next magazine №3 — march 2012

SF. VALENTIN VS DRAGOBETE

BURSE, DRAGOSTE ȘI RELAŢII LA DISTANŢĂ

DURERI DE INIMĂ PENTRU BĂTĂI DE CAP

SAU NEVOIA DE AFECŢIUNE

CE DĂRUIEȘTI OMULUI DRAG?

BUNELE MANIERE

TRANSFORMĂ-ŢI VIAŢA ÎNTR-OCĂLĂTORIE

SPUNE DA MIȘCĂRII

PĂMÂNTUL E MAI MULT DECÂT MOLDOVA

CÎȘTIGĂ BURSA DE MERIT 2012

ÎN CĂUTAREA FERICIRII COMPENSATE

CONCEPTE DESPRE CONSPECTE

PERETELE CA PÂNZĂ - ARTA ÎN STRADĂ

HANDMADE (CERCEI) MATERIALUL VA FI PE PARCURS

HIP HOP-UL - CEA MAI PAȘNICĂ FORMĂ DE PROTEST

INTERNET CAFE

VERONICA GOREA

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

SUCCES ÎN CARIERĂ

CONTRACEPŢIA: ESTE MAI UȘOR SĂ PREVII DECÎT

SĂ SUPORŢI CONSECINŢELE

PUBLICITATEA - MOTORUL AFACERII TALE

IMOBILIAR

INTERVIU CU RECTORUL UPSIC

CARTEA RECORDURILOR GUINESS

EL RADU- ARTISTUL CE ÎȘI DEDICĂ TIMPUL

NUMEROASELOR ACŢIUNI SOCIALE

UNIFORMA DE SUCCESS A IULIANEI MĂMĂLIGĂ

HOROSCOPUL

06

07

08

09

11

12

13

14

16

17

18

20

24

26

28

29

30

31

32

34

35

36

41

42

44

46

REVISTA NEXT ESTE O PUBLICAŢIE PERIODICĂ A ASOCIAŢIEI OBȘTEȘTI

“TINERII DIN MOLDOVA PENTRU DEZVOLTARE”, PRIN INTERMEDIUL PROIECTULUI

“NEXT MEDIA COMMUNITY”. CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE Nº1011620008757, MD033783.

TIRAJ: 2000 EX.

ADRESA REDACŢIEI:

REPUBLICA MOLDOVA, CHIȘINĂU 2009, UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

STR. ALEXEI MATEEVICI 60, ET. I, OF. 101, TEL: 022 577–660

EMAIL: [email protected]

DIRECTOR:

Dumitru CondreaREDACTOR-ȘEF:

Iulia BradART-DIRECTOR:

Pavel Brighidin

REDACTOR-ADJUNCT:

Snejana SorochinCORECTORI:

Irina BordianSECRETAR DE REDACŢ IE:

Victoria DodonJURIST:

Vladimir PalamarciucDEPARTAMENTUL MARKETING:

Andrian RusuBrighidin Pavel

AU LUCRAT ASUPRA EDIŢ IEI:

Ana CebanCătălina RussuDaniela CaraimanSnejana SorochinVictoria Borodin

MACHETARE:

Andrian RusuDiana Nicorici

ILUSTRATOR:

Diana Nicorici

FOTOGRAFI:

Anatol ȘmugurovAndrian RusuIon PleșOlivia Karelina

AU COLABORAT:

Alex LebedevCrina VicolCristina BurlacuDenis PerjuEcaterina CebanMarcel BugaMaxim TovstoganMikey HuzunMircea MitrofanNatalia BaltagaNati VozianOtilia GordiencoRodica GavrilițăVeronica GoreaVictoria BortăVlad Caluș

REDACŢIACUPRINS

4 | Revista Next februarie – martie

Odată cu alegerea facultății soarta întregii tale vieți este pecet-luită, îmi spunea cînd eram elevă una din profesoarele mele.

Astăzi însă îmi dau prea bine seama că acest averstiment aproape înfricoșător, al alegerii ireversibile, nu mai are valoare semnifi cativă decât pentru cei lipsiți de vise, planuri și voință, și, nu merită atenție pentru că trăim într-un timp diferit de cel de ieri. Astăzi nu mai este o problemă unde sau ce să studiezi. În comparație cu timpurile când părinții noștri erau studenți, ba chiar și mai devreme, astăzi ești liber în ați alege facultatea sau specialitatea dintr-o gamă extrem de lar-gă. Plus, nu mai ești urmărit de gândul că rămâi țintuit de o facultate dacă tot ai început să înveți. Mihaela Rădulescu a studiat la 4 facultăți și n-a terminat nici una din ele. După ce a făcut educație fi zică, fi lolo-gie, limbi străine și psihologie a considerat că a luat tot ceea ce a avut nevoie de la fi ecare dintre ele și timpul nu este nicidecum pierdut. Re-alizând o carieră de un succes superlativ în comparație cu altele din România, unul din principiile pe care le-a urmat întotdeauna a fost că trebuie necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să vezi foarte departe.

Cred că aici este vorba despre un indice-cod de putere și ambiție cu care fi ecare din noi se naște și pe care e bine să-l păstreze de-a lungul vieții, ca pe un ADN al succesului, dacă își dorește cu adevă-rat să ajungă acolo unde nu au ajuns alții. Întotdeauna mi-am dorit să fi u o învingătoare și, datorită voinței și caracterului bine-pus pe care mi l-am dezvoltat am reușit să ating oricare din scopurile pe care mi le-am propus până acum. Am înțeles că secretul principal con-stă în a-ți pune scopuri și a lucra cu perseverență pentru a le atin-ge. Apoi, în viața mea de până acum, am găsit câțiva oameni care au împărtășit cu mine experiența lor și mi-au oferit exemple inedite, nu neapărat și întotdeauna de succes. Știința acestora mi-a servit drept busolă. Am înțeles că atunci când vrei să reușești trebuie să te încon-jori nu cu oameni de care pur și simplu ai nevoie pentru a ajunge aco-lo, sus, ci cu oameni cu care îți place să comunici, pe care să-i ajuți tu și ei la rândul lor și care să constituie unul din cei “6 oameni pentru a ajunge la președinte”.

În lumea în care trăim legăturile, relațiile interumane sunt cât se poate de importante. Dacă fac referire la țara noastră nu pot să nu reamintesc sintagma elocventă în contextul de față“Moldova — Țară de Neamuri”, pentru că așa este, și lumea, câte nu s-ar spune, din acest punct de vedere o duce bine.

În acest număr vorbim despre legături-de-tot-felul: cum să înche-iem un contract de muncă, cum să menținem relații de dragoste la distanță, care este rețeta succesului în carieră. Dialogăm cu oameni talentați și îi aducem în fața dumneavoastră pe cei care se numesc a fi ti-neri cu talent și oameni realizați profesional. Sfaturi ale specialiștilor, reportaje, interviuri și articole inedite — toate se regăsesc în numă-rul 3 al reviste Next! Nu ne oprim din munca pentru care ne-am asu-mat responsabilitatea în fața cititorilor noștri, fi indcă vrem să fi mînvingători și vrem ca și cititorii Next-ului să ne semene.

Nu uitați niciodată să priviți în jurul vostru, să citiți unde și cum au ajuns oamenii de succes, să afl ați ce au făcut alții înaintea voastră pentru a nu le repeta greșelile. Asta, nu înseamnă însă că vă îndemn să-i copiați. Consider că e bine să aveți în vedere exemplele lor de viață și apoi, fi ecare să se străduiască să calce pe urmele celor dintâi, nu pen-tru a-i urma, ci pentru a-i depăși pe ei și cel mai important, pe sine.

CUVÎNTUL REDACTORULUI

MESAJUL RECTORULUI NICOLAE CHICUȘ PENTRU REVISTA NEXT:

În numele comunității studenților și profesorilor Universității noastre vă doresc să deveniți un forum al ideilor libere, un promotor al tradițiilor și valorilor naționale, dar și al marilor idei europene, un liant între generații, un reper emblematic al spațiului etno-cultural și al mediului academic. Să aveți deschisă calea spre împlinirea persona-lă și recunoașterea socială, într-o lume caracterizată de rapide și profunde schimbări,

în care cunoștințele, inteligența, onestitatea sunt bunurile cele mai de preț.Multă inspirație și frumoase provocări creatoare!

MESAJ

GenezaINTERES PERSONAL

SFÂNTUL VALENTIN VS DRAGOBETE

CE SĂRBĂTORIM?

Reporter: Victoria BortăIlustrator: Pavel Brighidin

Dragostea înseamnă bătăi de inimă pentru dureri de cap și astfel durerile de cap se simt în urma dilemelor apărute referitor la

aceste două sărbători, iar dacă mai trebuie să procuraţi și daruri atunci veţi avea parte de adevărate “migrene”. Cu siguranţă,

v-aţi dat seama despre ce sărbători e vorba, și anume, Sfântul Valentin ori Valentine’s´Day, care este semnifi cativă pentru ziua de 14

februarie și Dragobetele, sărbătorite, de regulă, pe 24 sau pe 28 februarie, în unele zone pe 1, 3 și 25 martie.

Sfântul Valentin este un martir, de-clarat ca sfânt al creștinilor romano-ca-tolici, care a trăit în secolul III, de atunci, fi ind, patronul protector al îndrăgos-tiților. Această sărbătoare, a Sfântu-lui Valentin e caracteristică Statelor Unite, dar ne bucurăm că s-a integratfeeric și în peisajul autohton.

Cu ocazia acestei sărbători în SUA, dar și în statele europene se organizează di-verse concursuri, baluri mascate, petre-ceri înaripate ș.a. Tinerii îndrăgostiți își dăruiesc momente simbolice și memo-rabile. Pe tărâmul chinezesc dragostea cu năbădăi se consumă în această zi cu multă ciocolată și bibelouri tradiționale. La noi persistă în continuare ideea să oferi celui drag suvenire ieftine. Ast-fel gândesc tinerii lipsiți de originali-tate! Mici momente organizate crea-tiv vă pot impulsiona sentimentul trăit cu mai multă culoare și dinamism.

Pe lângă sărbătorile iubirii din străi-nătate, noi o avem poate pe cea mai fru-

moasă, și anume, Dragobetele! Sărbă-torită în tot spațiul mioritic, tinerii se pregătesc din timp ca să-și impresio-neze zânele. Legenda spune că aceas-tă sărbătoare este una românească iar personajul ei, Dragobete era considerat fi ul babei Dochii. Era un fl ăcău chipeș și iubăreț nevoie mare. Amorul năvă-lea peste el, iar fetele îi căutau urma. Chiar dacă “pedepsea” uneori femei-le, se considera că Dragobete ocrotea și purta noroc îndrăgostiților, tinerilor iubăreți, fi ind socotit un veritabil Cupi-don românesc. Tradiția mai spune că fe-tele și băieții se întâlnesc în această zi pentru ca iubirea lor să vibreze tot anul, precum o fac păsărilor “logodindu-se”. Celebra zicală “Dragobetele, săru-tă fetele” îi îndeamnă pe tineri să o ros-tească celui drag și să-i insufl e voia bună pentru a nu-i pândi superstițiile. Credința și pasiunile dintre cei doi moc-neau șuierânde pe câmpiile rustice.Mai nou acum iubirile înfl oresc și pe tă-

râmul internetului. Nici pomeneală de așa ceva în acea perioadă.

Când ne gândim la dragoste, apare în imaginația noastră copilașul durdu-liu, cu obrajii rumeni și ochi pătrunză-tori, care își călăuzește săgețile în inimi-le unor tineri. Lăsând miturile(Cupidon, Eros, Valentin) și comercianții la o parte, ar trebui să păstrăm simplitatea, entu-ziasmul și focul din inima lui Dragobete. El a devenit ocrotitorul iubirii, surcla-sându-l în topul macho pe Făt-Frumos, Prâslea și pe ceilalți. Cotoroanța a vrut să-l înfi eze, iar Zmeul l-a făcut șef peste paparude ca nu cumva să se apropie de Ileana Cosânzeana!

Căutați-vă cu patimă iubirile, trăiți împliniri și doruri eminesciene, schimbați-vă inimile și apoi căutați-le întregul an. Găsiți-vă de Dragobete și creați alt legământ ca iubirea voastră să dăinuie, să prindă rădăcini și să nașteți alte profunzimi.Așadar, să iubiți Românește!


Geneza INTERES PERSONAL

BURSE, DRAGOSTEȘI RELAŢII LA DISTANŢĂ

Reporter: Alex LebedevIlustrator: Pavel Brighidin

Vom vorbi despre lucruri ce există, altele care sunt probabile și

cele care nu există. Deja voi alegeţi din ce categorie face fi ec-

are parte, iar dacă aveţi vreo excepţie, mai așteptaţi un pic apoi

spuneţi-o încă o dată.

Recapitulăm: Dragostea e bine, schimbul de experiență e bine, important e să nu le amestecăm. Studenție fericită!

A fi student înseamnă a descoperi, asta și e frumusețea, iar în această descoperire în amintire legăm și universitatea și calitatea de a fi student deși, în principiu, descoperirea e cea care ne marchează. Iar dacă descoperim trebuie să o fa-cem cât mai variat, să vedem cât mai multe puncte de vedereși să întâlnim cât mai mulți oameni diferiți.

LUCRURI CARE EXISTĂ. Există oportunități, exis-tă șanse care să vă facă să creșteți iar mobilitatea aca-demică e unul din lucrurile care există și care nu trebu-ie să vă sperie. Nu trebuie să vă sperie că va trebui să fi ți independenți într-un loc nou, nu trebuie să vă sperie că nu veți avea oamenii pe care îi știați în jur și desigur nu trebuiesă vă sperie examenele ce vă așteaptă acasă.

Schimburile de studenți sunt tot mai frecvente, atât prin burse Erasmus Mundus în Europa sau IREX UGRAD în Statele Unite ale Americii. Festivaluri pen-tru studenți se organizează în toată lumea, iar prin-tre cele mai renumite din regiune sunt ISFIT (Nor-vegia), ISWiB (Serbia), ISWI și Gristuf (Germania),ISWinT (România) sau SciM (Slovenia).

Cu cât mai mulți studenți asemănători vouă întâlniți cu atât înțelegeți că lumea e mai mică decât pare iar problemele noas-tre sunt și problemele lor, iar fericirea noastră este și fericirea lor.

Ajung să cred că dacă în timpul studenției nu ați par-ticipat la nici un fel de schimb de experiență cu persoane internaționale degeaba ați fost la universitate.

LUCRURI PROBABILE. Dragostea în timpul studențimei este probabilă, iar rezultatul ei de cele mai multe ori le simt fete-le și nu băieții (burticile trădează totul). În timpul studenției,

orice tânăr e stresat psihologic și sentimental așa că orice se întâmplă nu e decât o altă descoperire și alt experiment.

Orice s-ar întâmpla e foarte frumos și profi tați de ceea ce vi se întâmplă, dar nu fi ți așa naivi încât să credeți că asta e dragostea voastră până la adânci bătrâneți. Dacă vi se ofe-ră vreo șansă de studii undeva sau schimb de experiență, dragostea puneți-o pe locul doi, deoarece dacă focul e aprins el va arde când vă veți întoarce dacă nu, atunciveți regreta șansa care v-a fost oferită și nu ați fructifi cat-o.

Ajung să cred că dacă în timpul studenției nu v-ați îndrăgostit de cel puțin câteva ori atât de profesori,colegi sau străini, degeaba ați fost la universitate.

LUCRURI CARE NU EXISTĂ. Nu există relații la distanță fe-ricite. Așa că lăsați-o baltă și nu încercați principiul: ”Dar la mine e cu totul diferit” pentru că nu este. Oricât de mult nu ați fi atașat de o persoană lăsați-o să plece, nu o faceți obli-gată să rămână pentru voi, deoarece mai apoi ea va regre-ta că nu s-a dus iar tu vei regreta că a rămas. Iar la distanță,o relație mai mult distruge decât construiește.

Dacă tu nu ești acasă, atunci nu vei putea simți lo-cul unde ești tu iar nevoia de a avea pe cineva aproape te va face extrem de gelos și cel mai trist este ca totul să se ter-mine după ce te întorci din vreun schimb de experiență. Relațiile la distanță funcționează doar dacă sunt luate ca o pauză și nu sufoci persoana cu contextul care nu este al ei,și contextul ei care nu este al tău.

Ajung să cred că dacă în timpul studenției nu v-ați împo-trivit sfaturilor celor mai mari și nu v-ați revoltat la ceea ce vi s-a spus, degeaba ați fost la universitate.

februarie – martie 7Revista Next |


CHIMIA IUBIRII. Din timpuri străvechi oamenii încearcă să dezlege misterul dragostei. Cântată, recitată, pictată, ea nu a ocolit nici atenția oamenilor de știință. Înarmându-se cu îndră-gostiți și microscoape, rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Și, pe măsură ce aceștia avansează în cercetările medicale, ne convin-gem că totul are o explicație.

Tot ce are loc în creier, tot ceea ce se întâmplă plecând de la dragostea romantică, are o explicație chimică.

Antropolog la Universitatea Rutgers / HELEN FISHER

Astfel, biologic vorbind, dragostea reprezintă o suită de fe-nomene neurologice corelate cu modifi cări chimice ce de-curg în organism și infl uențează comportamentul uman. După o mulțime de cercetări s-au stabilit 3 stări de existență a dra-gostei: dorință, dragoste romantică și atașament. Dorința este condiționată de hormonii sexuali feminin și masculin: estro-gen și testosteron. Este sufi cientă doar o cincime de secundă ca să ne îndrăgostim și să ne simțim atrași de o anumită per-soană. Dragostea romantică (atracția) este momentul în care se exclamă cu entuziasm “Sunt îndrăgostit!”. De acest fapt se fac vinovate substanțele mesagere ale euforiei – dopamina, adre-nalina și serotonina. Ele explică bătăile intense ale inimii, ne-vinovații fl uturași în stomac și faptul că “dragostea e oar-bă”. Specialiștii spun că dragostea într-un cuplu durează 3-4 ani. Statisticile americane indică cea mai înaltă rată a divor-țurilor după 4 ani de căsnicie. Și aici totul are o logică. După 4 ani nivelul dopaminei și serotoninei secretat în sînge scade, iar “chimia” caracteristică perioadei romantice ia sfîrșit. Lo-cul este preluat de oxitocină și vasopresină – hormoni ce de-clanșează atașamentul, contribuind la constituirea unei relații de durată între îndrăgostiți. Cu timpul, dragostea preia for-ma prieteniei și încrederii în partener. Așadar, dorim pe cinevaaproape datorită cîtorva reacții chimice. Atît.

SENTIMENT PERICULOS... Fiecare din noi se îndrăgosteș-te măcar o dată în viață. Mai nou, se îmbolnăvește. Ne con-ving specialiștii OMS (Organizația Mondială a Sănătății), care susțin că reacțiile ce decurg în creier, declanșate de sentimen-tul iubirii, sunt similare celor în cazul pacienților ce suferă de tulburări mintale. Iubirea acționează violent asupra creieru-lui și “bolnavul” suferă o criză mintală de proporții. Astfel, ea a fost înregistrată ofi cial ca maladia cu numărul de identifi ca-re F63.9 ce prezintă următoarele simptome: schimbări bruște

ale dispoziției, stimă de sine hipertrofi ată, milă de sine, insom-nie, somn intermitent, acte negândite, impulsive, acciden-te vasculare, dureri de cap, reacții alergice, sindromul de ob-sesie. Lipsa poftei de mîncare sau obezitatea, acte de gelozie, ritm cardiac crescut – sunt cele mai frecvente efecte adver-se ale dragostei, nemaivorbind de consecințele fatale pe carele poate induce o dragoste fără răspuns.

Eu, unul, nu cunosc să existe în medicină vreun alt fac-tor, fi e că e vorba de regimul alimentar, de fumat, de stres, genetică, medicamente sau chirurgie, care să aibă un mai mare impact asupra calității vieții noastre, a in-cidenței îmbolnăvirilor și a morții premature.

DR. DEAN ORNISH

...DAR INDISPENSABIL. Deocamdată, afi rmă specialiștii, nu exis-tă un remediu contra acestei maladii. “Îmbucurător!”, îndrăz-nim să spunem. Lăsînd medicii să exceleze în căutarea “pas-tilei-minune”, îndrăgostiții n-au decît să se bucure de statutul pe care îl au. Oricît de mult nu s-ar demonstra pericolele în-drăgostirii, pînă la urmă, e un sentiment frumos, cu un farmec și o putere imensă dar mai ales, e un sentiment indispensabil unui mod de viață sănătos, or dragostea ne poate aduce, pe bună dreptate, și multe benefi cii:STIMULEAZĂ SISTEMUL IMUNITAR. Cuplurile fericite au un sistem imunitar mult mai funcțional decît persoanele singure.SPOREȘTE LONGEVITATEA. O relație fericită echivalează cu o via-ță sănătoasă. Îndrăgostiții trăiesc mai mult pentru că se simt iu-biți și creează relații sociale.REDUCE STRESUL. O relație plină de iubire reduce considerabil energia negativă și ne ajută să facem față mai ușor situațiilor stresante.ARE EFECT ANTI-CANCEROGEN. În special în cazul cancerului ova-rian sau celui uterin.REDUCE RISCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE.

AMELIOREAZĂ DUREREA. Iubirea intensă acționează asemănător morfi nei sau altor medicamente ce inhibă durerea. Simplul gest de a ține persoana iubită de mînă reduce sensibilitatea organis-mului la durere.

Dragostea îmbunătățește starea emoțională, conferă ener-gie și optimism. Așadar, nu ne rămîne decît să găsim persoana potrivită, să lăsăm chimia să acționeze și să savurăm, bolnavi de dragoste. Iubiți, dragi cititori ai Next-ului!

GenezaINTERES PERSONAL

Reporter: Victoria Dodon / www.helenfi sher.com, www.publika.mdIlustrator: Diana Nicorici

DURERI DE INIMĂ PENTRU BĂTĂI DE CAPSAU NEVOIA DE AFECŢ IUNE

E efi cial! Dragostea este o boală! De curînd, cel mai frumos sentiment a fost inclus pe lista maladiilor Organi-

zaţiei Mondiale a Sănătăţii. O regăsim la capitolul “Tulburări mintale”, de rînd cu cleptomania, dependenţa

de droguri, alcoolul sau jocurile de noroc. Noutatea pare să contrazică cele mai distinse manifestări din literatu-

ră și artă legate de iubire. Scriitorul român Alexandru Paleologu conchide: “Dragostea e o boală fără de care nu

ești sănătos.” Să fi avut marele gînditor dreptate?


DARURI PENTRU EA

O POZĂ CU VOI DOI TRANS-

FORMATĂ ÎNTR-UN JOC DE

PUZZLE.

Poți face aceasta cu ajutorul unui program de genul “Pu-zzle Maker”. E important ca piesele de puzzle să le car-tonezi, iar apoi să vezi cât de repede iubita va refaceimaginea cu voi;

O CINĂ ROMANTICĂ.

Aici nu uita de lumânări par-

fumate, de mâncăruri pe care vei minți că le-ai făcut chiar tu, de vaza cu trandafi ri, de muzică romantică și de un fi lm bun. Cel mai bine e ca cina să fi e o surpriză, de care iubita ar afl a exact în mo-mentul când vrea să vină la tine să-ți reproșeze că ai ui-tat de “Ziua îndrăgostiților”;

O BRĂŢARĂ / INEL PE CARE SĂ

GRAVEZI INIŢIALELE NUME-

LOR VOASTRE.

Femeile sunt extrem de sen-

sibile când este vorba de bi-juterii, iar un astfel de cadou o va face să-și amintească de tine ori de câte ori îl va pune pe mână, dar și va trezi invi-dia prietenelor;

CIOCOLATE PERSONALIZATE,

CU NUMELE IUBITEI PE CUTIE.

