muzeul judeȚean de istorie braŞov manageri cultura/raport de activitate...analiza swot (analiza...

1

RAPORT DE ACTIVITATE 2016 MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE BRAŞOV

MANAGER NICOLAE DORIN PEPENE

2

EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA

a.1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleaşi comunităţi

În anul 2016, pentru transformarea Muzeului Județean de Istorie Brașov într-o instituţie culturală reprezentativă pentru comunitatea locală şi pentru poziționarea ca partener important al mediului cultural local și național, muzeul a continuat colaborarea cu partenerii și colaboratorii din perioada 2014 – 2015, dar au fost inițiate și proiecte culturale noi cu parteneri noi, atât din mediul cultural public, cât și din zona privată.

Lista partenerilor și colaboratorilor Muzeului Județean de Istorie Brașov în proiectele care s-au adresat comunităţii brașovene în anul 2016: Ministerul Apărării Naționale Ministerul Culturii Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov Universitatea ,,Transilvania" Braşov Administrația Fondului Cultural Național Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene Institutul Cultural Român Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală Arhivele Naționale - Serviciul Județean Brașov Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I” Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Naţional de Istorie a României Complexul Muzeal Național ASTRA - Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ,,ASTRA"

Dumbrava Sibiului PostModernism Museum București Muzeul de Etnografie Brașov European Network Remembrance and Solidarity (Polonia) Muzeul Național de Istorie al Albaniei din Tirana Muzeul Orășenesc Dunaújváros (Ungaria) Inspectoratul Județean Școlar Brașov Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov Primăria Municipiului Brașov Primăria Municipiului Codlea Primăria Orașului Râșnov Primăria Comunei Feldioara Festivalul de Film Istoric Râșnov

CUPRINS

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea Pag. 3 B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia Pag. 25 C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de

reorganizare, pentru mai buna funcţionare Pag. 41

D. Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei Pag. 55 E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor

asumate prin proiectul de management Pag. 58

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse

Pag. 85

3

EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA

a.1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleaşi comunităţi

În anul 2016, pentru transformarea Muzeului Județean de Istorie Brașov într-o instituţie culturală reprezentativă pentru comunitatea locală şi pentru poziționarea ca partener important al mediului cultural local și național, muzeul a continuat colaborarea cu partenerii și colaboratorii din perioada 2014 – 2015, dar au fost inițiate și proiecte culturale noi cu parteneri noi, atât din mediul cultural public, cât și din zona privată.

Lista partenerilor și colaboratorilor Muzeului Județean de Istorie Brașov în proiectele care s-au adresat comunităţii brașovene în anul 2016: Ministerul Apărării Naționale Ministerul Culturii Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov Universitatea ,,Transilvania" Braşov Administrația Fondului Cultural Național Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene Institutul Cultural Român Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală Arhivele Naționale - Serviciul Județean Brașov Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I” Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Naţional de Istorie a României Complexul Muzeal Național ASTRA - Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ,,ASTRA"

Dumbrava Sibiului PostModernism Museum București Muzeul de Etnografie Brașov European Network Remembrance and Solidarity (Polonia) Muzeul Național de Istorie al Albaniei din Tirana Muzeul Orășenesc Dunaújváros (Ungaria) Inspectoratul Județean Școlar Brașov Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov Primăria Municipiului Brașov Primăria Municipiului Codlea Primăria Orașului Râșnov Primăria Comunei Feldioara Festivalul de Film Istoric Râșnov

CUPRINS

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea Pag. 3 B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia Pag. 25 C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de

reorganizare, pentru mai buna funcţionare Pag. 41

D. Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei Pag. 55 E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor

asumate prin proiectul de management Pag. 58

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse

Pag. 85

4

Dino Parc Râșnov Asociația Forums Asociația România Culturală Asociația Mioritics Asociația Culturală Hieronymus SC Emagic Live SRL Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" al Academiei Române Romanian Military Archeology Asociația Națională a Colecționarilor de Arme Asociația Retromil Asociația istorico-militară ,,43. pĕší pluk Brno” (Cehia) Asociația de reconstituire istorică ,,6 Dorobanți" (București) Asociația de reconstituire istorică ,,Agency REX" (Brno, Cehia) Asociația de reconstituire istorică ,,Deutsche Freikorps” (Bucureşti) Asociația de reconstituire istorică ,,Clubul de Istorie Militară” (Bucureşti) Asociația de reconstituire istorică ,,IR 33 – Cetatea Aradului” Asociația de reconstituire istorică ,,KPVH Pardubicko” (Cehia) Asociația de reconstituire istorică ,,C.20 The Twentieth Century Warfare & Living History

Society” (Marea Britanie) Asociația de reconstituire istorică „Croix de guerre” (Marea Britanie) Asociația de reconstituire istorică ,,Terra Dacica Aeterna" (România) Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” București Centrul 42 de Comunicaţii şi Informatică de Sprijin - UM 01751 Centrul Cultural Reduta Asociația Musashino Brașov Teatrul ,,George Ciprian" Buzău MODAROM SCM Brașov Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov Instituția Prefectului Județului Brașov Autoritatea Națională pentru Turism Dracula Film Festival Asociația AMURAL Asociația Culturală ,,Paul Constantinescu 2009" Fundaţia Forum ARTE

Muzeul Județean de Istorie Brașov este membru ICOM - The International Council of Museums / Consiliul Internaţional al Muzeelor, organizaţia internaţională a muzeelor şi a profesioniştilor din domeniul muzeelor. Proiectele desfășurate în cadrul acestor parteneriate sunt descrise pe larg în secțiunea E a

programelor și proiectelor Muzeului Județean de Istorie Brașov pe anul 2016.

a2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) PUNCTE SLABE

Statutul juridic al clădirilor; Numărul redus al spațiilor expoziționale și administrative; Lipsa de legitimitate administrativă asupra spațiilor utilizate; Probleme cu microclimatul spațiilor expoziționale; Expoziția permanentă învechită, modificată parțial; Spații nepotrivite (subsol), cu probleme grave de microclimat pentru depozitul colecției

de arheologie; Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 – 2014 pentru inventarierea

colecțiilor de bunuri culturale; Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 – 2014 pentru protejarea și

conservarea bunurilor culturale; Personal de specialitate insuficient; Nivelul scăzut al salariilor; Inventarul colecției de arheologie (cea mai mare colecție a muzeului) neactualizat; Lipsa evaluatorilor profesioniști pentru bunurile de patrimoniu și puncte de vedere

contradictorii în privința rolului experților Ministerului Culturii în procesul de evaluare bunuri de patrimoniu;

Stocul foarte mare de cărți de specialitate cu o valoare discutabilă editate de muzeu în perioada 1990 – 2014;

Muzeele nu reprezintă puncte de interes importante pentru comunitatea brașoveană și turiștii veniți în zona Brașovului;

Muzeele nu intră între obiceiurile de consum ale comunității locale; Evenimentele culturale organizate de muzeele locale au publicul cel mai redus între

preferințele culturale ale brașovenilor; Categorie mare de nonvizitatori; Agenda culturală actuală a Brașovului este inconsistentă și insuficient structurată; Lipsa personalului cu studii de specialitate din domeniul culturii din aparatul autorității

tutelare; Cooperarea redusă între operatorii culturali; Viața culturală locală autarhică – fiecare etnie își are propria viață culturală; Lipsa parteneriatelor culturale internaționale importante la nivel municipal și județean; La momentul 2010, al lansării Strategiei de dezvoltare durabilă a a Municipiului Braşov

2010 - 2030, nu a fost identificat rolul central care revine culturii în noul context societal și economic;

Lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee și neincluderea acestora în traseele turistice recomandate;

5

Dino Parc Râșnov Asociația Forums Asociația România Culturală Asociația Mioritics Asociația Culturală Hieronymus SC Emagic Live SRL Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" al Academiei Române Romanian Military Archeology Asociația Națională a Colecționarilor de Arme Asociația Retromil Asociația istorico-militară ,,43. pĕší pluk Brno” (Cehia) Asociația de reconstituire istorică ,,6 Dorobanți" (București) Asociația de reconstituire istorică ,,Agency REX" (Brno, Cehia) Asociația de reconstituire istorică ,,Deutsche Freikorps” (Bucureşti) Asociația de reconstituire istorică ,,Clubul de Istorie Militară” (Bucureşti) Asociația de reconstituire istorică ,,IR 33 – Cetatea Aradului” Asociația de reconstituire istorică ,,KPVH Pardubicko” (Cehia) Asociația de reconstituire istorică ,,C.20 The Twentieth Century Warfare & Living History

Society” (Marea Britanie) Asociația de reconstituire istorică „Croix de guerre” (Marea Britanie) Asociația de reconstituire istorică ,,Terra Dacica Aeterna" (România) Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” București Centrul 42 de Comunicaţii şi Informatică de Sprijin - UM 01751 Centrul Cultural Reduta Asociația Musashino Brașov Teatrul ,,George Ciprian" Buzău MODAROM SCM Brașov Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov Instituția Prefectului Județului Brașov Autoritatea Națională pentru Turism Dracula Film Festival Asociația AMURAL Asociația Culturală ,,Paul Constantinescu 2009" Fundaţia Forum ARTE

Muzeul Județean de Istorie Brașov este membru ICOM - The International Council of Museums / Consiliul Internaţional al Muzeelor, organizaţia internaţională a muzeelor şi a profesioniştilor din domeniul muzeelor. Proiectele desfășurate în cadrul acestor parteneriate sunt descrise pe larg în secțiunea E a

programelor și proiectelor Muzeului Județean de Istorie Brașov pe anul 2016.

a2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) PUNCTE SLABE

Statutul juridic al clădirilor; Numărul redus al spațiilor expoziționale și administrative; Lipsa de legitimitate administrativă asupra spațiilor utilizate; Probleme cu microclimatul spațiilor expoziționale; Expoziția permanentă învechită, modificată parțial; Spații nepotrivite (subsol), cu probleme grave de microclimat pentru depozitul colecției

de arheologie; Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 – 2014 pentru inventarierea

colecțiilor de bunuri culturale; Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 – 2014 pentru protejarea și

conservarea bunurilor culturale; Personal de specialitate insuficient; Nivelul scăzut al salariilor; Inventarul colecției de arheologie (cea mai mare colecție a muzeului) neactualizat; Lipsa evaluatorilor profesioniști pentru bunurile de patrimoniu și puncte de vedere

contradictorii în privința rolului experților Ministerului Culturii în procesul de evaluare bunuri de patrimoniu;

Stocul foarte mare de cărți de specialitate cu o valoare discutabilă editate de muzeu în perioada 1990 – 2014;

Muzeele nu reprezintă puncte de interes importante pentru comunitatea brașoveană și turiștii veniți în zona Brașovului;

Muzeele nu intră între obiceiurile de consum ale comunității locale; Evenimentele culturale organizate de muzeele locale au publicul cel mai redus între

preferințele culturale ale brașovenilor; Categorie mare de nonvizitatori; Agenda culturală actuală a Brașovului este inconsistentă și insuficient structurată; Lipsa personalului cu studii de specialitate din domeniul culturii din aparatul autorității

tutelare; Cooperarea redusă între operatorii culturali; Viața culturală locală autarhică – fiecare etnie își are propria viață culturală; Lipsa parteneriatelor culturale internaționale importante la nivel municipal și județean; La momentul 2010, al lansării Strategiei de dezvoltare durabilă a a Municipiului Braşov

2010 - 2030, nu a fost identificat rolul central care revine culturii în noul context societal și economic;

Lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee și neincluderea acestora în traseele turistice recomandate;

6

Lipsa unei politici locale de turism și oferta redusă de divertisment pentru vacanțe rețin turismul local în zona sejururilor de scurtă durată;

Neconectatarea Brașovului la rețeaua națională de autostrăzi și lipsa aeroportului; Emisiunile cu profil cultural la posturile locale TV sunt rare; Regimul fiscal aplicabil sponsorizării proiectelor culturale și lipsa stimulentelor şi

facilităţilor pentru investiţia în domeniul culturii; Lipsa politicilor culturale adecvate la nivel local și național; Veniturile mai scăzute ale populaţiei și necesitatea alocării veniturilor, cu prioritate,

pentru nevoile primare; Calitatea actului de învăţământ.

AMENINȚĂRI

Nerezolvarea statutului juridic al clădirilor istorice provoacă întârzierea lucrărilor de conservare și restaurare;

Retrocedarea Bastionului Țesătorilor; Retrocedarea Casei Sfatului; Retrocedarea ½ Bastionul Graft; Retrocedarea sediului din Brașov, str. N. Bălcescu, nr. 67; Distrugerea patrimoniului cultural mobil și imobil; Întârzierea actualizării inventarelor colecțiilor de bunuri culturale; Pierderea personalului de specialitate; Oferta culturală repetitivă sau învechită; Oferta culturală locală neadaptată nevoilor şi aşteptărilor segmentelor tinere de

populaţie; Muzeele rămân cu o poziție modestă între obiceiurile de consum ale comunității locale; Subfinanțarea activităților culturale și lipsa investițiilor; Abandonarea/întârzierea restart-ului orașului Brașov prin cultură, de poziționare pe

harta culturală europeană și transformarea identitară în raport cu istoria și tradițiile; Scindarea culturii moderne între cele două culturi paralele: cultura de elită şi cultura de

masă (cu aspectele nedorite: kitsch-ul şi lipsa valorii); Agenda culturală locală modestă; Creșterea concurenţei pentru timpul liber al populaţiei; Concentrarea activităţii turistice la sfârşit de săptămană și gradul ridicat de sezonalitate

a turismului practicat în zonă; Vizibilitatea redusă a patrimoniului cultural-istoric local și insuficienta promovare a

potentialului turistic al regiunii; Infrastructura culturală locală modestă; Slaba calitate a serviciilor culturale conexe; Lipsa ofertei culturale internaționale; Înmulțirea cercetărilor arheologice neautorizate (ex. căutătorii de comori), a exporturilor

ilegale și extinderea distrugerilor siturilor arheologice.

PUNCTE TARI

Planul de management 2014 – 2019; Profilul unic al Muzeului Județean de Istorie Brașov în peisajul cultural local prin agenda

de evenimente inedite și proiecte de nivel național și internațional; Patrimoniul colecțiilor muzeului este valoros și relevant pentru identitatea istorică

locală; Deschiderea instituției către publicul larg (festivaluri, expoziții temporare cu tematică

relevantă pentru comunitatea locală și turiști); Orientarea activităților culturale ale muzeului către vizitator; Creșterea numărului de beneficiari ai expozițiilor temporare; Creșterea numărului de beneficiari ai programului de educație muzeală; Numărul de parteneriate încheiate cu instituții renumite la nivel national și international; Prima finanțare nerambursabilă obținută de muzeu pentru un proiect cultural în calitate

de solicitant și implementarea cu succes (proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor”); Implementarea primului proiect cu cofinanțare externă; Participarea la programele europene de finanțare prin câștigarea primului proiect

internațional în calitate de solicitant; Primele parteneriate internaționale (proiectul Am fost cetățeanul Orașului Stalin); Creșterea veniturilor proprii din activitatea de bază; Realizarea noii imagini identitare a Muzeului Județean de Istorie Brașov și impunerea

acesteia în zona culturală din România; Asigurarea unui design profesionist pentru site-ul muzeului; Existența unui concept inedit și profesionist al expozițiilor permanente pentru piața

culturală locală și națională; Implementarea primului festival de reconstituire istorică de anvergură internațională în

Brașov; Cumidava: șantier arheologic de importanță națională și internațională; Stabilirea unui plan de cercetare pe termen scurt și mediu; Finalizarea inventarului bibliotecii muzeului; Stadiul final al inventarului pentru colecția de istorie medie și modernă; Inventarierea profesionistă a colecțiilor muzeului; Monitorizarea microclimatului în spațiile expoziționale și depozite; Existența unei proceduri clare privind restaurarea și conservarea bunurilor culturale; Existența unei proceduri clare privind achiziționarea și acceptarea donațiilor bunurilor

culturale; Managerul instituției a obținut statutul de manager cultural încă din anul 2015; Achiziționarea de aparatură muzeală modernă; Existența și funcționarea profesionistă a laboratoarelor de restaurare proprii pentru

metal și ceramică; Angajarea unui restaurator bunuri culturale din lemn; Portofoliu important al Programului de Educație muzeală; Strategia corectă pentru ,,Noaptea Muzeelor";

7

Lipsa unei politici locale de turism și oferta redusă de divertisment pentru vacanțe rețin turismul local în zona sejururilor de scurtă durată;

Neconectatarea Brașovului la rețeaua națională de autostrăzi și lipsa aeroportului; Emisiunile cu profil cultural la posturile locale TV sunt rare; Regimul fiscal aplicabil sponsorizării proiectelor culturale și lipsa stimulentelor şi

facilităţilor pentru investiţia în domeniul culturii; Lipsa politicilor culturale adecvate la nivel local și național; Veniturile mai scăzute ale populaţiei și necesitatea alocării veniturilor, cu prioritate,

pentru nevoile primare; Calitatea actului de învăţământ.

AMENINȚĂRI

Nerezolvarea statutului juridic al clădirilor istorice provoacă întârzierea lucrărilor de conservare și restaurare;

Retrocedarea Bastionului Țesătorilor; Retrocedarea Casei Sfatului; Retrocedarea ½ Bastionul Graft; Retrocedarea sediului din Brașov, str. N. Bălcescu, nr. 67; Distrugerea patrimoniului cultural mobil și imobil; Întârzierea actualizării inventarelor colecțiilor de bunuri culturale; Pierderea personalului de specialitate; Oferta culturală repetitivă sau învechită; Oferta culturală locală neadaptată nevoilor şi aşteptărilor segmentelor tinere de

populaţie; Muzeele rămân cu o poziție modestă între obiceiurile de consum ale comunității locale; Subfinanțarea activităților culturale și lipsa investițiilor; Abandonarea/întârzierea restart-ului orașului Brașov prin cultură, de poziționare pe

harta culturală europeană și transformarea identitară în raport cu istoria și tradițiile; Scindarea culturii moderne între cele două culturi paralele: cultura de elită şi cultura de

masă (cu aspectele nedorite: kitsch-ul şi lipsa valorii); Agenda culturală locală modestă; Creșterea concurenţei pentru timpul liber al populaţiei; Concentrarea activităţii turistice la sfârşit de săptămană și gradul ridicat de sezonalitate

a turismului practicat în zonă; Vizibilitatea redusă a patrimoniului cultural-istoric local și insuficienta promovare a

potentialului turistic al regiunii; Infrastructura culturală locală modestă; Slaba calitate a serviciilor culturale conexe; Lipsa ofertei culturale internaționale; Înmulțirea cercetărilor arheologice neautorizate (ex. căutătorii de comori), a exporturilor

ilegale și extinderea distrugerilor siturilor arheologice.

PUNCTE TARI

Planul de management 2014 – 2019; Profilul unic al Muzeului Județean de Istorie Brașov în peisajul cultural local prin agenda

de evenimente inedite și proiecte de nivel național și internațional; Patrimoniul colecțiilor muzeului este valoros și relevant pentru identitatea istorică

locală; Deschiderea instituției către publicul larg (festivaluri, expoziții temporare cu tematică

relevantă pentru comunitatea locală și turiști); Orientarea activităților culturale ale muzeului către vizitator; Creșterea numărului de beneficiari ai expozițiilor temporare; Creșterea numărului de beneficiari ai programului de educație muzeală; Numărul de parteneriate încheiate cu instituții renumite la nivel national și international; Prima finanțare nerambursabilă obținută de muzeu pentru un proiect cultural în calitate

de solicitant și implementarea cu succes (proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor”); Implementarea primului proiect cu cofinanțare externă; Participarea la programele europene de finanțare prin câștigarea primului proiect

internațional în calitate de solicitant; Primele parteneriate internaționale (proiectul Am fost cetățeanul Orașului Stalin); Creșterea veniturilor proprii din activitatea de bază; Realizarea noii imagini identitare a Muzeului Județean de Istorie Brașov și impunerea

acesteia în zona culturală din România; Asigurarea unui design profesionist pentru site-ul muzeului; Existența unui concept inedit și profesionist al expozițiilor permanente pentru piața

culturală locală și națională; Implementarea primului festival de reconstituire istorică de anvergură internațională în

Brașov; Cumidava: șantier arheologic de importanță națională și internațională; Stabilirea unui plan de cercetare pe termen scurt și mediu; Finalizarea inventarului bibliotecii muzeului; Stadiul final al inventarului pentru colecția de istorie medie și modernă; Inventarierea profesionistă a colecțiilor muzeului; Monitorizarea microclimatului în spațiile expoziționale și depozite; Existența unei proceduri clare privind restaurarea și conservarea bunurilor culturale; Existența unei proceduri clare privind achiziționarea și acceptarea donațiilor bunurilor

culturale; Managerul instituției a obținut statutul de manager cultural încă din anul 2015; Achiziționarea de aparatură muzeală modernă; Existența și funcționarea profesionistă a laboratoarelor de restaurare proprii pentru

metal și ceramică; Angajarea unui restaurator bunuri culturale din lemn; Portofoliu important al Programului de Educație muzeală; Strategia corectă pentru ,,Noaptea Muzeelor";

8

Prețuri de intrare accesibile; Clarificarea problemelor juridice privind denumirea instituției; Integrarea Muzeului Județean de Istorie în mediul instituțional local și județean; Colaborarea de excelență între Muzeul Județean de Istorie și instituții reprezentative

pentru comunitatea județului Brașov: Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Arhivele Naționale - Serviciul Judetean Brașov, Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov;

Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor;

Brașovul se află între oraşele României aflate în plin proces de expansiune economică; Județul Brașov este o destinație turistică cu o ofertă bogată și o reputație bună; Brașovenii încep să înțeleagă funcția culturii în dezvoltarea durabilă a societății; Braşovul este perceput şi promovat ca un centru al sporturilor de iarnă şi oraşul istoric

pe care trebuie să-l vezi în România; Insertul referitor la cultură în Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov

(iunie 2015); Elaborarea unui studiu de consum și practici de consum cultural, în vara – toamna anului

2015; Strategia pentru cultură pe termen lung a Municipiului Brașov (octombrie 2015); Jurnalele de știri locale radio-TV, presa scrisă și online semnalează cu promptitudine

evenimentele culturale.

