nedelea hipnoza si iluzii ale memoriei

23
Imaginaţie, Cogniţie şi Personalitate, vol. 22(1) 3-12, 2002-2003 Hipnoză şi iluzii ale memoriei: O cercetare utilizând paradigma Deese / Roediger şi McDermott Jeffrey S. Neuschatz University of Alabama in Huntsville Steven Jay Lynn Greg I. Benoit Rachael Fite Binghamton University Abstract Cercetarea noastră a utilizat paradigma Deese / Roediger şi McDermott pentru a evalua efectele hipnozei asupra memoriei. Paradigma a evidenţiat o rată mare de recunoaşteri false (>.70), indiferent dacă subiecţii erau sau nu hipnotizaţi. Participanţii hipnotizaţi (N=21) şi nehipnotizaţi (N=20) au obţinut o rată mare a recunoaşterilor false şi erau foarte siguri de amintirile lor, independent de acurateţea amintirilor lor şi de nivelul lor de sugestibilitate hipnotică ( mediu versus ridicat). Cu toate că rezultatele noastre nu constituie un suport pentru Hipnoză şi iluzii ale memoriei 1

Upload: tela-jianu

Post on 11-Aug-2015

68 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

Imaginaţie, Cogniţie şi Personalitate, vol. 22(1) 3-12, 2002-2003

Hipnoză şi iluzii ale memoriei:

O cercetare utilizând paradigma Deese / Roediger şi McDermott

Jeffrey S. NeuschatzUniversity of Alabama in Huntsville Steven Jay Lynn Greg I. Benoit Rachael FiteBinghamton University

Abstract

Cercetarea noastră a utilizat paradigma Deese / Roediger şi McDermott pentru a

evalua efectele hipnozei asupra memoriei. Paradigma a evidenţiat o rată mare de

recunoaşteri false (>.70), indiferent dacă subiecţii erau sau nu hipnotizaţi. Participanţii

hipnotizaţi (N=21) şi nehipnotizaţi (N=20) au obţinut o rată mare a recunoaşterilor false

şi erau foarte siguri de amintirile lor, independent de acurateţea amintirilor lor şi de

nivelul lor de sugestibilitate hipnotică ( mediu versus ridicat). Cu toate că rezultatele

noastre nu constituie un suport pentru afirmaţia conform căreia hipnoza este o procedură

viabilă de întărire a memoriei, aceasta nici nu a modificat capacitatea de recunoaştere mai

presus şi dincolo de condiţia nonhipnotică.

În pofida a mai mult de două decenii de cercetări, utilizarea hipnozei ca procedură

de întărire a reactualizării rămîne controversată. Pe de-o parte, poate majoritatea

cercetătorilor din domeniul hipnozei şi memoriei şi-au exprimat îngrijorarea în ceea ce

priveşte posibilitatea ca hipnoza să crească rata amintirilor false şi încrederea

nejustificată în aceste amintiri. După cum nota Kihlstrom, grijile privind inacurateţea

memoriei au condus atât instituţiile medicale cât şi justiţia să-şi exprime indoielile în ceea

ce priveşte hipnoza în domeniul criminalisticii şi solicită o grijă extremă în utilizarea ei.

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 1

Page 2: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

Pe de altă parte, un mic dar entuziast grup de profesionişti au apărat vehement

utilizarea hipnozei ca instrument de întărire a memoriei. Apărătorii hipnozei ca

instrument în redobândirea memoriei au subliniat potenţialul procedurilor hipnotice în

creşterea acurateţii reactualizării şi au indicat studiile controlate care au descoperit un

număr comparabil de participanţi în stare hipnotică şi nonhipnotică ce au raportat

pseudoamintiri sugerate.

Ca şi un contraargument la această evaluare pozitivă este necesar să menţionăm că

creşterile în acurateţe ale memoriei provocate de proceduri hipnotice sunt în general

însoţite de creşterea amintirilor inexacte. În plus, studiile care au concluzionat că nu

există diferenţe între participanţii hipnotizaţi şi cei nehipnotizaţi au folosit de regulă

proceduri care sunt destul de sugestive şi de natură înşelătoare şi conţin comenzi

explicite în formarea pseudomemoriei, ceea ce duce la o rată ridicată de amintiri false. Ca

atare, influenţa contextului situaţional poate depăşi orice efecte specifice ale hipnozei de

(uitare), ştergere asupra memoriei.

