Natura informaţiei şi legea

Gabi Teodoru

Copyratul român

Ce este informaţia? Cu ce se măsoară?• Informaţia este structura materiei

• Unitatea de măsură a informaţiei se numeşte bit (de la binary

digit – cifră binară) reprezintă cantitatea de informaţie care poate fi stocată cu ajutorul unui obiect care are numai două stări. Taxat/netaxat, deschis/închis. În general, 1 sau 0.

Informaţia în viaţa de zi cu zi

Orice poate fi reprezentat de printr-un număr

• Pentru că numerele sunt alcătuite din cifre, iar biţii sunt cifre, asta înseamnă că nişte biţi formează un număr

• Orice imagine, film, piesă muzicală, text, sau program de calculator ce se găseşte pe un DVD este format numai din biţi. Deci orice imagine, film, etc. poate fi reprezentat printr-un singur număr

Spargerea (la figurat) a DVD-ului• Programul din

dreapta (scris în 2001) poate fi folosit la spargerea DVD-ului, deci este ilegal

• Dar este echivalent cu numărul de mai jos. Deci numărul de mai jos este ilegal?

4 85650 78965 73978 29309 84189 46942 86137 70744 20873 51357 92401 96520 73668 69851 34010 47237 44696 87974 39926 11751 09737 77701 02744 75280 49058 83138 40375 49709 98790 96539 55227 01171 21570 25974 66699 32402 26834 59661 96060 34851 74249 77358 46851 88556 74570 25712 54749 99648 21941 84655 71008 41190 86259 71694 79707 99152 00486 67099 75923 59606 13207 25973 79799 36188 60631 69144 73588 30024 53369 72781 81391 47979 55513 39994 93948 82899 84691 78361 00182 59789 01031 60196 18350 34344 89568 70538 45208 53804 58424 15654 82488 93338 04747 58711 28339 59896 85223 25446 08408 97111 97712 76941 20795 86244 05471 61321 00500 64598 20176 96177 18094 78113 62200 27234 48272 24932 32595 47234 68800 29277 76497 90614 81298 40428 34572 01463 48968 54716 90823 54737 83566 19721 86224 96943 16227 16663 93905 54302 41564 73292 48552 48991 22573 94665 48627 14048 21171 38124 38821 77176 02984 12552 44647 44505 58346 28144 88335 63190 27253 19590 43928 38737 64073 91689 12579 24055 01562 08897 87163 37599 91078 87084 90815 90975 48019 28576 84519 88596 30532 38234 90558 09203 29996 03234 47114 07760 19847 16353 11617 13078 57608 48622 36370 28357 01049 61259 56818 46785 96533 31007 70179 91614 67447 25492 72833 48691 60006 47585 91746 27812 12690 07351 83092 41530 10630 28932 95665 84366 20008 00476 77896 79843 82090 79761 98594 93646 30938 05863 36721 46969 59750 27968 77120 57249 96666 98056 14533 82074 12031 59337 70309 94915 27469 18356 59376 21022 20068 12679 82734 45760 93802 03044 79122 77498 09179 55938 38712 10005 88766 68925 84487 00470 77255 24970 60444 65212 71304 04321 18261 01035 91186 47666 29638 58495 08744 84973 73476 86142 08805 29443

Ce altceva mai poate fi ilegal?

AL ZECELEA CEL MAI MARE NUMĂR DEMONSTRAT PRIM FOLOSIND ECPP

Şi din nou în 2006

• Cheia este: 09 F9 11 02 9D 74 E3 5B D8 41 56 C5 63 56 88 C0

• Steagul libertăţii de exprimare: fiecare bandă are culoarea reprezentată de 3 perechi de cifre.

• Revolta bloggerilor

Informaţia: muniţie sau liberă exprimare?

• PGP (pretty good privacy): program de criptare creat în 1991 de Phil Zimmerman

• Fiindcă encripţia era foarte puternică, iar programul era distribuit gratuit pe Internet, guvernul SUA a deschis o investigaţie pentru „export de muniţie fără permis“.

• Pentru că exportul de cărţi este protejat în SUA de primul amendament al Constituţiei (libertatea de exprimare şi a presei), Zimmerman a publicat programul într-o carte.

•Deci în acelaşi timp acelaşi program era şi muniţie, şi liberă exprimare•Nu a existat un proces pe această temă, şi deci nu se ştie cum ar decide un judecător în această chestiune. Legea a fost între timp abrogată.

• Cifrul lui CezarABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZABC

• ExempluDZ DRSD RDMDFZKDYZEA ESTE SENEGALEZA

Statistica este foarteimportantă în teoria informaţiei

Un exemplu simplu de criptare

PGP în acţiune

• În 2006, Sebastien Boucher a fost arestat la graniţa dintre Canada si SUA pe motiv că pe laptopul său se găseau fişiere cu pornografie cu minori.

• Sebastien i-a lăsat pe agenţi să se uite la ce are pe laptop,dar fişierele erau criptate cu PGP, şi pentru că agenţi au oprit laptopul, când l-au pornit din nou nu mai exista proba.