OPORTUNITĂȚI

Protejarea, valorizarea și valorificarea istoriei și patrimoniului ca surse de dezvoltare a potențialului cultural și creativ local;

Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural mobil și imobil; Întărirea rolului major pe care îl poate juca muzeul, ca factor de coeziune socială, atât în

mediul rural, cât şi în mediul urban, prin afirmarea identităţii culturale și istorice a locuitorilor;

Reamenajarea profesionistă a expozițiilor permanente din Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft;

Înființarea unui muzeu al sportului brașovean și al turismului montan în clădirea ,,Olimpia", proprietate a C.J. Brașov;

Asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia; Organizarea de expoziții temporare și itinerante de nivel național și internațional; Spații moderne pentru depozitele muzeului și laboratoarele de restaurare; Creşterea şi dezvoltarea colecţiilor muzeale; Implementarea primului proiect cu finanțare europeană; Modernizarea bazei tehnico-administrative; Asigurarea condiţiilor profesioniste de muncă; Creșterea constantă a numărului de acțiuni culturale;

Evenimente și manifestări culturale de anvergură europeană; Recunoașterea calității de operator cultural pentru muzeu datorită agendei culturale; Afirmarea muzeului ca un adevărat centru cultural pentru comunitățile pe care le

servește și explorarea valenţelor muzeului ca spaţiu predilect pentru dialogul intercultural şi promovarea multiculturalităţii;

Pregătirea resurselor umane în curatoriat muzeal, marketing, PR, dezvoltarea de proiecte culturale şi educative, planificare muzeală şi expoziţională;

Management eficient în împărtăşirea strategiei instituţionale către angajaţi şi responsabilizarea pe competenţe;

Relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori; Reunirea persoanelor apropiate de activitățile de educație muzeală într-un Club al

muzeului pentru certificarea apartenenței la lumea muzeului și fidelizare; Cercetări de marketing privind îndeplinirea misiunii și obiectivelor muzeului, profilul

vizitatorului etc.; Strategie comună a instituțiilor statului cu sarcini în domeniul protejării siturilor

arheologice la nivelul județului Brașov (Poliția Română, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov);

Dezvoltarea voluntariatului; Realizarea de parteneriate, schimburi, colaborări cu instituții de profil, universități,

asociații, fundații, ONG-urile din domeniul culturii; Editarea de publicații științifice și de popularizare; Realizarea și valorificarea comercială a produselor proprii (albume, vederi, pliante,

suveniruri, cărți etc.); Atingerea nivelului de funcţionalitate şi performanţă europeană; Introducerea muzeului în ofertele de turism cultural, dintre cele preferate mai ales de

tineri; Participarea muzeului la târguri de turism locale, regionale, naţionale şi internaţionale,

individual sau în parteneriat cu autorități locale sau județene; Colaborarea și apartenența la rețele europene de turism cultural; Proiecte care vizează dimensiunea europeană a patrimoniului cultural brașovean; Susținerea recuperării memoriei istorice și a sentimentului de apartenență comunitară; Digitalizarea patrimoniului istoric; Parteneriate media și publicitate pentru promovarea activității pe spații publicitare

stradale, TV și radio; Realizarea unei campanii de promovare pe Internet; Consolidarea capacității de autofinanțare prin creșterea veniturilor suplimentare

obținute din dezvoltarea activităților (ex. suveniruri); Permanentizarea participării la programe europene de finanțare, în urma creșterii

experienței internaționale; Regenerarea comunității locale prin obiceiuri de consum cultural; Formarea unei generații de copii și tineri care să perceapă accesul şi participarea la

cultură ca o parte normală a vieții lor.

9

Prețuri de intrare accesibile; Clarificarea problemelor juridice privind denumirea instituției; Integrarea Muzeului Județean de Istorie în mediul instituțional local și județean; Colaborarea de excelență între Muzeul Județean de Istorie și instituții reprezentative

pentru comunitatea județului Brașov: Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Arhivele Naționale - Serviciul Judetean Brașov, Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov;

Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor;

Brașovul se află între oraşele României aflate în plin proces de expansiune economică; Județul Brașov este o destinație turistică cu o ofertă bogată și o reputație bună; Brașovenii încep să înțeleagă funcția culturii în dezvoltarea durabilă a societății; Braşovul este perceput şi promovat ca un centru al sporturilor de iarnă şi oraşul istoric

pe care trebuie să-l vezi în România; Insertul referitor la cultură în Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov

(iunie 2015); Elaborarea unui studiu de consum și practici de consum cultural, în vara – toamna anului

2015; Strategia pentru cultură pe termen lung a Municipiului Brașov (octombrie 2015); Jurnalele de știri locale radio-TV, presa scrisă și online semnalează cu promptitudine

evenimentele culturale.

OPORTUNITĂȚI

Protejarea, valorizarea și valorificarea istoriei și patrimoniului ca surse de dezvoltare a potențialului cultural și creativ local;

Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural mobil și imobil; Întărirea rolului major pe care îl poate juca muzeul, ca factor de coeziune socială, atât în

mediul rural, cât şi în mediul urban, prin afirmarea identităţii culturale și istorice a locuitorilor;

Reamenajarea profesionistă a expozițiilor permanente din Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft;

Înființarea unui muzeu al sportului brașovean și al turismului montan în clădirea ,,Olimpia", proprietate a C.J. Brașov;

Asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia; Organizarea de expoziții temporare și itinerante de nivel național și internațional; Spații moderne pentru depozitele muzeului și laboratoarele de restaurare; Creşterea şi dezvoltarea colecţiilor muzeale; Implementarea primului proiect cu finanțare europeană; Modernizarea bazei tehnico-administrative; Asigurarea condiţiilor profesioniste de muncă; Creșterea constantă a numărului de acțiuni culturale;

Evenimente și manifestări culturale de anvergură europeană; Recunoașterea calității de operator cultural pentru muzeu datorită agendei culturale; Afirmarea muzeului ca un adevărat centru cultural pentru comunitățile pe care le

servește și explorarea valenţelor muzeului ca spaţiu predilect pentru dialogul intercultural şi promovarea multiculturalităţii;

Pregătirea resurselor umane în curatoriat muzeal, marketing, PR, dezvoltarea de proiecte culturale şi educative, planificare muzeală şi expoziţională;

Management eficient în împărtăşirea strategiei instituţionale către angajaţi şi responsabilizarea pe competenţe;

Relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori; Reunirea persoanelor apropiate de activitățile de educație muzeală într-un Club al

muzeului pentru certificarea apartenenței la lumea muzeului și fidelizare; Cercetări de marketing privind îndeplinirea misiunii și obiectivelor muzeului, profilul

vizitatorului etc.; Strategie comună a instituțiilor statului cu sarcini în domeniul protejării siturilor

arheologice la nivelul județului Brașov (Poliția Română, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov);

Dezvoltarea voluntariatului; Realizarea de parteneriate, schimburi, colaborări cu instituții de profil, universități,

asociații, fundații, ONG-urile din domeniul culturii; Editarea de publicații științifice și de popularizare; Realizarea și valorificarea comercială a produselor proprii (albume, vederi, pliante,

suveniruri, cărți etc.); Atingerea nivelului de funcţionalitate şi performanţă europeană; Introducerea muzeului în ofertele de turism cultural, dintre cele preferate mai ales de

tineri; Participarea muzeului la târguri de turism locale, regionale, naţionale şi internaţionale,

individual sau în parteneriat cu autorități locale sau județene; Colaborarea și apartenența la rețele europene de turism cultural; Proiecte care vizează dimensiunea europeană a patrimoniului cultural brașovean; Susținerea recuperării memoriei istorice și a sentimentului de apartenență comunitară; Digitalizarea patrimoniului istoric; Parteneriate media și publicitate pentru promovarea activității pe spații publicitare

stradale, TV și radio; Realizarea unei campanii de promovare pe Internet; Consolidarea capacității de autofinanțare prin creșterea veniturilor suplimentare

obținute din dezvoltarea activităților (ex. suveniruri); Permanentizarea participării la programe europene de finanțare, în urma creșterii

experienței internaționale; Regenerarea comunității locale prin obiceiuri de consum cultural; Formarea unei generații de copii și tineri care să perceapă accesul şi participarea la

cultură ca o parte normală a vieții lor.

10

a3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia

În anul 2016, conform strategiei de PR inițiată în anul 2014 și a preocupărilor pentru

îmbunătățirea promovării activității, Muzeul Județean de Istorie Brașov s-a poziționat ca o instituție deschisă, comunicativă şi apropiată de publicul său, precum și ca un operator cultural important la nivel local.

A fost continuată realizarea identității vizuale printr-un proces de branding, necesar comunicării publice a activității instituției și plasarea acesteia în conștiința beneficiarilor.

Acțiunea principală a fost lansarea oficială în luna iulie 2016 a noii sigle a muzeului și declinarea acesteia pe toate materialele de promovare (website, pagina proprie Facebook, mash-uri, afișe, comunicate de presă).

Satisfacția vizitatorilor Deși nu avem un număr mare de recenzii în anul 2016 (138), totuși pe TripAdvisor,

Muzeul Județean de Istorie Brașov a obținut de la vizitatori pentru Casa Sfatului un rating foarte bun (23 ,,excelent", 33 ,,foarte bun", 13 ,,mediu" și niciun rating de ,,slab"), fiind nr. 15 în topul ,,84 de lucruri/locuri pe care poți să le faci/vizitezi în Brașov". Datorită recenziilor primite de la vizitatori, Muzeul Județean de Istorie Brașov a primit de la TripAdvisor pentru Casa Sfatului certificatul de excelență patru stele! Dintre instituțiile de cultură și monumentele istorice locale, în fața Casei Sfatului sunt numai Biserica Neagră (locul 6), Biserica Sf. Nicolae din Schei (locul 8), Poarta Ecaterinei (locul 12) și Prima Școală Românească (locul 13). Din categoria muzeelor locale și județene, între primele locuri identificăm și cetatea Rupea (locul 21), Muzeul Bran (locul 22), Muzeul Civilizației Urbane Brașov (locul 27), Casa Mureșenilor (locul 34). În acest top, Bastionul Graft se află pe locul 28 (32 recenzii) și Bastionul Țesătorilor pe locul 43 (9 recenzii).

Imaginea în presă În anul 2016, în jurnalele posturilor de radio și TV locale, în presa scrisă și online, a

apărut în fiecare lună cel puțin o știre despre Muzeul de Istorie Brașov / Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Majoritatea comunicatelor de presă ale muzeului au fost preluate de Agerpres și alte agenții de presă naționale.

Activitatea muzeului a fost prezentată pozitiv și în presa națională. Evenimentele importante au fost prezentate de televiziunea națională, Radio România Cultural și Radio

România Actualități. Spre exemplu, expoziția ,,De la propagandă politică la baby boom" a fost prezentată în emisiunea ,,Cooltura", realizată de TVR.

În cadrul programului realizat de televiziunea Antena 3 pentru Ziua Națională a României, pe 1 decembrie 2016, a fost difuzat la o oră de audiență maximă și un material realizat de jurnalista Oana Stancu-Zamfir în Bastionul Graft, cu o parte din echipa proiectului ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor".

Menționări despre proiectul ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor" au apărut în cadrul a 60 materiale de presă (TV, radio, online, presă scrisă), acoperind toate activitățile din proiect (atelierele și vernisajele din Brașov și Sibiu).

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a organizat în cadrul Dracula Film Festival conferințele Dracula, prezentate de VIASAT HISTORY.

Festivalurile de reconstituire istorică ,,Brașov 1916" și ,,Cumidava" au fost promovate pe website-ul revistei ,,Historia". Proiectul ,,I Was Citizen of Stalin Town/Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin" a fost prezentat pe website-ul revistei ,,Capital".

Canale de comunicare online Începând din iulie 2016 a fost lansat oficial www.brasovistorie.ro, noul website al Muzeul

Județean de Istorie Brașov, cu versiunea în limba engleză www.historymuseum.ro . Deși nu a avut un buget de promovare, considerăm că noul website este un proiect de succes. La 31 decembrie 2016, în 6 luni, au fost înregistrate 725 like-uri.

Rezumat accesare site - Sursa: Google Analytics

11

a3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia

În anul 2016, conform strategiei de PR inițiată în anul 2014 și a preocupărilor pentru

îmbunătățirea promovării activității, Muzeul Județean de Istorie Brașov s-a poziționat ca o instituție deschisă, comunicativă şi apropiată de publicul său, precum și ca un operator cultural important la nivel local.

A fost continuată realizarea identității vizuale printr-un proces de branding, necesar comunicării publice a activității instituției și plasarea acesteia în conștiința beneficiarilor.

Acțiunea principală a fost lansarea oficială în luna iulie 2016 a noii sigle a muzeului și declinarea acesteia pe toate materialele de promovare (website, pagina proprie Facebook, mash-uri, afișe, comunicate de presă).

Satisfacția vizitatorilor Deși nu avem un număr mare de recenzii în anul 2016 (138), totuși pe TripAdvisor,

Muzeul Județean de Istorie Brașov a obținut de la vizitatori pentru Casa Sfatului un rating foarte bun (23 ,,excelent", 33 ,,foarte bun", 13 ,,mediu" și niciun rating de ,,slab"), fiind nr. 15 în topul ,,84 de lucruri/locuri pe care poți să le faci/vizitezi în Brașov". Datorită recenziilor primite de la vizitatori, Muzeul Județean de Istorie Brașov a primit de la TripAdvisor pentru Casa Sfatului certificatul de excelență patru stele! Dintre instituțiile de cultură și monumentele istorice locale, în fața Casei Sfatului sunt numai Biserica Neagră (locul 6), Biserica Sf. Nicolae din Schei (locul 8), Poarta Ecaterinei (locul 12) și Prima Școală Românească (locul 13). Din categoria muzeelor locale și județene, între primele locuri identificăm și cetatea Rupea (locul 21), Muzeul Bran (locul 22), Muzeul Civilizației Urbane Brașov (locul 27), Casa Mureșenilor (locul 34). În acest top, Bastionul Graft se află pe locul 28 (32 recenzii) și Bastionul Țesătorilor pe locul 43 (9 recenzii).

Imaginea în presă În anul 2016, în jurnalele posturilor de radio și TV locale, în presa scrisă și online, a

apărut în fiecare lună cel puțin o știre despre Muzeul de Istorie Brașov / Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Majoritatea comunicatelor de presă ale muzeului au fost preluate de Agerpres și alte agenții de presă naționale.

Activitatea muzeului a fost prezentată pozitiv și în presa națională. Evenimentele importante au fost prezentate de televiziunea națională, Radio România Cultural și Radio

România Actualități. Spre exemplu, expoziția ,,De la propagandă politică la baby boom" a fost prezentată în emisiunea ,,Cooltura", realizată de TVR.

În cadrul programului realizat de televiziunea Antena 3 pentru Ziua Națională a României, pe 1 decembrie 2016, a fost difuzat la o oră de audiență maximă și un material realizat de jurnalista Oana Stancu-Zamfir în Bastionul Graft, cu o parte din echipa proiectului ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor".

Menționări despre proiectul ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor" au apărut în cadrul a 60 materiale de presă (TV, radio, online, presă scrisă), acoperind toate activitățile din proiect (atelierele și vernisajele din Brașov și Sibiu).

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a organizat în cadrul Dracula Film Festival conferințele Dracula, prezentate de VIASAT HISTORY.

Festivalurile de reconstituire istorică ,,Brașov 1916" și ,,Cumidava" au fost promovate pe website-ul revistei ,,Historia". Proiectul ,,I Was Citizen of Stalin Town/Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin" a fost prezentat pe website-ul revistei ,,Capital".

Canale de comunicare online Începând din iulie 2016 a fost lansat oficial www.brasovistorie.ro, noul website al Muzeul

Județean de Istorie Brașov, cu versiunea în limba engleză www.historymuseum.ro . Deși nu a avut un buget de promovare, considerăm că noul website este un proiect de succes. La 31 decembrie 2016, în 6 luni, au fost înregistrate 725 like-uri.


12


Pe canalul de socializare YOUTUBE (https://www.youtube.com/channel) a fost creat

contul Muzeul Judetean de Istorie Brasov. Aici au fost postate înregistrările emisiunii ,,30 de secunde din istoria Brașovului", proiect realizat în perioada 2014 – 2015 de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Radio Brașov.

Începând din 24 martie 2016 muzeul a beneficiat de o pagină oficială de Facebook https://www.facebook.com/ Muzeul Judetean de Istorie Brasov/.

Pentru festivalul de reconstituire istorică ,,Brașov 1916. Intrarea României în Primul

Război Mondial" (26 August - 28 August 2016, Piața Sfatului) a fost creat un eveniment care a generat un impact de 13.929 de persoane, 624 de invitați și 811 răspunsuri.

Pentru proiectul ,,Istoria în roz! Roz pentru istorie!" (1 octombrie 2016, Piața Sfatului), a fost creat un eveniment care a generat un impact de 40.039 de persoane, 146 de invitați, 907 vizualizări și 373 răspunsuri.

Profilul utilizatorului paginii de Facebook Muzeul Judetean de Istorie Brasov

Pentru proiectul cofinanțat de AFCN, ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor" a fost creată o pagină proprie https://www.facebook.com/RazboiulTesatorilor/, care a avut peste 100 de postări și a strâns peste 750 de like-uri. Au fost create trei evenimente care au generat un impact de 51.156 de persoane, iar clipurile video de pe pagina de Facebook au strâns peste 5.000 views și fiecare post al proiectului a strâns între 500 și 5000 ca reach. Campaniile derulate pe această pagină au avut un impact de 105.300 utilizatori, iar peste 33.500 au interacționat cu postările afișate.

Măsuri pentru îmbunătățirea imaginii Pentru promovarea expozițiilor ,,Regele Mihai. O copilărie fericită", ,,Brașov 1916" și

,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" au fost realizate mash-uri de dimensiuni mari care au fost amplasate pe Casa Sfatului și sediul administrativ din str. N. Bălcescu, nr. 67.

13


Pe canalul de socializare YOUTUBE (https://www.youtube.com/channel) a fost creat

contul Muzeul Judetean de Istorie Brasov. Aici au fost postate înregistrările emisiunii ,,30 de secunde din istoria Brașovului", proiect realizat în perioada 2014 – 2015 de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Radio Brașov.

Începând din 24 martie 2016 muzeul a beneficiat de o pagină oficială de Facebook https://www.facebook.com/ Muzeul Judetean de Istorie Brasov/.

Pentru festivalul de reconstituire istorică ,,Brașov 1916. Intrarea României în Primul

Război Mondial" (26 August - 28 August 2016, Piața Sfatului) a fost creat un eveniment care a generat un impact de 13.929 de persoane, 624 de invitați și 811 răspunsuri.

Pentru proiectul ,,Istoria în roz! Roz pentru istorie!" (1 octombrie 2016, Piața Sfatului), a fost creat un eveniment care a generat un impact de 40.039 de persoane, 146 de invitați, 907 vizualizări și 373 răspunsuri.

Profilul utilizatorului paginii de Facebook Muzeul Judetean de Istorie Brasov

Pentru proiectul cofinanțat de AFCN, ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor" a fost creată o pagină proprie https://www.facebook.com/RazboiulTesatorilor/, care a avut peste 100 de postări și a strâns peste 750 de like-uri. Au fost create trei evenimente care au generat un impact de 51.156 de persoane, iar clipurile video de pe pagina de Facebook au strâns peste 5.000 views și fiecare post al proiectului a strâns între 500 și 5000 ca reach. Campaniile derulate pe această pagină au avut un impact de 105.300 utilizatori, iar peste 33.500 au interacționat cu postările afișate.

Măsuri pentru îmbunătățirea imaginii Pentru promovarea expozițiilor ,,Regele Mihai. O copilărie fericită", ,,Brașov 1916" și

,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" au fost realizate mash-uri de dimensiuni mari care au fost amplasate pe Casa Sfatului și sediul administrativ din str. N. Bălcescu, nr. 67.

14

Pe baza parteneriatului încheiat cu AMCO Advertising încă din anul 2014, expoziția ,,De la propagandă politică la baby boom", expoziția ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor” și proiectul educativ ,,Secretele Egiptului Antic" au fost promovate gratuit prin prezentarea posterelor în stațiile RAT Brașov din centrul istoric și Autogara Brașov.

În mod direct, la îmbunătăţirea imaginii muzeului au contribuit activitățile culturale de

nivel național și internațional și premierele obținute în anul 2016 în domeniul finanțării proiectelor culturale.

O măsură importantă pentru îmbunătăţirea imaginii muzeului a fost extinderea ariei sale de acțiune în Piața Sfatului, prin organizarea unor evenimente culturale de popularizare a istoriei: Festivalul de Reconstituire Istorică ,,Brașov 1916", acțiunea de reconstituire istorică organizată cu ocazia Centenarului Vânătorilor de Munte din România, iluminatul în roz al Casei Sfatului, expozițiile în aer liber ,,Istoria în Roz" și ,,Istoria în alb" din Piața Sfatului, km. 0 al turismului brașovean.