Cercetarea de faţă a studiat efectele hipnozei asupra memoriei, utilizând o metodă

larg folosită în psihologia cognitivă pentru studierea memoriei iluzorii, dar care nu a fost

încă aplicată în studiul hipnozei şi memoriei false. În paradigma Deese /Roediger şi

McDermott, participanţilor li se citeşte o listă de cuvinte relaţionate tematic, cum ar fi:

pat, odihnă, treaz, aţipeală, vis, pernă, şi aşa mai departe, toate relaţionate tematic cu

cuvinte neprezentate, precum somn. Apoi participanţilor li se administreză un test de

recunoaştere verbal, constând din cuvintele prezentate în experiment, cuvinte critice

neprezentate, care sunt relaţionate tematic cu cuvintele prezentate (ex: somn), şi o serie

de cuvinte neprezentate şi nerelaţionate tematic cu cele prezentate iniţial. Utilizând

această paradigmă mulţi participanţi (aprox. 70% în medie, cu cuvinte tematic

relaţionate), au recunscut în mod fals cuvintele neprezentate, dar tematic relaţionate cu

cele prezentate, cu o mare doză de încredere.

Se crede că hipnoza determină atât atenuarea analizei sau a examinării critice a

evenimentelor care sunt amintite, cât şi amintiri false mai frecvente, sau o încredere fără

bază în evenimentele amintite ca rezultat al hipnozei. Efectele de ştergere ale hipnozei

asupra reamintirii au fost atribuite în mod variat: a) cererilor de reactualizare implicite şi

explicite, inerente procedurilor de reactualizare; b) expectanţelor culturale prevalente şi

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 2

Page 3: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

credinţelor conform cărora hipnoza îmbunătăţeşte reactualizarea; c) sugestiilor de

închidere a ochilor şi tendinţelor asociate de a imagina şi confabula şi d) criteriilor

scăzute în acceptarea evenimentelor imaginate ca fapte petrecute, în timpul hipnozei. Ca

atare, reducerea amintirilor false solicitate prin hipnoză este o prioritate pentru cei care

lucrează în domeniu şi care încearcă să exploateze hipnoza în scopuri clinice, dar în

acelaşi timp să evite riscul ca la indivizi să apară pseudoamintirile solicitate prin hipnoză.

De aceea, cercetarea noastră a încorporat informaţiile prehipnotice derivate din

îndrumările oferite de Societatea Americană de Hipnoză Clinică (A.S.C.H.), în vederea

reducerii riscului de apariţie a pseudoamintirilor în situaţiile clinice.

Cercetarea noastră a fost limitată la indivizi care aveau o sugestibilitate medie şi

ridicată, fiind capabili prin urmare să trăiască efectele unei inducţii hipnotice în vederea

îmbunătăţirii rememorării. În plus, este puţin probabil ca hipnoza să fie angajată în

întărirea memoriei indivizilor nonsugestibili într-un context clinic sau criminalistic. În

final frecvenţa pseudoamintirilor este, în general, considerabil mai redusă la indivizii

nonsugestibili, comparativ cu indivizii al căror grad de sugestibilitate este mediu sau

ridicat. Ca atare, compararea indivizilor cu o sugestibilitate ridicată, cu indivizii cu o

sugestibilitate medie ( ale căror scoruri la sugestibilitate sunt reprezentative pentru

populaţie în general), este mult mai interesantă decât compararea indivizilor

nonsugestibili, care experienţiază puţine fenomene hipnotice.