Există un șir de fi rme în Mol-dova care transformă cutiile de ciocolate în adevărate co-perți “glamuroase” având-o drept protagonistă chiar pe iubita ta. Ai grijă să nu-i dă-ruiești prea multe cadouri de acest gen, pentru că ce-i bun și dulce, mai și îngrașă;

O CARTE.

Dar să nu fi e una oa-recare. Caută un titlu de genul: “10 motive pentru care iubesc”, sau “Dragostea nu moare”. Cu aseme-

nea dulcegării, trezești ori-cui pofta de carte, mai ales că acolo își poate citi întreaga poveste de dragoste;

UN CALENDAR PERSONALIZAT.

Dacă ați reușit să treceți de un anișor împreu-nă, cadoul va fi și mai frumos. Pen-tru fi ecare lună ale-ge o poză pe care ați făcut-o în luna re-spectivă. Cu un ase-menea calendar, e imposibil să uiți de vreo întâlnire;

JUCĂRIE DE PLUȘ.

Chiar dacă îți par banale, ursulețul sau iepurașul de

pluș pe care îl va primi, o va face să se simtă din nou copil. Vei ști deja cu cine vorbește nopțile atunci când se gân-dește la tine, fi indcă “ursule-țul” îi va fi cu siguranță prin-cipalul confi dent în toate;

CE DĂRUIEȘTI OMULUI DRAG?D

e la un timp zâmbești fără motive și devii extrem de sensibil la fi lmele siropoase? Îţi arunci ochii întruna spre telefonul mobil, iar face-

book-ul îl verifi ci din 5 în 5 minute? Zboară fl uturi prin burtă și trec furnici prin întreg corpul?

Felicitări. Am stabilit diagnosticul. Ești îndrăgostit, iar luna februarie este perfectă pentru ca “virusul” să fi e răspân-dit. Magazinele deja și-au afi șat inimioarele de ciocolată la vitrine, la televizor se difuzează doar fi lme romantice, iar la radio auzi nu știu a câta oară cântece care încep și se termină cu “I will always love you”. Chiar de nu ești încă îndrăgos-tit, atmosfera din jurul lui 14 februarie n-are cum să nu te “trateze”.

“14 februarie este o sărbătoare comercială” sau “Nu am nevoie de o zi specială pentru a oferi cadouri”, sunt frazele spuse de egoiștii, care nu știu nici măcar cât costă un trandafi r. Noi știm că tu nu ești așa și că, într-o asemenea zi spe-cială, ai nevoie de un cadou. Ai deschis exact unde trebuie, pentru că aici găsești cele mai bune idei de cadouri pentru el și ea. Nu e nevoie de buzunare pline, pentru că ceasuri scumpe și bijuterii din aur vor demonstra doar că părinții au bani și te ajută, pe când darurile personalizate sunt cele care fac pe oricine să se simtă diferit.

Geneza INTERES PERSONAL

Reporter: Cătălina RussuSursa foto: www.lenagold.ru


DARURI PENTRU EL

UN CD CU PIESELE LUI FAVO-

RITE.

Ai grijă ca prima piesă să fi e una de dragoste, astfel ori de câte ori probează cadoul, să dorească să-l îmaprtă cu tine printr-un dans;

UN ALBUM CU POZELE VOAS-

TRE.

Alege unul, în care vei putea comenta sub fi ecare fotogra-fi e, încât să-l transformi în-tr-o adevărată poveste de dragoste mai ceva ca o te-lenovelă. N-o să-ți vină să crezi, dar și băieții se mai emoționează și mai plâng câteodată...;

UN JOC DE MASĂ.

Băieții adoră să se joace chiar și atunci când au deja o fami-lie și copii în spate. Jocurile de masă de genul “Mono-poly”, “Carcassone”, “Jungle

speed” și multe altele pot în-locui cu ușurință video-ga-me-urile, dar mai și adună în jur o mulțime de oameni dragi. Pentru un pic de aju-tor, accesează www.joc.md;

UN MAIOU CU INSCRIPŢIE

FUNNY.

Nu trebuie să fi i un mare Da Vinci . Trebuie doar să cum-peri niște culori care se apli-

că pe haine. Iar cu o inscripție de genul “I love my girlfriend” poți sta liniștită ori de câte ori îți scoate da-rul la iveală.

UN FULAR ÎMPLETIT

DE TINE.

Câteva ghemuri de lână, o pereche de an-drele și niște sfaturi de la bunica sunt dea-juns să-i faci un cadou

original. De fi ecare dată când îl va pune în gât, va simți și mâna ta caldă acolo.

TRABUCURI.

Nu promovăm fumatul, însă un trabuc aromat fumat din an în paște poate fi trecut oricând pe lista dulcilor pă-cate din care ne mai înfrup-tăm câteodată. Surprinde-l, oferindu-i savoarea Cubei!

O CRAVATĂ.

Caut-o pe cea mai veselă din Mall, astfel încât toată lumea s-o “ia în seamă” de fi ecare

dată când o poartă. O AGENDĂ.

Este un cadou practic, în care își va nota cele mai importan-te întâlniri, în special cele cu tine. Acum chiar nu mai are nicio scuză să-ți spună “Nu mi-am notat nicăieri”;

UN PARFUM.

La fel ca și femeilor, bărba-ții adoră să miroase întot-deauna bine, fi indcă astfel își cresc șansele să fi e îmbrăți-șați încontinuu. Partea bună e că vei putea mereu iden-tifi ca orice aromă în afara

celei alese de tine;

DOUĂ BILETE LA

UN MECI DE FOT-

BAL.

Toate astea pen-tru a-i demonstra că de dragul lui ești gata să înduri două ore de căscat din plin în timp ce niște tipi se fugă-resc după o minge.

PARFUM.

Un cocktail chic de note de grapefruit si mandarine va menți-ne chimia dintre voi, aromele fi ind, din cele mai vechi tim-puri, unele dintre cele mai puternice forțe de atracție;

DEDICAŢIE ÎN DIRECT LA RA-

DIO SAU TV.

Ce poate fi mai frumos decât să audă o lume întreagă cât de mult o iubești? Dedică-i și o melodie preferată, care ră-sună mai des la radio. De fi e-care dată când o va auzi, gân-durile i se vor îndrepta într-o singură direcție;

UN BILET LA O ȘEDINŢĂ SPA.

Fă-o să se simtă frumoasă. Femeile adoră să fi e tratate ca niște prințese;

Când vine vorba de băieți, darurile se aleg mai greu. Oricât de mult ai încercat să-l întrebi ce cămăși sau blugi preferă, o ține una și bună : “Mi-e indiferent”. Pentru că nouă însă nu ne este indferent de alegerea ta, iată o listă de 10 cadouri pentru El.

Cam astea sunt darurile pe care vi le propun, însă aveți grijă: orice cadou care este oferit fără un “te iubesc”,nu are nicio valoare. Iar dacă Sfântul Valentin te-a prins singur, nu dispera. E cea mai bună ocazie să-ți dăruieștichiar tu cadoul la care visai de mult timp. Răsfață-te.


Geneza EVOLUŢIE ŞI INTERESE

Reporter: Ana Ceban / “Codul bunelor maniere astăzi” Aurelia MarinescuFoto: Yuri Arcurs / www.shutterstock.com

CUM AU APĂRUT BUNELE MANIERE? O dată cu apariția existenței sociale a umanității, s-a simțit nevoia de crea-re a unor reguli, care ar contribui la devenirea traiului în co-mun suportabil. Bunele maniere au fost inventate la cur-țile regale și adoptate de către aristocrație, singura clasă aptă pe atunci să decidă dacă un anumit obicei era necesar și să-l impună. De aceea, în secolele al XV-lea – al XVI-lea,bunele maniere reprezentau un stil de viață particular.

CE SE ÎNŢELEGE PRIN BUNE MANIERE? Obiceiurile sunt cele care se schimbă la om ca și hainele. Se păstrează cele frumoa-se și se înlocuiesc cele urîte. Iar din mo-ment ce achiziționezi o haină frumoa-să, aceasta necesită îngrijire pentru a nu se rupe și a servi mai mult timp. Dar și formele de manifestare a poli-teții fi gurează de la o țară la alta, pre-cum și de la o epocă la alta, în func-ție de împrejurări. Însă mereu a existat omul de onoare, care își respectă cuvîn-tul dat, are principii morale ferme, no-blețe sufl etească, stimă față de sine și față de ceilalți, este blând, răbdător și conciliant. Nu în za-dar un om manierat este numit de către francezi un om cinstit,iar la noi“un gentleman” sau “un domn”.

Anevoios este drumul care trebuie parcurs, cu destinația fi nală “gentleman”, așa cum presupune renunțarea la mul-te obiceiuri proaste, ceea ce este foarte difi cil. Un adevărat gentleman are tabuuri care sunt respectate cu strictețe:

El nu vorbește despre bani în societate (nu se laudă, nici nu se plânge)Nu se împrumută niciodată de la o femeieNu comentează gesturile sau vorbele membrilor de fa-milie în publicNu acordă unui lucru mai multă importanță decît are

Este bine știut faptul că un om cu un comportament eloc-vent este găzduit cu o mai mare bucurie și plăcere decît un necioplit; că o persoană zâmbitoare e acceptată mai ușor în societate decît una posomorîtă; că un om îngrijit inspiră mai multă încredere decât unul cu o ținută ostentativ boemă. Blîn-dețea, toleranța, bunătatea sunt indispensabile unui om bine crescut.

CE ESTE ARTA CONVERSAŢIEI. Conversația se consideră a fi remediul cel mai sigur împotriva plictiselii. Aceasta are cîte-va etape principale, bune de urmat, cum ar fi tactul, discreția, atenția, însufl ețirea, umorul, cultura, politețea și sinceritatea. Este des întîlnit cazul ca într-o conversație să apară două ati-tudini greșite a doi indivizi: pisălogii, cei care vorbesc fără în-cetare, interzicându-le celorlalți orice participare la dicuție, și victimele, timizii cărora le e teamă să-și exprime propria opi-nie, fi ind adepții veșnicului „Aveți dreptate” și „Corect!”. Re-ferindu-ne la grupuri de oameni, ne reamintim faptul că cele

mai reușite reuniuni sunt acelea în ca-drul cărora invitații au aceeași profesie sau același hobby. În cazul în care com-ponența grupului este eterogenă, gazda este obligată să-i implice pe cei prezenți într-o discuție plăcută și accesibilă tu-turor. Scopul conversației devine afl area lucrurilor noi, de interes general. Aceas-ta poate să înceapă cu relatarea unui fapt divers și să ajungă-la considerațiigenerale asupra eternelor probleme ale

vieții.SUBIECTE TABU ȘI GAFE ÎNTR-O CONVERSAŢIE. Există subiec-

te care pot fi discutate doar între prieteni, de aceea prețul ca-doului cu care ați venit la petrecere enunțat în public, vă poa-te aduce reputația unui parvenit. De asemenea, e bine de evitat mania multora de a amesteca viața profesională cu timpul li-ber cînd suntem într-o societate. Banii, grijile familiale sau profesionale, consultațiile de orice fel sunt teme de ocolit. Alte subiecte tabu sunt politica și religia, așa cum fi ecare are opinia sa fermă care nu va putea fi schimbată pe parcursul unei petre-ceri, iar dorința de a o schimba poate isca dispute.

CE TREBUIE SĂ NU UITĂM ÎNTR-O CONVERSAŢIE. Un lucru foar-te important este să nu uiți că trebuie să fi i întodeauna atent la ceea ce ți se spune, astfel încît să nu-ți pui interlocutorul în stare de inferioritate, chiar dacă ești mai instruit sau mai in-format. Pentru că a ști să asculți este o artă, după cum a te ab-ține să dai mereu sfaturi e o dovadă de înțelepciune. Totoda-tă, micile complimente nu trebuiesc evitate, fi ind acelea care întrețin o conversație, la fel cum micile cadouri întrețin o pri-etenie.

Bunele maniere sunt acelea care contri-buie la formarea noastră ca “oameni”, precum şi la bucuria de a trăi printre semeni civilizaţi. “Codul bunelor ma-niere astăzi” ar trebui să fi e cartea de vizită a fi ecăruia dintre noi.

Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fi m măcar politicoşi.

N. STEINHARDT

BUNELE MANIEREUN COMPORTAMENT MANIERAT— CEVA FIRESC SAU BANAL?

Afl ându-ne într-o societate în cadrul căreia bunele maniere sunt

de domeniul antichităţii, tot mai des întîlnim comportamen-

te dezagreabile, care ne fac să observăm declinul pe scara evolu-

ţiei umane. În cazul în care observăm o licărire a bunelor maniere,

aceasta este imediat înăbușită prin asalturi batjocuritoare, așa cum

a fi mitocan este în vogă. Fiecare ar trebui nu doar să cunoască, dar

și să întrebuinţeze bunele maniere, fi indcă “cei șapte ani de-acasă”

pe-alocuri sunt insufi cienţi.

TRANSFORMĂ-Ţ I VIAŢAÎNTR-O CĂLĂTORIE

În perioada mai-septembrie 2011, Departamen-tul pentru Românii de Pretutindeni a lansat proiec-tul “Cultura română în viziunea tinerilor români din Re-publica Moldova și Nordul Bucovinei”. Acțiunea a fost destinată comunităților românești din Republica Moldova și Bucovina și a constat în organizarea unor excursii culturale,în România, la care au participat 10 persoane.

Pe parcursul lunii august, 10 tineri români din Republica Moldova și Bucovina au vizitat obiective culturale din România.

Acest program face parte din acțiunile care au ca obiectiv păstrarea, afi rmarea și promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni.

Elena Racu, originară din Criuleni a fost persoana care a promovat proiectul “Cultura română în viziunea tineri-lor români din Republica Moldova (RM) și Nordul Bucovi-nei” cu susținerea Departamentului pentru Românii de Pre-tutindeni și Guvernul României. De la Elena, studenta care își consacră cea mai mare parte a timpului activităților so-ciale, am reușit să afl u mai multe informații despre acestproiect și vă invit să le citiți în continuare.

DESFĂȘURAREA PROIECTULUI. Prima etapă a cercetării a avut loc la Chișinău, zona de centru. A fost organizat un focus-grup la care au participat 10 tineri români originari din mai multe localități ale RM. În baza rezultatelor focus-grupului au fost elaborate chestionarele pentru a doua etapă a cercetării, op-tându-se pentru metoda combinată (calitativă și cantitativă) pentru o fi delitate sporită a rezultatelor.

SCOPUL PROIECTULUI. Obiectivul general îl reprezintă iden-tifi carea nevoilor culturale ale tinerilor etnici români din Re-publica Moldova (din cele 3 zone: Centru, Nord, Sud) și din Nordul Bucovinei (Ucraina, Cernăuți). Identifi carea nevoilor culturale ale acestora va contribui la elaborarea unei strategii culturale pentru dezvoltarea unui plan de acțiuni cu scopul de a promova cultura română în cele două regiuni.

EXPERIENŢĂ. Motivul pentru care au aplicat acești tineri a fost acela de a socializa cu semenii de peste Prut, cu reprezentanții mass-media din Bucovina, dar și pentru a cunoaște dacă aceștia au probleme în afi rmarea culturii românești. Acesta a fost și un prilej de a obține o experiență culturală vastă .

În calitate de voluntar al asociației Pro Democrația Club, Tîrgu Neamț, Elena a efectuat un studiu reprezentativ referitor la cultura română în Basarabia și Bucovina, împreună cu vo-luntarii asociației, printre care, Dan Nicu, Radu Osipov, Petru Sîrghi. Invitații de vază au fost jurnaliștii din Bucovina și cu-noscutul om de televiziune — Cristi Tabără. În fi nal au reușit să elaboreze soluții cu scopul promovării culturii românești în Basarabia și Bucovina precum și sporirea accesibilității aceste-ia pentru consumatorii de cultură românească.

Dragi studenți, implicați-vă și faceți voluntariat, deoa-rece doar voluntarii știu că voluntariatul este ca o “boa-lă incurabilă”, atâta timp cât ai facut o dată voluntariat îți vei mai dori să mai faci și să mai faci.

ELENA RACU

PriPriP miimiiii pa pa papașișișișișiEEEEEVVVVVVVEEEEENNNNNNIIIIIMMMMMMMMEEEENNNNNTTTTEEEE ŞŞŞŞŞIII DDDAAAATTTTTEEEEEEEEEE

epepepepepeportortortortrtortorter:er:erer:er DaDaDaD nienienieiiii la lalal CarCaCarCarCarCa aimaimaimaimimimmananananannReReReReReRototto: o: o: o: OliOliOliOliOliOliviaviviavia KaK KaKKKarelrellee inainainainaaanFFoFoFoF

EEEEEEEEEEEEEȘȘȘȘȘȘȘȘȘȘTTTTTTTTTTTTTTTTIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII DDDDDDDDDDDDDDOOOOOOOOOOOOOOOOOOORRRRRRRRRNNNNNNNNNIIIIIIIIIIIIIIICCCCCCCCCCCCC SSSSSSSSĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCUUUUUUUUUUUNNNNNNNNNNNNNNNNNNOOOOOOOOOOȘȘȘȘȘȘȘȘȘȘȘȘTTTTTTTTTTTTTTTTTTIIIIIIIIIIIII MMMMMMMAAAAAAAAAAAAAAAAAIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII MMMMMMMMMMMMUUUUUUUUUUUUUUULLLLLLLLLTTTTTTTTTTTEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE,,,,,,,, SSSSSSSSSSSSSĂĂĂĂĂĂĂĂĂ DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDEEEEEEEEEEEEEEEEEEEESSSSSSSSSSSSSSCCCCCCCCOOOOOOOOOOOPPPPPPPPPPPPPPPPPEEEEEEEEEEEERRRRRRRRRRRRRRRIIIIIIIIILLLLLLLUUCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCRRRRRRRRRRRRRRUUUUUUUURRRRRRRII IIINNNNNNNNNTTTTTTTTEEERRRRRRRRRRRRRREEEEEEEEEEEEEESSSSSAAAAAANNNNNTTTEEEEEEEE, IIIIIIMMMPPPPPLLLLLLLLLLLLLLLLLLIIIICCCCCCCĂĂĂĂĂȘȘȘȘ ȘȘ

----TTTTEEE ÎÎÎÎÎÎNNNNNNN NNOOOOOOOOOOOOOOOOOOOUUUUULLLLL PPPPPRROOOOOOOOOIIEEEEEECCCCCTTTTTTTT

raraansnsnnsfofofoformrmrmrmă-ă-ă-ă ţiţţiţi v vvviaiaiaiaţaţaţaţa înînînîntrtrtrt -o-o-o-o c c ccă-ă-ă-ă-

llălălătototot ririririe e e e e înînînîn c c caraare e tetetete î î îîntnntntn ââlâlâ neneștștș i i cucuc

didididdidd vevevev rsrsrsse e ee pepepp rsrsrssrsoaoaaoo nene, , ,, înînînîn c cccararrrrree e e viviviziziziteteteziziizi

lululul crcrcrc ururri i ii dedde nnnneueueueueeue itititi atat ș șșșși i iii eșeșștititi d ddororrrnininic c

dededededede o o n nnouououououuă ă ăăă pepeepepepp riririripepepepepepeţiţiţiţiţiţ e.e.ee. A A A AA Așașaașașaaa f f f facac t ttoţoţoţoţoţo ii i ii i

titititititinenenenenennen ririririr i i iii cacacaaarrererer aa a aaaștștștștșșșteaeaeaeaeaaaptptptptptptp ă ăă ă ăăă rerrerererr zuzuzuzultltltltltlta-a-aa-aa-

teteteteee f f f f frurururuuuumomomomomommoasasasasasaa e e e eeeee dededededeede llll llllaaa aaa viviviviviviviv aţaţaţaţaţaţţă.ă.ăăăăăă R RRRRepepepepeeppu-u-u-u-u-u-u-

blblblblblblbb icicicicicica a aa a MoMoMoMoMoMoMoM ldldldldlddddovovovovovovo a,a,a,a,aa,aa, ss s ss sse eeeee e popopopopopoopoatatatatata ee e ee ee mâmmâmâmâmândndndnddndndn ririririririr

cucucucucucucuu t ttttinininininerererererri i i i ii i acacacacacacacctititititititivivivivivivviivi șș șș ș șșși iiii i i gagagagagagagagatatatatatatata s sssă ă ă cucucucucuc ---

nonononononnoasasasasascăcăcăcăăcc l l llumumumummummeaeaeaeaeaeaa, , ,, , iaiaiaiaiaiaiai r r r r rr acacacacacesesesesest t t ttt lululluuuulucrcrrrcru u u u u nenenenee

esesesesessstetetetetetett d dd d dd ddememememememememononononononononststststststststrararararaat t t ttt dededededdedd i iiiimpmpmpmpmpplilililillicacacacacacac rererererereea aa a aaa

aa a aaa 1010101010100 t t t t ttininininininnerererererii i i i înînînînînîîn c c c ccccadadadadadaddadrururururur l l l ll prprprprprppp oioioioiooiecececececcectututututututulululululululuiiiii

“C“C“C“C“CCCululululululuultututututtut rararararaa r rrromomomommmmmânânânânânânâână ă ă ă ă ăă înînînînînînîî vv v vvvviziziziziziziziuiuiuiuiuiuuiunenenenenenenea aaa aa tititi----

neneneneeeneeririririririririllolol r r roromâmâmâmâmâmâmâmâ iiniiniii d dddddddinininininininin RR R RR RRepepepepepepepepubuuuubu lilicaca

MoMoMoMMMM ldldldovovovvaaa șișișișișș NN NNNNorororoo dududulll BuBuBuBuuuucococococococovivivineneneeeiii.”””



SPUNE DA MIȘCĂRII, acesta este sloganul noului proiect www.fotbal.md, un site on-line dedicat fotbalului, care a strâns multe persoane ofi ciale cît şi iubitori al modului de viaţă sănătos în parcul “Valea Trandafi rilor”, unde a avut loc deschiderea ofi cială a proi-ectului. Cu această ocazie toţi doritorii au fost invitaţi să participe la un mini-cross cu lungimea de 1 km unde la rândul lor fi ecare dintre participanţi au fost premiaţi cu câte un maiou, cu insigna şi sloganul proiectului.

Acest proiect are ca scop informarea obiectivă şi cît mai operativă a tuturor ce-lor care admiră sportul-rege. Obiectivul pri-modial al acestui proiect este de a deveni cel mai bun site sportiv la nivel naţional. Finanţarea proiectului vine din partea ce-lor doi piloni care au stat la baza creării

portalului — Ivan Gonceariuc şi Ion Armaş.Cei din echipă susţin că promovarea este

una destul de originală şi că acest proiect mai este promovat şi de alte instituţii mass-media, unul din avantajele de bază ar fi fap-tul că echipa este una tînără , e plină de idei şi e gata întotdeauna de a da totul pentru a obţine informaţie veridică pentru a nu in-duce consumatorul de informaţie în eroare. Au reuşit să formeze o echipă timp de doi ani şi tinerii nu au nici un impediment în a fi cei mai buni. Sunt tineri ambiţioşi şi speră să fi e cei mai buni de pe piaţa informativ-sportivă. Mai mult decât atît acest portal va fi unicul din moldnet care va transmite cele mai multe meciuri în direct pe etapă din campionatul naţional.FIŢI CU OCHII PE EI ! WWW.FOTBAL.MD

SPUNE DA MIŞCĂRII ! WWW.FOTBAL.MD

Eşti nebun după fotbal? Vrei să fi i mereu cu ochii în patru şi să ştii tot ce se petrece în lumea fotbalului şi a sportului? Dacă da, atunci

te îndemn să te bucuri, pentru că în Moldova s-a deschis ofi cial un nou portal de ştiri on-line cu caracter informaţional sportiv.

CURIOZITĂŢI DESPRE FOTBAL:

Fotbalul modern este cu-noscut în formă actuală de aproximativ 150 de ani, în 1871, în Anglia fi ind înfi in-țată prima competiție, The FA Cup. Tot în Anglia, 17 ani mai tîrziu, a fost inau-gurat și primul campionat, League Championship.