O altă măsură importantă de îmbunătăţire a imaginii la nivelul comunității a fost respectarea în totalitate a principiilor Programului European ,,Noaptea Muzeelor" în perioada 2014 – 2016 prin acordarea intrării gratuite tuturor vizitatorilor. Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut cei mai mulți vizitatori dintre instituțiile muzeale ale județului Brașov implicate în ,,Noaptea Muzeelor". În Casa Sfatului, în seara zilei de 17 mai 2014 au fost înregistrate 3.711 persoane, în seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene, iar în 21 mai 2016 au fost înregistrați 3004 vizitatori.

Promovarea activității Muzeului Județean de Istorie Brașov prin acordarea intrării gratuite a fost extinsă cu succes cu ocazia inaugurării expoziției ,,Brașov 1916" (27 august, orele 18 – 22), când au fost înregistrați pe baza biletelor gratuite 600 vizitatori, și în seara festivității aprinderii iluminatului festiv din centrul istoric (6 decembrie, orele 17 – 22), când au fost înregistrați pe baza biletelor gratuite 401 vizitatori.

Imaginea pozitivă în mediul operatorilor culturali a fost întărită și de atitudinea deschisă și hotărâtă a managerului Muzeului Județean de Istorie Brașov de susținere a agendei culturale locale, demonstrată în special în cazul ,,AMURAL – Festival Vizual" și ,,Musica Coronensis".

O măsură specială de promovare a instituției a fost realizarea în parteneriat cu Romfilatelia a emisiunii de timbre cu monumentele istorice reprezentative ale orașului Brașov în cadrul proiectului ,,Orașele României": Casa Sfatului, Biserica Neagră, Poarta Ecaterinei și Prima Școală Românească. Selecția și documentarea au fost realizate pentru Romfilatelia de către managerul muzeului.

În perioada 17 – 20 noiembrie 2016, Consiliul Județean Brașov a participat la Târgul de Turism al României (TTR ediția de toamnă) ca partener al Autorității Naționale de Turism (ANT) pentru promovarea Convenției Carpatice și a ofertei turistice județene pentru perioada de iarnă 2016 – primăvară 2017. Managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene, a realizat conceptul prezentării Județului Brașov la Târgul de Turism, ,,Cultură – Natură – Sport". Una dintre transmisiunile live Visit Bed a fost făcută din Casa Sfatului.

a4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari

Neavând specialiști în investigarea publicului, analiza beneficiarului actual s-a făcut cu

ajutorul informațiilor financiar-contabile proprii (numărul de participanţi la agenda culturală, numărul de bilete vândute pe categorii), a datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și informațiilor furnizate de puținele studii publicate în țara noastră pe tema profilului vizitatorului muzeelor din România, monitorizarea paginii de Facebook Muzeul Județean de Istorie Brașov și noul website al muzeului (www.brasovistorie.ro), monitorizarea cărții de impresii a muzeului.

Un indicator specific a fost și reflectarea activităţii instituţiei în presă, rețele de socializare și pe website-urile de turism. O altă sursă a fost Studiul de consum și practici culturale în rândul populației municipiului și Zonei Metropolitane Brașov, elaborat în perioada iunie - august 2015 de către o echipă de cercetare de la Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (coordonator Andrei Crăciun).

15

Pe baza parteneriatului încheiat cu AMCO Advertising încă din anul 2014, expoziția ,,De la propagandă politică la baby boom", expoziția ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor” și proiectul educativ ,,Secretele Egiptului Antic" au fost promovate gratuit prin prezentarea posterelor în stațiile RAT Brașov din centrul istoric și Autogara Brașov.

În mod direct, la îmbunătăţirea imaginii muzeului au contribuit activitățile culturale de

nivel național și internațional și premierele obținute în anul 2016 în domeniul finanțării proiectelor culturale.

O măsură importantă pentru îmbunătăţirea imaginii muzeului a fost extinderea ariei sale de acțiune în Piața Sfatului, prin organizarea unor evenimente culturale de popularizare a istoriei: Festivalul de Reconstituire Istorică ,,Brașov 1916", acțiunea de reconstituire istorică organizată cu ocazia Centenarului Vânătorilor de Munte din România, iluminatul în roz al Casei Sfatului, expozițiile în aer liber ,,Istoria în Roz" și ,,Istoria în alb" din Piața Sfatului, km. 0 al turismului brașovean.

O altă măsură importantă de îmbunătăţire a imaginii la nivelul comunității a fost respectarea în totalitate a principiilor Programului European ,,Noaptea Muzeelor" în perioada 2014 – 2016 prin acordarea intrării gratuite tuturor vizitatorilor. Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut cei mai mulți vizitatori dintre instituțiile muzeale ale județului Brașov implicate în ,,Noaptea Muzeelor". În Casa Sfatului, în seara zilei de 17 mai 2014 au fost înregistrate 3.711 persoane, în seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene, iar în 21 mai 2016 au fost înregistrați 3004 vizitatori.

Promovarea activității Muzeului Județean de Istorie Brașov prin acordarea intrării gratuite a fost extinsă cu succes cu ocazia inaugurării expoziției ,,Brașov 1916" (27 august, orele 18 – 22), când au fost înregistrați pe baza biletelor gratuite 600 vizitatori, și în seara festivității aprinderii iluminatului festiv din centrul istoric (6 decembrie, orele 17 – 22), când au fost înregistrați pe baza biletelor gratuite 401 vizitatori.

Imaginea pozitivă în mediul operatorilor culturali a fost întărită și de atitudinea deschisă și hotărâtă a managerului Muzeului Județean de Istorie Brașov de susținere a agendei culturale locale, demonstrată în special în cazul ,,AMURAL – Festival Vizual" și ,,Musica Coronensis".

O măsură specială de promovare a instituției a fost realizarea în parteneriat cu Romfilatelia a emisiunii de timbre cu monumentele istorice reprezentative ale orașului Brașov în cadrul proiectului ,,Orașele României": Casa Sfatului, Biserica Neagră, Poarta Ecaterinei și Prima Școală Românească. Selecția și documentarea au fost realizate pentru Romfilatelia de către managerul muzeului.

În perioada 17 – 20 noiembrie 2016, Consiliul Județean Brașov a participat la Târgul de Turism al României (TTR ediția de toamnă) ca partener al Autorității Naționale de Turism (ANT) pentru promovarea Convenției Carpatice și a ofertei turistice județene pentru perioada de iarnă 2016 – primăvară 2017. Managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene, a realizat conceptul prezentării Județului Brașov la Târgul de Turism, ,,Cultură – Natură – Sport". Una dintre transmisiunile live Visit Bed a fost făcută din Casa Sfatului.

a4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari

Neavând specialiști în investigarea publicului, analiza beneficiarului actual s-a făcut cu

ajutorul informațiilor financiar-contabile proprii (numărul de participanţi la agenda culturală, numărul de bilete vândute pe categorii), a datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și informațiilor furnizate de puținele studii publicate în țara noastră pe tema profilului vizitatorului muzeelor din România, monitorizarea paginii de Facebook Muzeul Județean de Istorie Brașov și noul website al muzeului (www.brasovistorie.ro), monitorizarea cărții de impresii a muzeului.

Un indicator specific a fost și reflectarea activităţii instituţiei în presă, rețele de socializare și pe website-urile de turism. O altă sursă a fost Studiul de consum și practici culturale în rândul populației municipiului și Zonei Metropolitane Brașov, elaborat în perioada iunie - august 2015 de către o echipă de cercetare de la Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (coordonator Andrei Crăciun).

16

a5. Grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei

5. 1 Grupul țintă al activității de valorificare a patrimoniului În ultimii ani, diverse studii arată că la nivel mondial interesul pentru cultură, respectiv

pentru muzee, a crescut pentru că societatea contemporană revalorizează și revalorifică tradiţiile culturale, acordând o importanţă tot mai mare patrimoniului prezentat în muzee.

Această tendinţă pare să fie mai puţin evidentă în România. Practic, așa cum o arată statisticile mai bine de jumătate din populaţie nu a vizitat niciodată un muzeu. Acest lucru dovedește că vizitarea muzeelor nu este conștientizată de populaţie ca o activitate normală, naturală și obligatorie pentru formarea sa.

5.1.1. Comunitatea locală (orașul Brașov, Țara Bârsei și județul Brașov) Activităţile generale de petrecere a timpului liber sunt mult mai prezente în viaţa

braşovenilor decât cele specifice consumului cultural. Conform Studiului de consum și practici culturale în rândul populației municipiului și Zonei Metropolitane Brașov, elaborat în perioada iunie – august 2015, profilul timpului liber pentru populația Brașovului este compus din plimbări prin parcuri şi zone verzi (54,8% săptămânal), vizite în centre comerciale pentru cumpărături (13,7% săptămânal) și sporturi de întreţinere (13,4% săptămânal).

Brașovenii au un nivel ridicat de conștientizare a importanței patrimoniului istoric, indiferent de nivelul de educație al respondenților (cu diferențe nesemnificative statistic). Ei doresc să se investească în programe educaţionale pentru elevi cu privire la protecţia patrimoniului cultural construit şi activități de protejare, prezervare sau reabilitare a patrimoniului aflat în stare de degradare.

În acest context, Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut o agendă de acțiuni culturale concentrate pe popularizarea istoriei locale și a patrimoniului istoric deținut în colecțiile muzeului.

Pentru acest grup țintă a fost implementat proiectul Centenarului Vânătorilor de Munte din România, o aniversare națională care a avut datorită instituției noastre și o amprentă culturală. Sublinierea legăturii dintre această armă de elită a armatei române și Brașov prin ceremoniile din Piața Sfatului și expoziția din Casa Sfatului a reprezentat și reprezintă un motiv de mândrie locală.

În cadrul proiectului ,,Brașov 1916", apelul pentru arhiva digitală de documente și obiecte istorice a oferit brașovenilor posibilitatea de a participa în mod direct la cel mai important proiect al muzeului în anul 2016. Crearea acestei arhive cu documente de familie legate de Primul Război Mondial asigură astfel prezervarea identităților comunitare şi conştientizarea necesității digitalizării memoriei istorice.

5.1.2 Elevii

O proiecție a consumului cultural din anul 2021 impune situarea elevilor între grupurile țintă ale strategiei pentru extinderea categoriilor de public. Elevii sunt viitori formatori şi

cetăţeni ce vor decide asupra viitorului oraşului. Categoria reprezentată de segmentul de vârstă preșcolară și şcolară situat între 6-18 ani continuă să rămână beneficiarul ţintă cel mai important pe termen scurt, dată fiind misiunea muzeului de a educa tinerii, prin forme specifice, în spiritul interesului şi respectului faţă de valorile patrimoniale şi faţă de elementele ce definesc identitatea locală și identitatea naţională.

Pe termen lung, prin expozițiile permanente și temporare și Programul de educație muzeală, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să ajungă o extensie a școlii, o întrupare a conținutului cultural al învățării, o miză în conturarea identității culturale a individului.

În anul 2016 a existat o preocupare constantă pentru promovarea activităților muzeului în cadrul școlilor din municipiul Brașov și Țara Bârsei.

Pentru atragerea elevilor în sfera de activitate a muzeului a fost inițiat și parteneriatul cu Emagic Live pentru expoziția Secretele Egiptului Antic, deschisă la Casa Sfatului în perioada 15 aprilie – 12 iunie 2016. Dezvoltată în parteneriat cu Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, expoziția interactivă recomandată copiilor între 6 și 14 ani îmbină faptele istorice redate pe înțelesul copiilor cu elemente de butaforie, dar și ateliere interactive cu scop educațional.

5.1.3 Tinerii

Cercetările recente și chiar profilul persoanelor care accesează pagina de Facebook a muzeului au arătat că profilul persoanei deschise (foarte interesate) de interacțiunea cu oameni și elemente culturale este cel al tânărului (18 - 34 ani) cu studii superioare.

Tinerii sunt categoria demografică în rândul cărora putem întâlni cei mai mulţi participanţi la diferite forme de consum cultural public sau activităţi de petrecere a timpului liber în afara locuinței.

În acest context, ținând cont de structura publicului la edițiile precedente, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost singura instituție muzeală și în anul 2016 care a continuat să respecte în totalitate principiile programului internațional ,,Noaptea Muzeelor" și a acordat intrare gratuită tuturor vizitatorilor.

În anul 2016 a fost dezvoltat parteneriatul cu Universitatea ,,Transilvania" și o echipă de cercetători tineri de la Centrul de cercetare Informatică Industrială Virtuală și Robotică - Tehnici şi tehnologii de realitate virtuală a realizat sala KINECT Europa 1916.

Conducerea muzeului a rămas deschisă colaborărilor cu ONG-uri de profil cultural formate din tineri. Au fost încheiate parteneriate care au susținut în mod eficient evenimente culturale organizate de tineri și dedicate tinerilor (AMURAL, ,,Vibrate!festival").

5.1.4. Seniorii Un alt public-țintă este format din persoanele în vârstă (seniorii). În acest sens, Proiectul de management 2014 – 2019 cuprinde un plan de acțiune pentru

înregistrarea experienței comunitare din perioada comunistă. Această acțiune vizează și proiectul ,,I was citizen of Stalin town", declarat câștigător de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene pentru programul ,,Europa pentru Cetățeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană”.

17

a5. Grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei

5. 1 Grupul țintă al activității de valorificare a patrimoniului În ultimii ani, diverse studii arată că la nivel mondial interesul pentru cultură, respectiv

pentru muzee, a crescut pentru că societatea contemporană revalorizează și revalorifică tradiţiile culturale, acordând o importanţă tot mai mare patrimoniului prezentat în muzee.

Această tendinţă pare să fie mai puţin evidentă în România. Practic, așa cum o arată statisticile mai bine de jumătate din populaţie nu a vizitat niciodată un muzeu. Acest lucru dovedește că vizitarea muzeelor nu este conștientizată de populaţie ca o activitate normală, naturală și obligatorie pentru formarea sa.

5.1.1. Comunitatea locală (orașul Brașov, Țara Bârsei și județul Brașov) Activităţile generale de petrecere a timpului liber sunt mult mai prezente în viaţa

braşovenilor decât cele specifice consumului cultural. Conform Studiului de consum și practici culturale în rândul populației municipiului și Zonei Metropolitane Brașov, elaborat în perioada iunie – august 2015, profilul timpului liber pentru populația Brașovului este compus din plimbări prin parcuri şi zone verzi (54,8% săptămânal), vizite în centre comerciale pentru cumpărături (13,7% săptămânal) și sporturi de întreţinere (13,4% săptămânal).

Brașovenii au un nivel ridicat de conștientizare a importanței patrimoniului istoric, indiferent de nivelul de educație al respondenților (cu diferențe nesemnificative statistic). Ei doresc să se investească în programe educaţionale pentru elevi cu privire la protecţia patrimoniului cultural construit şi activități de protejare, prezervare sau reabilitare a patrimoniului aflat în stare de degradare.

În acest context, Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut o agendă de acțiuni culturale concentrate pe popularizarea istoriei locale și a patrimoniului istoric deținut în colecțiile muzeului.

Pentru acest grup țintă a fost implementat proiectul Centenarului Vânătorilor de Munte din România, o aniversare națională care a avut datorită instituției noastre și o amprentă culturală. Sublinierea legăturii dintre această armă de elită a armatei române și Brașov prin ceremoniile din Piața Sfatului și expoziția din Casa Sfatului a reprezentat și reprezintă un motiv de mândrie locală.

În cadrul proiectului ,,Brașov 1916", apelul pentru arhiva digitală de documente și obiecte istorice a oferit brașovenilor posibilitatea de a participa în mod direct la cel mai important proiect al muzeului în anul 2016. Crearea acestei arhive cu documente de familie legate de Primul Război Mondial asigură astfel prezervarea identităților comunitare şi conştientizarea necesității digitalizării memoriei istorice.

5.1.2 Elevii

O proiecție a consumului cultural din anul 2021 impune situarea elevilor între grupurile țintă ale strategiei pentru extinderea categoriilor de public. Elevii sunt viitori formatori şi

cetăţeni ce vor decide asupra viitorului oraşului. Categoria reprezentată de segmentul de vârstă preșcolară și şcolară situat între 6-18 ani continuă să rămână beneficiarul ţintă cel mai important pe termen scurt, dată fiind misiunea muzeului de a educa tinerii, prin forme specifice, în spiritul interesului şi respectului faţă de valorile patrimoniale şi faţă de elementele ce definesc identitatea locală și identitatea naţională.

Pe termen lung, prin expozițiile permanente și temporare și Programul de educație muzeală, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să ajungă o extensie a școlii, o întrupare a conținutului cultural al învățării, o miză în conturarea identității culturale a individului.

În anul 2016 a existat o preocupare constantă pentru promovarea activităților muzeului în cadrul școlilor din municipiul Brașov și Țara Bârsei.

Pentru atragerea elevilor în sfera de activitate a muzeului a fost inițiat și parteneriatul cu Emagic Live pentru expoziția Secretele Egiptului Antic, deschisă la Casa Sfatului în perioada 15 aprilie – 12 iunie 2016. Dezvoltată în parteneriat cu Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, expoziția interactivă recomandată copiilor între 6 și 14 ani îmbină faptele istorice redate pe înțelesul copiilor cu elemente de butaforie, dar și ateliere interactive cu scop educațional.

5.1.3 Tinerii

Cercetările recente și chiar profilul persoanelor care accesează pagina de Facebook a muzeului au arătat că profilul persoanei deschise (foarte interesate) de interacțiunea cu oameni și elemente culturale este cel al tânărului (18 - 34 ani) cu studii superioare.

Tinerii sunt categoria demografică în rândul cărora putem întâlni cei mai mulţi participanţi la diferite forme de consum cultural public sau activităţi de petrecere a timpului liber în afara locuinței.

În acest context, ținând cont de structura publicului la edițiile precedente, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost singura instituție muzeală și în anul 2016 care a continuat să respecte în totalitate principiile programului internațional ,,Noaptea Muzeelor" și a acordat intrare gratuită tuturor vizitatorilor.

În anul 2016 a fost dezvoltat parteneriatul cu Universitatea ,,Transilvania" și o echipă de cercetători tineri de la Centrul de cercetare Informatică Industrială Virtuală și Robotică - Tehnici şi tehnologii de realitate virtuală a realizat sala KINECT Europa 1916.

Conducerea muzeului a rămas deschisă colaborărilor cu ONG-uri de profil cultural formate din tineri. Au fost încheiate parteneriate care au susținut în mod eficient evenimente culturale organizate de tineri și dedicate tinerilor (AMURAL, ,,Vibrate!festival").

5.1.4. Seniorii Un alt public-țintă este format din persoanele în vârstă (seniorii). În acest sens, Proiectul de management 2014 – 2019 cuprinde un plan de acțiune pentru

înregistrarea experienței comunitare din perioada comunistă. Această acțiune vizează și proiectul ,,I was citizen of Stalin town", declarat câștigător de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene pentru programul ,,Europa pentru Cetățeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană”.

18

5.1.5 Nonvizitatorii

O categorie mare de nonvizitatori este populația comunelor județului. Pentru ei, muzeul a programat proiecte speciale de educație muzeală și de cultură istorică.

În anul 2016, proiectul Muzeul de Istorie Brașov – Muzeul Județului Nostru a cuprins amenajarea unor expoziții muzeale la Codlea (expoziția donațiilor pentru Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale), Cincșor (Biserica evanghelică fortificată) și Râșnov (Dino Parc, sala de tradiție UM 01751).

Muzeul intră în interacţiune și cu grupuri de interes, segmente de public care influenţează direct sau indirect activitatea sa: reprezentanţi ai comunităţii locale, instituții publice, diverse asociaţii și organizaţii nonprofit, reprezentanţii mass media etc. Aceste persoane și grupuri de persoane sunt în egală măsură beneficiarii activităţii muzeului, dar și partenerii acestuia.

În anul 2016 a fost continuată colaborarea cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov. Dar pentru anul prezentului raport, parteneriatul cultural cel mai important rămâne cel încheiat cu Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov pentru Centenarul intrării României în Primul Război Mondial și Centenarul înființării Vânătorilor de Munte din România.

5.1.6 Turiștii

Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor. Județul Brașov este o destinaţie turistică cu o ofertă bogată și o reputaţie bună, însă produsele sale de turism cultural sunt cunoscute de un segment redus de clienţi.

Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft, secțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov, se află în imediata vecinătate a Bisericii Negre, la numai 15 km. de cetatea Râșnov și 25 km. de castelul Bran. Între trei monumente istorice faimoase, cu sute de mii de vizitatori, într-o zonă de concentrare a traficului turistic, există un singur muzeu de istorie. Cea mai importantă expoziție a muzeului se află în cea mai reprezentativă clădire istorică a Brașovului, Casa Sfatului. Prin urmare, este clar că un alt beneficiar țintă pentru Muzeul Județean de Istorie trebuie să fie turistul care a ales să își petreacă ore sau zile în județul Brașov.

Deși are în portofoliul cultural un număr respectabil de muzee, județul Brașov nu este reprezentat în categoria celor mai vizitate muzee românești, o zonă culturală dominată de București și Sibiu. În acest context, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să fie atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, un obiectiv turistic important al turismului local și național, iar turiștii români și străini sunt beneficiari ţintă pe termen lung.

Pentru ieşirea din cvasiizolare, pentru a deveni cât mai vizibil atât pe plan local, naţional şi chiar internaţional, Muzeul Județean de Istorie Brașov a aplicat începând din anul 2014 o strategie orientată spre vizitator. Modernizarea expozițiilor permanente, expoziții temporare cu teme interesante și o agendă culturală atractivă sunt acțiunile culturale cele mai importante pentru promovarea turistică a muzeului pe termen lung.

Cu ocazia participării Consiliului Județean Brașov la Târgul de Turism al României (TTR ediția de toamnă 2016), Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost promovat printr-o transmisiune live din Casa Sfatului.

