NEUROSTIINTE COGNITIVE SI CLINICE

NEUROSTIINTE COGNITIVE SI CLINICENEUROSTIINTE CLINICE

elemente de neuroanatomie elemente de neuropatologie elemente de neuroradiologie principiile neurologiei examinareaneurologic procedurile neurochirurgicale elemente de neurofarmacologie neurologiepediatric electrofiziologie:cantitativ, paradigme neuroimagistica:cantitativ,structuralifuncional tehnici cognitive experimentale tehnici de inginieriegeneticmolecular discipline clinice aliate: logopedie, terapieocupaional, recuperaremedical dezvoltareaneuraltimpurieinformaiidebazadinsferaneurobiologieiia geneticii elemente cheie ale proceselor de dezvoltare, transmiteresinapticdinsistemulsenzorial: vederea, auzul, durerea (sistemulsomatosenzorial),sistemulmotor, integrarea sistemelor senzorialeinformaiidespre sistemele cognitive neurale:cognitiavizual, limbajul, memoria, planificarea motorieimicarea,ateniaifunciileexecutive, procesareasocialiemoional traseuldezvoltriicognitive normale: Piaget, Hebb, Luria. principiile plasticiatii neuraleireorganizareafunciilorcognitivePremiile Nobel 2014: Cercetatorii John O'Keefe, May-Britt Moser si Edvard Moser au primit premiul pentru medicina

Oamenii de stiinta John OKeefe, May-Britt Moser si Edvard I. Moser au primit Premiul Nobel pentru Medicina la editia din 2014. Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de pozitionare in creier, potrivit unui comunicat de pe site-ul nobelprize.org.

Cercetarile recente, realizate cu ajutorul tehnicilor de imagistica cerebrala, precum si studiile pe pacienti, au dovedit ca celulele "grila" si celulele de locatie pot fi gasite si la oameni. In pacientii care sufera de Alzheimer, hipocampusul si cortexul entorinal sunt afectate in stadiul incipient al bolii, iar persoanele afectate isi "pierd calea" si abilitatea de a recunoaste mediul.

Cunostintele despre sistemul de pozitionare in creier ar putea sa ne ajute sa intelegem mecanismul care se afla la baza pierderii de memorie devastatoare, care afecteaza persoanele cu Alzheimer.

Descoperirea sistemului de pozitionare in creier reprezinta o schimbare de paradigma in ceea ce priveste intelegerea noastra referitoare la cum grupurile de celule specializate lucreaza impreuna pentru a executa functii cognitive superioare.

Cercetarea care a castigat Premiul Nobel pentru medicina la editia din acest an deschide noi cai pentru intelegerea proceselor cognitive, precum memoria, gandirea si planificarea.fMRI

fMRITRACTOGRAFIE

Experimentul lui Benjamin LibetAnii 80EEGDETERMINISM/LIBER ARBITRUMEMORIAAMNEZIAMEMORIAEste un atribut al intregii materii. Consta in proprietatea oricarui corp de a inregistra si pastra in timp urmele sau efectele influentelor exercitate asupra sa din afara.Trei genuri de memorie: fizica (corpuri neinsufletite, stare de agregare), biologica (codul genetic) si psihica (relationarea de tip psihic).Sub aspect dinamic, memoria se realizeaza ca interactiune a trei procese: memorarea, pastrarea si reactualizarea.

LOBUL TEMPORAL HIPOCAMPUL

PSIHOPATOLOGIA LOBILOR TEMPORALI.Tulburarea functiei mnezice experientele lui Milner (1962) privind invatarea unui labirint pe un lot de 79 bolnavi au evidentiat: a)leziunile hipocampice bilaterale determina deficitul cel mai important; b)lobectomiile temporale dr. provoaca un deficit mai sever decat cele stg., care lasa performantele aproape normale; c)leziunile cortexului posterior temporal drept determina o reducere masiva a vitezei de invatare.Memorie imediata (termen scurt, short term)Memorie pe termen lung (long term)Memorie imediataCYXGMBFOBGSFKIERJNWSCFPTCYGXBMF ?CYXGNBF ?CYXGMBF ?TEORIA LUI HEBB (1949)Orice se memoreaza este pe termen scurt. Aceasta memorie trebuie treptat consolidata, intarita pentru a se transforma in memorie pe termen lung.Atentie la elementul intaritor emotional! Emotia descarca epinefrina si cortizon care stimuleaza nervul vag > nucleul din trunchiul cerebral > amigdala > hipocampulLeziunile amigdalei indeparteaza impactul emotional > lista cu cuvinte, din care unele tabu cei nurmali isi amintesc mai repede acestea; ceilalti fara importanta!AMNEZIA = pierderea memorieiMulte leziuni cerebrale duc la amnezie, dar cea mai serioasa este leziunea hipocampului!