S-a “fl uierat” singur — In 1998, Arbitrul britanic Mar-tin Sylvester și s-a autoeli-minat după ce a lovit un fot-balist in timpul unei partide din District Sunday League.

Debutul pe micile ecrane — Prima partidă televizată a avut loc in 1937 și a pre-zentat un meci de pregătire al formației Arsenal Londra.

5 sezoane făra înfrînge-re — Echipa ASEC Abidjan (Coasta de Fildes) a rezistat 108 partide făra înfrîngere, în perioada 1989 – 1994.

Finala Campionatului Mondial de Teatru — Arbi-trul belgian Jean Langenus a arbitrat fi nala Campio-natului Mondial din 1930 purtînd sacou și cravată.

Roșu în fața ochilor — Par-tida dintre Sportivo Amelia-no și General Caballero, din campionatul paraguayan, s-a soldat cu 20 de cartona-șe roșii.

Tie-break — Charlton a re-ușit cea mai spectaculo-să răsturnare de scor. Într-o partidă disputată în 1957, cu 30 de minute pînă la fi -nal, Charlton era condusă cu 5-1 de formația Huddersfi eld Town. Gazdele au revenit mi-raculos și au câștigat partida cu un neverosimil 7-6.

Primii pași INTERES PERSONAL

Reporter: Ion PleşFoto: Ion Pleş


La vârsta de 16 ani am trăit și eu visul american, obținând o bursă oferită de Guvernul American prin programul de schimb FLEX (Future Leaders Exchange) 2009-2010. Timp de 10 luni, am studiat la Cheney High School și am locuit într-o familie ame-ricană în orașul Spokane. Am fost în ipostaza unui… burete. Am profi tat de toate experiențele.Există multe mituri legate de studiile în străinătate, absolut neadevărate:

Acum, posibilitățile tinerilor sunt de ordinul sutelor, chiar mai mult! Există site-uri pe care le puteți verifi ca periodic pentru a ve-dea dacă au apărut anunțuri despre burse: www.eac.md, www.americancouncils.md, www.excel.md, www.irex.md sau site-uri ale universităților. Pentru țările mai sărace, care deseori au studenți mai buni decât cei din țara respectivă, se oferă cele mai multe burse, condițiile nu sunt până la urmă atât de multe și difi cile. Trebuie doar să fi i perseverant și să știi ce-ți dorești cu exactitate.Cât ești tânăr, descoperă, călătorește și îndeplinește-și visele, pentru că amânarea nu este soluția, ceea ce vei amâna, o să devi-nă și mai greu de îndeplinit cu timpul.Vă vom împărți pe felii istorioare de succes, impresii și vise, prin intermediul studenților și absolvenților de peste hotare.

LILIA SIREŢEANU, acum

lector la Truckee Meadows Community College și Coor-donator de Program în orga-nizația Women and Children’s Center of the Sierra, Neva-da, SUA a făcut un an de stu-dii universitare, mai apoi stu-dii de masterat și doctorat în Statele Unite ale Americii, ob-ținând inițial o bursă de la Gu-vernul SUA.Afl ăm de la Lilia că cele mai

vizibile diferențe dintre cele două sisteme din Moldova și cel American ar fi libertatea de alegere a obiectelor studi-ate, încurajarea gândirii critice și o relație degajată dintre pro-fesor-student. Diferențele culturale au uimit-o, începând de la modul de a gesticula, a merge, până la re-lațiile cu cei din jur, ideile lor despre religie, familie, politică

etc. Revenind în țară, s-a găsit pe sine mult mai sensibilă la ce se întâmplă în jur. A încercat să se angajeze aici și, confi r-mă deja absolventa, “Perspec-tivele sunt mult mai bune.” În timpul afl ării ei în Moldova, a fost angajată în calitate de consultant-cercetător la Orga-nizația Națiunilor Unite, pro-gramul HIV/SIDA. Totodată, i-au fost oferite oportunități

PerspectivaEVOLUŢIE ŞI INTERESE

Reporter: Rodica GavriliţăIlustrator: Diana Nicorici

PĂMÂNTUL E MAI MULT DECÂT MOLDOVA

NEXT AIRLINES: NEVADA, BERLIN, BREMEN, RIGA, ABU-DHABI

Marea întorsătură a vieţii de student poate începe, într-o zi obiș-

nuită, în care cu părul ciufulit, de dimineaţă încă, grăbindu-te

să ajungi într-un punct B din universitate, dai cu ochii de un anunţ,

care-ţi fură câteva minute din viaţă și după asta te lasă să meditezi

îndelung și să-ţi plăsmuiești cele mai îndrăzneţe vise legate de ca-

riera ta.

Studiul în străinătate nu este pentru toată lumea.Este mai ușor și la fel de bine să călătorești după ce ai un loc de muncă.Nu am bani sufi cienți pentru a studia în străinătate.

Pot să studiez doar în Marea Britanie sau în State-le Unite pentru că nu vorbesc altă limbă străină în afară de engleză, ș.a.


și la alte agenții/organizații.

OLEG PASTERNAC, studia-ză în Emiratele Arabe Unite, Universitatea New York din Abu Dhabi, în anul I, la Fa-cultatea de Cercetare și Po-liciti Sociale. A aplicat ur-mărind instrucțiunile de pe site și a obținut o bursă. Mai mult, a fost fi nanțat să vizi-teze Abu Dhabi chiar înain-te de a fi anunțate rezultate-le admiterii.Pe lângă cursuri, ne spune Oleg, studenții au ocazia să meargă la întâlniri de afaceri, cunoscând oameni de vază. Are ocazia să interacționeze cu persoane venite din locuri exotice ca Venezuela, Brazi-lia și alte țări.Până la moment , nu s-a gân-dit la întoarcerea în Moldo-va după cei câțiva ani de studii, dar pare să fi e cea mai probabi-lă alegere a lui. Cu toate aces-tea, speră că absolvirea unei universități peste hotarele țării noastre îi va aduce mai multe posibilități de angajare, aici la noi sau în altă parte.

VICTORIA BELEUŢĂ, stu-dentă în anul I, a benefi ci-

at de o bursă de merit la Ja-cobs University Bremen din Germania, care funcționea-ză după aceleași principii ca cele de peste ocean. Afl ăm că este recomandat ca stu-denții să își aleagă facul-tatea la începutul studii-lor, dar că au posibilitateasă o schimbe pe parcursul primului an.Specifi cul Universitații Jacobs este mediul internațional, fi -ind înconjurați de studenți ce reprezintă 111 naționalități. Deoarece la moment trăiește în campus, unde vorbește nu-mai limba engleză, nu inter-acționează direct cu esența culturii germane. La momentul dat, Victoria ia în considerație ambele opți-uni, de a pleca din Moldova sau de a rămâne, dar totul de-pinde de oportunitățile apă-rute, de care este obișnuită să profi te din plin.

ECATERINA BENCHECI își face studiile în prezent la Stockholm School of Econo-mics în Riga, capitala țărilor Baltice, în domeniul Businessși Economie, cu posibilitatea de alegere a specializării în al treilea an de studii: Marketing,Antreprenoriat, Finanțe și Economie. Pentru a obține di-ploma de licență, va studia timp de trei ani, care includ aproximativ douăzeci și sapte de cursuri intensive cu instru-

ire în limba engleză. Ecaterina consideră de maxi-mă importanță faptul că stu-denții la SSER practic nu sunt încărcați cu examene la mai multe obiecte într-o perioadă de sesiune, ci susțin exame-nele pe parcursul semestrului la un interval de minim două saptămâni. Este sigur faptul că, până la sfi rșit, Ecaterina se va reîn-toarce în țară și va implemen-ta multe idei culese din toa-tă lumea, dar asta numai după ce va obține diploma de licen-ță în Riga, își va face studiile de masterat în vestul Europei, va participa la câteva școli de vară în diferite țări și va călă-tori cât mai mult posibil.

TÂNĂRA AURELIA COJOCA-

RU este studentă în anul II la European College of Li-beral Arts of Bard, Ber-lin, Germania, unde studia-ză fi lozofi a și literatura. Ea menționează despre conexi-unea dintre Germania și SUA prin sistemul de învățământimplimentat la ea în univer-sitate. A trecut prin procesul de ad-mitere obișnuit al instituției, deschis absolvenților de în-vățământ secundar din toa-tă lumea, care au un nivel de engleză confi rmat prin cer-tifi cat recunoscut interna-țional. Procesul de selecție a inclus, pe lângă formulare, eseuri și chestionare, inter-

viuri telefonice. “Sistemul favorizează comu-nicarea ca formă de învăța-re, lucrul cu textele și sursele primare în detrimentul unei viziuni schematice bazate pe surse secundare. Respon-sabilitatea pentru calitatea și direcția propriei formări cade pe umerii studentului. Mai mult decât disciplina e încurajată, indirect, autodis-ciplina. Sistemul nu oferă un cadru rigid de norme și in-terdicții, în schimb îți oferă sprijin pentru ca fi ecare să-și creeze propriul sistem de “norme”, propria “constelație” de interese.”Nu s-a schimbat esenți-al, dimpotrivă, și-a reconfi r-mat și fortifi cat lucruri care țin de identitatea și de vii-torul ei. Are acum mai multă încredere în raport cu aceste lucruri, deși a trebuit să trea-că, ca orice student ce “eva-dează”, și prin teama de ne-cunoscut, și prin renunțarea la confortul de acasă etc. S-a transformat, într-un mesa-ger, unul de succes, care spe-ră să fi e un caz fericit și să nu cadă, într-o perpetuă con-damnare a propriei iden-tități. Nici Occidentul nu e un paradis. Prin tot ceea ce va face, Aurelia speră că va schimba niște stereotipuri, despre Moldova în Occident, despre Occident în Moldova.Ne încurajează: “Suntem niște rotițe în tot ce înseam-nă globalizare. Nu se știe unde ne vom afl a, ci ce și cum vom face. Iar dacă pu-tem, într-un fi nal, să ne ri-dicăm deasupra acestui fapt suntem un caz fericit”.

Cu cele mai nobile intenții de a cuceri lumea și fi ind în continuă căutare de sine, acești studenți sunt mesagerii noștri în lume și me-sagerii lumii în țara noastră. Ei poartă standardul verticalității, al hărniciei și al dorinței noastre de ascensiune. Ei contrazic spusele lui Di-mitrie Cantemir, că moldovenii sunt cam leneși la carte, demonstrând exact inversul: că știu ce vor, că știu cum să cucerească noi piscuri, că sunt vizionari și doresc să contribuie la demolarea unei mentalități și la (re)construirea alteia. Să le urmăm exemplul.


CÎȘTIGĂ BURSA DE MERIT 2012D

orești să fi i cel mai bun student al ţării? Vrei să-i impresionezi cu un eve-

niment de excepţie pe părinţi, profesori sau pe cei apropiaţi? Te lasă indife-

rent 12 000 lei? Pot fi ai tăi dacă participi la cel mai tare concurs din ţară — Bur-

sa de Merit 2012!

Răspuns la aceste întrebări au obținut 50 de studenți în anul trecut câștigând Bursa de Merit 2011. Au trăit mo-mente de neuitat, fi ind aplaudați de prim-ministrul Vlad Filat, ministrul educației, Mihail Șleahtițchi. Acești ti-neri au demonstrat că sunt echivalentul unor resur-se inepuizabile, impresionându-i cu acest profi l pe cei dragi, prezenți la evenimentul de decernare a burselor.Acest concurs este organizat de Centrul de Informații Univer-sitare sub egida Consiliului Rectorilor din Republica Moldo-va (CRRM), cu suportul fi nanciar al BC Moldova Agroindbank SA și a companiei Orange Moldova. Pro-gramul de burse de anul trecut a selec-tat 50 de studenți, obținând fi ecare câte 12 000 lei MDL.

Directorul Centrului pentru In-formații Universitare, Angela Mușet, a menționat că juriului i-a fost foar-te greu să aleagă dintre studenți foartebuni pe cei mai buni.

Pe parcursul celor 16 ani de con-curs au fost depuse și evaluate aproape 4 mii de dosare, iar de burse au benefi ci-at peste o mie de studenți.

“Sperăm că pentru mulți tineri acest concurs va reprezenta o pistă de decola-re spre planuri durabile. Grație sponso-rilor de onoare, BC “Moldova Agroind-bank” SA și Compania Orange Moldova, asigurăm an de an continuitatea proiec-tului, investind în tineri erudiți și înțe-lepți”, a spus Angela Mușet la ceremo-nia de înmânare a burselor.

Premierul Vlad Filat, prezent la cere-monie, a mulțumit tinerilor bursieri pen-tru munca pe care o depun și și-a expri-mat dorința să-i vadă în curând pe aceștia infl uențând procesele decizionale din țară. “Am semnat recent o dispoziție prin care instituțiile guvernamentale vor fi obliga-te să ofere posibilitate tinerilor să facă stagii în cadrul acestor instituții. Vreau să-i văd pe acești tineri în curând în locurileunde se iau deciziile”, a spus prim-ministrul.

Acesta, împreună cu Asociația Tinerilor Istorici din Moldova, a oferit și câte un set de carte. Cu cât facem mai multă carte, cu atât mai aproape de valorile europene vom fi , a declarat premierul.

Concursul de anul trecut a cristalizat emoții puterni-ce iar fi ecare participant și-a prezentat abilitățile cum au pu-

tut ei mai bine. Eligibili programului au fost studenții de la ultimul an de studii (ciclul licență) și studenții msteranzi de la primul an de studii (ciclul masterat). Toate universită-țile din Moldova și-au motivat tinerii să-și demonstreze ca-litățile și să reprezinte cu mândrie instituția în care studia-ză. Astfel printre benefi ciari se numără 50 de studenții din 18 instituții de învățământ superior din Moldova: Universi-tatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testimițeanu, Univer-sitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică din Mol-dova, Academia de Studii Economice din Moldova, Institutul

de Relații Internaționale din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Mol-dova, Universitatea Pedagogică de Stat

“Ion Creangă”, Universitatea de Stat“Alecu Russo” din Bălți, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Univer-sitatea Slvonă , Universitatea Academiei de Științe a Moldovei, etc. Fiecare stu-dent care urma să se implice în acest concurs trebuia să aibă preformanțe în procesul de studii, avînd media notelor pentru toți anii de studii nu mai mică de 9 — pentru cei din domeniile știin-țelor social-umaniste, 8,5 — domeniile științelor exacte, tehnice și medico-bi-ologice și 8 în cazul studenților cu diza-bilități și/sau orfani. De asemenea pri-ma etapă a programului presupunea ca toți cei care sunt motivați să participe să prezinte dosarul cu actele necesare, inclusiv lucrări științifi ce sau materia-le publicate. A doua etapă s-a bazat pe un interviu într-o limbă străină pe care o cunoaște studentul participant. Aici a fost o adevărată bătălie pe tărâmul poli-gloților. Unii dintre ei iradiau de fericire

în urma acestei probe, alții erau nemulțumiți. În pofi da concu-renței, tinerii se susțineau între ei, își zâmbeau și își povesteau stângăciile lingvistice întâmpinate la interviu. La a 16-a edițiea “Burselor de Merit” au fost depuse 245 de dosare. Cum e și fi -resc în urma unei bătălii intelectuale câștigă cei mai buni.

Programul “Burse de Merit” a fost lansat în 1996 la iniția-tiva Fundației “Soros-Moldova” pentru a încuraja performan-țele academice, științifi ce și extracurriculare ale studenților din Moldova. Pe parcursul celor 16 ani de când este organizat, 1080 de studenți au benefi ciat de burse.


Reporter: Mircea Mitrofan

FII CEL MAI BUNSTUDENT AL ŢĂRII!

CUM SĂ CÂȘTIG BURSA DE MERIT?

10 porunci urmate de unul din cei mai buni studenți ai țării:

1.Înregistrează rezultate academice, deci mâina pe carte!

2.Implică-te în acțiuni de voluntariat3.Fii voluntar la multe organizații, deci

îți dezvolți abilitățile și alte talente.4.Învață o limbă străină, se poate și

mai multe5.Scrie și publică articole, reportaje, in-

terviuri în ziarele, revistele universității sau în mass-media din țară.

6.Participă la diverse evenimente din țară

7.Participă la conferințele științifi ce /concursurile / atelierele tematice de la facultate.

8.Treci în agendă cît mai multe vizite pe la bibliotecă!

9.Deveniți studenți la Facultatea de Arte Frumoase pentru cei de la Univer-sitatea de Stat din Moldova!

10.Renunță la timpul liber! Fii activ!


Fiecare din noi vrea să trăiască astăzi. Fiecare din noi își dorește

măcar o doză mică de fericire, fi e ea și parţial compensată.

Pentru mine și pentru mulți alții, fericirea înseamnă ad-ministrarea unui pumn de pastile dulcii-amărui cu câteva pa-hare de apă date peste cap de trei ori pe zi, regulat și fără plă-cere. Fericirea e scumpă în Moldova, iar pentru unii din noi e și de negăsit. Am pornit în lumea neagră în căutarea ei și am dat de ea pe meleaguri străine – Rusia, Polonia, SUA. În Româ-nia, fericirea mea costă 90 RON (328 lei) și este compensată sută la sută. În Moldova, eu și mulți alți pacienți, încă mai spe-răm și hoinărim prin farmacii, în căutarea fericirii…

HALEAVA MEDICAMENTOASĂ în Moldova înseamnă cele peste 700 de medicamente compensate de Casa Naționa-lă de Asigurări Medicale. Pacienții ce suferă de boli cardio-vasculare, hipertensiune arterială și cele ale aparatului di-gestiv, benefi ciază parțial de haleavă. Adică pot cumpăra medicamente compensate în mediu cu 50-90%. Femeile în-sărcinate, copiii până la 18 ani, persoanele ce suferă de une-le maladii cronice și diabeticii, au dreptul la medicamen-te compensate 100%. Haleava medicamentoasă în forma ei pură arată așa: pacientul achită din prețul total de 27 de lei – 13,5 lei pentru un Diclofenac de 100 mg, 20 de comprimate.Celelalte 50% sunt cadou din partea Casei.

SINDROMUL LUI NEȘTIILĂ ȘI MAȘINĂRIA BIROCRATICĂ. Între-bări întrebătoare pentru Radio Sănătatea: Câți pacienți în Moldova își cunosc drepturile? Ce fac instituțiile medicale

pentru a informa pacienții? Ce măsuri sunt luate pentru a re-duce birocrația în sistemul sănătății? Răspunsurile le puteți trimite la adresa str. Speranței 82 ap.29, Chișinău, Moldova.

Populația suferă de sindromul lui Neștiilă, în timp ce sis-temul medical este prins în mrejele birocrației. Deși nu sunt date ofi ciale, mulți pacienți în Moldova nu știu că au drep-tul la medicamente compensate, nemaivorbind de existen-ța listei, care în fi ecare an este completată. Sistemul de du-te vino continuu, cozile lungi la medicii de familie, timpul și nervii pierduți, deseori îi demotivează pe pacienți să ceară compensația garantată prin lege. Nici colaborarea fructuoasă și profi tabilă dintre medici și anumite fi rme farmaceutice nu-i motivează pe primii să prescrie pacienților medicamente com-pensate. Sindromul se poate trata, mașinăria se poate reparași atunci de ce tace Ministerul Sănătății?

DREPTUL LA FERICIREA COMPENSATĂ. Pentru unii ferici-rea, deși mică și parțial compensată, totuși există. Pentru al-ții, cum sunt bolnavii de cancer, cei ce suferă de maladii ge-netice și alte boli, aceasta încă nu a fost concepută. Pentru sistemul de sănătate din Moldova, fericirea lor este mult prea scumpă, dar nu și pentru sistemul din România, carele asigură acestor bolnavi o fericire cât de cât compensată.

Fiecare din noi vrea să trăiască astăzi. Fiecare din noi își do-rește măcar o doză mică de fericire, fi e ea și parțial compensată.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII COMPENSATE

Perspectiva 18 PLUS

Reporter: Nati VozianFoto: Yuri Arcurs / www.shutterstock.com


Să te pregătești de examene și să-ţi mai

ajungă timp pentru vreo ieșire la club. Să

iei note mari cu minim efort. Să ţii minte ce

ai învăţat chiar dacă lecţia a fost cu “seco-

le” în urmă... Toate par niște scenarii scoase

dintr-un roman utopic? Hai să căutăm îm-

preună răspunsul.

CONCEPTE DESPRE CONSPECTE


Reporter: Cătălina RussuFoto: Pavel Brighidin

Probabil ți-e cunoscută situația când, după ce ai făcut un teanc de con-specte la prelegeri, în ajun de examen notițele parcă-s extrase din vreun ma-nual chinez. Aceasta se întâmplă fi e că în timp ce profesorul dicta, tu te gândeai la cămașa superbă de la Mall, sau pentru că după vreo 5 “perechi” pe zi, te trans-formi automat într-o mașină de scris. Cu ceva timp în urmă, membrii echipei Next au asistat la o lecție cu denumirea “Concepte despre conspecte”. Alexan-dru Railean, profesor la UTM și autorul ghidului despre conspecte, ne-a “vîn-dut” sfaturi prețioase, pe care le vindem și noi mai departe ajutându-vă să deter-minați care metodă de conspectare este cea mai efi cientă pentru a vă spori per-formanța academică.

Înainte de a scrie, sau mai exact atunci când profesorul începe să poves-tească materialul propriu-zis, nu scoa-te căștile din geantă și nici nu te gândi cum să treci la următorul nivel din noul joc de pe telefon. Concentrează-te, ast-fel încât să reușești să fi ltrezi informa-ția pe care o vei așeza în pagină. Atenție! Acest proces se execută în unități de se-cunde, altfel riști să ajungi cu o singură frază scrisă în caiet. Începe prin :

ELIMINAREA CUVINTELOR “DE UMPLU-

TURĂ”, a repetițiilor pe care adesea le fac profesorii, a gândurilor reformulate, a metaforelor, fi gurilor de stil și orice alt-ceva care nu contribuie la calitatea me-sajului. Aceste măsuri vor micșora vo-lumul informației care trebuie scrisă pe foaie, fară de a reduce din calitatea ei.

CLASIFICAREA INFORMAŢIEI — toată informația utilă pe care o auzi la o lecție poate fi separată în două categorii: ceea ce trebuie sa memorizezi și ceea ce poți găsi oricând (ex: date statistice, con-stante, valori numerice arbitrare, etc).

NOTE DE LA LECŢIA “CONCEPTE DESPRE

CONSPECTE”:

Adevăratul scop al conspectului nu e pen-tru a crea iluzia activității la lecție, ci pen-tru ca:

Să memorizezi informația din partea profesorului sau a colegilor ce acordă în-trebări la lecție

Să petreci cât mai puțin timp studiind notițele în viitor, în special în preajma examenelor

Să te orientezi ușor în ce ai scris, dacă totuși ești nevoit să revezi materialul stu-diat.CONSPECTUL OPTIMAL:

Să fi e alcătuit în așa fel, încât să memo-rizezi cât mai mult în timpul scrierii

Volumul informației scrise să fi e cât mai mic, astfel încât pregătirea de examen să necesite un efort minim pentru lectură.PENTRU CA SĂ AI REZULTATE VIZIBILE ODA-

TĂ CE AI TERMINAT DE SCRIS, E NEVOIE SĂ

CUNOȘTI:

Ce trebuie să faci înainte de a scrieCe trebuie să faci în moment ce scrii.

Alexandru Răilean


Dacă vei ști să le separi, îți va fi mai ușor să treci cu vederea fragmentele pe care nu trebuie să le memorizezi.

TRANSFORMAREA INFORMAŢIEI este metoda care îți cere cel mai mult — ope-rativitate. Transformarea poate fi de di-ferite tipuri, spre exemplu:Traducerea textului într-o altă limbăRescrierea textului în cuvinte propriiReprezentarea informației în formă de grafi c sau tabel.