Un reper pentru poziționarea față de acest grup țintă este certificatul de excelență patru stele acordat de TripAdvisor în anul 2016 pe baza recenziilor primite de la turiștii care au vizitat Casa Sfatului, locul 2 între muzeele Brașovului, după Prima Școală Românească, și locul 15 în topul locurilor recomandate turiștilor județului Brașov.

5.2 Grupul țintă al activității de cercetare – categorie formată în principal din

persoanele implicate în activitatea de cercetare istorică și arheologică și întocmirea de documentații de arhitectură, aparținând următoarelor instituții/organizații:

- Muzee (interesate în programele de cercetare și parteneriate); - Universități interesate în programele de cercetare și parteneri (în prezent, cel mai

important parteneriat este încheiat cu Universitatea ,,Transilvania" din Brașov); - Institutele de cercetare ale Academiei Române; - Autorități locale și județene interesate de cercetarea de teren a muzeului pentru

întocmirea și actualizarea unor documentații administrative (P.U.G., avize lucrări și construcții) și de promovare turistică;

- Societăți comerciale și persoane fizice, în special în cazul activității de cercetare arheologică, dar și pentru realizarea unor studii istorice;

- Publicații de specialitate și reviste de popularizarea istoriei, culturii și turismului cultural.

19

5.1.5 Nonvizitatorii

O categorie mare de nonvizitatori este populația comunelor județului. Pentru ei, muzeul a programat proiecte speciale de educație muzeală și de cultură istorică.

În anul 2016, proiectul Muzeul de Istorie Brașov – Muzeul Județului Nostru a cuprins amenajarea unor expoziții muzeale la Codlea (expoziția donațiilor pentru Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale), Cincșor (Biserica evanghelică fortificată) și Râșnov (Dino Parc, sala de tradiție UM 01751).

Muzeul intră în interacţiune și cu grupuri de interes, segmente de public care influenţează direct sau indirect activitatea sa: reprezentanţi ai comunităţii locale, instituții publice, diverse asociaţii și organizaţii nonprofit, reprezentanţii mass media etc. Aceste persoane și grupuri de persoane sunt în egală măsură beneficiarii activităţii muzeului, dar și partenerii acestuia.

În anul 2016 a fost continuată colaborarea cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov. Dar pentru anul prezentului raport, parteneriatul cultural cel mai important rămâne cel încheiat cu Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov pentru Centenarul intrării României în Primul Război Mondial și Centenarul înființării Vânătorilor de Munte din România.

5.1.6 Turiștii

Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor. Județul Brașov este o destinaţie turistică cu o ofertă bogată și o reputaţie bună, însă produsele sale de turism cultural sunt cunoscute de un segment redus de clienţi.

Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft, secțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov, se află în imediata vecinătate a Bisericii Negre, la numai 15 km. de cetatea Râșnov și 25 km. de castelul Bran. Între trei monumente istorice faimoase, cu sute de mii de vizitatori, într-o zonă de concentrare a traficului turistic, există un singur muzeu de istorie. Cea mai importantă expoziție a muzeului se află în cea mai reprezentativă clădire istorică a Brașovului, Casa Sfatului. Prin urmare, este clar că un alt beneficiar țintă pentru Muzeul Județean de Istorie trebuie să fie turistul care a ales să își petreacă ore sau zile în județul Brașov.

Deși are în portofoliul cultural un număr respectabil de muzee, județul Brașov nu este reprezentat în categoria celor mai vizitate muzee românești, o zonă culturală dominată de București și Sibiu. În acest context, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să fie atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, un obiectiv turistic important al turismului local și național, iar turiștii români și străini sunt beneficiari ţintă pe termen lung.

Pentru ieşirea din cvasiizolare, pentru a deveni cât mai vizibil atât pe plan local, naţional şi chiar internaţional, Muzeul Județean de Istorie Brașov a aplicat începând din anul 2014 o strategie orientată spre vizitator. Modernizarea expozițiilor permanente, expoziții temporare cu teme interesante și o agendă culturală atractivă sunt acțiunile culturale cele mai importante pentru promovarea turistică a muzeului pe termen lung.

Cu ocazia participării Consiliului Județean Brașov la Târgul de Turism al României (TTR ediția de toamnă 2016), Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost promovat printr-o transmisiune live din Casa Sfatului.

Un reper pentru poziționarea față de acest grup țintă este certificatul de excelență patru stele acordat de TripAdvisor în anul 2016 pe baza recenziilor primite de la turiștii care au vizitat Casa Sfatului, locul 2 între muzeele Brașovului, după Prima Școală Românească, și locul 15 în topul locurilor recomandate turiștilor județului Brașov.

5.2 Grupul țintă al activității de cercetare – categorie formată în principal din

persoanele implicate în activitatea de cercetare istorică și arheologică și întocmirea de documentații de arhitectură, aparținând următoarelor instituții/organizații:

- Muzee (interesate în programele de cercetare și parteneriate); - Universități interesate în programele de cercetare și parteneri (în prezent, cel mai

important parteneriat este încheiat cu Universitatea ,,Transilvania" din Brașov); - Institutele de cercetare ale Academiei Române; - Autorități locale și județene interesate de cercetarea de teren a muzeului pentru

întocmirea și actualizarea unor documentații administrative (P.U.G., avize lucrări și construcții) și de promovare turistică;

- Societăți comerciale și persoane fizice, în special în cazul activității de cercetare arheologică, dar și pentru realizarea unor studii istorice;

- Publicații de specialitate și reviste de popularizarea istoriei, culturii și turismului cultural.

20

a6. Profilul beneficiarului actual

Anul 2016 este anul cu numărul cel mai mare de vizitatori plătitori de bilete de intrare și cele mai mari încasări din taxa de intrare din perioada 2010 – 2016.

An Bilete vândute

(inclusiv bilete gratuite) Valoare (lei)

2011 19.535 72.575 2012 11.176 41.968 2013 16.594 39.957 2014 24.508 56.851 2015 18.952 63.997 2016 27.208 90.909

În anul 2016, față de anul precedent a fost înregistrată o creștere cu 43,56 % a vizitatorilor și o creștere cu 42,05 % a încasărilor din taxa de intrare.

Menționăm faptul că Bastionul Graft a fost deschis numai în perioada aprilie – mai, din cauza problemelor cu microclimatul și personalul de supraveghere insuficient.

Prin comparație cu anul 2013, în 2016 a fost înregistrată o creștere cu 63,96 % a vizitatorilor și o creștere cu 127,52 % a încasărilor din taxa de intrare.

0

20000

40000

60000

80000

100000

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Vizitatori Valoare bilete vândute

Este interesant de reamintit că în raportul de activitate pe anul 2013, fosta conducere a muzeului a raportat 48.136 vizitatori, din care 36.780 vizitatori la Casa Sfatului, 5.630 vizitatori la Bastionul Țesătorilor și 5.726 vizitatori la Bastionul Graft. Comparând cu evidențele financiare ale instituției descoperim o diferență de 31.542 vizitatori !!! În condițiile inexistenței unei agende culturale care să justifice o diferența de trei ori mai mare între biletele înregistrate de

instituție ca fiind vândute și numărul vizitatorilor raportat la începutul anului 2014, considerăm că numărul vizitatorilor raportat Consiliului Județean Brașov în raportul de activitate pe anul 2013 a fost inventat, iar această falsificare a datelor este o dovadă elocventă asupra lipsei de profesionalism cu care a fost condus Muzeul de Istorie Brașov după anul 1990.

Preșcolari ; 248; 1%

Pensionari; 1696; 6%

Studenți; 4572; 17%

Adulți ; 13985; 51%

Elevi; 6707; 25%

Structura total public vizitator 2016

În cursul anului 2016, conform evidențelor financiar-contabile, expoziţiile Muzeului Județean de Istorie au fost vizitate de 27.208 de vizitatori, din care 21.701 plătitori taxă de intrare şi 5.869 neplătitori (bilete gratuite)1.

Sectie Muzeul Județean de Istorie Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Casa Sfatului 10.910 16.445 12.167 21.622 Bastionul Țesătorilor 2.571 4.277 3.831 5.224 Bastionul Graft 3.113 3.786 2.954 362 Total Muzeu 16.594 24.508 18.952 27.208

05000

10000150002000025000

2013 2014 2015 2016

Casa Sfatului B. Tesatorilor Graft

După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 248 preșcolari, 6.707 elevi, 4.572 studenți, 13.985 adulţi și 1.696 pensionari.

1 Nu sunt luați în calcul beneficiarii expozițiilor outdoor și ai festivalurilor organizate de muzeu din cauza lipsei instrumentelor de estimare corectă.

21

a6. Profilul beneficiarului actual

Anul 2016 este anul cu numărul cel mai mare de vizitatori plătitori de bilete de intrare și cele mai mari încasări din taxa de intrare din perioada 2010 – 2016.

An Bilete vândute

(inclusiv bilete gratuite) Valoare (lei)

2011 19.535 72.575 2012 11.176 41.968 2013 16.594 39.957 2014 24.508 56.851 2015 18.952 63.997 2016 27.208 90.909

În anul 2016, față de anul precedent a fost înregistrată o creștere cu 43,56 % a vizitatorilor și o creștere cu 42,05 % a încasărilor din taxa de intrare.

Menționăm faptul că Bastionul Graft a fost deschis numai în perioada aprilie – mai, din cauza problemelor cu microclimatul și personalul de supraveghere insuficient.

Prin comparație cu anul 2013, în 2016 a fost înregistrată o creștere cu 63,96 % a vizitatorilor și o creștere cu 127,52 % a încasărilor din taxa de intrare.

0

20000

40000

60000

80000

100000

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Vizitatori Valoare bilete vândute

Este interesant de reamintit că în raportul de activitate pe anul 2013, fosta conducere a muzeului a raportat 48.136 vizitatori, din care 36.780 vizitatori la Casa Sfatului, 5.630 vizitatori la Bastionul Țesătorilor și 5.726 vizitatori la Bastionul Graft. Comparând cu evidențele financiare ale instituției descoperim o diferență de 31.542 vizitatori !!! În condițiile inexistenței unei agende culturale care să justifice o diferența de trei ori mai mare între biletele înregistrate de

instituție ca fiind vândute și numărul vizitatorilor raportat la începutul anului 2014, considerăm că numărul vizitatorilor raportat Consiliului Județean Brașov în raportul de activitate pe anul 2013 a fost inventat, iar această falsificare a datelor este o dovadă elocventă asupra lipsei de profesionalism cu care a fost condus Muzeul de Istorie Brașov după anul 1990.

Preșcolari ; 248; 1%

Pensionari; 1696; 6%

Studenți; 4572; 17%

Adulți ; 13985; 51%

Elevi; 6707; 25%

Structura total public vizitator 2016

În cursul anului 2016, conform evidențelor financiar-contabile, expoziţiile Muzeului Județean de Istorie au fost vizitate de 27.208 de vizitatori, din care 21.701 plătitori taxă de intrare şi 5.869 neplătitori (bilete gratuite)1.

Sectie Muzeul Județean de Istorie Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Casa Sfatului 10.910 16.445 12.167 21.622 Bastionul Țesătorilor 2.571 4.277 3.831 5.224 Bastionul Graft 3.113 3.786 2.954 362 Total Muzeu 16.594 24.508 18.952 27.208

05000

10000150002000025000

2013 2014 2015 2016

Casa Sfatului B. Tesatorilor Graft

După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 248 preșcolari, 6.707 elevi, 4.572 studenți, 13.985 adulţi și 1.696 pensionari.

1 Nu sunt luați în calcul beneficiarii expozițiilor outdoor și ai festivalurilor organizate de muzeu din cauza lipsei instrumentelor de estimare corectă.

22

CASA SFATULUI

Față de perioada anterioară, remarcăm o creștere importantă a numărului vizitatorilor la Casa Sfatului.

Și în anul 2016, publicul Muzeului Județean de Istorie Brașov (inclusiv turiștii români și străini) a preferat să viziteze Casa Sfatului (16.460 plătitori de bilete).

Publicul vizitator se împarte în 8054 adulți, 4086 elevi, 3031 studenți, 294 preșcolari, 1149 pensionari.

Casa Sfatului. Structura publicului vizitator în anul 2016.

Adulți48%

Elevi25%

Preșcolari 2%

Pensionari 7%

Studenti 18%

Publicul adult a preferat să viziteze Casa Sfatului în luna mai (4074 vizitatori), când o

mare parte a participat în mod gratuit la Noaptea Muzeelor (3004 vizitatori), august (3261 vizitatori), când s-a desfășurat Festivalul de Reconstituire Istorică ,,Brașov 1916" și a fost deschisă expoziția ,,Brașov 1916", noiembrie (2390 vizitatori), când a fost deschisă expoziția Centenarului Vânătorilor de Munte din România, și aprilie (2009 vizitatori). Casa Sfatului.

0500

10001500200025003000350040004500

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total AdulțiEleviPreșcolari Pensionari Studenti

Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2016

Lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (484 vizitatori) și martie (639 vizitatori).

Perioadele cu cele mai multe vizite ale elevilor au fost aprilie (1261 vizitatori) și noiembrie (1098

vizitatori), iar cele mai puține în ianuarie (43 vizitatori), martie (143 vizitatori), februarie (207 vizitatori) și iulie (213 vizitatori).

BASTIONUL ȚESĂTORILOR

Din 5224 vizitatori ai Bastionului Țesătorilor, 3383 au fost plătitorii taxei de intrare. Cele mai multe vizite s-au desfășurat în august (630 vizitatori români și străini) și aprilie (604 vizitatori români și străini). Lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (130 vizitatori), martie (245 vizitatori) și decembrie (263 vizitatori).

Publicul vizitator se împarte în 2374 adulți, 1703 elevi, 644 studenți, 94 preșcolari și 409 pensionari.

Publicul adult a preferat să viziteze bastionul în august (370 vizitatori) și iulie (352 vizitatori), iar lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (76 vizitatori) și noiembrie (112 vizitatori).

Preșcolarii au preferat luna aprilie (92 vizitatori). Cei mai mulți elevi au fost în lunile

aprilie (285), iunie (266) și noiembrie (262), iar cei mai mulți studenți au vizitat bastionul în septembrie (100).

În ianuarie nu au fost înregistrați vizitatori pensionari în Bastionul Țesătorilor, iar în februarie, martie și aprilie, avem înregistrate sub 13 taxe de intrare plătite de pensionari.

0

100

200

300

400

500

600

700

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total Adulti Elevi Pensionari Studenti Prescolari

Bastionul Țesătorilor. Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2016

Adulți Elevi Preșcolari

Pensionari Studenți

23

CASA SFATULUI

Față de perioada anterioară, remarcăm o creștere importantă a numărului vizitatorilor la Casa Sfatului.

Și în anul 2016, publicul Muzeului Județean de Istorie Brașov (inclusiv turiștii români și străini) a preferat să viziteze Casa Sfatului (16.460 plătitori de bilete).

Publicul vizitator se împarte în 8054 adulți, 4086 elevi, 3031 studenți, 294 preșcolari, 1149 pensionari.

Casa Sfatului. Structura publicului vizitator în anul 2016.

Adulți48%

Elevi25%

Preșcolari 2%

Pensionari 7%

Studenti 18%

Publicul adult a preferat să viziteze Casa Sfatului în luna mai (4074 vizitatori), când o

mare parte a participat în mod gratuit la Noaptea Muzeelor (3004 vizitatori), august (3261 vizitatori), când s-a desfășurat Festivalul de Reconstituire Istorică ,,Brașov 1916" și a fost deschisă expoziția ,,Brașov 1916", noiembrie (2390 vizitatori), când a fost deschisă expoziția Centenarului Vânătorilor de Munte din România, și aprilie (2009 vizitatori). Casa Sfatului.

0500

10001500200025003000350040004500

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total AdulțiEleviPreșcolari Pensionari Studenti

Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2016

Lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (484 vizitatori) și martie (639 vizitatori).

Perioadele cu cele mai multe vizite ale elevilor au fost aprilie (1261 vizitatori) și noiembrie (1098

vizitatori), iar cele mai puține în ianuarie (43 vizitatori), martie (143 vizitatori), februarie (207 vizitatori) și iulie (213 vizitatori).

BASTIONUL ȚESĂTORILOR

Din 5224 vizitatori ai Bastionului Țesătorilor, 3383 au fost plătitorii taxei de intrare. Cele mai multe vizite s-au desfășurat în august (630 vizitatori români și străini) și aprilie (604 vizitatori români și străini). Lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (130 vizitatori), martie (245 vizitatori) și decembrie (263 vizitatori).

Publicul vizitator se împarte în 2374 adulți, 1703 elevi, 644 studenți, 94 preșcolari și 409 pensionari.

Publicul adult a preferat să viziteze bastionul în august (370 vizitatori) și iulie (352 vizitatori), iar lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (76 vizitatori) și noiembrie (112 vizitatori).

Preșcolarii au preferat luna aprilie (92 vizitatori). Cei mai mulți elevi au fost în lunile

aprilie (285), iunie (266) și noiembrie (262), iar cei mai mulți studenți au vizitat bastionul în septembrie (100).

În ianuarie nu au fost înregistrați vizitatori pensionari în Bastionul Țesătorilor, iar în februarie, martie și aprilie, avem înregistrate sub 13 taxe de intrare plătite de pensionari.

0

100

200

300

400

500

600

700

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total Adulti Elevi Pensionari Studenti Prescolari

Bastionul Țesătorilor. Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2016

Adulți Elevi Preșcolari

Pensionari Studenți

24

BASTIONUL GRAFT A fost deschis numai în perioada aprilie – mai 2016, când au fost înregistrați 362

vizitatori. Toți au plătit taxă de intrare. Publicul vizitator de la Graft se împarte în 87 adulți, 244 elevi și 31 pensionari. Bastionul nu a fost vizitat de studenți și preșcolari.

Bastionul Graft. Structura publicului vizitator în anul 2016

050

100150200250300

Adulți Elevi Pensionari


Subliniem faptul că în perioada 2014 – 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost

singurul muzeu din Brașov care a respectat în totalitate principiile Programului European ,,Noaptea Muzeelor" și a acordat intrare gratuită tuturor vizitatorilor. În Casa Sfatului, în seara zilei de 17 mai 2014 au fost înregistrate 3.711 persoane, apoi în seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene, iar în 21 mai 2016 au fost înregistrați 3.004 vizitatori, Muzeul Județean de Istorie Brașov având din nou cei mai mulți vizitatori dintre muzeele județului Brașov implicate în ,,Noaptea Muzeelor".

Menționăm că la numărul total de vizitatori ai muzeului nu au fost adăugați participanţii la vernisajele expozițiilor temporare, beneficiarii atelierelor de educație muzeală, vizitatorii expozițiilor în aer liber ,,Istoria în Roz" și ,,Istoria în alb", spectatorii Festivalului de reconstituire istorică ,,Brașov 1916", acțiunea de reconstituire istorică dedicată Centenarului Vânătorilor de Munte din România, ,,Istoria în roz! Roz pentru viață!", ,,Etnovember 2016", ,,Amural", ,,Vibrate!festival", ,,Musica Coronensis".

B) EVOLUŢIA PROFESIONALĂ A INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACESTEIA

b1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii

În noiembrie 2010, plenul Consiliului Județean Brașov a aprobat Strategia de dezvoltare

a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 20301, ,,un document de planificare întocmit cu ajutorul cetățenilor cu scopul de a asigura cadrul programatic necesar creșterii nivelului de trai în județ respectând principiile dezvoltării durabile". Întrebați care sunt principalele trei nemulțumiri, se pare că respondenții au semnalat și faptul că ,,autoritățile publice nu fac nimic pentru comunitate". Din păcate, documentul nu specifică câți sau dacă cetățenii brașoveni respondenți au identificat cultura între necesitățile comunității. În schimb, este clar că principala îngrijorare pentru viitor exprimată de către respondenți era legată de ,,creșterea costului vieții – a prețurilor" (31 %).

Documentul realizat de Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov a stabilit viziunea de dezvoltare pentru orizontul de timp vizat: ,,Județul Brașov în 2030 este județul competitiv și prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să-l viziteze".

Pentru următoarele două decenii, obiectivul strategic general pentru județul Brașov a fost sintetizat în formula: ,,Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea realizării unei dezvoltări economice și sociale care să ducă pe termen lung la creșterea calității vieții populației județului Brașov". Pentru a duce la îndeplinire obiectivul strategic au fost propuse direcții principale de dezvoltare: ,,1. Dezvoltarea infrastructurii județului și a localității. Brașovul - principal nod de transport și comunicații; 2. Dezvoltarea turismului. Brașovul – capitala turismului românesc; 3. Consolidarea și dezvoltarea economiei județene. Dublarea PIB-ului brașovean până în 2020; 4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona metropolitană Brașov – capitala regiunii de dezvoltare Centru; 5. Îmbunătățirea sistemelor de management sectorial de mediu. Brașov – capitala verde a României; 6. Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi ,,Brașovean"; 7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri".

Cultura apare menționată la direcția de dezvoltare ,,Dezvoltarea turismului" și direcția de dezvoltare ,,Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi ,,Brașovean".

Între măsurile necesare îndeplinirii obiectivului ,,Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creșterea atractivității și competitivității zonelor turistice cu potențial natural și cultural", apare ,,conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural și cultural al comunităților locale". O altă măsură propusă este ,,reabilitarea infrastructurii 1 Strategia de dezvoltare a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 2030, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, editor Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, decembrie 2010.

25

BASTIONUL GRAFT A fost deschis numai în perioada aprilie – mai 2016, când au fost înregistrați 362

vizitatori. Toți au plătit taxă de intrare. Publicul vizitator de la Graft se împarte în 87 adulți, 244 elevi și 31 pensionari. Bastionul nu a fost vizitat de studenți și preșcolari.