În studiul de faţă, dacă hipnoza ar degrada recunoaşterea, ar fi validată ideea

conform căreia hipnoza poate deteriora memoria chiar şi atunci când contextul situaţional

produce o rată crescută de amintiri false în absenţa hipnozei. Pe de altă parte, dacă

hipnoza ar reduce amintirile false, ar oferi un suport puternic noţiunii conform căreia

hipnoza este o tehnică valoroasă în întărirea memoriei. În final ideea că procedurile

hipnotice şi nonhipnotice ar determina o rată echivalentă de amintiri false, s-ar potrivi cu

descoperirile anterioare, care indică faptul că diferenţele dintre starea hipnotică şi cea

nonhipnotică sunt puţin probabil să iasă la suprafaţă atunci când există un context

situaţional favorabil erorilor de reactualizare în general.

Metoda

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 3

Page 4: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

Participanţii:

La studiu au participat 41 de studenţi de la psihologie introductivă din cadrul

Universităţii Binghamton, ca şi parte dintr-o cercetare în cadrul unui curs. Participanţii au

fost împărţiţi în 20 de participanţi cu sugestibilitate medie şi 21 de participanţi cu

sugestibilitate ridicată. Cu 20 de participanţi s-a lucrat în stare de veghe, iar cu 21 de

participanţi în stare de hipnoză. Sugestibilitatea hipnotică a participanţilor a fost

determinată prin scorurile obţinute de aceştia la scala Harvard Group Scale of Hypnotic

Suggestibility, forma A. Subiecţii care au avut un scor între 5-8 erau consideraţi mediu

sugestibili, iar cei care au înregistrat un scor între 9-12 puncte, erau consideraţi puternic

sugestibili. Aceşti participanţi au fost aleşi dintr-un grup mai mare de 200 de indivizi care

au participat la şedinţe de hipnoză în grup descrise mai jos.

Materiale :

Pentru a determina probabilitatea de a fi hipnotizaţi (sugestibilitatea) participanţilor,

scala H.G.S.H.S. forma A a fost aplicată grupurilor de participanţi formate din 40-80 de

studenţi. Rezultatele la scala H.G.S.H.S. au fost cotate de participanţi. Cele două liste

ţintă (A şi B) ce constau din 10 subliste, fiecare cu câte 10 itemi au fost selectate dintre

cele 24 de liste utilizate de Roediger şi McDermott. Fiecare sublistă conţinea cuvinte

legate de itemi critici neprezentaţi. Itemii studiului din fiecare sublistă erau primii 10 cu

cea mai mare asociabilitate. Ordinea cuvintelor din fiecare sublistă a fost constantă, itemii

fiind prezentaţi în ordinea descrescătoare a asocierii cu itemii critici neprezentaţi. Un

exemplu de cuvinte utilizate pentru subiectul critic neprezentat somn au fost: pat, odihnă

treaz, obosit, vis, aţipeală, pătură, a dormita, toropeală, a sforăi ( vezi Roediger şi McD.

pentru exemple din materialul de studiu). Listele secundare erau legate de temă astfel

încât toate cele 10 cuvinte legate de itemul critic neprezentat, erau întotdeauna prezentate

împreună. În totalitate au fost 2 liste de studiu (A şi B), în care ordinea listelor secundare

la lista B era pur şi simplu reversul listei A. Dacă un participant studia lista A, atunci

cuvintele din lista B serveau ca itemi perturbatori. La fel dacă un participant studia lista

B, atunci cuvintele din lista A serveau ca itemi pertubatori. Pe durata situaţiei

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 4

Page 5: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

experimentale, listele A şi B serveau adesea în egală măsură ca liste de studiu şi ca liste

perturbatoare. Prezentarea itemilor de studiu presupunea înregistrarea audio a unui

cercetător care citea cuvintele din studiu cu o viteză de 1 cuvânt / 2 secunde.