Pacientul H.M. (1953)Epilepsie crize frecvente si severeNeurochirurg: Scoville - hipocampectomieDupa operatie personalitatea si intelectul au ramas intacte; IQ-ul chiar a crescut, lipsind interferentele epileptice. Dar.Masiva amnezie anterograda (pt evenimentele intamplate dupa operatie)Moderata amnezie retrogradaPacientul H.MLocuia cu parintii; s-au mutat si i-au trebuit 8 ani sa memoreze planul nuii locuinte.In 1980 s-a mutat intr-un azil; dupa 4 ani nu stia unde e si cine are grija de elPacientul H.M.Avea alterata memoria declarativa (abilitatea de a memora si reda cuvitnte, expresii,etc) si mai putin memoria procedurala (de desvoltare a abilitatilor motorii jocuri, puzzle, etc)Pacientul H.M.Atat acest caz, cat si studii pe animale, confirma ca hipocampul este important pentru inmagazinarea memoriei pe termen lung; dar odata aceasta bine consolidata, va depinde mai mult de cortexul cerebral decat de hipocamp.Alte tipuri de amnezieSindromul Korsakoff deficit de thiamina (vit B1) la alcoolicii cronici se asociaza cu confabulatia;Boala Alzheimer incepe cu mici scapari dar progreseaza la pierdere serioasa a memoriei, confuzie, depresie, neliniste, halucinatii, insomnii, scaderea apetituluiPosttraumatica retro si anterograda imediata (Transient Global Amnesia; Whiplash Amnesia)TULBURARILE STARII DE CONSTIENTACONSTIENTACONTINT, -,contieni, -te,adj.1.(Despre oameni) Care i d seama de realitatea nconjurtoare, care are contiin.2.Care i d seama de posibilitile sale, de rolul su n societate. (Despre activitatea uman) Care realizeaz scopuri dinainte stabilite. [Pr.:-ti-ent] Dinfr.conscient(dupti).Sursa:DEX '09 (2009)|S R A AAmbele cai ale fibrelor ascendente din nucleii reticulari centrali trimit informatii nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale (sistemul reticulat activator ascendent SRAA). Acest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veghe. Acestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru realizarea reflexelor trunchiului cerebral.

S R A A

TRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRAL

TRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRALComotia cerebrala p.c. < 5 minute; complet reversibila; cu amnezie tranzitorieContuzia cerebrala p.c. > 5 minute; complet reversibila; cu amnezie tranzitorie.Dilacerarea cerebrala- cu sau fara p.c.Coma imediata sau secundaraMoartea cerebralaTRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRAL

COMADegradare total sau parial a strii de contien.Poate fi urmare a leziunilor cerebrale de origine vascular, infecioas, tumoral sau traumatic (edem, hemoragie sau contuzie cerebral), unei oxigenari cerebrale insuficiente (insuficien circulatorie, asfixie, intoxicaie cu oxid de carbon), unei crize de epilepsie, unei intoxicai (medicamentoas, alcoolic, supradoz de drog), cauzata de o boal metabolic (encefalopatie respiratorie sau hepatic, acidocetoz diabetic, hipoglicemie) sau endocrin (com mixedematoas).

COMAStadiul 1(coma vigil) subiectul prezinta reacii de deteptare cnd este supus unei stimulri dureroase (deschiderea ochilor, bombnituri).Stadiul 2 subiectul raspunde la stimuli durerosi (retragerea unui membru atunci cnd este ciupit), dar nu are reactii de trezire, reaciile sunt cu att mai puin adaptate la stimuli cu ct degradarea este mai accentuata.Stadiul 3 (coma carus) subiectul nu prezinta reacii motorii, sunt prezente tulburrilor oculare (micri asimetrice ale ochilor) i vegetative (dereglari respiratorii care pot cauza decesul).Stadiul 4 (coma depit) lipsa activitatii cerebrale (moarte cerebral).Coma Glasgow Scale (CGS)Raspuns motorRaspunde6Localizeaza5Retrage4Flexie anormala3Extensie2Fara raspuns1Raspuns verbalOrientat5Confuz4Cuvinte nearticulate3Sunete2Fara raspuns1Deschiderea ochilorSpontan4La sunete3La durere2Fara raspuns1C G S

COMA

COMA

SINDROMUL LOCKED-INSindromullocked-inse caracterizeaz prin tetraplegie, diplegie facial i anartrie, la pacieni vigili, cu pstrarea contiinei i a facultilor intelectuale, neputnd comunica dect prin clipire sau prin micri palpebrale SINDROMUL LOCKED-IN