Bastionul Graft. Structura publicului vizitator în anul 2016

050

100150200250300



Subliniem faptul că în perioada 2014 – 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost

singurul muzeu din Brașov care a respectat în totalitate principiile Programului European ,,Noaptea Muzeelor" și a acordat intrare gratuită tuturor vizitatorilor. În Casa Sfatului, în seara zilei de 17 mai 2014 au fost înregistrate 3.711 persoane, apoi în seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene, iar în 21 mai 2016 au fost înregistrați 3.004 vizitatori, Muzeul Județean de Istorie Brașov având din nou cei mai mulți vizitatori dintre muzeele județului Brașov implicate în ,,Noaptea Muzeelor".

Menționăm că la numărul total de vizitatori ai muzeului nu au fost adăugați participanţii la vernisajele expozițiilor temporare, beneficiarii atelierelor de educație muzeală, vizitatorii expozițiilor în aer liber ,,Istoria în Roz" și ,,Istoria în alb", spectatorii Festivalului de reconstituire istorică ,,Brașov 1916", acțiunea de reconstituire istorică dedicată Centenarului Vânătorilor de Munte din România, ,,Istoria în roz! Roz pentru viață!", ,,Etnovember 2016", ,,Amural", ,,Vibrate!festival", ,,Musica Coronensis".

B) EVOLUŢIA PROFESIONALĂ A INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACESTEIA

b1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii

În noiembrie 2010, plenul Consiliului Județean Brașov a aprobat Strategia de dezvoltare

a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 20301, ,,un document de planificare întocmit cu ajutorul cetățenilor cu scopul de a asigura cadrul programatic necesar creșterii nivelului de trai în județ respectând principiile dezvoltării durabile". Întrebați care sunt principalele trei nemulțumiri, se pare că respondenții au semnalat și faptul că ,,autoritățile publice nu fac nimic pentru comunitate". Din păcate, documentul nu specifică câți sau dacă cetățenii brașoveni respondenți au identificat cultura între necesitățile comunității. În schimb, este clar că principala îngrijorare pentru viitor exprimată de către respondenți era legată de ,,creșterea costului vieții – a prețurilor" (31 %).

Documentul realizat de Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov a stabilit viziunea de dezvoltare pentru orizontul de timp vizat: ,,Județul Brașov în 2030 este județul competitiv și prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să-l viziteze".

Pentru următoarele două decenii, obiectivul strategic general pentru județul Brașov a fost sintetizat în formula: ,,Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea realizării unei dezvoltări economice și sociale care să ducă pe termen lung la creșterea calității vieții populației județului Brașov". Pentru a duce la îndeplinire obiectivul strategic au fost propuse direcții principale de dezvoltare: ,,1. Dezvoltarea infrastructurii județului și a localității. Brașovul - principal nod de transport și comunicații; 2. Dezvoltarea turismului. Brașovul – capitala turismului românesc; 3. Consolidarea și dezvoltarea economiei județene. Dublarea PIB-ului brașovean până în 2020; 4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona metropolitană Brașov – capitala regiunii de dezvoltare Centru; 5. Îmbunătățirea sistemelor de management sectorial de mediu. Brașov – capitala verde a României; 6. Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi ,,Brașovean"; 7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri".

Cultura apare menționată la direcția de dezvoltare ,,Dezvoltarea turismului" și direcția de dezvoltare ,,Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi ,,Brașovean".

Între măsurile necesare îndeplinirii obiectivului ,,Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creșterea atractivității și competitivității zonelor turistice cu potențial natural și cultural", apare ,,conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural și cultural al comunităților locale". O altă măsură propusă este ,,reabilitarea infrastructurii 1 Strategia de dezvoltare a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 2030, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, editor Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, decembrie 2010.

26

culturale" prin ,,construcția, reabilitarea de muzee, săli de expoziție, așezăminte culturale, cinematografe, monumente istorice și case memoriale". Apoi, obiectivul ,,Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor și manifestărilor locale" include și ,,valorificarea tradiției istorice și etnografice" prin ,,punerea în valoare și promovarea multiculturalității județului Brașov: valorificarea obiceiurilor tradiționale specifice diverselor etnii din județul Brașov, prioritate având cele cu caracter de unicitate: Borița – Tărlungeni; obiceiurile junilor – Brașov; Împușcatul cocoșului – Apața, etc." și ,,sprijinirea și promovarea manifestărilor anuale de succes: festivalurile medievale, târgul de Crăciun, Octoberfest, concursuri aviatice, raliuri, spectacole naționale și internaționale de muzică clasică, muzică pop, jazz, operă și muzică populară, festivalurile de teatru, competiții sportive". În sfârșit, pentru al treilea obiectiv, ,,Sprijinirea dezvoltării inițiativelor turistice", o măsură este și ,,crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului în preajma principalelor monumente istorice".

Pentru un județ ,,competitiv, prosper, atractiv" în 2030, instituțiile muzeale apar menționate în strategie numai în contextul reabilitării infrastructurii culturale. Muzeele nu apar menționate între obiectivele și măsurile aferente direcției principale de dezvoltare ,,Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi <<Brașovean>>". La nivelul anului 2010, când a fost redactată, dezbătută și votată strategia, pentru îndeplinirea obiectivului de redefinire a statutului de a fi ,,brașovean" era prevăzută ,,dezvoltarea de proiecte care promovează valorile cultural - istorice și umane din/ale județului Brașov", celelalte măsuri fiind ,,proiecte care promovează exemple de bune practici", ,,măsuri de prevenire a migrației forței de muncă" și ,,crearea mai multor locuri de agrement și a spațiilor verzi și de recreere în localitățile județului".

Strategia de dezvoltare a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 2030 a rămas până acum singurul document de planificare strategică pe termen lung la nivel județean. În contextul necesității elaborării obiectivelor de management cultural, remarcăm că Județul Brașov nu deține un document de politică publică care ar fundamenta şi ghida activitatea în domeniul culturii pe termen mediu și lung.

Proiectul de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 a

fost întocmit în septembrie 2014. În condițiile lipsei unor strategii culturale locale și al ,,anexării" culturii la domeniul turismului în strategiile de dezvoltare pe termen scurt, mediu sau lung, atât în cazul Consiliului Județean Brașov, ordonatorul principal de credite pentru instituția noastră, cât și al Primăriei Brașov, autoritatea reprezentativă pentru comunitatea brașoveană, sursa principală de inspirație și comparație a rămas Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020.

În Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 20202, în partea despre

obiectivele strategice sectoriale, la domeniul ,,Patrimoniul cultural naţional mobil", pornind de la obiectivul general care este acela de protejare a patrimoniului cultural național mobil, au fost stabilite următoarele obiective strategice specifice: 2 Prof. univ. Dr. Delia Mucică – coordonator, Dr. Anda Becuț, Bianca Bălșan, Lector univ. Dr. Carmen Croitoru, Dr. Pîrvu Ionică, Dr. Virgil Nițulescu, Alexandru Oprea, Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020, Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, 2014.

- Îmbogățirea patrimoniului cultural național prin cercetări, achiziții și recuperări de bunuri furate sau exportate ilegal.

- Stoparea spolierilor (furturi, cercetări neautorizate, exporturi ilegale, distrugeri etc.) și instituirea unui sistem de protecție și pază corespunzător, inclusiv prin activarea instrumentelor de cooperare intracomunitare și transfrontieră.

- Promovarea cunoașterii patrimoniului mobil prin intermediul noilor tehnologii și prin susținerea unor campanii concertate de cunoaștere și apreciere, de punere în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil.

- Susținerea diversificării ofertei specifice, a spațiilor și modalităților de expunere a bunurilor culturale și de interacțiune a publicului cu acestea.

- Susținerea și promovarea accesului și participării publicului la patrimoniul mobil. - Susținerea dezvoltării pieței de artă din România pentru bunurile culturale (clasate sau

nu) precum și pentru creația contemporană. - Susținerea formării profesionale în profesiunile și meseriile specifice și creșterea

competitivității specialiștilor pe piața unică.

În calitatea sa de cel mai important deținător de colecții de bunuri culturale mobile din județul Brașov, conform statutului, reglementat legislativ foarte clar, Muzeul Județean de Istorie Brașov are obligația de a avea între obiectivele sale generale protejarea patrimoniului cultural.

Dacă ne raportăm la obiectivele specifice enumerate mai sus, în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019, obiectivul ,,patrimonial" a fost definit prin ,,asigurarea resurselor financiare necesare creşterii şi dezvoltării colecţiilor muzeale; asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia; asigurarea conservării şi restaurării patrimoniului; asigurarea valorificării superioare a patrimoniului".

În acest sens, prin autoritatea sa de cercetare, supraveghere și control a siturilor arheologice din județul Brașov, conform proiectului de management, Muzeul Județean de Istorie Brașov a continuat cercetarea sistematică a Castrului roman de la Cumidava (Râşnov), în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, prin campanii anuale, ţinând seama de dimensiunile sitului precum şi de necesitatea unei cercetări temeinice şi exhaustive, în conformitate cu normele de cercetare uzitate în lumea arheologică.

O problemă delicată pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov o reprezintă cercetările arheologice neautorizate (ex. căutătorii de comori), exporturile ilegale și distrugerile siturilor arheologice. Din mai 2014, Muzeul Județean de Istorie a inițiat o strategie comună a instituțiilor statului cu sarcini în domeniu, la nivelul județului Brașov (Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov).

În 2014, în urma evaluării activităţii Muzeului de Istorie / Muzeului Județean de Istorie Brașov în ultimii ani s-a constatat că nu a existat o strategie de PR sau preocupări pentru îmbunătățirea promovării activității. Astfel, în privința promovării și cunoașterii patrimoniului, un obiectiv principal al proiectului de management 2014 – 2019 este ,,identificare de noi mijloace de mediatizare şi promovare; folosirea eficientă a bazei materiale şi patrimoniale pentru atragerea publicului; identificarea beneficiarilor ţintă; identificarea necesităților culturale

27

culturale" prin ,,construcția, reabilitarea de muzee, săli de expoziție, așezăminte culturale, cinematografe, monumente istorice și case memoriale". Apoi, obiectivul ,,Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor și manifestărilor locale" include și ,,valorificarea tradiției istorice și etnografice" prin ,,punerea în valoare și promovarea multiculturalității județului Brașov: valorificarea obiceiurilor tradiționale specifice diverselor etnii din județul Brașov, prioritate având cele cu caracter de unicitate: Borița – Tărlungeni; obiceiurile junilor – Brașov; Împușcatul cocoșului – Apața, etc." și ,,sprijinirea și promovarea manifestărilor anuale de succes: festivalurile medievale, târgul de Crăciun, Octoberfest, concursuri aviatice, raliuri, spectacole naționale și internaționale de muzică clasică, muzică pop, jazz, operă și muzică populară, festivalurile de teatru, competiții sportive". În sfârșit, pentru al treilea obiectiv, ,,Sprijinirea dezvoltării inițiativelor turistice", o măsură este și ,,crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului în preajma principalelor monumente istorice".

Pentru un județ ,,competitiv, prosper, atractiv" în 2030, instituțiile muzeale apar menționate în strategie numai în contextul reabilitării infrastructurii culturale. Muzeele nu apar menționate între obiectivele și măsurile aferente direcției principale de dezvoltare ,,Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi <<Brașovean>>". La nivelul anului 2010, când a fost redactată, dezbătută și votată strategia, pentru îndeplinirea obiectivului de redefinire a statutului de a fi ,,brașovean" era prevăzută ,,dezvoltarea de proiecte care promovează valorile cultural - istorice și umane din/ale județului Brașov", celelalte măsuri fiind ,,proiecte care promovează exemple de bune practici", ,,măsuri de prevenire a migrației forței de muncă" și ,,crearea mai multor locuri de agrement și a spațiilor verzi și de recreere în localitățile județului".

Strategia de dezvoltare a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 2030 a rămas până acum singurul document de planificare strategică pe termen lung la nivel județean. În contextul necesității elaborării obiectivelor de management cultural, remarcăm că Județul Brașov nu deține un document de politică publică care ar fundamenta şi ghida activitatea în domeniul culturii pe termen mediu și lung.

Proiectul de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 a

fost întocmit în septembrie 2014. În condițiile lipsei unor strategii culturale locale și al ,,anexării" culturii la domeniul turismului în strategiile de dezvoltare pe termen scurt, mediu sau lung, atât în cazul Consiliului Județean Brașov, ordonatorul principal de credite pentru instituția noastră, cât și al Primăriei Brașov, autoritatea reprezentativă pentru comunitatea brașoveană, sursa principală de inspirație și comparație a rămas Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020.

În Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 20202, în partea despre

obiectivele strategice sectoriale, la domeniul ,,Patrimoniul cultural naţional mobil", pornind de la obiectivul general care este acela de protejare a patrimoniului cultural național mobil, au fost stabilite următoarele obiective strategice specifice: 2 Prof. univ. Dr. Delia Mucică – coordonator, Dr. Anda Becuț, Bianca Bălșan, Lector univ. Dr. Carmen Croitoru, Dr. Pîrvu Ionică, Dr. Virgil Nițulescu, Alexandru Oprea, Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020, Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, 2014.

- Îmbogățirea patrimoniului cultural național prin cercetări, achiziții și recuperări de bunuri furate sau exportate ilegal.

- Stoparea spolierilor (furturi, cercetări neautorizate, exporturi ilegale, distrugeri etc.) și instituirea unui sistem de protecție și pază corespunzător, inclusiv prin activarea instrumentelor de cooperare intracomunitare și transfrontieră.

- Promovarea cunoașterii patrimoniului mobil prin intermediul noilor tehnologii și prin susținerea unor campanii concertate de cunoaștere și apreciere, de punere în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil.

- Susținerea diversificării ofertei specifice, a spațiilor și modalităților de expunere a bunurilor culturale și de interacțiune a publicului cu acestea.

- Susținerea și promovarea accesului și participării publicului la patrimoniul mobil. - Susținerea dezvoltării pieței de artă din România pentru bunurile culturale (clasate sau

nu) precum și pentru creația contemporană. - Susținerea formării profesionale în profesiunile și meseriile specifice și creșterea

competitivității specialiștilor pe piața unică.

În calitatea sa de cel mai important deținător de colecții de bunuri culturale mobile din județul Brașov, conform statutului, reglementat legislativ foarte clar, Muzeul Județean de Istorie Brașov are obligația de a avea între obiectivele sale generale protejarea patrimoniului cultural.

Dacă ne raportăm la obiectivele specifice enumerate mai sus, în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019, obiectivul ,,patrimonial" a fost definit prin ,,asigurarea resurselor financiare necesare creşterii şi dezvoltării colecţiilor muzeale; asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia; asigurarea conservării şi restaurării patrimoniului; asigurarea valorificării superioare a patrimoniului".

În acest sens, prin autoritatea sa de cercetare, supraveghere și control a siturilor arheologice din județul Brașov, conform proiectului de management, Muzeul Județean de Istorie Brașov a continuat cercetarea sistematică a Castrului roman de la Cumidava (Râşnov), în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, prin campanii anuale, ţinând seama de dimensiunile sitului precum şi de necesitatea unei cercetări temeinice şi exhaustive, în conformitate cu normele de cercetare uzitate în lumea arheologică.

O problemă delicată pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov o reprezintă cercetările arheologice neautorizate (ex. căutătorii de comori), exporturile ilegale și distrugerile siturilor arheologice. Din mai 2014, Muzeul Județean de Istorie a inițiat o strategie comună a instituțiilor statului cu sarcini în domeniu, la nivelul județului Brașov (Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov).

În 2014, în urma evaluării activităţii Muzeului de Istorie / Muzeului Județean de Istorie Brașov în ultimii ani s-a constatat că nu a existat o strategie de PR sau preocupări pentru îmbunătățirea promovării activității. Astfel, în privința promovării și cunoașterii patrimoniului, un obiectiv principal al proiectului de management 2014 – 2019 este ,,identificare de noi mijloace de mediatizare şi promovare; folosirea eficientă a bazei materiale şi patrimoniale pentru atragerea publicului; identificarea beneficiarilor ţintă; identificarea necesităților culturale

28

ale comunității brașovene prin realizarea periodică a studiilor şi anchetelor sociologice; îmbunătăţirea imaginii muzeului". Pentru atingerea țintelor acestui obiectiv, încă din toamna anului 2014, au fost încheiate parteneriate media și de publicitate outdoor în orașul Brașov. În anul 2016 a fost creat un website profesionist al muzeului (www.istoriebrasov.ro , cu versiunea în limba engleză www.historymuseum.ro) și au fost deschise paginile de Facebook Muzeul Judetean de Istorie Brasov și RazboiulTesatorilor.

În privința obiectivului specific de susținere a formării în profesiunile și meseriile

specifice, un obiectiv major al proiectului de management 2014 – 2019 este ,,asigurarea funcţionalităţii optime a instituţiei prin creşterea eficienţei personalului printr-o continuă perfecţionare; (…) asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competenţelor cheie, care să permită acestora să performeze în îndeplinirea sarcinilor". În această privință, în anul 2016, au fost vizate compartimentele Financiar-Contabil, Resurse Umane și Secretariat.

Pentru că Muzeul Județean de Istorie Brașov îşi desfăşoară activitatea aproape în totalitate în clădiri care au statut de monument istoric şi de arhitectură, o problemă administrativă importantă este întreţinerea acestora şi asigurarea unor condiţii corespunzătoare, atât conservării patrimoniului, cât şi vizitării lor de către publicul de muzeu. Astfel, un obiectiv principal pe termen mediu și lung al conducerii instituției este ,,planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare și depozitele colecțiilor muzeului". Pe termen scurt, a fost aplicat un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente ale muzeului. Alte sarcini urgente, cuprinse în subprogramul ,,Restaurarea patrimoniului muzeal", au fost restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice şi a pieselor din colecțiile muzeului aflate în stare avansată de degradare.

În privința ,,asigurării valorificării superioare a patrimoniului", pentru că expunerea bunurilor culturale constituie una dintre trăsăturile definitorii ale activităţii specifice instituţionale, acțiunea principală pentru îndeplinirea acestui obiectiv a fost concentrată și în 2016 pe reamenajarea și modernizarea expozițiilor permanente și organizarea unor expoziții temporare cu tematică de interes național.

În cazul obiectivelor strategice transversale ale Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 2020, începem analiza noastră comparativă cu ,,Dezvoltarea și diversificarea ofertei specifice a muzeelor, în special prin integrarea dimensiunii participative și prin accentuarea rolului educațional și de protejare a identităților culturale pe care îl are acest tip de instituție".

Acest obiectiv strategic pentru întărirea capacității instituționale a reprezentat o ,,sursă de inspirație" pentru stabilirea obiectivului general al proiectului de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019: transformarea Muzeului de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice locale.

Pentru o instituție culturală care acționează într-o țară a comunității europene, într-o Europă care proclamă unitatea în diversitate și într-o societate care este în plin proces de globalizare, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să fie un ,,arbore genealogic", o lecție de istorie vie, un discurs, o carte de identitate și un testament al comunității brașovene.

Astfel, valorificarea patrimoniului muzeului printr-un discurs personalizat comunității brașovene respectă un obiectiv specific recomandat la nivel național pentru întărirea capacității instituționale: ,,Întărirea rolului major pe care îl pot juca muzeele, ca factor de coeziune socială, atât în mediul rural, prin promovarea tradiţiilor locale, cât şi în mediul urban, prin afirmarea identităţii culturale a locuitorilor orașelor".

Pe termen scurt (2014 – 2016), primul pas a fost făcut prin regândirea demersului expoziţional și constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de istoria locală, dezvoltarea muzeologiei contemporane, necesitățile comunității locale şi turismul cultural.

Direcția principală de acțiune pe termen scurt este reamenajarea expozițiilor permanente. Astfel, tematica expozițiilor de la Casa Sfatului și Bastionul Țesătorilor beneficiază în prezent de un concept muzeal nou care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov.

De asemenea, programul muzeal dedicat valorificării patrimoniului cultural include și un plan editorial pentru perioada 2014 – 2019 care trebuie să urmărească profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, promovarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului.

Un alt obiectiv specific al muzeelor din România este ,,Transformarea muzeului în

mediator cultural şi în beneficiar şi creator de servicii pe piaţa culturală prin potențarea valențelor culturale pe care acest tip de instituție le are". Acest obiectiv este asumat pe termen mediu și lung (2016 – 2019) în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov. Pentru întărirea capacității sale instituționale, instituția culturală brașoveană a început să fie angrenată, în calitate de organizator sau partener, în proiecte culturale de anvergură națională și internaţională, prezentate atât în ţară cât şi în străinătate, în colaborare cu instituţii muzeale şi culturale de prestigiu. Mai întâi, muzeul a susținut evenimente culturale de calitate desfășurate pe teritoriul județului Brașov, organizate în parteneriat, și a găzduit spectacole în curtea Bastionului Țesătorilor și rezidențe artistice în Bastionul Graft și Bastionul Țesătorilor.

În anul 2016 s-a trecut la un nivel superior de acțiune prin proiectul cofinanțat AFCN ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor", proiectul finanțat de Comisia Europeană, componenta „Memorie istorică europeană”, ,,I was citizen of Stalin town" și evenimentele ,,Brașov 1916", ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România", ,,Istoria în roz! Roz pentru viață!", ,,vibrate!festival" și ,,AMURAL – Festival Vizual". Un obiectiv strategic general transversal de nivel național neidentificat în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov este ,,Promovarea intervenţiei culturale pentru categoriile vulnerabile". Pentru perioada 2014 – 2019, nu au fost stabilite acțiuni care să urmărească mobilizarea potenţialului istoriei pentru combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor la adresa anumitor grupuri sociale şi culturale care se confruntă cu situaţii de sărăcie sau de excluziune socială. Singura activitate care atinge obiectivul strategic național este

29

ale comunității brașovene prin realizarea periodică a studiilor şi anchetelor sociologice; îmbunătăţirea imaginii muzeului". Pentru atingerea țintelor acestui obiectiv, încă din toamna anului 2014, au fost încheiate parteneriate media și de publicitate outdoor în orașul Brașov. În anul 2016 a fost creat un website profesionist al muzeului (www.istoriebrasov.ro , cu versiunea în limba engleză www.historymuseum.ro) și au fost deschise paginile de Facebook Muzeul Judetean de Istorie Brasov și RazboiulTesatorilor.