Testul de recunoaştere consta din 80 de cuvinte şi avea 3 variante de răspuns: da; nu;

nu ştiu;. Testul a fost prezentat în aceeaşi ordine pentru fiecare participant. Au existat 4

tipuri de itemi în test: itemi de studiu; itemi critici neprezentaţi; itemi perturbatori; itemi

perturbatori critici neprezentaţi. Itemii studiaţi erau cei care au fost prezentaţi în faza de

învăţare. Au existat 3 itemi extraşi din fiecare din cele 10 liste studiate: (primul, al

patrulea; şi al optulea item) din fiecare sublistă (secundară), însumând 30 de itemi. Au

existat 10 itemi critici neprezentaţi. Aceşti itemi erau itemii neprezentaţi cu care erau în

legătură toate cuvintele prezentate. Cei 30 de itemi perturbatori erau câte 3 itemi din cele

10 liste ale lui Roediger şi McDermott, care nu fuseseră studiate. În cazul itemilor

studiaţi, aceşti itemi erau de asemenea primul, al patrulea şi al optulea item de pe fiecare

listă. În final itemii perturbatori critici neprezentaţi erau itemii critici neprezentaţi de pe

listele perturbatoare nestudiate. În total au existat 80 de itemi în testul de recunoaştere.

Procedură

Prima şedintă:

În timpul primei şedinţe, un absolvent de psihologie clinică a administrat scala

H.G.S.H.S.. Participanţilor li s-a spus că s-ar putea să fie contactaţi telefonic pentru a

participa la un studiu de urmărire ulterior (follow up). Aproximativ 90% din studenţii

contactaţi s-au oferit voluntar să participe.

A doua şedinţă:

Participanţii au fost testaţi individual în a doua şedinţă. Li s-a comunicat că vor auzi

o casetă audio cu o listă lungă de cuvinte. Li s-a spus să fie foarte atenţi la cuvinte pentru

că memoria lor va fi testată ulterior în cadrul experimentului. Apoi, caseta audio ce

conţinea lista de studiu a fost derulată pentru participanţi.

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 5

Page 6: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

După faza de studiu participanţilor în starea de hipnoză li s-au citit următoarele

instrucţiuni, care conţineau informaţii extrase din îndrumările A.S.C.H.:

„ După cum aţi citit în formularul de accept, memoria este imperfectă indiferent dacă

este folosită sau nu hipnoza. Memoria nu este precum un casetofon, şi rareori vor fi

exacte detaliile unei amintiri. Oamenii s-au dovedit a fi mai capabili de a umple lacunele

din memoria lor, de a distorsiona informaţii şi de a fi influenţaţi în ceea ce îşi amintesc de

întrebări direcţionate şi sugestii. De exemplu, memoria noastră poate fi influenţată uneori

de ceea ce citim, de filme, de televiziune şi conversaţii. Astfel, cercetările au demonstrat

că nu există garanţia că informaţia amintită prin hipnoză este de fapt exactă. Pe de altă

parte, informaţia amintită prin hipnoză poate fi exactă. Însă singura cale prin care putem

afla definitiv dacă ceea ce ne amintim în stare de hipnoză este exact sau nu, este să

coroborăm rezultatele independente. Astfel, orice vă amintiţi în stare de hipnoză priviţi

această informaţie pur şi simplu ca pe încă o sursă de date pe care nu vă puteţi baza ca

fiind mai exactă sau superioară informaţiei existente deja în stare de veghe, fără

coroborare.”

Participanţilor din lotul de control li s-a emis un avertisment similar cu excepţia că

toate referirile la hipnoză au fost înlăturate.

Urmărind aceste instrucţiuni, participanţilor din lotul de control li s-a cerut să citescă

un articol despre lamantini, din Scientific American. Li s-a spus să citească articolul cu

atenţie, deoarece memoria lor cu privire la articol va fi testată secvenţial. Participanţilor

în stare de hipnoză li s-a administrat o inducţie din scala Stanford Hypnotic Suggestibility

Scale. Ambele sarcini au durat aproximativ 10 minute.