• Procuratura a încercat să-l forţeze pe Sebastien să divulge parola, dar acesta a răspuns că acest lucru i-ar cere să depună mărturie împotriva sa, şi el are dreptul de a refuza acest lucru datorită la al cincilea amendament al Constituţiei SUA. Judecătorul a decis în favoarea sa.

PGP în acţiune -- argumente

• Procuratura a făcut apel folosind următorul argument: nu parola va fi folosită pentru a-l incrimina, ci conţinutul discului laptopului. Ideea e că această parola este ca cheia unui seif. La recurs, judecătorul a dat câştig de cauză procuraturii. Urmează un al doilea recurs...

• În Marea Britanie a fost decis ilegal refuzul de a divulga parola sub legislaţia anti-terorism, şi acest fapt se pedepseşte cu închisoare.

Fişierele criptate vs. parola

• Fiecare dintre ele este un singur număr. Într-adevăr, fişierele criptate formează un număr mult mai mare.

• Este vreo diferenţă fundamentală între ele?

• Este posibil ca fişierele să fie de fapt cheia, iar conţinutul incriminator să se găsească în parolă?

Steganografie

• Am văzut că criptarea unui fişier nu este de ajuns într-un scenariu unde autorităţile te pot obliga să divulgi parola.

• Steganografia: ştiinţa (arta) ascunderii informaţiei: un fişier criptat poate să conţină două (sau mai multe) mesaje, fiecare cu parole diferite.

• Dacă eşti obligat să divulgi o parolă, divulgi una ce decriptează un mesaj cu caracter privat, dar neincriminator.

• Este responsabilitatea autorităţilor să dovedească că fişierul criptat conţine un al doilea mesaj, şi este necesară o a doua parolă.

• Nu încercaţi să faceţi asta decât dacă sunteţi siguri că sunteţi mult mai inteligenţi decât autorităţile, şi nici măcar atunci.

Steganografie

• Oare nu pot autorităţile să se uite la mărimea mesajului decriptat, şi dacă sunt mai multe mesaje, atunci mesajul va fi mai mic decât fişierul criptat?

• Răspuns: Nu neapărat

• Exemplu: http://mozaiq.org/decrypt/

Parola: växjö

Capacitate vs. conţinut de informaţie

• Mesajul decriptat poate să fie la fel de mare ca fişierul criptat.

• Acest lucru este posibil fiindcă, atunci când ne uităm cât de mare este un fişier, ne uităm la „capacitatea de informaţie“ a acelui fişier, şi nu la „conţinutul de informaţie“ al acestuia.

• Conţinutul ≤ capacitatea

Capacitate vs. conţinut de informaţie

• 09 F9 11 02 9D 74 E3 5B D8 41 56 C5 63 56 88 C0 (256 biţi)

AL ZECELEA CEL MAI MARE NUMĂR DEMONSTRAT PRIM FOLOSIND ECPP (472 biţi)

4 85650 78965 73978 29309 84189 46942 86137 70744 20873 51357 92401 96520 73668 69851 34010 47237 44696 87974 39926 11751 09737 77701 02744 75280 49058 83138 40375 49709 98790 96539 55227 01171 21570 25974 66699 32402 26834 59661 96060 34851 74249 77358 46851 88556 74570 25712 54749 99648 21941 84655 71008 41190 86259 71694 79707 99152 00486 67099 75923 59606 13207 25973 79799 36188 60631 69144 73588 30024 53369 72781 81391 47979 55513 39994 93948 82899 84691 78361 00182 59789 01031 60196 18350 34344 89568 70538 45208 53804 58424 15654 82488 93338 04747 58711 28339 59896 85223 25446 08408 97111 97712 76941 20795 86244 05471 61321 00500 64598 20176 96177 18094 78113 62200 27234 48272 24932 32595 47234 68800 29277 76497 90614 81298 40428 34572 01463 48968 54716 90823 54737 83566 19721 86224 96943 16227 16663 93905 54302 41564 73292 48552 48991 22573 94665 48627 14048 21171 38124 38821 77176 02984 12552 44647 44505 58346 28144 88335 63190 27253 19590 43928 38737 64073 91689 12579 24055 01562 08897 87163 37599 91078 87084 90815 90975 48019 28576 84519 88596 30532 38234 90558 09203 29996 03234 47114 07760 19847 16353 11617 13078 57608 48622 36370 28357 01049 61259 56818 46785 96533 31007 70179 91614 67447 25492 72833 48691 60006 47585 91746 27812 12690 07351 83092 41530 10630 28932 95665 84366 20008 00476 77896 79843 82090 79761 98594 93646 30938 05863 36721 46969 59750 27968 77120 57249 96666 98056 14533 82074 12031 59337 70309 94915 27469 18356 59376 21022 20068 12679 82734 45760 93802 03044 79122 77498 09179 55938 38712 10005 88766 68925 84487 00470 77255 24970 60444 65212 71304 04321 18261 01035 91186 47666 29638 58495 08744 84973 73476 86142 08805 29443

30.240 biţi

4.655 biţi

Un exemplu simplu de compresie

• Lungimea descripţiei minime (minimum description length, MDL)