În privința obiectivului specific de susținere a formării în profesiunile și meseriile

specifice, un obiectiv major al proiectului de management 2014 – 2019 este ,,asigurarea funcţionalităţii optime a instituţiei prin creşterea eficienţei personalului printr-o continuă perfecţionare; (…) asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competenţelor cheie, care să permită acestora să performeze în îndeplinirea sarcinilor". În această privință, în anul 2016, au fost vizate compartimentele Financiar-Contabil, Resurse Umane și Secretariat.

Pentru că Muzeul Județean de Istorie Brașov îşi desfăşoară activitatea aproape în totalitate în clădiri care au statut de monument istoric şi de arhitectură, o problemă administrativă importantă este întreţinerea acestora şi asigurarea unor condiţii corespunzătoare, atât conservării patrimoniului, cât şi vizitării lor de către publicul de muzeu. Astfel, un obiectiv principal pe termen mediu și lung al conducerii instituției este ,,planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare și depozitele colecțiilor muzeului". Pe termen scurt, a fost aplicat un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente ale muzeului. Alte sarcini urgente, cuprinse în subprogramul ,,Restaurarea patrimoniului muzeal", au fost restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice şi a pieselor din colecțiile muzeului aflate în stare avansată de degradare.

În privința ,,asigurării valorificării superioare a patrimoniului", pentru că expunerea bunurilor culturale constituie una dintre trăsăturile definitorii ale activităţii specifice instituţionale, acțiunea principală pentru îndeplinirea acestui obiectiv a fost concentrată și în 2016 pe reamenajarea și modernizarea expozițiilor permanente și organizarea unor expoziții temporare cu tematică de interes național.

În cazul obiectivelor strategice transversale ale Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 2020, începem analiza noastră comparativă cu ,,Dezvoltarea și diversificarea ofertei specifice a muzeelor, în special prin integrarea dimensiunii participative și prin accentuarea rolului educațional și de protejare a identităților culturale pe care îl are acest tip de instituție".

Acest obiectiv strategic pentru întărirea capacității instituționale a reprezentat o ,,sursă de inspirație" pentru stabilirea obiectivului general al proiectului de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019: transformarea Muzeului de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice locale.

Pentru o instituție culturală care acționează într-o țară a comunității europene, într-o Europă care proclamă unitatea în diversitate și într-o societate care este în plin proces de globalizare, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să fie un ,,arbore genealogic", o lecție de istorie vie, un discurs, o carte de identitate și un testament al comunității brașovene.

Astfel, valorificarea patrimoniului muzeului printr-un discurs personalizat comunității brașovene respectă un obiectiv specific recomandat la nivel național pentru întărirea capacității instituționale: ,,Întărirea rolului major pe care îl pot juca muzeele, ca factor de coeziune socială, atât în mediul rural, prin promovarea tradiţiilor locale, cât şi în mediul urban, prin afirmarea identităţii culturale a locuitorilor orașelor".

Pe termen scurt (2014 – 2016), primul pas a fost făcut prin regândirea demersului expoziţional și constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de istoria locală, dezvoltarea muzeologiei contemporane, necesitățile comunității locale şi turismul cultural.

Direcția principală de acțiune pe termen scurt este reamenajarea expozițiilor permanente. Astfel, tematica expozițiilor de la Casa Sfatului și Bastionul Țesătorilor beneficiază în prezent de un concept muzeal nou care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov.

De asemenea, programul muzeal dedicat valorificării patrimoniului cultural include și un plan editorial pentru perioada 2014 – 2019 care trebuie să urmărească profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, promovarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului.

Un alt obiectiv specific al muzeelor din România este ,,Transformarea muzeului în

mediator cultural şi în beneficiar şi creator de servicii pe piaţa culturală prin potențarea valențelor culturale pe care acest tip de instituție le are". Acest obiectiv este asumat pe termen mediu și lung (2016 – 2019) în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov. Pentru întărirea capacității sale instituționale, instituția culturală brașoveană a început să fie angrenată, în calitate de organizator sau partener, în proiecte culturale de anvergură națională și internaţională, prezentate atât în ţară cât şi în străinătate, în colaborare cu instituţii muzeale şi culturale de prestigiu. Mai întâi, muzeul a susținut evenimente culturale de calitate desfășurate pe teritoriul județului Brașov, organizate în parteneriat, și a găzduit spectacole în curtea Bastionului Țesătorilor și rezidențe artistice în Bastionul Graft și Bastionul Țesătorilor.

În anul 2016 s-a trecut la un nivel superior de acțiune prin proiectul cofinanțat AFCN ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor", proiectul finanțat de Comisia Europeană, componenta „Memorie istorică europeană”, ,,I was citizen of Stalin town" și evenimentele ,,Brașov 1916", ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România", ,,Istoria în roz! Roz pentru viață!", ,,vibrate!festival" și ,,AMURAL – Festival Vizual". Un obiectiv strategic general transversal de nivel național neidentificat în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov este ,,Promovarea intervenţiei culturale pentru categoriile vulnerabile". Pentru perioada 2014 – 2019, nu au fost stabilite acțiuni care să urmărească mobilizarea potenţialului istoriei pentru combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor la adresa anumitor grupuri sociale şi culturale care se confruntă cu situaţii de sărăcie sau de excluziune socială. Singura activitate care atinge obiectivul strategic național este

30

includerea unor grupuri de elevi din mediul rural şi zone defavorizate între beneficiarii programului de Educație Muzeală, în scopul dobândirii de abilități, competențe și cunoștințe în domeniul istoriei locale.

Așa cum indică și strategia națională, folosind Planul de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, aprobat prin Legea nr 351 din 2001, cu modificările și completările ulterioare, printre indicatorii cantitativi și calitativi minimali de definire a municipiilor se numără și cei privind infrastructura culturală. Din nefericire, în prezent, muzeele, deși sunt memoria colectivității, nu sunt pe lista facilităților culturale obligatorii. Deși parte a infrastructurii clasice, muzeele sunt în topul național al celor mai puţin necesare tipuri de infrastructură culturală publică, indiferent de grupele de vârstă.

În prezent, toate muzeele brașovene de nivel județean își desfășoară activitatea în spații pentru care nu dețin dreptul de proprietate sau administrare. În cazul Muzeului Județean de Istorie, proprietarul Casei Sfatului și al Bastionului Graft este ,,Comunitatea orașului Brașov", cu continuatorul său asumat juridic, Primăria Brașov, proprietarul Bastionului Țesătorilor este Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Brașov, iar sediul administrativ din strada N. Bălcescu, nr. 67, aparține Instituției Prefectului Județului Brașov.

Situația juridică a spațiilor în care Muzeul Județean de Istorie îşi desfăşoară activitatea nu a permis lucrări de reparații capitale sau alte lucrări importante de amenajare / reabilitare a interioarelor clădirilor în anul 2016.

În acest context nesigur, obiectivul strategic național ,,Dezvoltarea infrastructurii culturale prin reabilitarea celei existente și prin construirea de noi facilități" s-a transformat în cazul Muzeului Județean de Istorie Brașov în ,,reglementarea statutului juridic pentru spațiile aflate în administrarea instituției" și ,,modernizarea infrastructurii muzeale".

O țintă strategică transversală pentru proiectul de management al Muzeului Județean de

Istorie Brașov în perioada 2014 – 2019 sunt tinerii. Obiectivul strategic general ,,creșterea accesului și participării tinerilor la viața culturală" este cuprins de planul de management în obiectivul ,,Constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de necesitățile comunității locale" și în obiectivul ,,Dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului".

O acțiune propusă pe termen scurt, ținând cont de importanța sa în strategia de dezvoltare a muzeului, a fost transformarea subprogramului ,,Pedagogie Muzeală" în programul ,,Educație muzeală".

Creşterea şi diversificarea ofertei şi consumului cultural sunt alte obiective strategice din

perspectiva politicilor şi strategiilor în domeniul culturii. În strategia națională sectorială pentru perioada 2014 – 2020 a fost pus accentul pe diversitatea culturală şi efectele sale asupra dezvoltării economice şi incluziunii sociale. Evaluarea activității Muzeului Județean de Istorie Brașov, îndeosebi pentru ordonatorul de credite, se măsoară în numărul de consumatori culturali. Astfel, un obiectiv al proiectului de management a fost creşterea şi diversificarea categoriile de public/consumator cultural. 2016 a fost anul cu numărul cel mai mare de beneficiari din ultimii 5 ani.

Diferența față de obiectivul specific al strategiei naționale este faptul că nu s-a propus accentuarea pe categorii vulnerabile. Acțiunile principale propuse pentru îndeplinirea obiectivului sunt promovarea programului de educație muzeală în școlile din orașul Brașov și Țara Bârsei și extinderea proiectului de educație muzeală ,,Muzeul de Istorie Brașov – Muzeul Județului Nostru", pentru elevii și nonvizitatorii din orașele și comunele județului, o acțiune susținută și de strategia națională prin recomandarea acțiunii ,,delocalizării și apropierea ofertei de comunități, chiar intrarea în comunitate". Rezultatele cu continuitate din 2016 sunt expozițiile amenajate la Codlea, Cincșor și Râșnov.

O categorie foarte importantă de public sunt turiștii români și străini. Orientarea către turismul cultural se suprapune pe necesitatea promovării identității și patrimoniului local. Pentru îndeplinirea obiectivului au fost propuse parteneriate cu centrele de informare turistică ale Ministerului Turismului din țară și străinătate, centrele de promovare și informare turistică locale și operatorii turistici. Un prim pas a fost făcut în anul 2016 prin participarea la Târgul de Turism al României (ediția de toamnă) ca partener al Autorității Naționale de Turism (ANT) și al Consiliului Județean Brașov.

Un obiectiv general al Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 2020

neinclus în proiectul de management al Muzeului de Istorie pentru perioada 2014 – 2019 este ,,promovarea digitizării şi accesibilitatea online a resursele culturale naţionale". Totuși, menționăm că în anul 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat un parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului - Direcția de cercetare, evidență a patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital în vederea facsimilării digitale și expunerii colecției periodicului CUMIDAVA, editat de Muzeul de Istorie Brașov, pe situl web www.e-patrimoniu.ro, administrat de INP și în Biblioteca Digitală Europeană: www.europeana.eu; apoi în anul 2016, prin apelul participării la proiectul ,,Brașov 1916", a fost lansat proiectul arhivei digitale a Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Un obiectiv general al Strategiei tratat secundar de proiectul de management este ,,Facilitarea şi stimularea accesului pe piaţă internaţională a operatorilor români din domeniul cultural, atât în privinta exportului clasic de bunuri şi servicii culturale, cât şi în privința accesului şi exploatarea oportunităţilor oferite de mediul pieţei digitale". În acest caz, apropierea de strategie s-a concretizat prin parteneriatul dintre instituția noastră și instituţii culturale din străinătate pentru realizarea proiectului comun ,,Am fost cetățeanul Orașului Stalin" sau în acțiunea de promovare a produsului cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov" în oferta turistică a României/ Brașovului la târgurile internaţionale de profil.

În concluzie, proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 este în concordanță cu Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020 și respectă prevederile strategiilor locale de dezvoltare durabilă. El valorifică oportunitățile asigurate de patrimoniul istoric al Județului Brașov și introduce muzeul în viața comunității. Este un răspuns cultural local la aceleași amenințări identificate de strategia națională: subfinanțarea culturii și lipsa investițiilor, scindarea culturii moderne în cultura de elită și cultura de masă, creșterea concurenței pentru timpul liber al populației.

31

includerea unor grupuri de elevi din mediul rural şi zone defavorizate între beneficiarii programului de Educație Muzeală, în scopul dobândirii de abilități, competențe și cunoștințe în domeniul istoriei locale.

Așa cum indică și strategia națională, folosind Planul de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, aprobat prin Legea nr 351 din 2001, cu modificările și completările ulterioare, printre indicatorii cantitativi și calitativi minimali de definire a municipiilor se numără și cei privind infrastructura culturală. Din nefericire, în prezent, muzeele, deși sunt memoria colectivității, nu sunt pe lista facilităților culturale obligatorii. Deși parte a infrastructurii clasice, muzeele sunt în topul național al celor mai puţin necesare tipuri de infrastructură culturală publică, indiferent de grupele de vârstă.

În prezent, toate muzeele brașovene de nivel județean își desfășoară activitatea în spații pentru care nu dețin dreptul de proprietate sau administrare. În cazul Muzeului Județean de Istorie, proprietarul Casei Sfatului și al Bastionului Graft este ,,Comunitatea orașului Brașov", cu continuatorul său asumat juridic, Primăria Brașov, proprietarul Bastionului Țesătorilor este Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Brașov, iar sediul administrativ din strada N. Bălcescu, nr. 67, aparține Instituției Prefectului Județului Brașov.

Situația juridică a spațiilor în care Muzeul Județean de Istorie îşi desfăşoară activitatea nu a permis lucrări de reparații capitale sau alte lucrări importante de amenajare / reabilitare a interioarelor clădirilor în anul 2016.

În acest context nesigur, obiectivul strategic național ,,Dezvoltarea infrastructurii culturale prin reabilitarea celei existente și prin construirea de noi facilități" s-a transformat în cazul Muzeului Județean de Istorie Brașov în ,,reglementarea statutului juridic pentru spațiile aflate în administrarea instituției" și ,,modernizarea infrastructurii muzeale".

O țintă strategică transversală pentru proiectul de management al Muzeului Județean de

Istorie Brașov în perioada 2014 – 2019 sunt tinerii. Obiectivul strategic general ,,creșterea accesului și participării tinerilor la viața culturală" este cuprins de planul de management în obiectivul ,,Constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de necesitățile comunității locale" și în obiectivul ,,Dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului".

O acțiune propusă pe termen scurt, ținând cont de importanța sa în strategia de dezvoltare a muzeului, a fost transformarea subprogramului ,,Pedagogie Muzeală" în programul ,,Educație muzeală".

Creşterea şi diversificarea ofertei şi consumului cultural sunt alte obiective strategice din

perspectiva politicilor şi strategiilor în domeniul culturii. În strategia națională sectorială pentru perioada 2014 – 2020 a fost pus accentul pe diversitatea culturală şi efectele sale asupra dezvoltării economice şi incluziunii sociale. Evaluarea activității Muzeului Județean de Istorie Brașov, îndeosebi pentru ordonatorul de credite, se măsoară în numărul de consumatori culturali. Astfel, un obiectiv al proiectului de management a fost creşterea şi diversificarea categoriile de public/consumator cultural. 2016 a fost anul cu numărul cel mai mare de beneficiari din ultimii 5 ani.

Diferența față de obiectivul specific al strategiei naționale este faptul că nu s-a propus accentuarea pe categorii vulnerabile. Acțiunile principale propuse pentru îndeplinirea obiectivului sunt promovarea programului de educație muzeală în școlile din orașul Brașov și Țara Bârsei și extinderea proiectului de educație muzeală ,,Muzeul de Istorie Brașov – Muzeul Județului Nostru", pentru elevii și nonvizitatorii din orașele și comunele județului, o acțiune susținută și de strategia națională prin recomandarea acțiunii ,,delocalizării și apropierea ofertei de comunități, chiar intrarea în comunitate". Rezultatele cu continuitate din 2016 sunt expozițiile amenajate la Codlea, Cincșor și Râșnov.

O categorie foarte importantă de public sunt turiștii români și străini. Orientarea către turismul cultural se suprapune pe necesitatea promovării identității și patrimoniului local. Pentru îndeplinirea obiectivului au fost propuse parteneriate cu centrele de informare turistică ale Ministerului Turismului din țară și străinătate, centrele de promovare și informare turistică locale și operatorii turistici. Un prim pas a fost făcut în anul 2016 prin participarea la Târgul de Turism al României (ediția de toamnă) ca partener al Autorității Naționale de Turism (ANT) și al Consiliului Județean Brașov.

Un obiectiv general al Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 2020

neinclus în proiectul de management al Muzeului de Istorie pentru perioada 2014 – 2019 este ,,promovarea digitizării şi accesibilitatea online a resursele culturale naţionale". Totuși, menționăm că în anul 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat un parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului - Direcția de cercetare, evidență a patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital în vederea facsimilării digitale și expunerii colecției periodicului CUMIDAVA, editat de Muzeul de Istorie Brașov, pe situl web www.e-patrimoniu.ro, administrat de INP și în Biblioteca Digitală Europeană: www.europeana.eu; apoi în anul 2016, prin apelul participării la proiectul ,,Brașov 1916", a fost lansat proiectul arhivei digitale a Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Un obiectiv general al Strategiei tratat secundar de proiectul de management este ,,Facilitarea şi stimularea accesului pe piaţă internaţională a operatorilor români din domeniul cultural, atât în privinta exportului clasic de bunuri şi servicii culturale, cât şi în privința accesului şi exploatarea oportunităţilor oferite de mediul pieţei digitale". În acest caz, apropierea de strategie s-a concretizat prin parteneriatul dintre instituția noastră și instituţii culturale din străinătate pentru realizarea proiectului comun ,,Am fost cetățeanul Orașului Stalin" sau în acțiunea de promovare a produsului cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov" în oferta turistică a României/ Brașovului la târgurile internaţionale de profil.

În concluzie, proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 este în concordanță cu Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020 și respectă prevederile strategiilor locale de dezvoltare durabilă. El valorifică oportunitățile asigurate de patrimoniul istoric al Județului Brașov și introduce muzeul în viața comunității. Este un răspuns cultural local la aceleași amenințări identificate de strategia națională: subfinanțarea culturii și lipsa investițiilor, scindarea culturii moderne în cultura de elită și cultura de masă, creșterea concurenței pentru timpul liber al populației.

32

O analiză comparativă care pleacă de la aceleași amenințări ajunge și la aceeași concluzie: a fi ,,brașovean" în 2030 poate însemna și un consumator pasiv de conţinuturi creative mai mult sau mai puțin importate, un cetățean fără identitate culturală, sărac spiritual, dispus să-și moduleze istoria după pretențiile mediului comercial. Muzeul Județean de Istorie Brașov poate să contribuie la eliminarea acestor amenințări. În anul 2016, instituția noastră a demonstrat că este pregătită să răspundă ce poate face istoria pentru prezentul și viitorul brașovenilor. Să sperăm că nu o să așteptăm prea mult întrebarea.

b2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari

Criza muzeelor brașovene, în general, și a Muzeului Județean de Istorie, în special,

completează lista motivelor pentru care ,,Braşovul trebuie reinventat ca oraş de trăit, nu doar de locuit, cu o calitate a vieţii – economică, socială şi culturală – notabilă"1. Din punctul nostru de vedere, un punct de plecare pentru realizarea acestui obiectiv este reinventarea instituțiilor culturale brașovene.

Planul de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019, prezentat în septembrie 2014, a plecat tocmai de la această realitate dureroasă. Viziunea pe termen lung și misiunea Muzeului de Istorie Brașov au fost formulate sub influența situației de criză.

Pentru ieşirea din cvasiizolare, pentru a deveni vizibil atât pe plan local, naţional şi chiar internaţional, pentru a-şi crea o imagine în mass media, Muzeul Județean de Istorie Brașov a urmărit începând din anul 2014 o strategie orientată spre vizitator.

Astfel, noul plan de management a urmărit reinventarea celui mai important muzeu al Brașovului: transformarea Muzeului de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice a Brașovului.

În prezent, cel mai important proiect cultural, aflat în faza de pregătire, este expoziția permanentă ,,Identitatea istorică a Brașovului". Se are în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea totală a expoziției permanente din Casa Sfatului. Produsul este parte a programului muzeal ,,Valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare".

Acest produs cultural nu se adresează numai consumatorilor de cultură, un grup care reprezintă în general un procent mic din totalul populaţiei. Expunerea tematică propusă la Casa Sfatului are avantajul de a prezenta istoria structurată pe câteva subiecte, cu o ,,poveste" care leagă între ele piesele din fiecare sală, o prezentare complexă, care oferă mai multe perspective asupra unei teme, cu o expunere atractivă şi uşor de receptat de către segmente diverse de public.

Noua expoziție de bază beneficiază de un concept muzeal care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. Discursul muzeal identifică și reunește temele istorice importante ale istoriei Brașovului care să fie asociate de vizitator cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României, analogiile facilitând înţelegerea.

Până la obținerea cadrului juridic și administrativ necesar implementării proiectului expoziției de bază, conducerea muzeului a promovat în anul 2016 un program de acțiuni culturale concentrat pe expoziții temporare speciale care au îndeplinit în bună măsură coordonatele expoziției permanente ,,Identitatea istorică a Brașovului".