Traducerea informației înainte de scrierea acesteia este o metodă foarte efi cientă de analiză și înțelegere. După ce informația a fost prelucrată pentru câteva secunde în creier, aceasta trebuie scrisă în caiet, pentru a putea fi folosită în viitor. Cu ajutorul transformării, me-morarea se face cu mult mai ușor.

După ce ai procesat informația în gând, a venit momentul să pui mâna pe pix. Există un șir de sfaturi care fac ca interacțiunea dintre pix și foa-ie să creeze adevărate minuni pentrumemoria ta. Iată câteva dintre ele:

UTILIZEAZĂ CÂT MAI PUŢINE ABRE-

VIERI. Dacă erorile gramaticale sau slangul ar face textul mai ușor de în-țeles, atunci ziarele de mult ar fi adap-tat acest mod de scriere. Însă realita-tea este diferită și ne arată că “el a vb f mult” scurtează timpul scrierii, dar lungește timpul citirii (atât de cătreautor, cât și de alți cititori).

IAR DACĂ O FACI, MĂCAR FĂ-O CONSIS-

TENT. Este foarte important să abreviezi același cuvânt în același mod (în diferite zile, în diferite caiete), deoarece aceasta va minimiza numărul de ambiguități la interpretarea textului. Având propriile abrevieri, ai un mare succes ca puțini colegisă vrea să-ți ceară conspectele.

NUMEROTEAZĂ INTELIGENT. Indexarea listei este necesară doar atunci când or-dinea elementelor este importantă; dacă nu, este sufi cient să marchezi fi ecare item cu o linie sau cu un punct. Atunci când notăm cu cifre, tindem să memo-rizăm doar primele lucruri ca fi ind mai importante, ceea ce nu e mereu adevărat. De asemenea, tindem să memorizăm elementele în ordinea exact scrisă , ast-fel volumul de informație este mai mare,chiar dacă nu toată este utilă.

SPAŢIUL ALB este un element esenți-al, însă mulți subestimează importanța acestuia. Separarea elementelor logice a

textului prin spațiu (în loc de linii, sau culori) sporește viteza de scriere si ace-ea de citire, pentru că nu este necesar sa iei un alt pix pentru a schimba culoarea, sau să pui mâna pe riglă dacă ai decis să desenezi o linie.

CERCULEŢE, PĂTRĂŢELE. Dacă încer-cuim un cuvânt, o formulă, sau un frag-ment de text — această informație se va memoriza mai bine. Este evident că doar prezența cercului în jurul textului nu are un efect magic asupra abilităților noastre intelectuale; dacă ar fi fost așa, atunci o simplă încercuire a fi ecărui pa-ragraf ar pune capăt nopților nedormi-te. Încercuirea face un fragment de text deosebit de altele. Dacă încercuiești ori-ce fragment, toate vor fi la fel, iar efec-tul cercului magic dispare.

ARBORE. Avantajul acestuia este fap-tul că un volum mare de text poate fi re-

prezentat într-o singură pagină; poate fi studiat parțial, de la rădăcină în jos: cu cât mai adânc ajungi, cu atât mai multe detalii cunoști. Dacă te interesează doar date generale, vei examina doar ramuri-le mai apropiate de rădăcină (ceea ce ia foarte puțin timp). Dezavantajul constă în faptul că desenarea (în timp ce profe-sorul povestește) a arborelui poate fi di-fi cilă pentru că nu întotdeauna știi care detalii merită incluse în arbore și care nu.

ALTE NOTAŢII. De multe ori se întâm-plă că notația propusă de profesor nu este cea mai bună și putem găsi metode mai efi ciente de reprezentare a aceleiași informații. Iată câteva primitive pe care le avem la dispoziție: tabel, grafi c, for-mulă. O informație pusă într-un tabel se

va memora mult mai ușor decât una scri-să sub formă de text obișnuit.

Să știi că pentru a pune toate aces-te metode în practică, ai nevoie și de câ-teva instrumente. Cel mai comod este să folosești un caiet de dimensiunea A4, astfel încât să ai sufi cient spațiu pen-tru lăsarea de loc liber. Hârtia trebuie să fi e în pătrățele, ceea ce permite dese-narea mai corectă a schemelor, tabele-lor, grafi celor. Pentru a scrie și a econo-misi din timp, e sufi cient să ai doar pix, nu și creion. Acesta poate fi de o sin-gură culoare. Grosimea se vrea a fi cât mai mică, pentru reprezentarea unor detalii rafi nate în scheme, dar și pen-tru ca literele să fi e subțiri iar aspectulgeneral al paginii mai plăcut.

Atunci când dai cuiva conspectul tău, fi i sigur să nu fi e asta ultima dată când îl vezi. O soluție simplă e să nu dai con-spectul nimănui, însă asta e un exemplu de non-cooperare, care este în contra-dicție cu principiul “cunoștințele tre-buie să fi e libere”. O alternativă este să spui că notația pe care o folosești dife-ră de acea pe care o folosește profesorul. De obicei un om incompetent nu va în-cerca să copieze dintr-un conspect care e scris într-o limbă străină, care are di-agrame și formule, în timp ce “oamenii normali” au doar text .

CONCLUZIA GENERALĂ pe care au fă-cut-o membrii echipei Next este că toate notițele trebuiesc personalizate, pentru că odată trecute prin prisma creierului, nu doar copiezi după profesori, ci spo-rești randamentul de memorare. Aces-tea sunt doar câteva sfaturi extrase din ghid, dar și din lecția la care am asistat. Dacă v-am intrigat și vreți să cunoaș-teți mai multe concepte despre con-specte, inclusiv exemple care v-ar fa-cilita înțelegerea mecanismelor de mai sus, nu ezitați să dați un clik pe face-book.com / conspecte sau să intrați pe railean.net ca să afl ați o mulțime de alte lucruri “prețioase”.

Sper că aceste sfaturi te vor ajuta să te pregătești mai ușor în sesiunea de vară și nu uita că notele din carnet sunt direct proporționale cu șansele ca pă-rinții să-ți achite foaia la mare.Mulțumim, Alexandru Răilean.

ÎncotroINTERES PERSONAL

Reporter: Snejana Sorochin / Marcel BugaFoto: Andrian Rusu

PERETELE CA PÂNZĂ Ş I CÎT DE GREA ESTE VIAŢAWRITERILOR ÎN MOLDOVA

Graffi ti este o artă vizuală, dezvoltată în

spaţiile publice, în străzi. Este un tip de

artă care deseori nu este aprobat de condu-

cerea ţării, deoarece acesta este considerat

act de vandalism și de protest

CE A FOST LA ÎNCEPUT... Partea princi-pală a Street Art-lui, o constituie Graffi -ti, care deasemenea este cunoscut sub numele de Spray Art (o formă de artă în care se folosește vopsea pulveriza-tă). Graffi ti, o parte componentă a Stre-et Art-ului, dar care are istoria și viața sa aparte. Ca în orice alta artă în Graffi -ti fi ecare detaliu contează, precizia, um-bra , culoarea, liniile. Artistul își creează propriul său stil — un semn unic, care îl postează în diferite locuri.

Acest stil își are începuturile în anul 1942 în timpul celui de al Doilea Răz-boi Mondial. Un fucționar cu nume-le Kilroy începe să scrie pe fi ecare cu-tie cu bombe “Kilroy was here...”(Kilroy a fost aici...). Soldații din Europa fă-ceau inscripții cu această frază pe pe-reții care au fost supuși bombardării, dar care au rezistat. Mai târziu pictorul Cornbread, din Finlanda împreună cu alți doi pictori Cool Erl și Top Cat daudenumirea de Graffi ti acestui stil.

În anii ’70 Street Art-ul apare în New York. Totul s-a început în cartierul Wa-shington Heights, din Manhattan. Con-comitent acest stil apare în Marea Brita-

nie și în alte state ale lumii. Nu putem spune că există o țară anume de la care a pornit acest val de desene. Unul din-tre primii artiști americani a Street Art-ului este considerat Taki 183, acesta lăsa urmele prezenței sale în multe lo-curi din oraș. Astfel este numit “declan-șator”, stârnind valuri enorme de admi-rație din partea publicului. În anul 1972 apar tot mai mulți artiști ai acestui gen de artă. Astfel apare problema concu-renței. Pentru a o rezolva fi ecare artist își impune stilul său. Stilul individual, este și astăzi prezent în Graffi ti.

GRAFFITI — STIL DE VIAŢĂ. De cele mai dese ori aceste inscripții pe pereți, nu sunt create pentru transmiterea unui anumit mesaj. Aceasta este o modali-tate pentru writeri (persoanele care de-senează graffi ti) să se exprime, fără ne-cesitatea să fi e apreciați sau primiți de societate. Într-o oarecare măsură, aces-te desene reprezintă dorința de a adă-uga culori aprinse în masa sumbră a orașului. Când observi un perete colo-rat uiți de toate problemele, fi e din fa-milie sau de la serviciu. Culorile aprinse sunt ca un magnet care atrage aten-


ția și ridică dispoziția. Desenând, wri-terii speră că astfel pot atrage talentetinere spre a practica această activitate.

CE VĂD CEI DIN JUR? În societatea noastră nu există probleme majore ce țin de primirea graffi știlor. De cele mai dese ori celor din jur le este indiferent de ceea ce se desenează pe pereții ora-șului. Atât timp cât oamenii nu au de su-ferit moral sau material din cauza pictu-rilor, ei trec fără a atrage atenția. Bucură faptul că este și un alt gen de persoane, care se apropie și se interesează cu ce se desenează, ce se desenează. Unii pri-vesc cu admirație și mulțumesc tinerii pentru cheltuielile suportate de aceștia. Astfel aceasta fi ind un stimul pentru a creea frumosul în continuare. Se măreș-te energia pozitivă din sufl etul pictori-lor și respective a populației. Sunt multe cazuri când pictorii sunt lăudați de ge-nerația mai în vârstă. Unul din cazurile impresionante este acela când de tine-rii writeri s-a apropiat o bătrânică și i-a rugat ca data viitoare aceștia să colore-ze peretele de sub geamul doamnei. Nu este exclus cazul în care oamenii reac-ționează negativ, considerând desenelede pe pereți - act de vandalism.

Atitudinea oamenilor posibil se va schimba doar într-un singur caz, dacă va exista o dezvoltare, dacă vor fi organi-zate competiții. Când sunt create dife-rite evenimente, oricine poate, nu doar

să fi e martor al procesului de creare, dar poate efectua singur un desen. După pă-rerea grafi știlor oricine poate desena, trebuie doar dorință și străduință.

DEZVOLTAREA. Graffi ti se dezvoltă în orașele industriale, rutina zilnică, infl u-ențează tinerii să coloreze pereții suri. În orașele istorice acest gen de artă nu se dezvoltă, rămâne doar la un nivel de câteva lucrări și câțiva writeri.

Dezvoltarea în capitala noastră, după părerea tinerilor, care fac parte din acest gen de artă, nu este posibilă la moment, nici în următoarele decenii. Una dintre cele mai mari probleme, con-form cercetărilor efectuate pentru revis-ta Next, este lipsa materialelor de lucru, ceea ce împiedică procesul de creație. Vopseaua este adusă în republică din ță-rile vecine, de cele mai dese ori din Ode-sa, Ucraina. O cutie de vopsea este pro-curată cu 5 euro. Pentru a efectua un desen de dimensiuni medii, este nevoie de 3 cutii de vopsea. La o vârstă anumită oamenii aleg prioritățile. Timpul în care trăim, ne-a educat în așa fel, încât ne gândim la viitor, uităm de dorințele și visele proprii. Totuși dacă ar exista im-portatori de vopsea direcți în republică și aceasta ar fi la un preț accesibil, dez-voltarea ar fi posibilă.

O altă problemă care stopează dez-voltarea, este lipsa persoanelor care au nu numai dorință dar și talent și timp


pentru a se dedica acestei arte. Popula-ția Republicii Moldova este aproximativ de 3,5 milioane. Ne mândrim cu doar 10 writeri de un nivel înalt. În cadrul festi-valurilor sau concursurilor graffi ti, me-reu apar noi persoane ce se implică, de cele mai dese ori copii. Însă copii nu de-senează mult timp, o luna, două, poate un an. De ce atât de puțin timp? După ce apar note joase la școală părinții încep să se gândească dacă această ocupație își merită prețul. După un sunet de la secția de poliție părinții pun punct noii ocupa-ții a copiilor lor. Posibil acești copiii pu-teau deveni adevarați maeștri ai acestei arte. Dacă tot am vorbit despre festiva-luri, puține companii doresc să ia asu-pra lor răspunderea în organizarea aces-tor evenimente. Pașii primordiali sunt: furnizarea vopselei de calitate, preselec-

ția persoanelor din domeniu și evidența privind cheltuielile pentru vopsea.

CÂT DE UȘOR ESTE SĂ ALEGI “LOCUL” Alegerea locului este unul dintre cele mai des întâlnite obstacole.

Pentru a alege locul potrivit, tinerii se conduc după câteva principia impor-nate dintre care alegerea unui loc lumi-nos. De cele mai dese ori aceste dese-ne se efectuează noaptea deci felinarele care lucreaza sunt unul dintre cele mai importante lucruri. Desenele pe pereți trebuie să fi e bine iluminate pentru a fi observate de trecători. Sectorul de poli-ție ar trebui să fi e departe de locul care este ales pentru dese. Achitarea amenzii și o noapte la sector nu intră în planu-rile tinerilor. Deci studierea cartierului este una dintre primele activități care le efectuează un writer.


CAZURI DIN VIAŢĂ. În Germania, într-un mic orășel, un writer a venit la pri-mărie cu o propunere : “Oricum se va desena în oraș, dar atât timp cât voi do-riți să controlați totul ce se întâmplă, oferiți locuri pentru desene”. După o pe-rioadă de timp, primăria i-a răspuns tâ-nărului și a acordat locuri în stradă pen-tru graffi ti. Deci, această mișcare a putut fi controlată de administrația orașului prin simplu răspuns la o rugăminte. Cât de bine ar fi dacă la noi în republică ar fi posibilă o astfel de înțelegere...

UN TÂNĂR WRITER A POVESTIT O ISTO-

RIE INTERESANTĂ DIN PROPRIA EXPE-

RIENŢĂ: “În ziua în care am început lucrul, din cladirea de alături a ieșit un bărbat în uniformă. Domnul nu ne-a spus nimic rău, doar ne-a preântâmpinat că degra-bă trebuie să iasă cineva de rang superi-or și acesta 100% va chema poliția. Noi am decis să terminăm desenul, dar pes-te 5 minute a apărut acea persoană des-pre care ne vorbea domnul. Și-a fumat încet țigara, astfel oferindu-ne timp să plecăm repede din acel loc. S-a apro-piat încet de noi și ne-a acordat doar o intrebare: “Băieți dar acte aveți?” Noi, desigur nu aveam. Astfel, am fost con-duși la sectorul de poliție. Acolo am afl at că ziua următoare trebuie să ne întoarcem și să completăm protoco-lul. De dimineață am decis să venim la stăpânul peretelui și să îi cerem per-misiunea de a fi nisa desenul. Propri-etarul ne permite, noi îi cerem confi r-marea scrisă și o ducem la sectorul de poliție. O demonstrăm poliției și aceștia ne permit să plecam fară completareaprotocolului și achitarea amenzii.”

CEL MAI IMPOR-

TANT ESTE CĂ POŢI

COLORA LUMEA GRI

DIN JURUL TĂU…


ÎncotroINTERES PERSONAL

Reporter: Ecaterina CebanFoto: Pavel Brighidin

EȘTI MAI CREATIV DECÂT ÎŢI IMAGINEZI!SAU CUM POŢ I FACE UȘOR Ș I RAPID O BRĂŢARĂ CU TRANDAFIRI PE CARE S-O AI DOAR TU

Arta a fost întotdeauna forţa

magică care a creat cele

mai frumoase și irepetabile lu-

cruri pe care le-a admirat o

lume întreagă, generaţii și seco-

le de-a rândul. Este vorba des-

pre acele lucruri care se nasc

în minte și devin realitate da-

torită iscusinţei mâinilor celui

care modelează închipuirea. Fi-

ecare om este talentat și capa-

bil să execute lucrări inedite cu

propriile sale mâini. Este nevoie

doar de puţină imaginaţie, nis-

caiva răbdare și un pic de timp

liber. Rezultatul este de fi ecare

diferit, ceea ce înseamnă că este

de fi ecare dată unic și irepeta-

bil. Fiecare din noi este un ma-

estru al lucrurilor frumoase și de

acest lucru sunt sigură că vă veţi

convinge chiar în cele ce urmea-

ză. În această ediţie dăm viaţă

unei brăţări cu trandafi ri. Ea

se face foarte ușor dacă sunteţi

atenţi la imaginile, sfaturile

și indicaţiile de mai jos!

În cadrul acestei rubrici îi vom ajuta cu sfaturi utile și cu descrierea întregului pro-ces pe cei care vor să încea-pă să facă bijuterii sau ori-ce fel de accesorii din argilă de polimer. Argila de poli-mer arată la fel ca și plastili-na și este un material foar-te ușor de modelat pentru că aceasta devine fl exibilăde la căldura corpului.

Pentru început, avem ne-voie de două bucăți de argi-

FRĂMÂNTĂM ARGILA POLIMERICĂ,

PÂNĂ ACEASTA SE FACE MOALE

FACEM PRIMA PETALĂ MAI MARE CA

CELELALTE ȘI O RĂSUCIM.

RESTUL PETALELOR LE FACEM MAI

ROTUNDE ȘI LE ATAȘĂM LA CEA

DINTÂI

DIN DOUĂ BUCĂŢI VERZI RĂSUCIM DOUĂ

CONURI, APOI LE TURTIM PENTRU A DA FORMĂ

FRUNZELOR. CU AJUTORUL UNUI OBIECT MIC ȘI

ASCUŢIT, DE EXEMPLU SCOBITOARE PENTRU

DINŢI, FACEM CA FRUNZA SĂ DEVINĂ RELIEFATĂ


Brățările sunt unele din cele mai populare accesorii, mai ales în noul an 2012. Ele reprezintă un element nelip-sit din garderoba de bijute-rii a fi ecăreia din noi. Boga-te sau simple, din materiale scumpe sau făcute de mână, brățările îți oferă un plus de feminitate și îți completea-ză perfect ținuta dacă le oferi o combinație potrivită con-form culorilor și formelor existente deja la articolele tale vestimentare. Așa cum am demonstrat de aceas-tă dată crearea unei brățări personalizate nu este unul foarte difi cil și îți răpește doar câteva minute. Poți să asortezi culori ca negru și roșu, alb și roșu, galben și verde sau orice alte culori, după preferință pentru a da viață unor bijuterii unice pe care să le ai doar tu. În plus, datorită proprietăților elas-tice și practice ale argilei de polimer poți să creezi inele, cercei, pandative sau coliere.

Este foarte plăcut când realizezi că de sine stătă-tor poți să creezi ceva nou, original și frumos. Dar este și mai plăcut când rezul-tatul muncii tale creati-ve poate fi purtat și admiratde toți cei din jurul tău.Multă inspirație și cât mai multe gânduri bune!

lă de polimer, de două cu-lori: galben și verde. Eu am folosit galbenul pentru pe-tale și verdele pentru frunze. Puteți să vă activați fantezia și să faceți orice alte combi-nații nu mai puțin interesan-te, pentru a vă bucura înșivă de ele sau pentru a le dărui prietenilor și celor dragi.

Mai avem nevoie de un lănțișor cu încheietoare și cuie decorative din metal ușor și fl exibil, de exemplu din aluminiu – pe care vor fi fi xați trandafi rii.

BRĂŢARA ESTE GATA!

FLOAREA OBŢINUTĂ O STRĂPUNGEM LA

MIJLOC CU CUIE ȘI O COACEM PÂNĂ ACEAS-

TA SE ÎNTĂREȘTE

DACĂ VREUN CUI ESTE PREA

MARE ÎL TĂIEM CU CLEȘTELE

TRANDAFIRUL CARE ESTE GATA ÎL ACOPERIM CU UN

STRAT DE OJĂ INCOLORĂ ȘI ÎL ATAȘĂM DE LĂNŢIȘOR


ÎncotroEVOLUŢIE ŞI INTERESE

Reporter: Mikey HuzunIlustrator: Pavel Brighidin

Mișcarea e existenţă. Dansul e viaţă. Și une-

le dintre cele mai expresive și artistice stiluri

de dans s-au născut sub aripa culturii de Hip hop.

HIP TO THE HOPDE LA ORIGINI PÂNA ÎN PREZENT

HIP-HOP este o formă de expresivitate artistică care se regăsește în muzică, dans și pictură. Această sub cultură și-a luat începuturile în anii ’70 în New York. Anume aco-lo auto-exprimarea artistică a tinerilor afro-americani a dat naștere unii culturi care în scurt timp a copleșit toată lumea. Ceea ce a început ca o mișcare underground practi-cată în suburbia N.Y., astăzi este una dinte cele mai po-pulare și bine cunoscute sub- culturi. Hip hop-ul le-a dat

tinerilor o posibilitate alter-nativă de a se exprima. Un scop care i-ar ține departe de droguri, alcool și acte crimi-nale – cele trei elemente care mereu persistau în centre-le urbane. Această cultură a dat tinerilor din toată lumea o voce, prin care ei are putea protesta pașnic – împotriva politicienilor și dezastrelor ecologice, violenței și tira-niei, nedreptății și dictaturii.

POPULARITATEA. Totuși ce a făcut Hip-Hopul așa de po-

pular? Versatilitatea. Mul-titudinea de căi de a te au-toexprima. Graffi ti pentru pictorii arta cărora nu e ac-ceptată de societate. Rap-ul pentru cei vocea cărora nu era auzită de societate. Hip-hop-ul și Break Dance-ul pentru cei care nu știau ce să spună, dar voiau să fi e auziți de societate. Anume din aceste motive Hip Hop-ul era mereu favorizat de re-beli, tineri din familii fără posibilități și simplu cei care nu își găseau locul în aceas-

tă societate plină de stereo-tipuri învechite și crâncene. Stereotipuri care nu accep-tă nimic ce iese din zona cunoașterii și înțelegerii lor, nimic nou, nimic modern.

EVOLUŢIA. Pe parcursul timpului Hip Hop-ul a evo-luat. Au apărut ramifi cări și sub-stiluri de dans și muzi-că. Acest fenomen a avut loc deoarece după apariția sa, înfi ecare țară el a evoluat în felul său. Schimbările s-au produs încet, pas cu pas,


infl uențate de coloritul și tradițiile fi ecărei națiuni. Așa au apărut sub-stiluri a Hip-Hop-ului ca Krump, Po-pping, L.A., Locking, Turfi ng etc. Aceeași situație se re-petă și cu sub-stilurile mu-zicale a Rap-ului. În S.U.A. el este cel mai comerciali-zat stil muzical și se bazează pe ritmuri electronice com-plexe. Ultimul timp produ-cătorii s-au axat pe cât de atractiv este beat-ul, pe când lirica a trecut pe planul doi. Însă în Rusia, Moldova, Ro-mânia, Ucraina și alte țări din Europa de Est, Rap-ul

este considerat ceva under-ground. Abia în ultimii ani în Rusia rap-ul a început să capete popularitate și cu pu-blicul simplu, ci nu numai cu publicul underground. Rap-ul rusesc folosește un beat ( ritm ) simplu, repetitiv și ac-centul principal se pune pe cuvinte și semnifi cația lor. Rap-ul rusesc curent seamă-nă cu cel original din anii ’70 cu mult mai mult decît pie-sele rap-erilor americani.