SINDROMUL LOCKED-INEste vorba, n fapt, de o paralizie supranuclear bilateral prin ntreruperea cilor corticospinale i corticobulbare, fcnd imposibil controlul motor voluntar al celor patru membre i comunicarea verbal sau gestual, lsnd pacientului posibilitatea de a comunica starea sa de contien numai prin micrile de verticalitate ale ochilor sau clipire, datorit prezervrii nucleilor motori ai nervului III (oculomotor comun).SINDROMUL LOCKED-IN Etiologia cea mai frecvent a sindromuluilocked-ineste patologia vascular: fie tromboza ocluziv de arter bazilar, fie hemoragia pontin (86% n baza de date ALIS Association du Locked-In Syndrome, Frana). O alt cauz de LIS o reprezint traumatismele (6% n baza de date ALIS).SINDROMUL LOCKED-IN

SINDROMUL LOCKED-IN

SINDROMUL LOCKED-INMare parte din pacienii care sufer desindromul locked-in, care se caracterizeaz prinparaliziatuturormuchilor voluntaricu excepia celor oculari, sunt fericii, arat un studiu francez.Studiulcare a inclus65 de persoanea fost publicat nBritish Medical Journali a artat c 72% din persoanele care se confrunt cu acestsindromsunt fericite, n timp ce doar 7% dintre acestea au cerut s fie ajutate s se sinucid, potrivit bbc.co.uk.

SINDROMUL LOCKED-INParticipaniilastudiuau fost reprezentani aiAsociaiei Franceze pentru Sindromul Locked-Incare au rspuns lantrebrile cercettorilorprinclipiresaumicarea ochilor.Aproximativ jumtate dinpersoanele intervievate(55%) i-au recuperat unelecapaciti de vorbiren timp ce alii au nregistrat o oarecare recuperare la nivelulcirculaiei membrelor. Un procent de 72% dintre acetia au afirmat c sunt fericii iar 68% au spus c nu au avut niciodatgnduri suicidale.Cercettorii de laUniversitatea LiegedinBelgiaau declarat c: pacienii care s-au mbolnvit recent desindromul locked-inar trebui informai c, dac beneficiaz de tratament de specialitate, exist anse mari s redobndeasc starea de fericire.

SINDROMUL LOCKED-INDespre sindromul locked in nu se tiau prea multe pn de curnd, cnd medicii din Belgia au fcut o descoperire uimitoare. Ei i-au dat seama c Rom Houben, un pacient aflat n com de 23 de ani, fusese de fapt contient n tot acest timp, auzise ce se vorbea lng el, gndea normal, numai c nu putuse s comunice deloc cu cei din jur.SINDROMUL LOCKED-INCazul lui Rom Houbennu este singurul de acest gen. La fel de faimos este Jean Dominique Bauby, fost redactor ef al revistei Elle Frana. n 1995, el a suferit un accident vasculat cerebral, iar cnd s-a trezit i-a dat seama c nu-i mai poate controla dect pleoapa stng. Astfel a reuit s le comunice medicilor c este contient i mai trziu a scris o carte de memorii, "Scafandrul i Fluturele". Mai nti a gndit i compus cartea n minte, apoi i-a dictat-o unei asistente. Aceasta spunea lent literele alfabetului, iar Bauby clipea cnd o auzea pe cea dorit. Autorul a murit la dou zile dup publicarea crii.STAREA VEGETATIVAStare definita prin absenta oricarei activitati constiente, decelabila chiar si atunci cand subiectul este in stare de veghe. Starea vegetativa corespunde unorleziuniintinse ale emisferelorcerebralecu mentinerea relativa a functionariitrunchiului cerebral. Cu ochii deschisi sau inchisi, bolnavul respira spontan si are cateva gesturi automate (cascat, molfait, uneori cateva miscari ale membrelor).MOARTEA CEREBRALA 1. Absenta reflexelor de trunchi cerebrala) Pupilar fotomotorb) Corneeanc) Oculocefalogird) Orofaringeal la stimularea faringelui posteriore) De tuse la aspiratia traheo-bronsicaMOARTEA CEREBRALA2. Absenta reflexului respirator la testul de apnee3. Absenta oricarui raspuns motor la stimularea nociceptiva profundaExcluznd anumite condiii care pot simula clinic moartea cerebral: hipotermia profund, intoxicatiile medicamentoase grave, comele metabolice, socul i statusul post-resuscitare.MOARTEA CEREBRALAPARACLINIC1. EEG traseu plat in toate derivatiile (3 determinari succesive)2. Angiografia cerebrala lipsa fluxului daca alte criterii nu au fost suficiente! 3. Potentiale evocate somatosenzitive 4. Testul la atropinaMOARTEA CEREBRALA