Tuturor participanţilor li s-a administrat apoi un test de recunoaştere oral. Toate

cuvintele din testul de recunoaştere au fost citite cu voce tare. Participanţii răspundeau cu

„da” dacă li se părea că respectivul cuvânt a fost citit în timpul fazei de studiu, „nu” dacă

li se părea că respectivul cuvânt nu a fost citit în faza de studiu şi „nu ştiu” în cazul în

care nu ştiau dacă cuvântul a fost citit în faza de studiu. După testul de recunoaştere,

participanţii la transa hipnotică au fost readuşi la starea de veghe şi apoi li s-a cerut să

îndeplinească o sarcină ce evidenţiază rata de acurateţe, care a fost îndeplinită şi de

participanţii la lotul de control, la care referirile la hipnoză au fost evitate. Mai concret,

participanţilor li s-a cerut să indice cât de încrezători sunt că cuvintele pe care le-au

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 6

Page 7: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

indicat se aflau pe listele de studiu ( răspunsurile cu da indicau cuvintele aflate pe lista de

studiu). Scala de confidenţă avea un punctaj între 1 şi 5 (1 extrem de nesigur, 3 nici sigur

nici nesigur, 5 extrem de sigur ). După îndeplinirea sarcinii de indicare a gradului de

confidenţă, tuturor participanţilor li s-a cerut să indice cât de relaxaţi au fost (1 extrem de

nerelaxaţi, 5 extrem de relaxaţi), celor aflaţi în stare de transă li s-a cerut adiţional să

indice cât de hipnotizaţi au fost în timpul sesiunii experimentale (1 deloc hipnotizaţi 3

hipnotizaţi într-o oarecare măsură, 5 extrem de hipnotizaţi).

Rezultate :

Date referitoare la hipnoză:

După cum era de aşteptat participanţii cu o sugestibilitate hipnotică ridicată au

avut tendinţa de a se aprecia ca fiind mai profund hipnotizaţi (M =3.45; SD=1.19), decât

participanţii cu o sugestibilitate medie (M=2.81; SD= .98; t(20)= 1.76, p< .09).

Participanţii cu sugestibilitate ridicată (M =3.71; SD= .78) şi cei cu sugestibilitate medie

(M=3.50 ; SD= .61) s-au apreciat ca fiind relaxaţi. În mod similar, participanţii

hipnotizaţi (M=3.77; SD= .75) şi cei nehipnotizaţi din lotul de control (M =3.42;

SD= .60) s-au apreciat de asemenea ca fiind relaxaţi. Rezultatele ce urmează sunt toate

semnificative la un nivel de .05 dacă nu există altă notificare.

Recunoaşterea :

După cum se poate constata în tabelul 1, proporţia itemilor recunoscuţi din itemii

studiaţi a fost aproape identică în starea de hipnoză şi în cea de control veghe). Testul

ANOVA 2(stare de veghe versus transă) x 2( sugestibilitate hipnotică medie versus

ridicată) efectuat asupra proporţiei itemilor corect recunoscuţi din itemii studiaţi a

confirmat că efectul principal al stării nu a fost semnificativ. Nici efectul hipnotic nici cel

al interacţiunii nu au fost semnificative F’s < .1.

În termenii amintirilor false, proporţia medie a itemilor critici neprezentaţi, despre

care participanţii susţineau că se aflau pe listă a fost de .71 şi .73 în situaţia de control şi

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 7

Page 8: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

cea hipnotică. Testul ANOVA 2(hipnoză: veghe versus transă) x 2( sugestibilitate

hipnotică: medie versus ridicată) efectuat asupra proporţiei itemilor critici neprezentaţi

recunoscuţi a confirmat că nici efectul principal al stării, nici efectul interacţiunii nu au

fost semnificative F’s< 1.

Pentru a ne asigura că setul de răspunsuri “da” nu este operativ am comparat datele

referitoare la recunoaşterea itemilor critici neprezentaţi cu cele referitoare la itemii

perturbatori şi la itemii critici perturbatori neprezentaţi. Dacă participanţii spuneau “da”

la fiecare item din test, fără discriminare, atunci nu ar trebui să existe nici o diferenţă

între proporţia răspunsurilor “da” pentru itemii critici neprezentaţi şi cea a altor itemi

perturbatori. În mod cert lucrurile nu stăteau aşa, întrucât participanţii indicau în mod

semnificativ mai frecvent faptul că studiaseră itemii critici neprezentaţi decât alţi itemi

perturbatori, t(57)= 21.76, sau itemii critici perturbatori neprezentaţi, t(57)=7.81.