ÎN MOLDOVA cultura Hip- Hop-ului a venit relativ re-cent. Cu zece ani în urmă

nimeni nici nu realiza ce-i asta și cu ce se mănâncă. De atunci s-au schimbat foar-te multe lucruri. A crescut o generație care traiește prin această cultură și încearcă să o împartă cu cei din jur. Însă aici ne ciocnim de stereoti-purile și prejudiciile implan-tate în gândurile noastre. Din această cauză în decurs de zece ani noi am evolu-at mai puțin decât alții evo-luase în cinci ani. Sigur, pu-tem învinui statul, oamenii, condițiile – însă la urma ur-mei totul este în mâinile noastre. De noi și acțiunile

noastre depinde, dacă aceas-tă sub-cultură magnifi că se va înrădăcina în Moldova sau dacă va dispărea ca o buru-iană nedorită. Și nu e vorba numai de Hip-Hop, ci de ori-ce lucru nou care îl întîlnim și îl dăm la o parte fără să încercăm să înțelegem care este sensul lui ascuns.

Lumea artei este lumea deosebită unde libertatea nu are limite. Trebuie doar să vrei să crezi și să creezi. Or, anume creația este cea care ne înveșnicește.



ÎncotroEVOLUŢIE ŞI INTERESE

Reporter: Vlad CaluşFoto: Pavel Brighidin

Mai sunt oare actuale și populare aceste “pizzerii” informaţionale în Moldova? Oare tinerii de azi le cunosc rânduiala? Ce știu ei despre

acești stupi împânziţi cîndva prin tot Chișinăul?

Pentru unii Internet Cafe-urile rămân un local misterios sau chiar de nerecunoscut. O parte din tineri vizitează aces-te locuri fi indcă nu au acces la internet acasă, nu au un calcu-lator și această oportunitate accesibilă de a se informa îi ajută să se instruiască. În străinătate realitatea e alta, mulți dintre ei au acces la internet acasă pe când noi nu ne permitem aceste tehnologii costisitoare. Astfel înțelegeți care e scopul apariției acestor Internet Cafe-uri în Republica Moldova.

Internet Cafe-ul este un loc unde poți dobîndi un acces la internet în primul rînd, de aceea oamenii care vin aici au ne-voie să discute cu o persoană pe skype sau pe o rețea de socia-lizare (Facebook, Odnoklassniki) și să-și descarce referatul sau să găsească o informație utilă pentru el.

Acum aceste localuri nu sunt așa de solicitate fi indcă crește tendința ca fi ecare să aibă calculatorul personal. Astfel cei care le frecventau rămân cu amintirile și anume impactul masiv de vizite a fost prin anii 2002–2003. Atunci mulți invadau aco-lo, prețurile erau mici și îți permiteai să stai cât dorești iar jocurile erau preferate de copii și adolescenți. Pentru mulți dintre ei jocurile au creat contactul cu calculatorul, aici își împărtășeau bucurii, noi cunoștințe, noi prietenii ș.a. Copiii mai ales erau pedepsiți de părinții lor din motivul petrecerii

prea mult a timpului acolo. Ei preferau mai mult Internet Ca-fe-urile decât școala, cheltuindu-și banii pentru hrană oferiți de părinți pe orele bune state în fața calculatorului. Pe lângă faptul că stăteau jumătate de zi fl ămânzi, plăcerea să te jociîn fața calculatorului le potolea foamea.

Un elev de la liceu, care nu frecventa orele, ajungând în fi -nal să se dezică de studii, situație creată din motivul plecă-rii părinților la muncă peste hotare, acum este angajat în ca-litate de operator la acel Internet Cafe. La capitolul utilizării calculatoarelor și igienei acestora ne punem multe semne de întrebare. Pe lângă faptul că ne expunem radiației, ne mai con-fruntăm și cu un furnicar al microbilor ce hibernează de ani de zile pe tastatură, monitor sau mouse. Oare nu te-ai gândit vreodată că te expui unor riscuri foarte grave în aceste focare potențiale de infecții și epidemii?

Mulți conștientizează acest fapt și ignoră internet-cafe-urile în ultima perioadă. Tinerii preferă mai mult laptop-ul propriu la un hot-spot (Wi-Fi). Consider că încă unul din mo-tivele dispariției Internet Cafe-urilor este și accesul la inter-net de pe telefon, deoarece îți poți permite să o faci rapid, co-mod și oriunde. Informează-te sănătos și utilizează serviciile informaționale fără să te expui riscurilor!

MAI ESTE ACTUALĂ ACEASTĂ “PIZZERIE” INFORMAŢIONALĂ ÎN MOLDOVA?

INTERNET CAFÉ

Încotro INTERES PERSONAL

Reporter: Gorea VeronicaIlustrator: Brighidin Pavel

DESCOPERĂ-TE DUPĂ MÎZGÎLITURIȚi s-a întîmplat de multe ori să stai la ore care îți par că nu se mai termină, să simți o mare plictiseală și pur și simplu să faci niște mîzgălituri în caiet!? Arun-că o privire în caietul tău și descoperă câteva lucruri interesante despre tine.

STELUŢE

Persoană foarte am-bițioasă care doreș-te să facă ceva cu via-ța sa. Uneori poate fi destul de arogantă.

NORIȘORI

O persoană nervoasă, mereu stresată de câte ceva, imprevizibil. E bine să nu stai în calea acestei persoane

CERCURI

Cercurile sunt simbolul perfecțiunii. Această per-soană este foarte conști-incioasă, un pic tocilară.

PĂTRĂŢELE

E o persoană vorbăreață, comunica-tivă și fără complexe. Îi place să facă glume și să se distreze.

FLORICELE

Nostalgică, visătoare, tăcută, timidă. O per-soană destul de ro-mantică căreia îi plac lucrurile frumoase.

OMULEŢI

Persoana este cam nesigură pe ea. Nu-i place să riște și nici să fi e în centrul atenției.

MUTRE

Ori e îndrăgostit acest tip de om ce desenează mutrișoare, ori este haotic și foarte amabil.

SPIRALE

Persoană ordonată, creativă, cu-rajoasă și dintr-o bucată. Îi place să știe cum stau lucrurile în reali-tate și nu poate fi dus cu zăhărelul.



Direcţia next18 PLUS

Reporter: Vladimir PalamarciucPreședintele Consiliului Științifi c de Tineret al Uniunii Juriștilor din Moldova / [email protected] / [email protected] / www.ujm.md

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂCE TREBUIE SĂ CUNOASCĂ UN TÂNĂR LA ÎNCHEIEREA ACESTUIA

Pe parcursul anilor de studenţie, dar în special după absolvirea instituţiei de învăţământ mulţi tineri vor să se angajeze în câm-

pul muncii. După găsirea unui loc de muncă sunt frecvente cazurile când angajatorul încalcă prevederile legislaţiei. Acestea duc

la prejudicierea drepturilor și intereselor legitime ale salariatului.

Mai jos sunt evidențiate câteva răspun-suri juridice la unele dintre cele mai frecvente întrebări apărute la tinerii care se angajează în câmpul muncii.

CINE ESTE UN TÂNĂR SPECIALIST?

Sub aspect juridic tânăr specialist este absolventul instituției de învățământ superior, mediu de specialitate sau se-cundar profesional în primii trei ani după absolvirea acesteia, indiferent de vârsta pe care o are persoana.LA CE VÂRSTĂ POŢI ÎNCHEIA CONTRACT IN-

DIVIDUAL DE MUNCĂ?

Contractul individual de muncă poate fi încheiat de la vârsta de 16 ani.Cu acordul părinților contractul de muncă poate fi încheiat și la vârsta de 15 ani. Important este ca munca să nu fi e periculoasă pentru sănătatea persoanei.CÂND SE CONSIDERĂ CĂ CONTRACTUL INDI-

VIDUAL DE MUNCĂ A FOST ÎNCHEIAT?

În practică apar situații că ați înce-put să lucrați, dar nu ați semnat con-tract de muncă. În astfel de situații an-gajatorul poate profi ta de situație și, în dependență de interes, amenința sala-riatul că nici nu va încheia contract de muncă sau nu va achita salariu. Urmează să cunoașteți că contractul in-dividual de muncă se consideră încheiat din momentul ce ați fost primit la lucru, adică prestați o anumită muncă pentru angajator la indicația acestuia.Este de responsabilitatea angajatorului să întocmească contractul de muncă în formă scrisă. Deci, indiferent de semna-rea contractului de muncă vă puteți con-sidera angajat din momentul începerii de facto a lucrului și din acest moment benefi ciați de toate drepturile prevăzute de legislație, inclusiv de plata salariului.Contractul individual de muncă se întoc-mește în două exemplare. Un exemplar al contractului se înmânează salariatu-lui, iar celălalt se păstrează la angajator. (art.56, Codul muncii)

CARE DOCUMENTE POT FI CERUTE DE CĂ-

TRE ANGAJATOR DE LA PERSOANA CARE SE

ANGAJEAZĂ ÎN CÂMPUL MUNCII?

La angajare pot fi cerute doar următoa-rele documente:a) buletinul de identitate sau un alt act de identitate;b) carnetul de muncă, cu excepția ca-zurilor când persoana se încadrează în cîmpul muncii pentru prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul;c) documentele de evidență militară – pentru recruți și rezerviști;d) diploma de studii, certifi catul de ca-lifi care ce confi rmă pregătirea specială – pentru profesiile care cer cunoștințe sau calități speciale;e) certifi catul medical, doar în cazurile prevăzute de legislația în vigoare.Se interzice angajatorilor să ceară de la persoanele care se angajează alte docu-mente decât cele menționate mai sus. (art.57, Codul muncii).POATE ANGAJATORUL SĂ REFUZE ANGA-

JAREA PERSOANEI DIN CAUZA LIPSEI DE

EXPERIENŢĂ?

Refuzul angajatorului de angajare la muncă din cauza lipsei de experiență este ilegal. Angajatorul este obligat să întocmească refuzul în formă scrisă, care poate fi contestat în instanța de ju-decată. (art.47, alin.3 Codul muncii)POATE ANGAJATORUL SĂ CEARĂ SĂ

PRESTAŢI ALTĂ MUNCĂ DECÂT CEA LA CARE

AŢI FOST ANGAJAT?

Angajatorul nu are dreptul să ceară sa-lariatului efectuarea unei munci care nu este prevăzută în contractul indivi-dual de muncă, cu excepția unor situații excepționale prevăzute expres de legislație (art.50, Codul muncii).POATE ANGAJATORUL SĂ IMPUNĂ SALARI-

ATUL SĂ ÎNCHEIE CONTRACTRUL DE MUN-

CĂ PENTRU O PERIOADA DETERMINATĂ DE

TIMP?

Contractul individual de muncă se în-cheie, de regulă, pe durată nedeter-

minată. Angajatorul nu poate impu-ne salariatului încheierea contractului de muncă pe perioadă determinată, cu excepția unor cazuri prevăzute expres de lege. (art.54, 55, Codul muncii)POATE ANGAJATORUL IMPUNE LA ANGA-

JARE PERIOADĂ DE PROBĂ TINERILOR

SPECIALIȘTI?

Tânărul specialist nu poate fi supus peri-oadei de probă. O astfel de condiție este interzisă de lege. La fel nu pot fi supuși pe-rioadei de probă la angajare tinerii în vâr-stă de până la 18 ani. (art.62, Codul muncii).CARE SUNT AVANTAJELE ANGAJATORULUI

LA ANGAJAREA ABSOLVENŢILOR BUGETARI?

Angajatorii care încadrează cu contract individual de muncă pe o durată nedeter-minată absolvenți ai instituțiilor de învă-țământ superior înregistrați la agenții, ale căror studii au fost fi nanțate de la bugetul de stat, primesc de la bugetul de stat, pe o perioadă de 12 luni calendaristice, pentru fi ecare absolvent încadrat, o sumă egală cu un salariu minim pentru remunerarea suplimentară a muncii absolventului. Pentru încadrarea absolvenților invalizi, suma menționată se plătește timp de 18 luni. (art.23 din Legea privind ocuparea for-ței de muncă și protecția socială a persoa-nelor afl ate în căutarea unui loc de muncă )

Refuzul angajatorului de angajare la muncă din cauza lipsei de experiență este ilegal. (art.47, alin.3 Codul muncii)Tânărul specialist nu poate fi supus peri-oadei de probă. O astfel de condiție este interzisă de lege. (art.62, Codul muncii)Contractul individual de muncă se în-tocmește în două exemplare. Un exem-plar al contractului se înmânează sa-lariatului, iar celălalt se păstrează la angajator. (art.56, Codul muncii)


SUCCES ÎN CARIERĂ TOP 11 OBICEIURI CARETE FAC MAI PRODUCTIV

Câteodată nu poţi avea succes în carieră tocmai pentru că sunt prea multe lucruri care te distrag de la activitatea de birou. Având

în preajma ta youtube, facebook, telefoane cu tot mai multe aplicaţii pentru divertisment, e o misiune destul de difi cilă a te

menţine pe poziţie stabilă. Poate că pe termen scurt câteva batoane energizante te-ar pune pe picioare, însă, dacă vrei să ai soluţii

pe termen lung, este nevoie de o schimbare radicală a obiceiurilor tale. Iată câteva sfaturi legate de obiceiuri care îţi vor crește pro-

ductivitatea la locul de muncă și, implicit, îţi vor asigura succes în cariera.

Problema majoră cu care se confruntă orice personalitate în ca-lea spre succes, este faptul că nu știe de unde să pornească. Ide-ea este precum corabia lui Noe. Construită bine, îți va salva viața.FĂ-ŢI O LISTĂ CU CE AI DE FĂCUT. Ar părea ceva inefi cient și o idee simplă, cu toate acestea are o însemnătate majoră. Îți su-gerăm ca dimineața să scrii o listă cu ce ai de făcut pe care s-o ai mereu în fața ochilor. Pe măsură ce duci la bun sfarșit o sarcină încercuiește-o, iar dacă ai făcut o treabă cu ade-varat bună recompensează-te singur. O meriți. Chiar dacă ți se pare puțin cam mult, gândește-te doar că bucuriilemărunte dau farmec vieții.SOMNUL ESTE CHEIA PENTRU SUCCESUL ÎN CARIERĂ. Te gândești că meriți și tu câteva seri în club după o zi de muncă extenu-antă. Însă cei mai mulți dintre oameni trebuie să meargă la culcare la ore decente dacă vor să funcționeze bine în ziua ur-mătoare. Nu trebuie să te lupți pentru a sta treaz toată noap-tea întrucât vrei să termini proiectul pe care l-ai putea fi ni-sa dimineața, somnul are putere mare, în momentul când îi declari război vei suferi consecințele. Mai bine odihnește-te și setează alarma ceasului cu câteva ore mai devreme. ÎNVAŢĂ SĂ DELEGI UNELE SARCINI. Te gândești că odată ce nu ai o echipă în subordine căreia să-i pasezi din misiuni, nu ai pu-tea schimba ceva. Totuși încearcă să ceri ajutorul unui coleg, cu siguranță nu te va refuza. Și ține minte pentru a demonstra că ești un angajat model e nevoie de reușite, nu de erori gene-rate de timpul gestionat incorect. SĂ AI MEREU O AGENDĂ CU TINE. Poți afi rma că a avea la îndemâ-nă pixul și agenda nu e în modă, dacă te incomodează respec-tivă propunere treci la înalta tehnologie. Însă important este să ai tot timpul la dispoziție un instrument care să te ajute să reții lucrurile spuse la ședințe: indicații, sar-cini trasate etc. Este bine să te asiguri că le ai pe toate și pe un alt suport în afară de propria memorie.SETEAZĂ-ŢI OBIECTIVE MICI. Nici cea mai inteligentă persoană nu poate obține din prima încercare tot ce-și dorește. Ar fi bine să-ți seteazi și obiective mai mici pe care să le realizezi ușor și care să te mobilizeze pentru peștele cel mare. Fără să ai parte de bucuria micilor succese, vei ajunge să-ți plângi de milă că nu reușești nimic pentru a avea succes în carieră.NU TE OPRI LA PRIMUL OBSTACOL. Primul obstalol nu înseamnă sfârșit. Odată ce o problemă sa lovit de tine, vei fi fericit rezol-vând-o și vei cunoaște că orice obstacol este un nou urcuș.Nu te opri asupra unui anumit punct dintr-un proiect pentru care nu găsești deocamdată nici o rezolvare. Dacă ai încercat mai multe variante și nici una nu a dat roade sau dacă ești prea

obosit pentru acel proiect, treci mai departe. Între timp îți vor veni și idei pentru primul punct al agendei de lucru.NU TE LIMITA LA PAUZE. Nu ești robot și nu poți funcționa non-stop. Este foarte important de să-ți menții echilibrul concentrației. Astfel ai nevoie din când în când să iei și o pauză. Stând cu nasul în hârtii întreaga zi de muncă, nu ești asigurat că vei duce pro-iectul la bun sfârșit. Calitatea muncii se va diminua, se va insta-la oboseala și, în fi nal, întreaga mașinărie din corpul tău va ceda. Pentru a evita senzațiile de frustrare că nu-ți iese nimic, fă câteva pauze în care să te dezmorțești și să ieși puțin la aer.CREEAZĂ-ŢI ECHIPA. Ai impresia ca nu o să îți reușească tot de unul singur? Ai dreptate! Nu poți face tot de unul singur. Ale-ge bine oamenii care îți vor fi alături în cariera ta. trebuie să împărtășească aceeași pasiune pentru o idee comună. O idee excepțională, merită oameni excepționali. O echipă mediocră va aduce mereu rezultate mediocre. Nu ai cum să gândești me-reu că “dracul nu e chiar atât de negru”. Găsește-i fi ecărui om din echipa ta, munca pe măsură, unde responsabilitățile pe care le va avea, să corespundă capacităților. Nu uita de “IM-PLICARE”. E nevoie ca fi ecare să se implice și să aducă doar emoții pozitive în familia nou-creată. Dacă faci parte dintr-un grup plin de energie, te vei simți și tu plin de energie.PERFECŢIONARE CONTINUĂ! Astăzi, companiile lucrează din ce în ce mai mult pentru a se menține în competiția dată de existența pieții libere, de la apariția conceptului de “concurență loială”(cea care dictează regulile jocului). Timpul este nemilos, iar noile tehnologii sunt extrem de “rapide”. Și dacă nu reușești să ții pasul cu tot ce e nou... riști să suferi un eșec.FĂ-ŢI PROGRAM DE VERIFICAT EMAIL-URILE. Este foarte importan-tă ordinea și bunăstarea poștei electronice. Stabilește-ți două intervale pe zi în care să te ocupi de mail-uri. Te asiguri cu timp pentru a le deschide, a le clasifi ca și a le șterge pe cele ne-folositoare. Cu toate acestea fi i atent și nu încerca să-ți verifi ci căsuța din cinci în cinci minute. NU STA DUPĂ ALŢII. Sunt cazuri în care trebuie să aștepți un ras-puns la solicitarea făcută. Ei bine 20-30 min încerci să fi i calm și calculat, dacă răspunsul mult așteptat nu-și face apariția, încearcă să găsești soluții cum ai putea afl a răspunsul în mo-dul cel mai rapid. Nu mai încerca să depinzi de cineva, nimeni nu-ți poate garanta succesul dacă aștepți minuni. Fii stăpân pe situație și folosește fi ecare moment în favoarea succesu-lui în carieră. Să nu te dai niciodată bătut. Orice eșec e o nouă oportunitate. Nu uita că și Tomas Edison a încercat de mai mult de 1000 de ori până a inventat becul.

Direcţia next 18 PLUS

Reporter: Otilia Gordienco / www.sfatulparintilor.ro


Începerea vieții sexuale presupune, îna-inte de toate, un grad imens de responsabili-tate din partea ambilor parteneri, căci, pe lân-gă marile plusuri și neînsemnabilele minusuri care însoțesc, la prima vedere, decizia luată, riscul unei sarcini nedorite este inevitabil. In-diferent dacă ai început deja sau încă nu viața sexuală, informarea corectă asupra acestui aspect este primul pas spre a te proteja. Re-vista noastră îți aduce aceste informații.

CE ESTE CONTRACEPŢIA? În esență, contra-cepția reprezintă un ansamblu de meto-de care fac posibilă evitarea sau reducerea riscului apariției unei sarcini nedorite. Cea mai efi cientă metodă de contracepție este abstinența, cu alte cuvinte, lipsa totală a con-tactului sexual. Paradoxal, dar pe cât de ideală este această metodă în teorie, pe atât de im-posibilă în practică, căci vârsta medie la care adolescenții își încep viața sexuală este, în prezent, de 16 ani. De aceea, mai oportun în această circumstanță este de a apela la meto-de de contracepție cu un grad mai scăzut de efi ciență, însă ceva mai realiste. Diferite me-tode anticoncepționale au existat încă în an-tichitate. Astăzi, însă, există o gamă foarte variată de metode de contracepție la care poți să recurgi, dar pe cât sunt de diverse pe atât

de sofi sticate, de aceea este foarte important ca în procesul alegerii să ții cont de calitatea produsului, garanția ce o oferă și cel mai im-portant, impactul asupra sănătății. Acest pro-dus trebuie să te protejeze și, în nici un caz, să îți dăuneze. În acest caz medicul de familie este prietenul tău bun.

METODELE DE CONTRACEPŢIE RECOMAN-

DATE. Metoda calendarului este o meto-dă naturală de contracepție și constă într-o abstinență periodică, în conformitate cu ci-clul menstrual. Efi ciența ei, însă, este foar-te scăzută, deoarece ciclul menstrual la adolescente nu este încă stabil, respectivriscul de a rămâne însărcinată este mare.

Metodele de barieră includ diafragma, pre-zervativele feminine și masculine. Marele plus al acestor produse constă în accesibilitatea lor, le poți găsi în orice farmacie sau super-market la un preț suportabil sau chiar gratisîn diferite centre de planifi care a familiei.

Pilulele contraceptive se administrează pe cale orală. Aceste preparate ating o efi ciență de circa 100% în cazul în care sunt adminis-trate corect și sistematic. Pentru a alege pre-paratul care se potrivește cel mai bine orga-nismului tău, este bine să faci o consultație la medicul ginecolog, în așa mod vei bene-

Direcţia nextINTERES PERSONAL

Reporter: Natalia BaltagaFoto: Andrian Rusu

Potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statis-tică numărul total de avor-turi pentru anul 2010 este de 14 787, dintre care 1 350 la tinere cu vîrsta cuprin-să între 15-19 ani și 10 770 la tinere cu vârsta cuprin-să între 20-34 ani. Dacă ex-punem aceste date în raport cu natalitatea , rezultă că la 100 copii născuți vii revin 37 avorturi.Avortul nu poate și nu tre-buie să fi e ultima soluție. Remediul preventiv este utilizarea metodelor de contracepție. Doar luînd această hotărîre, dai dovadă

CONTRACEPŢIA ESTE MAI UȘOR SĂ PREVII DECÂT SĂ SUPORŢ I CONSECINŢELE

Pentru mulţi tineri din Republica Moldova, subiectele ce ţin de

viaţa sexuală rămân a fi încă tabu. Inhibiţia adolescenţilor vine

din anumite aspecte ale educaţiei în familie sau, pur și simplu, din

complexe psihologice specifi ce vârstei. Cert este faptul că lipsa de

informare privind acest capitol poate avea consecinţe negative care

pot evolua într-o maladie socială. Pe lângă aspectul demografi c al

acestor date, ce oglindesc, mai curând, situaţia societăţii din care fa-

cem parte, trebuie să înţelegem că avortul este, înainte de toate, o

puternică traumă fi zică și psihologică ce afectează în egală măsură

ambii parteneri. Avortul nu poate și nu trebuie să fi e ultima soluţie.

Remediul preventiv este utilizarea metodelor de contracepţie. Doar

luând această hotărâre, dai dovadă de maturitate și răspundere în

deciziile și acţiunile tale.


fi cia de sfaturi prețioase privind modul de administrare a pastilelor, dar și posibile-le reacții adverse. Pilulele anticoncepționale nu te vor proteja de bolile cu transmitere se-xuală, de aceea specialiștii recomandă com-binarea acestei metode de contracepție cuprezervativele masculine.

