

87%   60%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie cuprinsa intre50-60% pentru FILIERA TEHNOLOGICA,

Repartizata pe DOMENII astfel : RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI-22% INDUSTRIE/TEHNOLOGII-49% SERVICII-27%

Din care 40% pentru calificări de nivel 3 60% pentru calificări de nivel 2.

Pentru stabilirea tintelor pe nivele de calificare, consideram ca este necesar sa asteptam metodologiile privind structura IPT.

115