În campania pentru produsul cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov", scopul principal nu este creșterea numărului vizitatorilor cu orice preț ci educarea obiceiului de consum cultural. 1 Insert la Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov 2030, Primăria Municipiului Brașov, 2015

33

O analiză comparativă care pleacă de la aceleași amenințări ajunge și la aceeași concluzie: a fi ,,brașovean" în 2030 poate însemna și un consumator pasiv de conţinuturi creative mai mult sau mai puțin importate, un cetățean fără identitate culturală, sărac spiritual, dispus să-și moduleze istoria după pretențiile mediului comercial. Muzeul Județean de Istorie Brașov poate să contribuie la eliminarea acestor amenințări. În anul 2016, instituția noastră a demonstrat că este pregătită să răspundă ce poate face istoria pentru prezentul și viitorul brașovenilor. Să sperăm că nu o să așteptăm prea mult întrebarea.

b2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari

Criza muzeelor brașovene, în general, și a Muzeului Județean de Istorie, în special,

completează lista motivelor pentru care ,,Braşovul trebuie reinventat ca oraş de trăit, nu doar de locuit, cu o calitate a vieţii – economică, socială şi culturală – notabilă"1. Din punctul nostru de vedere, un punct de plecare pentru realizarea acestui obiectiv este reinventarea instituțiilor culturale brașovene.

Planul de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019, prezentat în septembrie 2014, a plecat tocmai de la această realitate dureroasă. Viziunea pe termen lung și misiunea Muzeului de Istorie Brașov au fost formulate sub influența situației de criză.

Pentru ieşirea din cvasiizolare, pentru a deveni vizibil atât pe plan local, naţional şi chiar internaţional, pentru a-şi crea o imagine în mass media, Muzeul Județean de Istorie Brașov a urmărit începând din anul 2014 o strategie orientată spre vizitator.

Astfel, noul plan de management a urmărit reinventarea celui mai important muzeu al Brașovului: transformarea Muzeului de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice a Brașovului.

În prezent, cel mai important proiect cultural, aflat în faza de pregătire, este expoziția permanentă ,,Identitatea istorică a Brașovului". Se are în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea totală a expoziției permanente din Casa Sfatului. Produsul este parte a programului muzeal ,,Valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare".

Acest produs cultural nu se adresează numai consumatorilor de cultură, un grup care reprezintă în general un procent mic din totalul populaţiei. Expunerea tematică propusă la Casa Sfatului are avantajul de a prezenta istoria structurată pe câteva subiecte, cu o ,,poveste" care leagă între ele piesele din fiecare sală, o prezentare complexă, care oferă mai multe perspective asupra unei teme, cu o expunere atractivă şi uşor de receptat de către segmente diverse de public.

Noua expoziție de bază beneficiază de un concept muzeal care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. Discursul muzeal identifică și reunește temele istorice importante ale istoriei Brașovului care să fie asociate de vizitator cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României, analogiile facilitând înţelegerea.

Până la obținerea cadrului juridic și administrativ necesar implementării proiectului expoziției de bază, conducerea muzeului a promovat în anul 2016 un program de acțiuni culturale concentrat pe expoziții temporare speciale care au îndeplinit în bună măsură coordonatele expoziției permanente ,,Identitatea istorică a Brașovului".

În campania pentru produsul cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov", scopul principal nu este creșterea numărului vizitatorilor cu orice preț ci educarea obiceiului de consum cultural. 1 Insert la Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov 2030, Primăria Municipiului Brașov, 2015

34

Astfel, în mod obligatoriu, mesajul folosit în strategia de marketing a Muzeului Județean de Istorie Brașov a fost inspirat din misiunea sa. Mesajul pentru brașoveni a conținut informația că vizita la muzeu înseamnă petrecerea timpului liber într-o formă plăcută, o experiență unică care le descoperă identitatea istorică a orașului în care s-au născut și/sau trăiesc, care îi ajută să-și formeze un discurs istoric despre orașul lor, că aici găsesc un răspuns profesionist la nevoia de apartenenţă și mândrie, o lecție interesantă de istorie care contribuie la dezvoltarea personală, o confirmare că Muzeul Județean de Istorie este o instituție care îi respectă.

Este o alegere prin care considerăm că este respectată deviza marketingului din sectorul public: ,,Satisfacție și valoare pentru cetățean”, o abordare prin care sunt respectate principiile de marketing folosite în administrația publică:

- 1. Muzeul se află în serviciul cetățeanului; - 2. Activitatea muzeului este adaptată la mediul în care își desfășoară activitatea; - 3. Muzeul promovează o strategie activă de dezvoltare, care urmărește nu numai

adaptarea instituției la mediu, ci și influențarea lui; - 4. Creșterea capacității muzeului de a se adapta rapid la transformările sociale; - 5. Cunoașterea exactă a cerințelor sociale actuale și prevederea celor viitoare2.

Planul de management pentru perioada 2014 – 2019 a cuprins o analiză a categoriilor de

beneficiari. Segmentarea pieței de consum cultural a pleacat de la constatarea că Muzeul Județean

de Istorie Brașov acționează într-o zonă dominată de non-consumatori. În cursul anului 2016, conform evidențelor financiar-contabile, expoziţiile Muzeului

Județean de Istorie au fost vizitate de 27.208 de vizitatori din care 21.701 plătitori taxă de intrare şi 5.869 neplătitori (bilete gratuite). După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 248 preșcolari, 6.707 elevi, 4.572 studenți, 13.985 adulţi și 1.696 pensionari.

Observăm că o categorie importantă de vizitatori au fost studenții și elevii, veniți la muzeu individual, în excursii școlare sau grupuri constituite la nivel local. În perioada 2014 – 2016, dintre instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean Brașov, Muzeul de Istorie Brașov a avut cel mai mare număr de vizitatori plătitori de bilete din categoria preșcolarilor, elevilor și studenților.

În privința segmentului de consum cultural reprezentat de situația geografică, în ultima perioadă, un procent semnificativ al vizitatorilor Brașovului și împrejurimilor (aproximativ 85 %) este reprezentat de turiştii români, care sosesc aici, în general, pe cont propriu. Predomină turiştii din categoria de vârstă 30 - 44 de ani, mai ales cuplurile cu copii, pentru care obiectivele cultural-istorice, naturale şi sportive locale reprezintă atracţii turistice secundare. În funcţie de nivelul de pregătire, predomină turiştii cu studii medii şi superioare. Din perspectiva veniturilor, majoritatea vizitatorilor provine din grupul turiştilor cu venituri medii, interesaţi în general de calitatea şi diversitatea serviciilor turistice de care beneficiază3.

2 Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015 3 Analiza principalilor indicatori economico-sociali din Județul Brașov în anul 2013 (www.brasov.insse.ro), Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Brașov; Nicolae Pepene, Plan de marketing ,,Destinația Râșnov. Promovarea stațiunii turistice Râșnov", Primăria Râșnov, 2012.

În acest moment, informațiile despre publicul țintă local fiind reduse nu putem avansa o segmentare a pieței potențiale în grupe distincte de consumatori și de selectare a unui segment sau mai multe, ca piață-țintă, spre care muzeul să se îndrepte cu un mix de marketing distinct.

Din analiza structurii ofertei culturale muzeale locale, a consumatorilor și non-consumatorilor, segmentarea generală propusă pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov este determinată numai de criterii socio-demografice: vârstă și situație geografică.

După vârstă, segmentele de consum cultural sunt preșcolari și elevi, adulți și pensionari. Pentru preșcolari și elevi, un segment de consum format din brașoveni cu vârsta între 5

și 19 ani, mesajul trebuie să fie concentrat pe o prezentare a muzeului ca o extensie a școlii, un loc de cunoaștere a noi elemente valorice și de exersare a unor competențe; un „teren de aplicație”, prin cercetare, experimentare, implicare; o întrupare a conținutului cultural al învățării, o miză în conturarea identității culturale a individului prin cunoașterea, interiorizarea și asumarea unor valori emblematice ale spațiului social în care persoana urmează să se integreze4.

În cazul adulților și pensionarilor, marketingul cultural urmărește să câștige pentru muzeu bătălia pentru timpul liber. Succesul este evident numai atunci când consumatorul accidental devine consumator fidel. Educarea obiceiului de consum cultural urmărește un scenariu prin care consumatorului să-i placă nu numai produsul ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov", dar să înceapă și să-și facă un obicei din a da din timpul său liber activităților organizate de muzeu. Pas cu pas, produsul cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov" și derivatele sale trebuie să se insereze în viața socială a comunității, în zona de ,,distracție" și divertisment a brașovenilor.

Din cauza factorilor sociali, culturali şi psihologici, publicul consumator de cultură este considerat a fi în cele mai multe cazuri format din indivizi din mediul urban cu un nivel de educaţie peste medie. În acest context, mesajul produsului cultural trebuie să ,,eludeze" educația consumatorului printr-o atitudine înțelegătoare, prietenoasă și provocatoare, îndeosebi pentru non-vizitatori, segmentul compus în procent covârșitor de publicul adult.

Segmentarea după criteriul geografic a apărut constatând statutul de oraș turistic foarte

important de nivel național al Brașovului și poziția modestă a muzeelor brașovene pe piața turismului cultural local. Prin urmare, trebuie să urmărim poziționarea în peisajul celorlalte oferte de turism și identitatea explicită a Muzeului Județean de Istorie Brașov. În această situație, considerăm că mesajul axat pe prezentarea Muzeului Județean de Istorie Brașov ca garant al identității istorice a orașului Brașov trebuie păstrat atât pentru membrii comunității locale, inclusiv locuitorii Țării Bârsei, cât și pentru segmentul format din turiștii români și străini. Muzeul trebuie doar să se asigure că va face o campanie diferențiată de ceilalți, care îi va determina pe consumatori să apeleze la el și nu la alții cu produse sau servicii asemănătoare5. Așa cum am afirmat la descrierea grupurilor-țintă, Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft, secțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov, se află în imediata vecinătate a

4 Constantin Cucoș, Pedagogia muzeală – statut, obiective, valențe practice, 2013 5 Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015.

35

Astfel, în mod obligatoriu, mesajul folosit în strategia de marketing a Muzeului Județean de Istorie Brașov a fost inspirat din misiunea sa. Mesajul pentru brașoveni a conținut informația că vizita la muzeu înseamnă petrecerea timpului liber într-o formă plăcută, o experiență unică care le descoperă identitatea istorică a orașului în care s-au născut și/sau trăiesc, care îi ajută să-și formeze un discurs istoric despre orașul lor, că aici găsesc un răspuns profesionist la nevoia de apartenenţă și mândrie, o lecție interesantă de istorie care contribuie la dezvoltarea personală, o confirmare că Muzeul Județean de Istorie este o instituție care îi respectă.

Este o alegere prin care considerăm că este respectată deviza marketingului din sectorul public: ,,Satisfacție și valoare pentru cetățean”, o abordare prin care sunt respectate principiile de marketing folosite în administrația publică:

- 1. Muzeul se află în serviciul cetățeanului; - 2. Activitatea muzeului este adaptată la mediul în care își desfășoară activitatea; - 3. Muzeul promovează o strategie activă de dezvoltare, care urmărește nu numai

adaptarea instituției la mediu, ci și influențarea lui; - 4. Creșterea capacității muzeului de a se adapta rapid la transformările sociale; - 5. Cunoașterea exactă a cerințelor sociale actuale și prevederea celor viitoare2.

Planul de management pentru perioada 2014 – 2019 a cuprins o analiză a categoriilor de

beneficiari. Segmentarea pieței de consum cultural a pleacat de la constatarea că Muzeul Județean

de Istorie Brașov acționează într-o zonă dominată de non-consumatori. În cursul anului 2016, conform evidențelor financiar-contabile, expoziţiile Muzeului

Județean de Istorie au fost vizitate de 27.208 de vizitatori din care 21.701 plătitori taxă de intrare şi 5.869 neplătitori (bilete gratuite). După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 248 preșcolari, 6.707 elevi, 4.572 studenți, 13.985 adulţi și 1.696 pensionari.

Observăm că o categorie importantă de vizitatori au fost studenții și elevii, veniți la muzeu individual, în excursii școlare sau grupuri constituite la nivel local. În perioada 2014 – 2016, dintre instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean Brașov, Muzeul de Istorie Brașov a avut cel mai mare număr de vizitatori plătitori de bilete din categoria preșcolarilor, elevilor și studenților.

În privința segmentului de consum cultural reprezentat de situația geografică, în ultima perioadă, un procent semnificativ al vizitatorilor Brașovului și împrejurimilor (aproximativ 85 %) este reprezentat de turiştii români, care sosesc aici, în general, pe cont propriu. Predomină turiştii din categoria de vârstă 30 - 44 de ani, mai ales cuplurile cu copii, pentru care obiectivele cultural-istorice, naturale şi sportive locale reprezintă atracţii turistice secundare. În funcţie de nivelul de pregătire, predomină turiştii cu studii medii şi superioare. Din perspectiva veniturilor, majoritatea vizitatorilor provine din grupul turiştilor cu venituri medii, interesaţi în general de calitatea şi diversitatea serviciilor turistice de care beneficiază3.

2 Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015 3 Analiza principalilor indicatori economico-sociali din Județul Brașov în anul 2013 (www.brasov.insse.ro), Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Brașov; Nicolae Pepene, Plan de marketing ,,Destinația Râșnov. Promovarea stațiunii turistice Râșnov", Primăria Râșnov, 2012.

În acest moment, informațiile despre publicul țintă local fiind reduse nu putem avansa o segmentare a pieței potențiale în grupe distincte de consumatori și de selectare a unui segment sau mai multe, ca piață-țintă, spre care muzeul să se îndrepte cu un mix de marketing distinct.

Din analiza structurii ofertei culturale muzeale locale, a consumatorilor și non-consumatorilor, segmentarea generală propusă pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov este determinată numai de criterii socio-demografice: vârstă și situație geografică.

După vârstă, segmentele de consum cultural sunt preșcolari și elevi, adulți și pensionari. Pentru preșcolari și elevi, un segment de consum format din brașoveni cu vârsta între 5

și 19 ani, mesajul trebuie să fie concentrat pe o prezentare a muzeului ca o extensie a școlii, un loc de cunoaștere a noi elemente valorice și de exersare a unor competențe; un „teren de aplicație”, prin cercetare, experimentare, implicare; o întrupare a conținutului cultural al învățării, o miză în conturarea identității culturale a individului prin cunoașterea, interiorizarea și asumarea unor valori emblematice ale spațiului social în care persoana urmează să se integreze4.

În cazul adulților și pensionarilor, marketingul cultural urmărește să câștige pentru muzeu bătălia pentru timpul liber. Succesul este evident numai atunci când consumatorul accidental devine consumator fidel. Educarea obiceiului de consum cultural urmărește un scenariu prin care consumatorului să-i placă nu numai produsul ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov", dar să înceapă și să-și facă un obicei din a da din timpul său liber activităților organizate de muzeu. Pas cu pas, produsul cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov" și derivatele sale trebuie să se insereze în viața socială a comunității, în zona de ,,distracție" și divertisment a brașovenilor.

Din cauza factorilor sociali, culturali şi psihologici, publicul consumator de cultură este considerat a fi în cele mai multe cazuri format din indivizi din mediul urban cu un nivel de educaţie peste medie. În acest context, mesajul produsului cultural trebuie să ,,eludeze" educația consumatorului printr-o atitudine înțelegătoare, prietenoasă și provocatoare, îndeosebi pentru non-vizitatori, segmentul compus în procent covârșitor de publicul adult.

Segmentarea după criteriul geografic a apărut constatând statutul de oraș turistic foarte

important de nivel național al Brașovului și poziția modestă a muzeelor brașovene pe piața turismului cultural local. Prin urmare, trebuie să urmărim poziționarea în peisajul celorlalte oferte de turism și identitatea explicită a Muzeului Județean de Istorie Brașov. În această situație, considerăm că mesajul axat pe prezentarea Muzeului Județean de Istorie Brașov ca garant al identității istorice a orașului Brașov trebuie păstrat atât pentru membrii comunității locale, inclusiv locuitorii Țării Bârsei, cât și pentru segmentul format din turiștii români și străini. Muzeul trebuie doar să se asigure că va face o campanie diferențiată de ceilalți, care îi va determina pe consumatori să apeleze la el și nu la alții cu produse sau servicii asemănătoare5. Așa cum am afirmat la descrierea grupurilor-țintă, Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft, secțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov, se află în imediata vecinătate a

4 Constantin Cucoș, Pedagogia muzeală – statut, obiective, valențe practice, 2013 5 Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015.

36

Bisericii Negre, la numai 15 km. de cetatea Râșnov și 25 km. de castelul Bran. Între trei monumente istorice faimoase, cu sute de mii de vizitatori, există un singur muzeu de istorie!

De-a lungul existenței organizației, Muzeul de Istorie/ Muzeul Județean de Istorie nu a

comunicat un mesaj pe piața culturală locală sau națională. Nu au existat elemente de branding de tip sigle, mesaje, culori, expresii sau logo-uri.

Abia începând din anul 2014, Muzeul de Istorie Brașov a folosit simboluri distincte, reprezentative: emblema (coroana pe trunchiul de copac) și culorile (galben-negru) Brașovului istoric. Acestea au fost elementele care au fost folosite în designul siglei Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Noua siglă a fost prezentată cu ocazia lansării noului website al muzeului, în iulie 2016. Respectând viziunea instituției, în perioada 2014 – 2016, activitatea de promovare s-a

concentrat asupra unui singur aspect: Muzeul Județean de Istorie Brașov reprezintă o parte importantă din identitatea istorică a Brașovului. Deși încă nu a dezvoltat o campanie de marketing, problemele administrative și financiare întârziind finalizarea producției produsului cultural6, scopul specific a fost inițiat prin acțiuni culturale și de comunicare orientate spre intrarea muzeului în conștiința publică, ca element recognoscibil distinct.

6 Aici ne referim în primul rând la expoziția permanentă de la Casa Sfatului.

b3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse

Direcțiile de acțiune întreprinse de Muzeul Județean de Istorie Brașov în perioada 2014 –

2016 sunt cuprinse în planul de management 2014 – 2019 și au avut la origine prevederile Strategiei sectoriale în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014 – 2020, document programativ elaborat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii.

Principalele direcții de acțiune sunt trasate de principiile fundamentale: respectul față de patrimoniul istoric și pasiunea de a lucra pentru oameni.

Pe fondul unor resurse tot mai limitate, specializarea și identitatea propusă pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov presupune o creştere a organizației, combinată cu cheltuirea prudentă a fondurilor alocate, dar și parteneriate pe termen lung cu instituții de prestigiu care să susțină misiunea muzeului.

Managementul propus are în vedere o dinamizare a instituției printr-o politică concentrată pe patrimoniul muzeului și istoria locală, o schimbare radicală de atitudine față de comunitate și turismul cultural, o poziție activă față de viața culturală locală și națională și o acumulare succesivă de competențe în protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și valorificarea colecțiilor de bunuri culturale

Transformarea instituției este un proces care nu se va putea epuiza în cei cinci ani de mandat – mai ales în ritmul în care autoritatea se implică pentru rezolvarea situației juridice a spațiilor ocupate de muzeu.

Principalele direcții de acțiune pentru îndeplinirea misiunii au fost, conform planului

de management: 1. Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri

culturale. Direcțiile de acțiune clasice ale muzeului sunt concentrate în Programul Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural și Programul Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural.

2. Valorificarea patrimoniului prin Programul Valorificarea patrimoniului cultural, în principal prin subprogramul Expoziții temporare;

3. Educație culturală, în principal prin Programul Educație muzeală; 4. Operator cultural, în principal prin Programul Agenda Culturală.

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care

cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov. Cercetările sistematice și descoperirile întâmplătoare demonstrează că județul Brașov are un potențial arheologic excepțional.

Pe termen scurt și mediu subprogramul Cercetarea Arheologică sistematică cuprinde cercetări de teren și șantierul arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov), un șantier arheologic cu descoperiri deosebite în ultimii ani, organizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a stabilit o comunicare foarte bună cu detectoriștii de patrimoniu arheologic, dar a acționat și pentru întărirea parteneriatului cu Inspectoratul

37

Bisericii Negre, la numai 15 km. de cetatea Râșnov și 25 km. de castelul Bran. Între trei monumente istorice faimoase, cu sute de mii de vizitatori, există un singur muzeu de istorie!

De-a lungul existenței organizației, Muzeul de Istorie/ Muzeul Județean de Istorie nu a

comunicat un mesaj pe piața culturală locală sau națională. Nu au existat elemente de branding de tip sigle, mesaje, culori, expresii sau logo-uri.

Abia începând din anul 2014, Muzeul de Istorie Brașov a folosit simboluri distincte, reprezentative: emblema (coroana pe trunchiul de copac) și culorile (galben-negru) Brașovului istoric. Acestea au fost elementele care au fost folosite în designul siglei Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Noua siglă a fost prezentată cu ocazia lansării noului website al muzeului, în iulie 2016. Respectând viziunea instituției, în perioada 2014 – 2016, activitatea de promovare s-a

concentrat asupra unui singur aspect: Muzeul Județean de Istorie Brașov reprezintă o parte importantă din identitatea istorică a Brașovului. Deși încă nu a dezvoltat o campanie de marketing, problemele administrative și financiare întârziind finalizarea producției produsului cultural6, scopul specific a fost inițiat prin acțiuni culturale și de comunicare orientate spre intrarea muzeului în conștiința publică, ca element recognoscibil distinct.

6 Aici ne referim în primul rând la expoziția permanentă de la Casa Sfatului.

b3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse

Direcțiile de acțiune întreprinse de Muzeul Județean de Istorie Brașov în perioada 2014 –

2016 sunt cuprinse în planul de management 2014 – 2019 și au avut la origine prevederile Strategiei sectoriale în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014 – 2020, document programativ elaborat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii.

Principalele direcții de acțiune sunt trasate de principiile fundamentale: respectul față de patrimoniul istoric și pasiunea de a lucra pentru oameni.

Pe fondul unor resurse tot mai limitate, specializarea și identitatea propusă pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov presupune o creştere a organizației, combinată cu cheltuirea prudentă a fondurilor alocate, dar și parteneriate pe termen lung cu instituții de prestigiu care să susțină misiunea muzeului.