Contracepția de urgență sau pilu-la de a doua zi este metoda folosită în urma unui contact sexual neprotejat sau în cazuri excepționale. Utilizată frecvent îți poate pune în pericol sănătatea. De asemenea, dacă ai ho-tărât să folosești contraceptive de acest gen, se recomandă consultarea medicului ginecolog.

ÎNTRE MIT ȘI REALITATE.

Fie că ni le creăm singuri sau le auzim în-tâmplător, miturile referitoare la contracepție ne pot induce în eroare și dezinforma. Iată câ-teva idei pe care trebuie să le pui defi nitiv în lista neagră a prejudecăților:

CONTRACEPTIVELE ÎNGRAȘĂ. Probabil ai auzit nu o dată despre faptul că pilulele contracep-tive favorizează apariția kilogramelor în plus. Păi, uite că nu este adevărat. În dependență de organism, preparatul poate stimula pofta de mîncare dar nu îngrașă direct. Soluția ar fi un

mod de viață sănătos, ce include o alimentație corectă și practicarea constantă a sportului.

FOLOSIREA CONTRACEPTIVELOR ACUM VA

INFLUENŢA ÎN VIITOR DEZVOLTAREA FĂTULUI. Nici o metodă de contracepție nu poate fi ca-uza defectelor la naștere sau complicațiilor în timpul sarcinii.

DUPĂ PRIMUL CONTACT SEXUAL NU POŢI

RĂMÂNE ÎNSĂRCINATĂ. Nu uita! Indife-rent dacă este primul contact sexual sau nu, șansele de a rămâne însărcinată sunt aceleași.

ANTICONCEPŢIONALELE SUNT EFICIEN-

TE IMEDIAT DUPĂ ADMINISTRARE. Cum am menționat deja, contraceptivele sunt efi cien-te când sunt administrate regulat și constant, aceasta se referă în mod special la pilulele anticoncepționale.

CONTRACEPTIVELE POT MĂRI RISCUL

APARIŢIEI CANCERULUI. Deși unele contracepti-ve pot cauza reacții adverse, acestea nu au nici o legătură cu cancerul.

Dacă nu utilizezi încă nici o metodă de contracepție, astăzi este ziua în care trebu-ie să iei decizia corectă. Ai grijă de tine, op-tează pentru o relație sănătoasă și nu uita — este mai ușor să previi decât să suporți consecințele!

de maturitate și răspundere în decizie și acțiune.Efi ciența prezervativelor masculine este de 97%, iar a celor feminine 95%.Indiferent dacă este pri-mul contact sexual sau nu, șansele de a rămâne însărci-nată sunt aceleași.Pilulele anticoncepționale nu te vor proteja de bolile cu transmitere sexuală, de aceea specialiștii recomandă com-binarea acestei metode de contracepție cu prezervative-le masculine.Tu te protejezi? Se-xul protejat – dovadă a maturității.

PUBLICITATEA — MOTORULAFACERII TALE

CONSUM, DECI EXIST SAU...CE CONSUM EU?

Cine studiază produsele din jurul său, se recunoaște pe sine. Produsul îl reprezintă din cap până în picioare. E

mai aproape de cei dragi cu un telefon mobil Nokia, este mai rapid în noile ghete Adidas și are o viaţă în cu-

lori cu Benetton. Omul este ceea ce consumă, o reprezentare a lumii în care trăiește.

În cazul în care, pe lângă pro-movarea utilității produsului se reușeste și crearea unui mit verosi-mil despre o “viața paradisiacă” pe care o oferă acesta, atunci fi rma are doar de câștigat.

Imaginea este cea care intră în concurs. Marca, eticheta, logo-ul — toate sunt importante. Astăzi, produ-sul propriu-zis, contează mai puțin. Distincția o face imaginea, cea care devine o “ego-proteză”. Ea creează scenarii pentru o viață perfectă.

DE LA NEVOI LA DORINŢE.

Homo Oeconomicus a fost înlocuit cu Homo Desiderans. În secolul tre-cut, produsele puteau fi diferențiate după niște criterii raționale, cum ar fi prețul, calitatea, cantitatea. Situația actuală este, însă, alta. Ca afacerea ta să prospere, trebuie să fi i la fel de bun, ca cel mai bun. Să câștigi datorită factorilor emoțio-nali, să devii un adevărat lovemark pentru cumpărătorii tăi.

MOTORUL AFACERII E PORNIT. Ad-vertisingul face diferența. El tre-buie să facă un produs deosebit și să-i creeze propria legendă. În acest context, publicitatea este lian-tul dintre obiect și subiect, dintre ceea ce este produsul și consuma-tor. Aici, publicitatea are misiunea de a emoționa, de a încadra consu-matorul într-un spațiu cultural, de a-l pune “în rând cu lumea”— ceea spre ce tinde și gloata, de altfel. Di-mensiunea materială de produs a obiectului este îngropată de valoa-rea simbolică adăugată. Este noul opium al popoarelor.

JOCUL DE IDENTITATE. “Brand”-ul, cuvânt provenit din germană, înseamnă aruncător de mine. Devenind un brand, produ-sul, a atins punctul de vârf : o cerere mare și la un preț exagerat. Luând exemplul fi lmului Pretty Woman, o prostituată, jucată de Julia Roberts, ajunge să-și cucerească propiul prinț în armură albă (Richard Gere) transformându-și imaginea, luând lecții de dicție și prin cosmetice și modă devenind altcineva, transfor-mându-și personalitatea și stilul de viață. Acesta este un exemplu simp-tomatic al modului în care societa-tea actuală prezintă identitatea.

Publicitatea este și o reprezen-tare a fetișurilor noastre, indepen-dentă de cadrul cultural pe care îl adoptă. Ea ne poate vorbi, ne poa-te convinge, iar toate dorințele pe care le nasc le simțim a fi atât de proprii și de personale.

PUBLICITATEA ESTE ESENŢA

DEMOCRAŢIEI. Câte o alegere areloc în fi ecare minut al unei zile de lucru la casele de marcat a sute de mii de magazine și centre co-merciale unde clienții își expri-mă preferințele și hotărăsc ce producător și ce produs va fi li-der azi și care va conduce mâi-ne. Aceasta este atribuția publi-cității și de aceea bugetele carese alocă devin tot mai “grase”.

A început un adevărat război al publicității între companiile care și-au perfecționat produsele atât de mult încât singura posibilita-te de a ieși în fața concurenței este

strategia de comunicare cu persoa-na consumatorului, poziționarea pe piață și imaginea creată.

A început un adevărat război al publicității între companiile care și-au perfecționat produsele atât de mult încât singura posibilita-te de a ieși în fața concurenței este strategia de comunicare cu persoa-na consumatorului, poziționarea pe piață și imaginea creată.LOVEMARK — un concept de mar-keting care este destinat să înlocu-iască ideea de brand.PUBLICITATE — faptul de a face ceva cunoscut prin publicații; răspândi-re în public.ADVERTISING — totalitatea procede-elor prin care un mesaj (un produs, un serviciu, o idee etc.) este promo-vat către public.H. OECONOMICUS — Omul ghidat de necesități.H.DESIDERANS — Omul ghidat de dorințe.MARCA — Semn distinct aplicat pe un obiect, pe un produs, pe un ani-mal pentru a-l deosebi de altele, pentru a-l recunoaște.ETICHETA — Bucată de hârtie, de carton etc. care se aplică sau se lea-gă de pachete, sticle și pe care se indică conținutul, prețul, posesorul, destinația, etc.LOGO — Abreviere de la logotip; simbol grafi c, design special aso-ciat unei mărci, însemn de pre-stigiu care permite identifi carea instituțională (a fi rmei) și/sau a produselor și serviciilor acesteia.

Direcţia next18 PLUS

Reporter: Otilia GordiencoFoto: Pavel Brighidin



Direcţia next 18 PLUS

Reporter: Maxim TovstoganDirector general agenţiei imobiliare “Max Estate”

Ilustratie: Diana Nicorici

CUIBUL FAMILIEI SAU DISTRUGEREA MITURILOR DESPRE

COSTURILE APARTAMENTELOR

Anii de studenţie sunt cei mai interesanţi, dar aceasta este perioada care separă anii de copilărie de anii de maturitate, care pre-

supune responsabilitate. Pentru mine responsabilitatea presupune — crearea familiei, nașterea copiilor și educarea lor, carieră,

ocrotirea familiei și desigur crearea cuibului pentru familie.

Viața noastră este plină de povești în care ma-joritatea populației cred, așa este și cu mi-tul că piața imobiliră în Republica Moldovaeste foarte costisitor.Aș vrea să deschid ochii asupra acestui mit. Este posibil de găsit un cuibul pentru familie în care va fi comod fără a plăti sume enorme. Presupunem că avem la dispoziție 19 000 euro. Ce poate fi procurat cu această sumă? De cele mai dese ori auzim răspunsul că ni-mic mai mult de o cameră în cămin nu poate fi procurată. Dar, nu este așa!IATĂ CE PUTEM ALEGE DE SUMA INDICATĂ MAI SUS:

-Garsonieră, cu toate comoditățile- apartament cu suprafață mică, cu bucă-tărie și toate comoditățile-apartament de tip mansardă-apartament cu o cameră în bloc nou, la distanță de 7 km de la Chișinău

Chiar dacă vorbim de cămine, putem procu-ra cameră într-un cămin nou, construit după nivele europene, care obțin tot mai mult ac-tualitate. Acestă variantă va fi ideală pentru cei care trăiesc viața pe maxim, reușesc să lu-creze, să învețe și se distreze seara. Distrac-

ția, comunicarea cu tineri înteresanți și veseli, o poți obține gratis, dacă procuri o cameră în cămin cu doar 10 400 euro. Căminele noi sunt dotate cu cea mai noua tehnică pentru pre-pararea și păstrarea hranei, pentru curăți-rea hainelor. Sunt instalate cele mai noi băi și multe altele. Partea cea mai plăcută este existența camerelor de odihnă, unde putem privi fi lme, juca cu prietenii în jocuri de masăși participa în discuții captivante. Totuși și această sumă de 10 400 euro trebuie obținută și apare o întrebare logică: de unde? Sunt două ieșiri din această situație: să ceri ajutor de la familie, sau să lucrezi și să înveți în același timp, plătind pentru apartament cumpărat la ipotecă. Există companii care pot oferi condiții favorabile: de exemplu, va tre-bui să achiți doar 1% pe an, plus dacă banii sunt achitați la timp atunci o sumă de bani este reîntoarsă drept bonus. Există încă o ie-șire din sintuație cu achitarea sumei, aceas-tă cameră din cămin poate fi dată în arendă și alte persoane vor achita ipoteca.Jumătate de lucru este să începi!

www.maxestate.md

GARSONIERĂ CU TOATE CO-

MODITĂŢILE: DE LA 18 LA 30 M2 –

DE LA 14 000 €

APARTAMENT: DE LA 18 LA 27

M2: DE LA 18 000 €

APARTAMENT DE TIP MAN-

SARDĂ: 24 M2 – DE LA 16 900 €

APARTAMENT CU O CAMERĂ

ÎN CASĂ NOUĂ LA 7 KM DISTAN-

ŢĂ DE LA CHIȘINĂU : 27 M2 – 14

800 €

CAMERĂ ÎN CĂMIN MODERN :

19 M2 – 10 400 €

Revista Next | 35februarie — martie

DOCTOR ÎN ISTORIE, RECTOR

AL UNIVERSITĂŢII PEDAGOGI-

CE DE STAT “ION CREANGĂ” DIN

CHIȘINĂU

Nicolae Chicuș se naște la 12 august 1951, în co-

muna Bolohani, județul Or-hei. După absolvirea școlii gimnaziale își face studiile la Școala Pedagogică din Orhei (1970), apoi lucrează în ca-litate de profesor școlar. În perioada 1973-1978 își face studiile la Institutul Pedago-gic de Stat “Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Is-torie și Pedagogie. După fa-cultate, devine asistent la catedra de Istorie Universa-lă, iar ulterior face studii de doctorat la Institutul de Is-torie al Academiei de Știin-țe (1980–1984). Printre me-ritele sale poate fi menționat faptul că este cunoscut în lumea științifi că și didacti-că drept un profesor de vo-cație, autor de lucrări știin-țifi ce, programe, manuale școlare dar și conducător de teze de doctorat. Totuși, cel mai important și mai valo-ros merit cu care a fost în-zestrat de Dumnezeu sunt cei doi copii ai săi — două fete, pe care obișnuiește să lenumească fetele tatei.

Cariera sa urmează cur-sul mai multor funcții în care a fost promovat. Din 1992 până în 2010 este conferen-țiar universitar la catedra de Istoria Românilor și decan al Facultății de Istorie și Etno-pedagogie. Din 2010 până în prezent activează în calitate de rector al UPS “Ion Crean-gă”, funcție care a preluat-o, după cum mărturisește,

“grație votului de încredere acordat de colectivul împre-ună cu care lucrez”.

Are o regulă. Este o regu-lă a vieții pe care o urmea-ză cu strictețe: Rezultatele și succesele obținute vorbesc despre efi ciența muncii mele.

Nicolae Chicuş

Nu contează cine îți citește lecții, nucontează prin ceinstituții de învăță-mânt treci, impor-tant este cine vrei să devii

36 | Revista Next februarie — martie


NICOLAE CHICUȘ — STUDENTUL

AŢI FOST STUDENT LA FACULTATEA DE IS-

TORIE ȘI PEDAGOGIE. CE V-A DETERMINAT

SĂ ALEGEŢI DINTRE MULTE ALTELE, ANUME

ACEASTĂ FACULTATE?

Am devenit ofi cial student la vâr-sta de 23 de ani, iar facultatea aleasă nu

a fost una întâmplătoare. Am studiat la Facultatea de Istorie și Pedagogie, pen-tru că asta mi-am dorit. Știam ce vreau, iar sintagma ”copt la minte” este tocmai potrivită. Trebuie să recunosc că atunci, tinerii erau mult mai determinați, în comparație cu astăzi când întâlnești prea des tineri ce aleg facultatea la înt-

împlare.CINE ESTE STUDENTUL ÎN CONCEPŢIA DU-

MNEAVOASTRĂ?

El este o persoană matură, care are un șir de drepturi și obligațiuni pe care trebuie să le respecte. Este o personali-tate conștientă de statutul său social și de misiunea sa de bază. Studentul con-

NICOLAE CHICUȘ — COPILUL. CALEA SPRE MATURITATE

DOMNULE CHICUȘ, SPUNEŢI-NE CÎTE CEVA

DESPRE COPILĂRIA DUMNEAVOASTRĂ. DE

UNDE VI SE TRAG RĂDĂCINILE FAMILIALE?

Copilăria mea a decurs în satul natal Bolohani, Orhei. E satul la care țin foarte mult pentru că anume acolo am crescut alături de cei 4 frați ai mei, eu fi ind cel mai mare — badea. Și vreau să vă spun că în comparație cu copiii de azi, noi am avut copilărie, ei nu o au. Cu un pro-gram foarte dur, încărcat ei nu au timp pentru bucuriile ce le presupune fru-moasa perioadă când poți să te numești Copil. Nouă ne era mai ușor atunci, în comparație cu azi când chiar fi ecare din profesori își dorește ca obiectul citit de acesta să fi e cel mai bine însușit. Perfect potrivită în acest caz este vorba popu-lară “fi ecare trage la turta lui”. Isoricul vrea să facă istorie, chimistul-chimie, biologul — biologie, dar copilul e unul și el are nevoie să se joace, să petreacă timpul cu prietenii, să fi e sănătos. Con-

sider că e datoria statului să normalize-ze sistemul educațional existent.PUTEM SPUNE CĂ AŢI FOST UN ELEV EXEM-

PLAR SAU AU EXISTAT EXCEPŢII?

Pot spune că am fost un elev exem-plar, mai ales la nivelul ciclului gim-nazial și universitar. Între aceste perioade însă au existat și excepții, ca-uzate de profesorii mei din acea peri-oadă. Când am fost elev am avut noroc de niște profesori cu sufl et mare, în-tre noi fi ind stabilite niște legături de-

osebite. Totuși, un mare eșec de atunci a fost nota de 4 la geografi e, pe care mil-a pus soția verișorului tatei.CÂND SUNTEM MICI, FIECARE DIN NOI ARE

UN VIS SPECIAL PE CARE ATUNCI CÂND VOM

CREȘTE MARI VREM NEAPĂRAT SĂ-L RE-

ALIZĂM. DUMNEAVOASTRĂ CE VISAŢI SĂ

DEVENIŢI ÎN COPILĂRIE?

Visul meu a fost să devin medic. Vroiam să mă fac felcer și să studiez la școala medicală din Orhei. În anul ad-miterii însă exista o singură posibilita-te — să devin moașă. Și eu moașă n-am vrut să fi u. Nu știam care este perspecti-va acestei profesii atunci.

În numărul trei al acestei reviste am hotărât ca titlul de Next Personalita-te să fi e oferit domnului Nicolae Chicuș. Persoana acestuia și instituția pe care o administrează actualmente nu au fost alese întâmplător. Deloc. Este vorba des-pre faptul că se vrea a fi atrasă mai multă atenție asupra locurilor unde creștem și oamenilor care ne fac oameni, prin cunoștințele și educația pe care ne-o ofe-ră cu dărnicie. Momentul realizării acestui interviu a fost semnifi cativ, întrucâta avut loc prima mea întîlnire, față-în-față, cu Universitatea Pedagogică “Ion Crean-gă” din capitală. Cu toți cititorii Next-ului și cu cei care încă urmează să devină ci-titori fi deli ai acesteia, voi fi foarte sinceră (pentru cineva poate prea sinceră). Nu am să vă spun povești despre cât de frumos este la această universitate, nici cât de bine să înveți nu am să vă spun că e. Nu am să vă hrănesc cu vorbe de laudă față de tot ce se întâmplă acolo și nici nu am să menționez despre impresia anilor ’60 pe care mi-au creat-o holurile, auditoriile, locurile de odihnă pentru studenți, mobili-erul, inscripțiile, atmosfera. Este vorba doar despre faptul că personalitatea acestui număr, d-nul Nicolae Chicuș a reușit să ne vorbească despre cât de greu este să de-vii conducător într-o instituție de învățământ care, parcă ar trebui să fi e caracteriza-tă de mobilitate, de schimbare, dar care, este prinsă în mrejele unei stații a trecutului.

Tot în acest interviu afl ați câtă mită se ia la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”și ce ar face Nicolae Chicuș dacă ar fi prim-ministru.

Perfecțiune INTERES PERSONAL

Reporter: Iulia BradFoto: Pavel Brighidin

A vrut să se facă medic dar a întîr-zi-at la concursul de admitere. Își pro-misese că va merge în anul imedi-at următor, dar ceea ce a urmat, au fost doi ani de armată în aviația marină.

...în comparație cu copiii de azi, noi am avut copilărie, ei nu o au. Cu un program foarte dur, încărcat ei nu au timp pentru bucuriile ce le presupune frumoasa perioadă când poți să te numești Copil.Consider că e datoria statului să normalizeze sistemul educațional existent.

Nu contează cine îți citește lecții, nu contează prin ce instituții de învățământ treci, important este cine vrei să devii tu.

Vroiam să mă fac felcer și să stu-diez la școala medicală din Orhei. În anul admiterii însă exista o sin-gură posibilitate – să devin moașă. Și eu moașă n-am vrut să fi u. Nu știam care este perspectiva acestei profesii atunci...


NICOLAE CHICUȘ — RECTORUL.

CARE SUNT CONDIŢIILE PE CARE LE CREA-

ZĂ UNIVERSITATEA DVS. PENTRU A FAVORI-

ZA ANGAJAREA TINERILOR SPECIALIȘTI ÎN

CÂMPUL MUNCII?

O activitate importantă pe care ne-o asumăm este informarea des-pre oferta locurilor de muncă vacan-te în instituțiile de învățământ, despre facilitățile și condițiile de muncă, des-pre garanțiile sociale pe care absolven-tul le primește având statutul de tânăr specialist. Aici mai pot fi enumerate mai multe, printre care adaptarea ra-pidă a UPSC la circumstanțele pieței educaționale, modernizarea planurilor și programelor de studii, extinderea pa-chetului de cursuri opționale, renovarea bazei materiale a universității, crearea unor structuri instituționale de formare continuă. Conclucrăm activ cu direcțiile de învățământ, Ministerul Educației. În viitor intenționăm să deschidem un tîrg al locurilor de muncă.CARE ALTE ACTIVITĂŢI ȘI PROIECTE UR-

MEAZĂ A FI IMPLEMENTATE ÎN CADRUL

UNIVERSITĂŢII PE CARE O ADMINISTRAŢI?

În cele ce urmează se pregătește realizarea unui șir de proiecte instituționale cum ar fi modernizarea Bibliotecii Științifi ce de la UPSC, fi ni-sarea construcției și darea în exploata-re a Complexului Sportiv al universității. Se mai preconizează deschiderea unui centru cultural și de resurse curricula-

re francofon, bulgar, rus, a unui centru lingvistic și a unui punct medical în ca-drul universității.EXISTĂ REALIZĂRI CU CARE VĂ MÎNDRIŢI

ÎN SPECIAL? CU SE MÂNDREȘTE, ÎN GE-

NERAL, UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ

“ION CREANGĂ”?

Să știți că în primul rând univer-sitatea se mîndrește cu bunul nume al absolvenților săi – Grigore Vieru, Spiri-don Vangheli, Ion Hadârcă – absolvenți cunoscuți și recunoscuți datorită meri-telor lor deosebite. În mod cert, o ade-vărată mândrie o reprezintă profeso-rii, directorii de școli, metodiștii, care în condițiile precare pe care le oferă țara noastră au rămas la fel de fi deli profesi-ei de pedagog.

Există însă și alte realizări care me-rită atenție. Este vorba despre des-chiderea a cinci departamente noi pentru implementarea politicii univer-sitare, semnarea unui șir de contrac-te cu universități de prestigiu din Italia, Portugalia, Ucraina, Rusia, plus deschi-derea Centrului Cultural Italian și reno-varea bazei materiale a universității.CÂT DE RESPONSABILĂ CALIFICAŢI FUNCŢIA

PE CARE O DEŢINEŢI? V-AŢI GÂNDIT VREO-

DATĂ CĂ VEŢI DEVENI RECTOR?

Funcția de rector este una foarte responsabilă. Am preluat-o grație vo-tului de încredere acordat de colecti-vul împreună cu care lucrez. Nu am vi-sat niciodată că voi deveni rector. La 1 iulie 2010 eram departe de greutățile pe care le întâmpin astăzi, dar nu am nici un drept moral să dau înapoi.DOMNULE RECTOR, DACĂ AŢI FACE O DEO-

SEBIRE ÎNTRE SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

DE IERI ȘI DE AZI, CARE AR FI ACEASTA?

Ea constă în existența sistemului bugetar și contraplată și asigurarea to-

tală efectuată de stat a instituțiilor. As-tăzi, odată ce se plătește un contract, ce acoperă doar o mică parte din cheltu-ielile universității, ajungem la situația când trebuie să tutelăm studenții, ofe-rindu-le o notă de trecere. Contracte-le ieftine, nu ne dau posibilitatea fi nan-ciară de a implementa anumite proiecte, mai ales că universitatea trebuie să aco-pere 55,1% din cheltuielile instituției.RESURSELE FINANCIARE DE CARE DISPUNE

UPSC LA MOMENT, SUNT DESTULE PENTRU

CA UNIVERSITATEA SĂ SE POATĂ DEZVOLTA,

MODERNIZA?