• 1.000.000.000: un miliard

• 1.968.372.512: un miliard nouă sute şaizeci şi opt de milione trei sute şaptezeci şi două de mii cinci sute doisprezece

• Acesta este principiul de bază al compresiei (fişiere .zip, .rar)

Un alt exemplu de compresie• Fişier original:

• Numărăm: 8x 4x 4x

• Un simbol care apare mai des este reprezentat de mai puţini biţi:

• = 0 = 10 = 11

• Arhiva: 10 0 0 11 0 0 0 0 10 10 11 10 0 0 11

• Cuvintele frecvente sunt scurte (e, o, el, eu)

• Cea mai scurtă reprezentare? Nu: = 0

• Arhiva: 10 0 11 0 0 10 10 11 10 0 11

Capacitate vs. conţinut de informaţie

• Oare nu poate cineva să măsoare conţinutul de informaţie, şi dacă văd că mesajul decriptat are un conţinut mai mic de informaţie decât fişierul criptat, atunci ştiu sigur că mai există un mesaj?

• Răspuns: NU. Este imposibil să măsori conţinutul de informaţie. Poţi să faci diverse analize statistice ale fişierului care pot să fie mai mult sau mai puţin convingătoare.

• Un astfel de caz nu a fost judecat niciodată.

Semnificaţia informaţiei

• Doar pentru că „,ksrvbilyuzrptvioyuhmo-ifvunrtvblylherui“ nu înseamnă nimic, asta nu înseamnă că are conţinut de informaţie de 0 biţi. De altfel, informaţia complet aleatoare are cel mai mare conţinut de informaţie pentru o anumită capacitate.

• Într-un caz legal, ceea ce contează este ce înseamnă informaţia respectivă din punctul de vedere al judecătorulu, şi nu cât de mare este capacitatea sau conţinutul de informaţie.

Dreptul de autor şi informaţia• Dreptul de autor este dreptul de a nu îi lăsa pe alţii să

beneficieze de acea operă fără consimţământul tău• Dar fiindcă orice operă este doar un număr, asta

înseamnă că nimeni nu poate beneficia după acel număr• În general dreptul de autor nu protejează numai opera, ci

şi versiunile uşor modificate: dacă scriu un cântec identic cu un cântec protejat cu excepţia unei singure note (sau a 2 note, sau a 3 note), cântecul este considerat a fi o copie a cântecului protejat.

• Dreptul de autor este astfel dreptul de a beneficia de pe urma a unei categorii de numere. Dacă un număr face parte sau nu din această categorie este decis de un judecător. Din nou, ceea ce contează este ce „înseamnă“ informaţia din punctul de vedere al judecătorului

• În general, cu cât un cântec este mai original, cu atât mai multe versiuni similare sunt

La muzeu sau cinematograf

• La muzeu sau cinematograf este ilegal (?) să fotografiezi sau să filmezi. În general să faci o copie a ceea ce vezi.

• Dar în momentul în care vezi ceva, creierul tău face automat o copie a tot ceea ce vezi.

• Anul trecut, cercetători din Japonia au reuşit să reconstituie imaginea privită din scanarea creierului a celor ce o priveau. Acum se lucrează la reconstituirea imaginilor imaginate, nu privite.

• Este informaţia din creierul tău proprietatea altuia?

Să facem un documentar. Dar...

Să facem un documentar. Dar...

Să facem un documentar. Dar...

„I Got Rhythm“

• În 1930, George şi Ira Gershwin au publicat „I Got Rhythm“.

• Cântectul, dar mai ales progresia sa armonică, a devenit atât de popular printre cântăreţii de jazz, încât mulţi interpreţi de jazz vroiau să improvizeze pe acordurile de la „I Got Rhythm“, cunoscute şi sub numele de „rhythm changes“

„I Got Rhythm“

• Pentru că pe ei îi interesau acordurile, şi nu melodia, şi de asemenea nu vroiau să plătească pentru drepturi de autor lui Gershwin de fiecare dată când improvizau pe „I Got Rhythm“, mulţi au compus cântece cu aceaşi progresie de acorduri, dar melodii diferite:

• "Anthropology" (Charlie Parker/Dizzy Gillespie)• "Cotton Tail" (Duke Ellington)• "Dexterity" (Charlie Parker)• "Good Bait" (Tadd Dameron)• "Lester Leaps In" (Lester Young)• "Moose the Mooche" (Charlie Parker)• "Oleo" (Sonny Rollins)• "Rhythm-A-Ning" (Thelonious Monk)• "Straighten Up and Fly Right" (Nat King Cole)• "Five Guys Named Mo" (Louis Jordan and His Tympany Five)• "Meet the Flintstones" (Hoyt Curtin)• "Fingers" (Thad Jones)• "Little Pixie II" (Thad Jones)• "Steeplechase" (Charlie Parker)

„I Got Rhythm“ vs „The Flintstones“

• http://www.youtube.com/watch?v=kiJFwIXJb-I&NR=1

• http://www.youtube.com/watch?v=zX53PVe8Rck

• Play musicdemo.mp3

• Gershwin nu i-a dat în judecată pentru aceasta

În încheiere

• Pachelbel Rant