Diferenţa semnificativă indică faptul că participanţii erau capabili să diferenţieze între

itemii critici neprezentaţi şi alţi itemi nestudiaţi.

Note de subsol: Am analizat rezultatele în termenii ANOVA cu 2 variabile pentru

uşurinţa expunerii şi în conformitate cu multe alte studii care au utilizat această

paradigmă, inclusiv studiul Roediger şi McDermott care a stabilit acestă paradigmă.

Totuşi am efectuat şi un test ANOVA cu factori micşti, care a inclus şi tipul itemului în

completare la factorii hipnoză şi sugestibilitate. Această analiză a relevat un pattern al

rezultatelor identic cu cel din analiza originală. Interacţiunile nu au fost evidente în

analiza ce includea tipul itemului.

Tabelul 1: proporţia medie a răspunsurilor “da” ca funcţie a tipului de item, condiţie şi

hipnotizabilitate

Tipul itemilor

Condiţie: Studiaţi Critici

neprezentaţi

Perturbatori Perturbatori

critici

neprezentaţi

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 8

Page 9: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

Control:

mediu

ridicat

.66 (.16)

.67 (.13)

.63 (.17)

.78 (.15)

.06 (.04)

.15 (.16)

.16 (.13)

.27 (.21)

Hipnoză:

mediu

ridicat

.63 (.19)

.65 (.13)

.70 (.21)

.75 (.14)

.07 (.09)

.14 (.08)

.14 (.08)

.24 (.16)

Notă : abaterile standard sunt cele din paranteze

Pe deasupra, testul ANOVA 2(hipnoză: veghe versus transă) x 2(sugestibilitate

hipnotică:mediu versus ridicat) efectuat separat pe proporţia itemilor perturbatori şi a

itemilor perturbatori neprezentaţi recunoscuţi a eşuat în a prezenta efecte semnificative.

Toţi F’s< 1.

Examinarea răspunsurilor „nesigur” a fost nesemnificativă, deoarece foarte puţini

participanţi au folosit această opţiune. Numărul modal al răspunsurilor nesigur (nu ştiu)

pentru itemii studiaţi şi itemii critici neprezentaţi a fost 0

Rate de certitudine:

O privire atentă asupra tabelului 2 relevă o încredere sporită a participanţilor în ceea

ce priveşte acurateţea memoriei, privind itemii studiaţi şi itemii critici neprezentaţi.

Ratele medii de certitudine erau mai mari de 4 pe o scală de 5 puncte, atât pentru itemii

studiaţi, cât şi pentru itemii critici neprezentaţi.

Pentru a investiga încrederea participanţilor în amintirile lor, atunci când era

implicată hipnoza au fost efectuate 2 teste ANOVA separate 2 (hipnoză: veghe versus

transă) x 2 (sugestibilitate hipnotică: medie versus ridicată), asupra ratei de încredere în

ceea ce priveşte itemii studiaţi şi itemii critici neprezentaţi. Rezultatele analizelor au

confirmat concluziile de mai sus, şi anume că efectul principal al condiţiei (stării) nu este

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 9

Page 10: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

semnificativ nici pentru itemii studiaţi, nici pentru itemii critici neprezentaţi, F’s< 1. Nu

au existat alte efecte principale semnificative sau interacţiuni în analizele respective.

În ceea ce priveşte datele referitoare la recunoaştere, ratele de fidelitate (confidenţă)

pentru itemii critici neprezentaţi au fost comparate cu ratele de certitudine pentru itemii

perturbatori şi pentru itemii perturbatori neprezentaţi. Analizele au arătat faptul că

participanţii au fost semnificativ mai încrezători în amintirile privind itemii critici

neprezentaţi ( M = 4.02, SD = .47), decât în amintirile privind itemii pertubatori

( M = 3.05, SD = 1.06, t(35) =5.49), sau în itemii critici neprezentaţi (M =3.27,

SD = .98, t(34) =4.14). Deci rapoartele de confidenţă nu păreau nediscriminante.