Pentru răspunsul la această întreba-re, putem face o simplă comparație: cel mai scump contract la Universitatea Pe-dagogică de Stat ”Ion Creangă” (UPSC) este la Facultatea de Limbi Moderne, el costă 5500 lei. Iar la majoritatea celor-lalte facultăți contractele costă 3500 lei. Sunt cele mai joase taxe existen-te în cadrul instituțiilor superioare de învățământ din Moldova.Preț de câteva săptămâni însă am avut ocazia să vizi-tez 7 universități din SUA. Știți care este bugetul universității din Michigan? Este de 5,5 miliarde de dolari! Acolo există o stimă aparte față de școlile superioare de învățământ. Iată de ce, majoritatea banilor în cadrul acestor instituții par-vin de pe urma donațiilor pe care le fac foștii absolvenți. Mi-aș dori ca în Mol-dova să se facă la fel. De ce nu?DE CE AR MAI FI NEVOIE PENTRU A EFICI-

ENTIZA MUNCA DUMNEAVOASTRĂ ÎN DO-

MENIUL ACADEMIC? CE AR TREBUI SĂ FACĂ

STATUL PENTRU ACEASTA?

Este necesară asigurarea fi nanțării universității din bugetul de stat la nive-lul necesităților reale, dezvoltarea au-tonomiei universității. Totodată e ne-voie de îmbunătățirea conținutului

temporan trebuie să facă față tuturor solicitărilor și cerințelor vieții cotidiene, în scopul soluționării situațiilor de criză care intervin în activitatea lui.DE CE CREDEŢI CĂ STUDENŢII, MAI ALES

ASTĂZI, NU REUȘESC SĂ ÎȘI GĂSEASCĂ UN

LOC DE MUNCĂ CONFORM SPECIALITĂŢII PE

CARE O STUDIAZĂ LA UNIVERSITATE?

Tinerii absolvenți nu reușesc să se angajeze conform specialității din mai multe cauze: lipsa posturilor de muncă, condițiile precare, lipsa unui loc de trai, exigențe sporite la angajare din par-

tea angajatorilor care nu optează pen-tru primirea la lucru a unor specialiști debutanți. Aici mai poate fi menționată lipsa experienței de muncă și frica de a nu face față cerințelor instituțiilor sau întreprinderilor din partea absolvenților ( aici un plus mare îl au studenții care pe parcursul studiilor au activat în ONG-uri, în proiecte din domeniile în care se pregătesc sau chiar au fost angajați), necunoașterea unei limbi străine, sala-riile mici, nerespectarea garanțiilor so-ciale pentru tinerii specialiști.


programelor de studii și creșterea adaptabilității acestora la evoluțiile științifi ce și tehnologiilor, sprijinirea participării studenților, masteranzilor, doctoranzilor și cadrelor didactice uni-versitare la stagii internaționale în labo-ratoare de prestigiu pentru îmbogățirea experienței științifi ce și accesului la re-surse europene de cercetare și învățare.

PENTRU A DIZOLVA CÂT DE PUŢIN MI-

TUL DESPRE FAPTUL CĂ CELE MAI SOLICI-

TATE FACULTĂŢI ÎN ŢARA NOASTRĂ SUNT

DREPTULȘI ECONOMIA, SPUNEŢI-NE CARE

DIN FACULTĂŢILE EXISTENTE LA UNIVERSI-

TATEA PEDAGOGICĂ SUNT CELE MAI SOLICI-

TATE?

Psihologia, Pedagogia, Limbile Mo-derne (engleza-franceza; engleza-ger-mana) sunt cele mai solicitate facultăți la Universitatea Pedagogică. Totodată, populare se dovedesc a fi și Artele Plas-tice, Designul de interior, în special.MAI MULTE SAU MAI PUŢINE, FIECARE SIS-

TEM DE ÎNVĂŢĂMÂNT ARE LACUNELE SALE. CE

CREDEŢI CĂ LIPSEȘTE ACTUALULUI SISTEM?

Cred că actualului sistem îi lipsește autoritatea și ordinea. Important este și faptul că nu există o metodologie ofi cia-lă de stabilire a unei taxe de învățământ, fi ecare universitate fi ind în drept să își stabilească propriile taxe. Plus, nu se observă un prestigiu social al absolven-tului cu studii superioare și o remune-rare satisfăcătoare a cadrelor didactice.

SĂ NE REFERIM LA UNIVERSITĂŢILE DIN

MOLDOVA. CE AŢI SCHIMBA DACĂ AŢI FI UN

OM DE STAT, DE EXEMPLU, PRIM-MINISTRU?

Dacă aș fi un om de stat și aș avea sufi cientă putere de decizie asupra universităților din Moldova le-aș oferi mai multă autonomie, asta însemnând și mai multă responsabilitate. Aș încer-ca să rezolv dilema studiului bugetar și cu taxe prin introducerea unui sistem unic, să admitem, cu plată, unde va exis-ta o metodologie bine stabilită în ceea ce

privește resursele fi nanciare și gestiona-rea lor. Acestea ar fi concentrate asupra sferelor de care statul are mai mare ne-voie: învățământul, medicina.TOATĂ LUMEA CUNOAȘTE CĂ DIN MOMEN-

TUL ADMITERII LA UNIVERSITATEA PE-

DAGOGICĂ, ACEASTA SEMNEAZĂ CU STU-

DENTUL UN CONTRACT CARE PRESUPUNE

ACORDUL ULTIMULUI DE A FI REPARTI-

ZAT SĂ LUCREZE TIMP DE TREI ANI ACO-

LO UNDE ÎL VA DELEGA UNIVERSITATEA.

SPUNEŢI-NE CÂT DE LUCRATIV ESTE ACEST

CONTRACT ȘI CU CE SCOP A FOST INSTITU-

ITĂ SEMNAREA LUI?

Acest contract semnat cu studen-tul este o fi cțiune. El se mai semnează și acum și este valabil pe tot parcursul stu-diilor sale. Deși el certifi că faptul că oda-tă ce statul ”te-a învățat”, acesta este în drept conform legii în vigoare adoptate în anul 2001 să te trimită la un stagiu de muncă în una din regiunile țării. Trebu-ie să adaug însă că această lege moartă nu are putere juridică și, deși a fost emisă spre rezolvarea problemei de lipsă a ca-drelor, nu lucrează deloc.CU CE SE MÎNDREȘTE CEL MAI MULT UNI-

VERSITATEA PE CARE O CONDUCEŢI ACTU-

ALMENTE?

Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” se mîndrește în primul rând cu oamenii pe care îi educă, cu cei peste 40 000 de absolvenți, care mun-

Știți care este bugetul universității din Michigan? Este de 5,5 miliar-de de dolari! Există o stimă apar-te față de școlile superioare de învățământ. Iată de ce, majoritatea banilor în cadrul acestor instituții parvin de pe urma donațiilor pe care le fac foștii absolvenți. Mi-aș dori ca în Moldova să se facă la fel.

...nu există o metodologie ofi cială de stabilire a unei taxe de învățământ, fi ecare universitate fi ind în drept să își stabilească propriile taxe.

Nu contează cine îți citește lecții, nu contează prin ce instituții de învățământ treci, important este cine vrei să devii tu.


cesc aproape în toate instituțiile de învățământ din țară.CE CREDEŢI DESPRE PROFESORII CORUPŢI?

SE IA MITĂ LA UPSC? AŢI LUAT VREODATĂ

MITĂ?

Problema corupției și a profesori-lor ce se lasă corupți este una delicată. Este vorba despre un adevărat viciu. În-tr-un corp bolnav, nici un organ nu poa-te funcționa excelent. De când sunt rec-tor la UPSC nu am avut nici un caz de corupere, dar când îndeplineam funcția de decan la Facultatea de Istorie și Et-

nopedagogie s-a întâmplat să vină chiar studentul să îmi ceară ajutorul. Acesta nu putea să își susțină teza din cauza că i se cerea mită. Marea tragedie: deși îmi comunicase numele profesorului, suma cerută, studentul nu a avut destul cu-raj să scrie o mărturie care mi-ar fi oferit posibilitatea să acționez în cunoștință de cauză. Consider că sunt situații care au loc mult prea des și rezultă cu ne-pedeapsa vinovaților. Una pot spune, n-am dat mită și nu am luat mită, chiar dacă mi s-a propus.

CUM CREDEŢI, CARE ESTE CEA MAI IMPOR-

TANTĂ CAUZĂ DIN CARE SE IA MITĂ?

Se ia mită din mai multe cauze. Se ia mită deaoarece salariile sunt foarte mici. Peste tot unde te duci trebuie să “dai”, dar pe de altă parte te întrebi, de ce alții iau și eu nu pot? Dar vă dați bine sea-ma că această mită este mult mai mică în comparație cu cea care se ia în sfere mult mai infl uente. Nu se ia nici o mă-

sură acolo sus, nu se schimbă nici jos ni-mic. Este o meteahnă a societății.

DOMNULE CHICUȘ, VĂ DORIM MULTĂ RĂB-

DARE ȘI SUCCES, CALDE MULŢUMIRI PEN-

TRU RECEPTIVITATEA ȘI TIMPUL ACORDAT!

CUM OBIȘNUIŢI SĂ VĂ PETRECEŢI TIMPUL

LIBER?

Când eram mai tânăr jucam volei, bas-chet, acum mă ocup mai mult cu istoria localității mele, Bolohani.CE NU VĂ PLACE CEL MAI MULT LA ŢARA ÎN

CARE TRĂIŢI?

Minciuna. Și mai ales când o spun de pe ecranele televizoarelor oameni sus-puși și la fi ecare pas.REGULA VIEŢII:

Nu promit niciodată ceea ce nu pot să fac.DACĂ VI S-AR PROPUNE UN POST FOARTE

BINE PLĂTIT, ÎN CALITATE DE PROFESSOR LA

UNA DIN UNIVERSITĂŢILE EUROPENE, AŢI

PLECA?

Dacă ar fi un termen mai scurt, da – o lună, două, maximum trei. Am avut pro-puneri. Dar suntmaimultun sedentary, plus munca mea, mama sunt doar câteva din motivele importante care mă țin aici.CARE ESTE VISUL DUMNEAVOASTRĂ ACUM?

Sunt multe lucruri pe care aș vrea să le fac, să le văd împlinite. Cel mai mult aș vrea să fi nalizez istoria localității mele. Azi în Republica Moldova sunt scrise is-toriile a 160 de localități. Localitatea mea nu are încă o istorie scrisă , iată de ce lucrez asupra ei și vreau s-o fac într-o formulă diferită de ceea ce au scris până acum colegii mei. Vreau să fac o carte unde să fi e arborele genealogic al tutu-ror familiilor din satul Bolohani — sa-tul meu natal. Chiar acum lucrez asu-pra acesteia.

Pentru pregătirea unui student, statul cheltuie, în medie 15 000 lei.


CARTEA RECORDURILOR GUINNESS

SAU CE FACAI NOŞTRI

Cartea recordurilor este una dintre cele mai interesante ediţii cunoscute de omenire. Doar în această carte putem găsi cele mai

hazlii și stranii recorduri. Fiecare dorește să nimerească pe paginile acestei cărţi. Nu este atât de greu cum pare! În articolul și

în ediţiile care urmează vă voi prezenta cele mai impresionante și cunoscute recorduri!

CUM A APĂRUT? Istoria celebrei Guiness Book începe în anul 1951. Sir Hugh Beaver se relaxa împreună cu prietenii după o vânătoare nereuşită. Prietenii discutau despre “păsările care nu au putut fi împuşcate, care dintre ele era mai rapidă, care mai lentă ş.a. Această discuţie l-a pus pe gânduri pe Beaver. A înţeles că o astfel de informaţie nu poate fi găsită în nici o enciclopedie. La întoarcere în Londra, Hugh Beaver a început să lucreze la noul său proiect: legat de recordurile de mărime, lungime, rezistenţă, cele mai rare animale, cele mai impor-tante performanţe sportive, cele mai vândute cărţi, cele mai de succes fi lme. Astfel, apare o carte care poate răspunde la aceste întrebări, un proiect care la început părea imposibil, dar îl atrăgea pe Beaver: O carte a recordurilor! Ca parteneri, Bea-ver a luat gemenii Norris şi Ross McWhirter. Aceştia de mici erau pasionaţi de ciudăţenii şi, recorduri şi din simpla curioz-itate adunaseră notiţe şi articole. În anul 1951, ei deschid pro-pria companie care oferea informaţia, culeasă în copilărie, zi-arelor şi revistelor din toată lumea.

EDIŢII TOT MAI VOLUMINOASE. Lansarea cărţii le-a adus ce-lor trei un număr colosal de colaboratori, care trimiteau la rân-dul lor mii de scrisori cu diverse recorduri. În scurt timp, s-a dovedit că viitoarele ediţii vor fi din ce în ce mai voluminoa-se. Dacă la început recordurile erau greu de găsit, acum aces-tea trebuiau să fi e selectate pentru a menţine numărul de pag-ini şi preţul cât mai scăzut. Din anul 1975, Norris continua să editeze noile volume din “The Guinness Book of Records” sin-gur, fi indcă Ross fusese asasinat.

CARTEA GUINESS ASTĂZI. Astăzi o nouă ediţie a Cărţii Recor-durilor apare în fi ecare an, cu recorduri originale şi spectac-uloase. Există, nu doar Cartea Recordurilor, dar şi mai multe muzee Guinness răspândite în întreaga lume, plus, o emisiune televizată. În fi ecare an se vând aproximativ 3 milioane de ex-emplare, deci din anul 1981 s-au vândut peste 40 milioane de exemplare în 23 de limbi. Astfel, Cartea Recordurilor a stabil-it ea însăşi un record ca cea mai rapid vândută carte din lume.

Recordurile din celebrul volum variază de la cele din lumea animalelor la cele sportive, istorice sau, pur şi simplu, ciudate.

Se spune ca editorul de astăzi al publicaţiei, McWhirt-er, ar fi memorat peste 17 000 de recorduri, din lunga istorie a cărţii. Întrebat într-un interviu, McWhirter a negat această

declaraţie, spunând că nu a reţinut mai mult de 15 000 de re-corduri din simpla pasiune pentru ceea ce face.

MOLDOVENII ÎN CARTEA RECORDURILOR. În anul 2005, Vinăria “Mileştii Mici” a intrat în Cartea Recordurilor Guinness. Recor-dul a fost înregistrat la categoriile “cea mai mare colecţie de vinuri de calitate păstrate în sticle” şi “cea mai mare lungime a galeriilor subterane artifi ciale”. În galeriile subterane ale Mileştilor Mici sunt păstrate aproximativ 2 milioane de sticle de vin de calitate. Vârsta acestora fi ind în jur de 20 de ani, cele mai vechi se datează cu anul 1968. Lungimea totală a galeriilor este de aproximativ 200 km, dintre care 55 sînt utilizate pen-tru păstrarea şi îmbutelierea vinurilor.

O hartă a Republicii Moldova din 190 000 monede - Har-ta teritorial-administrativă a Republicii Moldova de 64 m.p. şi a fost formată din monede istorice de colecţie. Har-ta a fost încadrată într-o frescă ce reprezintă o potcoavă mare, formată din 3 200 potcoave mici. Acest eveni-ment a avut loc în anul 2011, 21 mai. Astfel, aceşti tinerişi-au demonstrat dragostea faţă de patrie.

De pe data de 4 noiembrie 2011, gurmanzii care se respectă sunt obligaţi să ne viziteze ţara. Totul se datorează celor 20 bucătari moldoveni care au gătit o mămăligă de 30 de kg, garnisită cu tocăniţă de ciuperci şi cârnăţei pen-tru 2000 persoane. La tocăniţă au fost folosite 30 litri de ulei, 50 kg de ceapă, 50 kg de ardei gras, 100 kg de ci-uperci şi spre fi nal 4000 de cârnăciori. Unul dintre celemai gustoase recorduri făcute de moldoveni.

Pentru a susţine copii bolnavi de leucemie, italienii au organizat cea mai mare ştafetă din lume după numărul de participanţi în anul 2011. Circa 30 de moldoveni din Pado-va au fost înscrişi în “Guinness Book” după ce au luat par-te la ştafetă. Moldovenii au fost învitaţila evenimentde Asociaţia Moldovenilor “Baştina”.

Reprezentanţii Cărţii Recordurilor au asistat la ştafeta de sâmbătă, convingându-se că evenimentul într-adevăr e demn de “Guinness Book”.

Putem să ne mândrim cu cetățenii Republicii Moldova da-torită persoanelor descrise mai sus. Este foarte important să nu ne limităm doar la aceasta, ci prin muncă să le demonstrăm că avem talente deosebite care merită să facă parte din istorie.

Perfecțiune EVOLUŢIE ŞI INTERESE

Reporter: Snejana Sorochin


Gesturi mici cu rezultate mari. Vorbesc despre acţiunile de caritate organizate de oamenii cu sufl et mare. Cu ajutorul acestor oameni

care se implică în aceste evenimente, vom putea avea o ţară mai bună, vom reuși să facem modifi cări ce vor bucura generaţiile vi-

itoare. EL Radu, este tânărul interpret din Republica Moldova care e dominat de bunătate și activism civic, piesele lui răsunând me-

reu în cadrul concertelor de caritate. De la el afl ăm în interviul următor despre campanii umanitare și multe alte lucruri interesante.

EL RADU — ARTISTUL CE ÎȘI DEDICĂ TIMPUL NUMEROASELOR ACŢIUNI SOCIALE

Perfecțiune18 PLUS

Reporter: Daniela CaraimanFoto: www.elradu.com


SPUNE-NE CEVA DESPRE TINE, CINE E DE FAPT EL RADU?

EL Radu e un băiat pe nume Radu care adoră la nebu-nie să se ocupe cu lucruri utile și care-i produc satisfacție. Se plictisește repede dacă nu vede vreun sens într-o activitate oa-recare. O fi re încăpățînată, dar plină de idealuri. Cel mai op-timist om de pe planetă, dar uneori poate cădea în pesimism de la nimic. Îndrăgostit de tot ce e frumos. Uite așa este el, EL Radu, adică eu. P.S. Mi-a plăcut să vorbesc la persoana a III-a.

CUM DECURGE O ZI DIN VIAŢA LUI EL RADU?

Dimineața începe cu o deșteptare nedorită, pe la ora 6. Pînă la ora 12 și ceva mă găsești la Radio Moldova, or o activi-tate de bază este și cariera de redactor-prezentator, iar eu aș numi-o mai degrabă ca o carieră de radio DJ, cel puțin eu mă văd așa. După masă mă găsești la studiou, lucrând la vreo pie-să pentru cineva, sau dacă am timp liber mă vezi în vreun local cu prietenii, la bowling sau teatru.

DE CÂND EȘTI PASIONAT DE MUZICĂ?

De pe la “începuturi”, de cînd mă cunosc. Grădiniță, cla-se primare, gimnaziu, liceu, facultate... și uite că acum asta a devenit viața mea, ceea ce fac eu, mai ales că nu e vorba doar de cariera de interpret ci și cea de producător muzical, texti-er și tot ce ține de promovarea unui proiect muzical. Dacă ar fi să aleg altceva, tot muzică aș alege, chiar dacă aș întîmpina aceleași greutăți.

CÂTE PIESE AI LANSAT PÂNĂ ACUM? AI O PIESA PREFERATĂ?

Sînt vreo 14 piese. Nu pot spune că am o piesă preferată, or textele de la piese îmi aparțin, așa că, fi ecare piesă are ceva aparte, un eveniment, o clipă, o amintire. Totuși “Iubirea eter-nă” rămîne o pagină aparte, puțină lume cunoaște acest lucru.

CARE SUNT MESAJELE MELODIILOR TALE?

În toate piesele cînt despre dragoste, posibil o dragoste ră-nită, nostalgică, pline de sentimente profunde, mă rog, fi ecare din noi trece prin momente plăcute și neplăcute, pe mine m-au inspirat enorm, simt că pot scrie versuri pentru piese la nesfîrșit.

CÂT DE DES EȘTI IMPLICAT ÎN ACTIVITĂŢI CARITABILE, CONSIDERI CĂ

ACESTE EXPERIENŢE TE AJUTĂ ÎN CARIERĂ?

Sînt implicat des în activități caritabile, îmi place la ne-bunie să iau parte la acestea. Cunosc lume nouă, mai văd cine din colegii de breaslă are inimă nobilă și mai demonstrea-ză sentimente de altruism pentru cei mai triști ca noi. Ajutor în carieră? Nu știu, nu fac acte de caritate pentru a acumula experiență în carieră. Aceste activități mă fac mai bun, cu toate că mereu am fost alături de omul care a avut nevoie de ajutor.

SPUNE-NE DESPRE PROIECTELE DE CARITATE LA CARE AI LUAT PAR-

TE. CE SENTIMENTE AI TRĂIT? CUM A FOST?

Zâmbetele copiilor, ochii sclipitori, gata să-ți ofere aplauze pentru sinceritatea ta pe scenă, respectiv, chiar dacă e un con-cert de caritate, eu îmi fac meseria, trăiesc absolut orice piesă din repertoriu, într-un mod aparte. Iar un copil-spectator nu-l

poți minți. Cuvintele sînt de prisos, trebuie să vezi asta.VORBEȘTE-NE DESPRE CEA MAI RECENTĂ CAMPANIE SOCIALĂ LA

CARE AI FOST PREZENT.

A fost acum 2 săptămîni la Casa de Cultură USM. Un con-cert pentru elevii Gimnaziului Internat din Fălești. Au fost în număr de 50 de elevi, dar au aplaudat cît 300, plus la asta, am fost fericit să văd că lumea a venit în număr destul de ok, să ia parte la acest concert, unde am cîntat alături de Ion Suru-ceanu, Anișoara Puică, Laurențiu Popescu, etc. Apropo, Su-rorile Osoianu au oferit în dar copiilor 2 colete de cârți. Di-rectorul editurii Ancestrala — Dumitru Mircea a venit și el cu multe cărți pentru copiii de la Fălești. Nobilă acțiune.Mă bucur că am fost invitat și eu.

CUM AI REUȘIT SĂ ÎMBINI ACTIVITATEA MUZICALĂ CU VOLUNTARI-

ATUL?

Simplu, foarte des în Moldova se organizează concerte de binefacere, la care particip cu cea mai mare plăcere.

CUM E EL RADU, PERSOANA DIN SPATELE REFLECTOARELOR?

Un băiat simplu, cu imunitate la boala asta ce face ravagii prin show-bizul nostru, hai s-o numesc patos moldovenesc. Nu intru în detalii. Mereu am spus verde în ochi ce am avut de spus. Asta a fost un avantaj enorm, or lumea știe că eu sînt direct. Sânt îndrăgostit de... Muzică și Radio, ambele îmi creează o balanță profesională, care-mi priește. Altceva? Da, îmi caut jumătatea.

CE URMEAZĂ PE PLAN PROFESIONAL?

Particip la Preselecția Națională Eurovision cu o piesă care e o colaborare a 3 state, cum îmi place să spun. Melodia îi aparține lui Andreas Anastasiou, compozitor cipriot, cel care a fabricat piesa Ciprului la Eurovision de anul trecut. Am avut fericita ocazie să am un interviu pe site-ul ofi cial al Eurovisio-nului, după aia au început a-mi scrie compozitori din toată Eu-ropa. Am ales piesa lui Andreas. Mă reprezintă. Vedeți aici lin-kul direct la interviu — www.esctoday.com/news/read/17682. La aranjament și mixaj a lucrat și sound-producătorul meu, alături de care lucrez deja de ani buni — Ivan Linkovsky Jr. Ver-surile îi aparțin unui prieten foarte bun din România, Alex Bușă, om de televiziune. Tot anul acesta, arunc în luptă încă o piesă făcută de mine și de Ivan Linkovsky, de data asta am luat parte ca textier. Interpreta se numește Silvia Allegro, a locuit 6 ani în SUA, acum a revenit acasă pentru a se lansa aici. E po-sibilă o lansare și în televiziune, în calitate de prezentator, dar vedem. Tot anul acesta voi activa mai mult ca producător mu-zical. Sînt deschis pentru orice colaborare, în caz că cineva are nevoie de piese de calitate, îl pot ajuta.

CE AI DORI SĂ LE ZICI TINERILOR DIN RM ȘI ÎNDEOSEBI CELOR CARE

CITESC REVISTA NEXT?

Credeți în visele voastre și ele vor deveni realitate, mai de-veme sau mai târziu, dacă, respectiv întindeți mîinile spre ele și le ieșiți în întâmpinare. Altceva? Da, fi ți voluntari oriunde și oricând. Cu drag de voi, El Radu


UNIFORMA DE SUCCES A IULIANEI MĂMĂLIGĂCÂND ÎŢ I CUNOȘTI SCOPUL ÎN VIAŢĂ Ș I TE DEZVOLŢ I SPRE A-Ţ I ATINGE POTEN-Ţ IALUL MAXIM, TE AFLI PE DRUMUL SPRE SUCCES

A demonstrat de nenumărate ori că cine dorește poate realiza multe, și-a pus drept scop să devină om adevărat și iată că nu mai

merge pe căi greșite. Un om excepţional, un model demn de urmat de către noi toţi. Este vorba despre Iuliana Mămăligă, tănăra

energică care a demonstrat că orice vis poate fi realizat, iar orice coborâș poate fi o urcare. Dorinţa de a munci și de a cunoaște a

direcţionat-o spre calea a cărei sfârșit ar dori să-l cunoască fi ecare din noi, căci acel sfârșit este grandios, doar nu orișicine se poate

mândri ca fi ind premiantul concursului naţional Premiul Tineretului! și nu oricui ziua de 17 noiembrie îi poate oferi 12 000 de lei.

SUNT MASTERANDĂ, ANUL I LA

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTI-

INŢE ALE COMUNICĂRII, USM, PRO-

GRAMUL JURNALISM EUROPEAN. Diploma de licență am obținut-o tot în cadrul acestei facultăți. Îmi place să învăț, dar nu orice. Pen-tru mine materiile plictisitoare și neimportante devin non gra-ta. Mereu am fost în căutare de cunoștințe noi. Actrița Natalie Portman spunea într-un interviu:“Mie nu îmi place să studiez, să tocesc. Mie îmi place să învăț. În-vățarea e frumoasă”. Un citat pe care eu l-am lipit de neuronii mei. Poftim, acum v-am dat motiv să meditați!

ZIUA DE 17 NOIEMBRIE 2011 A AVUT O ÎNSEMNĂTATE MAJORĂ

PENTRU MINE, MI-A ADUS 12 000 LEI, bani obținuți în cadrul con-cursului național Premiul Tineretului! Am fost premiată pentru întreaga mea activitate de voluntariat. Laitmotivul acestui pre-miu au fost sintagmele “kilogram de diplome xeroxate” și “aler-

gat, alergat”. Dar eforturile au meritat premiul. Am mers mereu pe principiul “încercarea vină nu are” și mă bucur de reușită.Această zicală este una din cheile succesului meu, cred!

RESPECTIVA DISTINCŢIE ESTE CA O CUNUNĂ DE LAURI PENTRU

TOT ACTIVISMUL MEU CIVIC. Îi mulțumesc Lui Dumnezeu că mi-au fost răsplătite zilele când mergeam în campanii “De la Egal

Perfecțiune18 PLUS

Reporter: Victoria BorodinFoto: Anatolii Smugurov


la Egal”, pe ninsori și frig pentru a instrui tinerii despre sănă-tatea reproductivă. Au fost zile când veneam acasă pe la orele 16:00, după ce informam populația din localitățile vecine des-pre pericolul trafi cului de fi ințe umane. Este o bucurie pe care nu o pot diviza cu nimeni. Este ca un polinom indivizibil!

MEREU AM AVUT O POZIŢIE AGRESIVĂ, NEGATIVĂ FAŢĂ DE TINE-

RII CARE ȘTIU DOAR DRUMUL FACULTATE-CASĂ. Îmi părea rău să mă uit cum anumite talente, abilități se atrofi ază masiv și in-tens, fără a fi exploatate. Seminarele și training-urile sunt o conductă vitală pentru a socializa, pentru a afl a noi informații, pentru a afl a lucruri noi. La facultate se învață materii standart, dar adiacent facultății, eu sunt pentru participarea în alte ac-tivități. Mă bucur foarte mult că am avut ocazii și am mobilizat tineri care parazitau fără stres. Bravo lor că au acceptat schim-barea iar acum au devenit devoratori de concursuri, seminare, școli tematice etc.

PRIN VOLUNTARIAT EU CUNOSC MULTE PERSOANE ȘI AM NUMAI

DE ÎNVĂŢAT DE LA ELE. AM ÎNCEPUT SĂ FAC VOLUNTARIAT ÎN CLASA

A 10-EA LA LICEUL DIN COMUNA MEA, Lozova, Strășeni. Profesoa-ra mea de Limbă Română, d-na Tamara Vornicescu a înfi ințat un ONG, unde împreună cu mai mulți liceeni făceam volun-tariat. Prima mea acțiune a fost o campanie de informare des-pre trafi cul de fi ințe umane. Campania s-a desfășurat în cîte-va localități din țară. Profesia mea de jurnalist s-a sincronizat perfect cu activitatea de voluntariat, ca în 2010 să obțin Pre-miul pentru cel mai bun jurnalist care promovează voluntaria-tul. Pe aceată cale vreau să le mulțumesc celor de la UNFPA și www.civic.md.

DATORITĂ VOLUNTARIATULUI OBŢII O EXPERIENŢĂ PENTRU

CARE NU TREBUIE SĂ PLĂTEȘTI NIMIC. ÎŢI OFERĂ ȘANSA SĂ DESCO-

PERI OAMENI, DESTINE ȘI CAZURI. Își poți dezvolta abilități de li-der, de manager, în funcție de aria pe care o tatonezi. Imagi-nația este mereu conectată la cele mai strălucite idei, pe care nu rămâne decât să le șlefuiești. Un mare atu este și experien-ța schimbului de tineri sau așa numitul Youth Exchange. Prin diverse programe, tinerii voluntari din lumea întreagă interac-ționează între ei, fac schimb de idei, proiecte, soluții la diverse probleme etc. În decembrie 2011 am fost și eu într-un aseme-nea program, în Georgia, unde m-am împrietenit cu 40 de ti-neri din 8 țări. O experiență de neuitat!

ȘTII, DACĂ STUDENŢII AR FI ERUDIŢI ȘI CU UN NUMĂR IMPUNĂ-

TOR DE CĂRŢI CITITE, ACEȘTIA AVEAU SĂ AIBĂ TIMP ȘI PENTRU ALTE

ACTIVITĂŢI NU DOAR UNIVERSITATEA. Eu nu am învățat în facul-tate la toate materiile. Am învățat doar ce mi-a plăcut. În rest, mă discurcam din cunoștințele mele de cultură generală, fapt pentru care îmi era ușor să citesc decîteva ori materia propusă de profesor, ca mai apoi să îmi caut de ale mele. Poftim, în anul 2010 am obținut Bursa de Gradul I în cadrul Programului Bur-se de Merit. Un criteriu era media notelor pentru toți trei ani. Perfect, eu am avut-o 9,15, dar mai mult juriul s-a axat pe con-ținutul CV-ului și a numărului de diplome. Au fost colegi de ai mei care au depus dosare cu medii astronomice, dar nu au fost selectați. Ei au avut timp doar de universitate, dar nu și pen-

tru alte activități, și asta pentru că nu au știut cum să gestio-neze timpul și nu au citit în adolescență. Eu le reușesc pe toa-te pentru că îmi place ceea ce fac! Iar dacă faci ceea ce îți place, nu obosești și reușești ceea ce îți propui.

CEA MAI IMPORTANTĂ EXPERIENŢĂ ÎN CALITATE DE VOLUNTAR A

FOST CEA DIN 2009 LA UN FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE DUETE. Eu și încă 4 colege voluntare, trebuia să avem grijă de 40 de inter-preți din 25 de țări. Timp de 5 zile am muncit la turații maxime. Sunam jurnaliștii pentru a mediatiza evenimentul, am avut ocazia să exersăm limba engleză și alte limbi străine. Am fost alături de formația Otowan, cea care a lansat hitul “Hands up”. Ținem legătura pe internet chiar și acum cu ei. Vara aceasta am avut nevoie de ajutorul unui interpret din Israel, care m-a aju-tat cu cea mai mare plăcere!

SUCCESUL ESTE CA ȘI CUM AI VREA SĂ ATINGI INFINITUL CERULUI.

ESTE UN MOMENT ÎN VIAŢĂ CÂND VEZI CĂ OCEANUL DE SUDORI CARE

A CURS PE FRUNTEA TA LA REALIZAREA UNOR PROIECTE, NU A CURS

ÎN ZADAR. Pentru mine succesul este aplicarea următoarelor momente: încercarea vină nu are; totul ce se face, se face spre bine; nimic nu e întîmplător în viață; nu zi hop până nu sari; bucuria uneori trebuie să o împărtășești cu un număr cât mai restrâns de persoane; nu plânge după eșecuri. Uneori menta-litatea obtuză a cetățenilor noștri mă face să mă cutremur din toți nervii. Frica de a încerca și de eșec, mă duce cu gândul că vom stagna ca un plug înfi pt în brazdă care nu se poate urni. Nu vreau decît niște schimbări de mentalitate, ceea ce reprezin-tă piatra de temelie a succesului. Succesul înseamnă să fi i dife-rit, să spargi tiparele canoanelor, a stereotipurilor și să fi i unic.

PE VIITOR ÎMI DORESC SĂ LUCREZ LA O REVISTĂ MONDENĂ. Sunt pasionată de creatorii de modă italieni, francezi. Visez să scriu la Săptămâna Modei de la New York. Știu, multă lume o să spu-nă că mă îmbăt cu apă rece, dar eu mă conduc după spusele lui Paulo Coelho: “Când ai o dorință, tot Universul complotează să ți-o îndeplinească”.

Până acum tot ce mi-am dorit am avut și am. Eu nu grăbesc evenimentele. Fără muncă și pasiune, nu ajungi departe. Dis-creția este o calitate care mă caracterizează, de aceia voi mun-ci în tăcere la realizarea visului meu.

FACULTATEA ESTE OCEANUL DIN CARE TREBUIE SĂ BEŢI APA SĂ-

RATĂ, CA ÎN FINAL SĂ ÎNŢELEGEŢI CĂ EA POATE FI ȘI DULCE. NU VĂ

AXAŢI DOAR PE FACULTATE. FIŢI UNICI ȘI ÎNDRĂZNIŢI. Nu vă temeți de eșecuri sau de nerozia unor oameni! Fiți însetați de noi ape ale cunoștințelor. Voi sunteți făuritorii propriului destin. Nu uitați proverbul: “Dumnezeu Îți dă, dar în traistă nu Îți pune”. Nu mergeți niciodată pe conceptul de turmă! Fiți originali și veți găsi cheia succesului.

Citiți cât mai mult, și focusați-vă energia în activi-tăți extrauniversitare. Acumulați diplome și certifi ca-te, aplicați la absolut toate training-urile, seminarele, con-cursuriele, bursele. Este o șansă de a vă face noi prieteni, cunoștințe. Nu fi ți inhibați cu o minte redusă de frică: nu am să reușesc sau eii, eu nu sunt cel mai bun. Din start văcompromiteți viitorul. Aplicați, riscați și veți învinge!


Luna martie 2012 poate fi stimu-lantă ca un foc de artifi cii, dar la fel de periculoasă ca praful de pușcă. De pe 8 martie 2012, pot fi hăzărite cîteva săp-tămîni de deschidere amoroasă, sex-appeal și farmec irezistibil. Conjuncția pe care o formează Venus cu Uranus în săptămîna a doua din martie 2012 poa-te să-ți furnizeze surprize. Factorul im-previzibil și răsturnările de situație sunt sarea și piperul perioadei. Asta, presu-punând că îți plac acțiunea și provoca-rea. Caută să ai la îndemînă un plan B! După jumătatea lunii urmează o peri-oadă mai calmă, dar plină totuși de noi planuri și proiecte. Către fi nele lui mar-tie 2012 începe să se simtă cum lui Ve-nus din Berbec i se opune Saturn din Ba-lanță, așa că fi i diplomat, spre a nu avea necazuri.

Te bucuri de sprijin și simpatie, dar în ultima decadă colaborările devin di-fi cile și pot apărea atacuri subversive. În ce privește banii, nu este cazul să-ți faci griji, deși puțină prudență n-ar strica spre sfîrșitul lunii.

Sub o opoziție între iubire și erotism care afectează chiar casa dragostei, pri-ma săptămână a lunii martie 2012 de-curge într-o notă care favorizează pa-siunea ce împinge la acte necugetate, amorul cu năbădăi, confl ictele zgomo-toase. Săptămînă a doua din martie 2012 poate să-ți aducă fi e o surpriză plă-cută, dar secretă, de genul celor pe care nu le poți împărtăși decît celui mai de încredere confi dent, fi e una de genul lo-viturii sub centură.

Încearcă să privești această perioa-dă cu umor și cu convingerea că vor veni în curând zile și mai senine. Se tot fur-nizează periodic ocazii favorabile, într-o bună măsură și datorită efortului per-sonal. Decada a doua din martie 2012, în mod special, îți poate aduce răsplata meritată pentru strădaniile din ultimele luni, reușita unui proiect gândit și clă-dit cu multă răbdare și grijă, recunoaș-terea unor calități precum responsabi-litatea, seriozitatea, străduința. Statutul

profesional se îmbunătățește, apar con-juncturi care te fac să strălucești în are-na publică. Este posibil să simți o mai mare nevoie de odihnă, să contractezi o răceală sau să te alegi cu o intoxicație.

S-ar zice că relațiile tale trec printr-o fază de relansare. Nodul Nord al Lunii încearcă să-ți indice direcția potrivită, vorbele potrivite, atitudinea potrivită și, cine știe, poate chiar omul potrivit. La mijlocul lunii martie 2012 pare să te in-unde un val de romantism și să ți se des-chidă o fereastră spre fericire. Este ne-cesar să pui în acțiune și atâta sufl et cît să prinzi aripi. Pasiunea, la fel ca și en-tuziasmul are darul contagiunii. Mercur îți promite succes și te plasează în mij-locul atenției. Relațiile te pot ajuta mult sa realizezi ceea ce-ți pui în minte, iar la un moment dat se poate să primești o mîna de ajutor la care nici cu gan-dul nu erai. Financiar, pot să apară noi oportunități, mai ales în decada a doua din martie 2012. Problemele lăsate ne-rezolvate au tendința de a evolua prost, așa încât este indicat să tratezi orice afecțiune cu atenție și seriozitate, să-ți faci controalele periodice pe care le ai de făcut și să te ferești de excese.

Martie 2012 pare să spargă o anume rutină care s-a instalat în viața ta sen-timentală. Îți faci planuri, ai obiecti-ve concrete, clădești așteptări. Se poa-te să călătorești în scop amoros sau să ai o idilă cu cineva de departe. Afi nită-țile sau buna înțelegere se coagulează în jurul unor interese intelectuale sau spirituale comune, ale unor țeluri îm-părtășite. Te îndrepți spre una dintre cele mai înfl oritoare perioade ale anu-lui 2012 în plan profesional. Apari din ce în ce mai des în prim-plan, concentrezi tot mai multe forte spre carieră. Demer-surile pe care le faci implică un consum energetic și nervos destul de mare, însă obții rezultate. Luna martie 2012 poate să fi e foarte solicitantă intelectual, deci relaxarea, odihna și fortifi anțele menta-le sunt binevenite. Financiar, este rost

de un venit suplimentar sau de o inves-tiție. Nu pari a avea probleme de natură fi zică în februarie 2012, însă este foar-te posibil să-ți dea mult de furcă stresul. Ia măsuri pentru a te proteja!

În martie 2012, Neptun părăsește casa cuplului Leului după o ședere de 14 ani, iar relațiile reintră, după mult timp, pe făgașul realismului și palpabi-lului. Așa că... welcome back în lumea concretului! Decada a doua din mar-tie 2012 promite să găzduiască un eve-niment relațional semnifi cativ: o întâl-nire, o decizie, o punere de acord, un angajament. Poți să te dezvolți, să cu-legi premii și aplauze, să ai parte de împrejurări favorizante și de persoane care să te ajute să-ți atingi țelurile. To-tuși, caută să-ți păstrezi luciditatea fi -nanciară și privește cu precauție pro-iectele prea idealiste sau prea ample, pentru care nu dispui de sufi ciente re-surse. Este bine să te ferești de inves-tițiile fanteziste, să ai grijă ce negoci-ezi și ce semnezi, să nu te îndatorezi,să respecți legea și să te păzești de es-croci. În fundal există, totuși, o tensiu-ne la nivel energetic, este de dorit să-ți supraveghezi organismul, iar dacă apa-re cel mai mic semnal de alarmă, să con-sulți imediat medicul.

Tranzitul neobișnuit de lung al lui Marte în Fecioară se afl ă în martie 2012 în faza delicată a retrogradării. Sub această infl uență, pasiunea și sexuali-tatea pot avea manifestări paradoxa-le, mergând fi e spre exacerbare, fi e către inhibiție. Dacă nu ai un obiect al pasi-unii care să te înfl ăcăreze, este posibil să te comporți agresiv, afectând o relație bună, dar care nu mai este atât de sti-mulantă. Dacă se manifestă latura in-hibitorie, fi e nu găsești curajul sau for-ța pentru a întreprinde ceea ce ți-ai dori, fi e te lovești de tot felul de obstacole, în-târzieri, ratări sau ghinioane.

Există riscul unor decizii sau acți-uni pripite, care pot să antreneze încur-cături ulterioare greu de gestionat. Se

BERBEC

TAUR

GEMENI

RAC

FECIOARA

LEU

HOROSCOP

Sursa: www.eastrolog.ro


impune un efort pentru planifi care, și, pentru o comportare diplomată.

Sportul (cel sigur, lipsit de pericole), activitățile creativ-artistice, preocupă-rile spirituale, altruismul și implicarea în acțiuni umanitare constituie o supa-pa benefi că, echilibrează, neutralizează infl uențele martiene nefavorabile.

Este o lună destul de contradictorie, în care nu te vei plictisi, dar în care este greu de crezut că poți accede la o ferici-re statornică și armonioasă, așa cum îți dorești. Sectorul iubirii și al erotismului este foarte dinamizat în primele două decade ale lunii februarie 2012, favori-zând apariția noilor iubiri, idile, escapa-de, intensifi carea sau relansarea vieții sexuale. Decada a doua a lunii, în mod particular, poate fi martora unor eve-nimente neașteptate, interesante, ieși-te din comun, cel mai probabil de natu-ră plăcuta. Martie 2012 vine cu idei noi și informații interesante, poate chiar și cu o scânteie de inspirație cu totul spe-cială spre mijlocul lunii. Promite succes în muncile intelectuale și în cele care necesită transmitere, comunicare sau îndemânare. Financiar, nu e totul per-fect, dar încă te bucuri de bunăvoința lui Jupiter. Odihnește-te, îngrijește-te și nu te expune riscurilor!

Venus în casa senzualității este dor-nică de senzații tari în prima săptămâ-nă a lunii martie 2012, mai ales stârni-tă fi ind de Marte. Există o predispoziție către mici nebunii, sau chiar către une-le mai mari, care riscă în anumite cazuri să se soldeze cu ciocniri pline de scân-tei. Partea plină a paharului este că poți încerca să-ți întâlnești perechea, să-ți îmbunătățești legătura existentă sau să explorezi noi orizonturi alături de omul drag. Colaborările și munca de echipă rămân cele mai vizibile coordonate pro-fesionale în martie 2012. Deși te contu-rezi ca personalitate unică, nu evoluezi independent sau, chiar dacă ți se pare că o faci, independența ta se conectează prin numeroase sinapse la ceilalți.

Ai capacitatea de a mobiliza și a con-duce mulțimi, dar poți atrage și deza-probarea lor.

Nu lăsa nimic la voia întâmplării! Ascultă-ți organismul și ia măsurile ne-cesare la timp, fără amânare!

Înclinațiile romantice și viața in-stinctuală se animă mult, făcând posi-bile dorințele răscolitoare și aventurile pasionante. Totul se scaldă într-un cli-mat de incitare, de deschidere către noi experiențe, către schimbare și progres. Simțurile sunt foarte vii, dar declinul se produce în minte iar, pentru a-și atinge împlinirea, relația are nevoie de comu-nicare și stimulare intelectuală. Există mult potențial, grație lui Jupiter, care-ți păstorește casa muncii. Numai că este nevoie de scopuri clare, de o coordona-re fermă a acțiunii și de multă răbdare și disciplină pentru atingerea obiecti-velor. Dacă reușești să canalizezi con-structiv imensa energie care îți inun-dă casele vocaționale, poți face un mare salt înainte. Ai grijă să-ți evaluezi bine resursele și nu te implica în operațiuni care îți depășesc forțele! Banii nu con-stituie o problemă și, oricum, gloria este mult mai importantă acum.

În general, neplăcerile își au origi-nea în propria imprudență sau lipsa de măsură.

Entuziasmul fi zic este considera-bil în martie 2012 și se face simțit fi e printr-o creștere a apetitului sexual, fi e printr-un interes mărit pentru sport sau fi tness. Fie...prin ambele! Dragostea este tărâmul care-ți dă cele mai multe grade de libertate în această perioadă. Perspectivele largi, lipsa granițelor, pro-misiunea noilor descoperiri și o anumi-tă împletire a iubirii cu spiritualitatea, hrănesc buna desfășurare a lucrurilor. Câștigi dacă te concentrezi pe puncte-le tale tari și pe domeniile pe care le stă-pânești, și dacă înaintezi încet, dar sigur, consolidând mereu fi ecare victorie pe care o obții.

Financiar, în februarie 2012 sunt șanse pentru o evoluție pozitivă a bani-lor câștigați din profesie și un ajutor din partea familiei. Ești într-o formă mulțu-mitoare: ai o bună vitalitate și nu pare să planeze asupra ta vreo amenințare medicală serioasă.

Dragostea nu pare să fi e capul de afi ș al lunii martie 2012 decât pentru o minoritate a Vărsătorilor. Majoritatea este acaparată de alte priorități. Vărsă-torii cântăresc și judecă, nu se lasă se-duși, ademeniți, păcăliți. Nu sunt dis-puși să accepte decât ceea ce li se pare că îi avantajează, ceea ce le garantea-ză satisfacții sau îi ajută să străluceas-că și să-și etaleze calitățile.

Sectorul fi nanciar este foarte animat și se poate să apară posibilități noi, opor-tunități deosebite. Ispita unor inițiative fi nanciare temerare sau lipsite de rea-lism este foarte crescută, iar cine îi ce-dează poate avea mult de tras mai târziu

Este posibil ca sistemul nervos să fi e surescitat, iar uneori să te bântuie diver-se temeri sau griji. Planează un risc de criză sau de accidentare, așa că ai grijă!

Marte retrograd te poate antrena în situații care te mențin într-o continuă surescitare, te poate îndemna la acte ne-cugetate, pe care în mod normal nu le-ai comite, sau își poate arăta caracterul războinic, provocând iritare, certuri sau rupturi. Tot Marte îți poate bloca iniți-ativa amoroasă sau te poate transforma într-o victimă a cruzimii celuilalt, psihic sau chiar fi zic. Luna martie 2012 este o perioada în care reușești cu multă luptă să ajungi unde vrei. Norocul tău este că Jupiter îți dă adesea gândul bun și ideea salvatoare, îți susține moralul și te înzes-trează cu simțul umorului.

Financiar, nimic nu este bătut în cuie, dar nu ai de ce să te temi, fi indcă Ura-nus te va ajuta mereu să găsești soluții. Primele două decade ale lui martie 2012 te găsesc cu organismul destul de slă-bit. Este, în parte, vina oboselii, dar este și vina barierei imunitare scăzute.

PEȘTI

VĂRSĂTOR

CAPRICORN

BALANȚĂ

SCORPION

SĂGETĂTOR

Revista Next

februarie – martie

2012

next magazine №3 — march 2012

Documents