Tabel 2: ratele medii de confidenţă, ca funcţie a tipului de item, condiţie şi

hipnotizabilitate:

Tipul itemilor

Condiţie Studiaţi Critici

neprezentaţi

perturbatori Perturbatori

critici

neprezentaţi

Control

mediu

ridicat

4.50( .28)

4.48( .22)

3.97( .44)

4.09( .47)

2.58( .90)

2.54( .79)

2.48( .71)

3.86( 1.06)

Hipnoză

mediu

ridicat

4.51( .43)

4.51( .30)

3.96( .51)

4.07( .52)

3.51(1.39)

3.40( .89)

3.42( .94)

3.20( .83)

Notă: abaterile standard sunt trecute în paranteze.

Discuţii:

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 10

Page 11: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

După cum ne-am aşteptat a existat o rată mare de recunoaşteri false în rândul tuturor

loturilor de participanţi. Referitor la starea hipnotică şi nonhipnotică, participanţii au

raportat că peste 70% din itemii neprezentaţi, care aveau legătură cu itemii prezentaţi se

aflau de fapt pe listele studiate. În mod interesant această rată a recunoaşterilor false a

fost comparabilă cu rata recunoaşterilor corecte a itemilor studiaţi. În plus indivizii au

fost extrem de încrezători că itemii critici neprezentaţi au fost de fapt prezentaţi. De fapt

rata lor de încredere a fost mai mare de 4 pe scala de confidenţă de 5 puncte.

Dacă hipnoza ar fi conferit un avantaj memoriei în aceste condiţii, ar fi oferit un

suport puternic ideii conform căreia hipnoza îmbunătăţeşta memoria. Totuşi nu a fost aşa.

Indivizii hipnotizaţi şi cei nehipnotizaţi au fost egali în termenii performanţelor la

recunoaştere şi a încrederii în amintirile lor. Este necesar să menţionăm că rezultatele

noastre nu pot fi luate în considerare pentru operarea setului de răspunsuri „da”, sau a

răspunsurilor nediscriminate. Luate împreună, descoperirile noastre corespund studiilor

anterioare, care indică faptul că atunci când contextul situaţional exercită o influenţă

puternică spre amintiri false, diferenţele dintre starea hipnotică şi cea nonhipnotică nu

există. În fapt diferenţele dintre starea hipnotică şi cea nonhipnotică pot fi reduse la

situaţiile în care există foarte puţine sau chiar deloc indicaţii înşelătoare, care să

umbrească efectele hipnozei asupra memoriei.

Cercetarea noastră nu a permis evaluarea directă a efectelor informaţiilor A.S.C.H.,

până acum, întrucât nu a exisitat o condiţie care să excludă aceste informaţii. Totuşi

într-un studiu ulterior de urmărire, utilizând paradigma D.R.M., nu a existat nici o

diferenţă în ceea ce priveşte primirea sau neprimirea de către participanţi a informaţiilor

A.S.C.H., în măsurarea reamintirii şi recunoaşterii. Utilizarea unei sarcini de reamintire

cu o rată apreciabil mai scăzută de recunoaşteri false a asigurat că descoperirile nu puteau

fi atribuite efectului de plafonare. Pe scurt, studiile care au utilizat paradigma D.R.M. nu

au descoperit avantaje ale procedurilor hipnotice şi nici un beneficiu al informării, care ar

avea menirea de a reduce erorile de reamintire prin avertizarea participanţilor asupra

efectelor de uitare ale hipnozei asupra memoriei. În acelaşi timp cercetarea noastră nu

oferă un suport ideii conform căreia hipnoza este o procedură deosebit de periculoasă de

sporire a reactualizării, în care procedurile utilizate produc multe amintiri false.

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 11

Page 12: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

Nu s-au notat efecte ale sugestibilităţii hipnotice în acest studiu. Este posibil ca

indivizii cu o sugestibilitate ridicată şi medie să fi răspuns în mod asemănător, deoarece

participanţii cu sugestibilitate ridicată doar aveau tendinţa de a se aprecia ca fiind mai

hipnotizaţi decât participanţii cu sugestibilitate medie. Într-adevăr, participanţii cu o

sugestibilitate ridicată nu au fost selectaţi pentru scorurile obţinute la limita superioară a

sugestibilităţii hipnotice şi s-au apreciat ca doar uşor hipnotizaţi. Viitorii cercetători ar

trebui să examineze efectele întregii game de sugestibilitate hipnotică în contextul

paradigmei D.R.M.

În concluzie, cercetarea noastră nu oferă nici un suport afirmaţiei că hipnoza este o

procedură utilă de întărire a reamintirii. Cercetarea noastră nu aproximează nivelul

emoţionalităţii ce acompaniază reamintirea unor stimuli în circumstanţele vieţii reale.

Totuşi descoperirile noastre indică faptul că hipnoza nu are un efect salutar asupra

amintirii şi recunoaşterii, indiferent dacă stimulii emoţionali sau non-emoţionali sunt

integraţi în design-ul experimental. Este din ce în ce mai evident faptul că povara cade

asupra susţinătorilor hipnozei ca procedură ce ajută în recuperarea memoriei, să producă

rezultate experimentale care să susţină ideea că hipnoza ajută memoria mai presus de

procedurile nonhipnotice.

Recunoştinţă:

Autorii sunt recunoscători lui Michael R. Nash pentru comentariile asupra cercetării.

Bibliografie:

1. H.L. Roediger si K.B. McDermott, Crearea de amintiri false: Amintirea unor

cuvinte neprezentate in liste, Jurnal de Psihologie Experimentală: Invăţarea,

Memoria şi Cogniţia, 21, pp. 803-814, 1995

2. J.F. Kihlstrom, Memoria Exhumată, în Adevăr în Memorie, S.J. Lynn si K.M.

McConkey, Guilford Press, New York, pp, 3-31, 1998

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 12

Page 13: Nedelea Hipnoza Si Iluzii Ale Memoriei

3. M.T. Orne, Utilizarea corectă si defectoasă a Hipnozei în Instantă, Jurnal de

hipnoză clinică şi experimentală, 27, pp. 311-340, 1979.

4. S.J. Lynn, T. Lock, B. Myers, si D. Payne, Reamintirea a ceea ce este imposibil

de reamintit: Este bine să utilizăm Hipnoza pentru recuperarea memoriei în

psihoterapie? Direcţii curente în Psihologie, 6, pp. 79-83, 1977

5. J-R. Laurence si C. Perry, Hipnoză, Voinţă si Memorie: O istorie Psiholegală,

Guilford Press, New York, 1988.

6. M.R. Nash si R.Nadon, Hipnoza, in Evidenţa Stiintifică Modernă: Legea si

Ştiinţa Mărturiei Expertului, D. Fagiman, D. Kaye, M. Saks, si J. Sanders, West

Publishing Co., St Paul, Minnesota, pp. 480-527, 1997.

7. D. Brown, A.W. Scheflin, si D.C. Hammond, Memoria, Tratamentul Traumei,si

Legea, Norton si Co., New York, 1998.

8. D.C. Hammond, R.B. Garver, C.B. Mutter, H.B. Crasilneck, E. Frischholz, M.A.

Gravitz, N.S. Hibler, J. Olson, A. Scheflin, H. Spiegel, şi W. Wester, Hipnoza

Clinică şi Memoria: Linii de ghidare pentru clinicieni şi pentru hipnoza în

criminalistică, Presa Societăţii Americane de Hipnoză Clinică, Des Plaines,

Illinois, 1995.

9. R.E. Shor şi M.T. Orne, Scala Grupului Harvard De Sugestibilitate Hipnotică,

Forma A, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California, 1962.

10. A. Weitzenhoffer şi E.R. Hilgard, Scala de Sugestibilitate Hipnotică Stanford,

Forma C, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California, 1962.

11. S.J. Lynn, E. Meyer, J. MacKillop, K.L. Shindler, J. Neuschatz, şi G. Benoit,

Iluzii ale Memoriei False, Hipnoză şi Motivarea în Sarcină: Paradigma Roediger

şi McDermott şi Avertismentele Prehipnotice, lucrare prezentată la întâlnirea

anuală a Asociaţiei Americană de Psihologie, 2000.

Hipnoză şi iluzii ale memoriei 13