Managementul propus are în vedere o dinamizare a instituției printr-o politică concentrată pe patrimoniul muzeului și istoria locală, o schimbare radicală de atitudine față de comunitate și turismul cultural, o poziție activă față de viața culturală locală și națională și o acumulare succesivă de competențe în protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și valorificarea colecțiilor de bunuri culturale

Transformarea instituției este un proces care nu se va putea epuiza în cei cinci ani de mandat – mai ales în ritmul în care autoritatea se implică pentru rezolvarea situației juridice a spațiilor ocupate de muzeu.

Principalele direcții de acțiune pentru îndeplinirea misiunii au fost, conform planului

de management: 1. Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri

culturale. Direcțiile de acțiune clasice ale muzeului sunt concentrate în Programul Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural și Programul Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural.

2. Valorificarea patrimoniului prin Programul Valorificarea patrimoniului cultural, în principal prin subprogramul Expoziții temporare;

3. Educație culturală, în principal prin Programul Educație muzeală; 4. Operator cultural, în principal prin Programul Agenda Culturală.

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care

cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov. Cercetările sistematice și descoperirile întâmplătoare demonstrează că județul Brașov are un potențial arheologic excepțional.

Pe termen scurt și mediu subprogramul Cercetarea Arheologică sistematică cuprinde cercetări de teren și șantierul arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov), un șantier arheologic cu descoperiri deosebite în ultimii ani, organizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a stabilit o comunicare foarte bună cu detectoriștii de patrimoniu arheologic, dar a acționat și pentru întărirea parteneriatului cu Inspectoratul

38

Județean de Poliție Brașov și Direcția Județeană de Cultură Brașov pentru supravegherea siturilor arheologice și a zonelor de protecție istorică și arhitecturală.

Viziunea pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov de a deveni reper al identității istorice locale a determinat înființarea subprogramului Cercetarea Istoriei locale, în cadrul programului ,,Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural". Este un program de cercetare destinat comunităților județului Brașov, în contextul istoriografiei sărace a județului (există foarte puține lucrări inclusiv privind istoria orașului Brașov). Pe termen scurt, pentru epoca modernă și contemporană, temele de cercetare din perioada 2016 – 2019 sunt: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 – 2016; Revolta de la Brașov, 1987 – 2017; România Mare, 1918 – 2018; Brașov, 1989 – 2019, Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 – 2020.

Activitatea științifică a fost concentrată pe îndeplinirea obiectivului principal al instituției: reamenajarea expoziției permanente de la Casa Sfatului.

Pe lângă documentarea expoziției permanente, activitatea specialiștilor muzeului s-a concretizat în anul 2016 printr-un portofoliu de 11 articole și studii publicate sau în curs de publicare și participarea la 15 sesiuni de comunicări și simpozioane, în țară și străinătate (Ungaria, Bulgaria și Rep. Moldova). Față de anul precedent, constatăm o dublare a participărilor la manifestări științifice, inclusiv pe plan internațional.

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal

personalizat comunității brașovene, interacţiunea cu publicul şi adaptarea muzeului la strategiile şi politicile culturale naționale a fost dezvoltată în primul rând prin Programul ,,Valorificarea patrimoniului cultural".

În mod concret, s-a avut în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea expozițiilor permanente și un portofoliu de expoziții temporare interesante. Acest program este miezul obiectivului general al proiectului de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019: transformarea Muzeului Județean de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice locale.

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a militat să aibă spații expoziționale atrăgătoare pentru publicul vizitator, mai ales pentru tineri. În cadrul subprogramului ,,Expoziții" cea mai importantă activitate a fost continuarea documentării expoziției permanente ,,Identitatea istorică a Brașovului", conform structurii stabilite în anul 2014.

Din păcate, problemele juridice au blocat proiectul de reamenajare a expozițiilor la faza de documentare. Și în anul 2016, expozițiile permanente au rămas „Braşov – istorie – cultură – civilizaţie” în Casa Sfatului și „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” în Bastionul Ţesătorilor, deschise încă din anul 2001.

Din fericire, expozițiile temporare organizate în anul 2016 au reprezentat pași importanți pentru îndeplinirea Programului ,,Valorificarea patrimoniului cultural". Ele au oferit muzeului o imagine publică pozitivă, parteneriate cu instituții importante, implicarea comunitară. În acest an au fost înregistrați cei mai mulți plătitori de bilete din ultimii 6 ani.

În cazul expozițiilor temporare, începând din anul 2014, s-a avut în vedere un plan de activități care să urmărească în primul rând teme importante de istorie locală și o regândire a

standardelor profesionale, începând cu respectarea etapelor obligatorii în realizarea unei expoziții, un design atractiv și soluții moderne de valorificare muzeală.

În anul 2016 remarcăm expozițiile temporare de nivel național ,,Brașov 1916. 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România", realizate cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, și expozițiile în aer liber din fața Casei Sfatului, ,,Istoria în Roz" și ,,Istoria în alb".

Prin organizarea expoziției de la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Țara

Bârsei" al Județului Brașov și expoziția de fotografie istorică realizată cu ocazia festivităților primirii drapelului de luptă al I.S.U. Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov a făcut un gest de prețuire față de una dintre cele mai respectate instituții comunitare.

În cadrul direcției de acțiune privind dotări de specialitate performante, menționăm

sistemul KINECT folosit în expoziția ,,Brașov 1916".

Din anul 2014, subprogramul ,,Apariţii editoriale" a fost corelat cu obiectivele programului ,,Valorificarea patrimoniului cultural" și a fost ordonat pe baza unei planificări editoriale pentru perioada 2015 – 2019. Criteriile principale de selecție sunt profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, popularizarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului.

În întreaga sa istorie, Muzeul Județean de Istorie Brașov nu a avut un plan editorial, pe termen scurt, mediu sau lung. În perioada 2011 – 2013, muzeul a publicat câteva lucrări ştiinţifice, realizate atât de specialiştii muzeului, cât și, mai ales, de cercetători din ţară, cu care instituția culturală brașoveană a avut o colaborare apropiată. După 1 aprilie 2014 s-a făcut o analiză obiectivă a stocurilor de carte și a cauzelor vânzărilor reduse. S-a constatat că nu există o vină profesională a gestionarelor de la punctele de vânzare ale muzeului pentru vânzările slabe și că problemele au apărut din cauza calității editoriale slabe și a faptului că majoritatea titlurilor sunt lipsite de interes pentru majoritatea vizitatorilor.

În acest context, pentru anul 2015, a fost programată editarea lucrării Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg (autori Florea Costea, Lucica Savu, Valeriu Sârbu, Angelica Bălos, Radu Ștefănescu, Andrei Gonciar). Lucrarea a fost publicată în anul 2016, într-un tiraj de 200 exemplare.

Blocarea parțială a programului ,,Valorificarea patrimoniului cultural" a determinat și întârzierea publicării primelor lucrări din planul editorial al muzeului.

O țintă strategică pentru proiectul de management în perioada 2014 – 2019 sunt tinerii.

Astfel, un obiectiv general pe termen lung este creșterea accesului și participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de necesitățile comunității locale.

De asemenea, o altă acțiune pentru îndeplinirea obiectivului este dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului. Spre exemplu, la acţiunea „Noaptea muzeelor 2016” au participat 33 voluntari, elevi, iar Festivalul internațional de reconstituire istorică ,,Brașov 1916" a avut 5 voluntari tineri, elevi și studenți.

39

Județean de Poliție Brașov și Direcția Județeană de Cultură Brașov pentru supravegherea siturilor arheologice și a zonelor de protecție istorică și arhitecturală.

Viziunea pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov de a deveni reper al identității istorice locale a determinat înființarea subprogramului Cercetarea Istoriei locale, în cadrul programului ,,Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural". Este un program de cercetare destinat comunităților județului Brașov, în contextul istoriografiei sărace a județului (există foarte puține lucrări inclusiv privind istoria orașului Brașov). Pe termen scurt, pentru epoca modernă și contemporană, temele de cercetare din perioada 2016 – 2019 sunt: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 – 2016; Revolta de la Brașov, 1987 – 2017; România Mare, 1918 – 2018; Brașov, 1989 – 2019, Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 – 2020.

Activitatea științifică a fost concentrată pe îndeplinirea obiectivului principal al instituției: reamenajarea expoziției permanente de la Casa Sfatului.

Pe lângă documentarea expoziției permanente, activitatea specialiștilor muzeului s-a concretizat în anul 2016 printr-un portofoliu de 11 articole și studii publicate sau în curs de publicare și participarea la 15 sesiuni de comunicări și simpozioane, în țară și străinătate (Ungaria, Bulgaria și Rep. Moldova). Față de anul precedent, constatăm o dublare a participărilor la manifestări științifice, inclusiv pe plan internațional.

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal

personalizat comunității brașovene, interacţiunea cu publicul şi adaptarea muzeului la strategiile şi politicile culturale naționale a fost dezvoltată în primul rând prin Programul ,,Valorificarea patrimoniului cultural".

În mod concret, s-a avut în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea expozițiilor permanente și un portofoliu de expoziții temporare interesante. Acest program este miezul obiectivului general al proiectului de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019: transformarea Muzeului Județean de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice locale.

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a militat să aibă spații expoziționale atrăgătoare pentru publicul vizitator, mai ales pentru tineri. În cadrul subprogramului ,,Expoziții" cea mai importantă activitate a fost continuarea documentării expoziției permanente ,,Identitatea istorică a Brașovului", conform structurii stabilite în anul 2014.

Din păcate, problemele juridice au blocat proiectul de reamenajare a expozițiilor la faza de documentare. Și în anul 2016, expozițiile permanente au rămas „Braşov – istorie – cultură – civilizaţie” în Casa Sfatului și „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” în Bastionul Ţesătorilor, deschise încă din anul 2001.

Din fericire, expozițiile temporare organizate în anul 2016 au reprezentat pași importanți pentru îndeplinirea Programului ,,Valorificarea patrimoniului cultural". Ele au oferit muzeului o imagine publică pozitivă, parteneriate cu instituții importante, implicarea comunitară. În acest an au fost înregistrați cei mai mulți plătitori de bilete din ultimii 6 ani.

În cazul expozițiilor temporare, începând din anul 2014, s-a avut în vedere un plan de activități care să urmărească în primul rând teme importante de istorie locală și o regândire a

standardelor profesionale, începând cu respectarea etapelor obligatorii în realizarea unei expoziții, un design atractiv și soluții moderne de valorificare muzeală.

În anul 2016 remarcăm expozițiile temporare de nivel național ,,Brașov 1916. 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România", realizate cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, și expozițiile în aer liber din fața Casei Sfatului, ,,Istoria în Roz" și ,,Istoria în alb".

Prin organizarea expoziției de la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Țara

Bârsei" al Județului Brașov și expoziția de fotografie istorică realizată cu ocazia festivităților primirii drapelului de luptă al I.S.U. Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov a făcut un gest de prețuire față de una dintre cele mai respectate instituții comunitare.

În cadrul direcției de acțiune privind dotări de specialitate performante, menționăm

sistemul KINECT folosit în expoziția ,,Brașov 1916".

Din anul 2014, subprogramul ,,Apariţii editoriale" a fost corelat cu obiectivele programului ,,Valorificarea patrimoniului cultural" și a fost ordonat pe baza unei planificări editoriale pentru perioada 2015 – 2019. Criteriile principale de selecție sunt profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, popularizarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului.

În întreaga sa istorie, Muzeul Județean de Istorie Brașov nu a avut un plan editorial, pe termen scurt, mediu sau lung. În perioada 2011 – 2013, muzeul a publicat câteva lucrări ştiinţifice, realizate atât de specialiştii muzeului, cât și, mai ales, de cercetători din ţară, cu care instituția culturală brașoveană a avut o colaborare apropiată. După 1 aprilie 2014 s-a făcut o analiză obiectivă a stocurilor de carte și a cauzelor vânzărilor reduse. S-a constatat că nu există o vină profesională a gestionarelor de la punctele de vânzare ale muzeului pentru vânzările slabe și că problemele au apărut din cauza calității editoriale slabe și a faptului că majoritatea titlurilor sunt lipsite de interes pentru majoritatea vizitatorilor.

În acest context, pentru anul 2015, a fost programată editarea lucrării Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg (autori Florea Costea, Lucica Savu, Valeriu Sârbu, Angelica Bălos, Radu Ștefănescu, Andrei Gonciar). Lucrarea a fost publicată în anul 2016, într-un tiraj de 200 exemplare.

Blocarea parțială a programului ,,Valorificarea patrimoniului cultural" a determinat și întârzierea publicării primelor lucrări din planul editorial al muzeului.

O țintă strategică pentru proiectul de management în perioada 2014 – 2019 sunt tinerii.

Astfel, un obiectiv general pe termen lung este creșterea accesului și participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de necesitățile comunității locale.

De asemenea, o altă acțiune pentru îndeplinirea obiectivului este dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului. Spre exemplu, la acţiunea „Noaptea muzeelor 2016” au participat 33 voluntari, elevi, iar Festivalul internațional de reconstituire istorică ,,Brașov 1916" a avut 5 voluntari tineri, elevi și studenți.

40

O acțiune pe termen scurt, ținând cont de importanța sa în strategia de dezvoltare a muzeului, a fost transformarea subprogramului ,,Pedagogie Muzeală" în Programul ,,Educație muzeală". Strategia de dezvoltare a acestui program a presupus o primă etapă de extindere în orașul Brașov și Țara Bârsei, în perioda 2014 – 2015, și o a doua etapă pe teritoriul județului Brașov, în perioada 2016 – 2019.

În anul 2016, în cadrul programului ,,Educație muzeală" au fost organizate 15 tipuri de ateliere, grupate în 9 proiecte, desfășurate în Brașov, Săcele, Râșnov, Codlea, Zărnești, Budila, Ghimbav, Tărlungeni, cu un total de 2.292 beneficiari.

Afirmarea muzeului ca un adevărat operator cultural pentru comunitățile pe care le servește și relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori reprezintă o direcție de acțiune pusă în practică prin festivalurile și expozițiile organizate în Piața Sfatului, participarea la festivaluri culturale din Brașov și Râșnov, găzduirea unor concerte în Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft (,,Etnovember", ,,Vibrate!festival", ,,Amural", muzică japoneză) etc.

Foarte importantă pentru dobândirea experienței de operator cultural a fost câștigarea primei finanțări nerambursabile din istoria muzeului și implementarea acesteia cu succes. Proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor” a fost declarat câștigător de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria ,,Patrimoniu Imaterial".

În privința direcției de acțiune privind concretizarea de parteneriate locale, naționale și internaționale pentru modernizarea ofertei muzeale şi pentru susţinerea activităţii ştiinţifice, inclusiv a cercetării arheologice, menționăm păstrarea caracterului internațional al șantierului arheologic Cumidava, parteneriatele culturale pe termen nelimitat încheiate cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov, Complexul Muzeal Național ,,Astra” din Sibiu, Institutul Național al Patrimoniului, Institutul Național de Cercetări și Fizică Atomică, parteneriatul cu Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, și parteneriatele internaționale stabilite pentru proiectul ,,I was citizen of Stalin town”, singurul proiect românesc câștigător în anul 2016 finanțat de Comisia Europeană pe componenta „Memorie istorică europeană” și primul proiect cu finanțare europeană câștigat de o instituție culturală brașoveană.

Pentru îndeplinirea direcției de acțiune privind afilierea muzeului la rețele și circuite

profesionale și turistice internaționale, Muzeul Județean de Istorie Brașov și-a păstrat calitatea de membru ICOM – The International Council of Museums și a continuat participarea la Programul European ,,Noaptea Muzeelor".

Față de aceste direcții de acțiune, principalele probleme au fost și rămân disputele

juridice legate de dreptul de proprietate și interdicția de a derula investiții pentru reabilitarea clădirilor; pericolul pierderii prin deteriorare, nerestaurare sau folosire inadecvată a unei părţi din patrimoniul muzeului; cadrul legislativ restrictiv al domeniului public cu privire la atragerea resurselor extra-bugetare (acţiunile de tip antreprenorial ale muzeelor); lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee, ceea ce determină neincluderea acestora în traseele turistice recomandate.

C) ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI DE RESTRUCTURARE ŞI/SAU DE

REORGANIZARE, PENTRU MAI BUNA FUNCŢIONARE

Muzeul de Istorie Brașov a fost înființat în baza deciziei nr. 227/11 iunie 1990 a Primăriei Județului Brașov și a primit codul de înregistrare fiscală 4384303 de la Ministerul Economiei și Finanțelor, la 27 iulie 1993.

Începând din anul 2015, denumirea oficială a Muzeului de Istorie Brașov este Muzeul Județean de Istorie Brașov, în baza Hotărârii nr. 281/31.08.2015 a Consiliului Județean Brașov.

Pe baza hotărârii Consiliului Județean Brașov privind modificarea denumirii instituției subordonate, muzeul a actualizat Certificatul de Înregistrare Fiscală (seria A, nr. 1110117/09.09.2015).

Prin raportare la clasificarea activităţilor din economia naţională – CAEN – activitatea principală a Muzeului Județean de Istorie este cea specifică muzeelor (cod CAEN „activităţi ale muzeelor”), iar domeniul principal este cel corespunzător codului CAEN 910 „activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi altor activităţi culturale”.

c1. Măsuri de organizare internă

Muzeul Județean de Istorie Braşov este compus din următoarele compartimente:

Serviciul Istorie; Compartiment Restaurare - Conservare; Compartiment Marketing și relaţii publice; Compartiment Resurse umane; Compartiment Financiar-Contabil; Compartiment Secretariat; Laborator foto; Compartiment Administrativ - Pază.

Strategia de organizare internă începută în aprilie 2014 a continuat și în 2016 și a

cuprins: - măsuri pentru susținerea compartimentelor de specialitate; - completarea fișelor de post; - operaționalizarea Consiliului Administrativ; - abordarea ierarhică a deciziilor și responsabilizarea nivelelor de decizie; - un sistem de control și responsabilizare al compartimentelor de specialitate prin

rapoarte zilnice.

41

O acțiune pe termen scurt, ținând cont de importanța sa în strategia de dezvoltare a muzeului, a fost transformarea subprogramului ,,Pedagogie Muzeală" în Programul ,,Educație muzeală". Strategia de dezvoltare a acestui program a presupus o primă etapă de extindere în orașul Brașov și Țara Bârsei, în perioda 2014 – 2015, și o a doua etapă pe teritoriul județului Brașov, în perioada 2016 – 2019.

În anul 2016, în cadrul programului ,,Educație muzeală" au fost organizate 15 tipuri de ateliere, grupate în 9 proiecte, desfășurate în Brașov, Săcele, Râșnov, Codlea, Zărnești, Budila, Ghimbav, Tărlungeni, cu un total de 2.292 beneficiari.

Afirmarea muzeului ca un adevărat operator cultural pentru comunitățile pe care le servește și relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori reprezintă o direcție de acțiune pusă în practică prin festivalurile și expozițiile organizate în Piața Sfatului, participarea la festivaluri culturale din Brașov și Râșnov, găzduirea unor concerte în Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft (,,Etnovember", ,,Vibrate!festival", ,,Amural", muzică japoneză) etc.

Foarte importantă pentru dobândirea experienței de operator cultural a fost câștigarea primei finanțări nerambursabile din istoria muzeului și implementarea acesteia cu succes. Proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor” a fost declarat câștigător de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria ,,Patrimoniu Imaterial".

În privința direcției de acțiune privind concretizarea de parteneriate locale, naționale și internaționale pentru modernizarea ofertei muzeale şi pentru susţinerea activităţii ştiinţifice, inclusiv a cercetării arheologice, menționăm păstrarea caracterului internațional al șantierului arheologic Cumidava, parteneriatele culturale pe termen nelimitat încheiate cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov, Complexul Muzeal Național ,,Astra” din Sibiu, Institutul Național al Patrimoniului, Institutul Național de Cercetări și Fizică Atomică, parteneriatul cu Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, și parteneriatele internaționale stabilite pentru proiectul ,,I was citizen of Stalin town”, singurul proiect românesc câștigător în anul 2016 finanțat de Comisia Europeană pe componenta „Memorie istorică europeană” și primul proiect cu finanțare europeană câștigat de o instituție culturală brașoveană.

Pentru îndeplinirea direcției de acțiune privind afilierea muzeului la rețele și circuite

profesionale și turistice internaționale, Muzeul Județean de Istorie Brașov și-a păstrat calitatea de membru ICOM – The International Council of Museums și a continuat participarea la Programul European ,,Noaptea Muzeelor".

Față de aceste direcții de acțiune, principalele probleme au fost și rămân disputele

juridice legate de dreptul de proprietate și interdicția de a derula investiții pentru reabilitarea clădirilor; pericolul pierderii prin deteriorare, nerestaurare sau folosire inadecvată a unei părţi din patrimoniul muzeului; cadrul legislativ restrictiv al domeniului public cu privire la atragerea resurselor extra-bugetare (acţiunile de tip antreprenorial ale muzeelor); lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee, ceea ce determină neincluderea acestora în traseele turistice recomandate.

C) ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI DE RESTRUCTURARE ŞI/SAU DE

REORGANIZARE, PENTRU MAI BUNA FUNCŢIONARE

Muzeul de Istorie Brașov a fost înființat în baza deciziei nr. 227/11 iunie 1990 a Primăriei Județului Brașov și a primit codul de înregistrare fiscală 4384303 de la Ministerul Economiei și Finanțelor, la 27 iulie 1993.

Începând din anul 2015, denumirea oficială a Muzeului de Istorie Brașov este Muzeul Județean de Istorie Brașov, în baza Hotărârii nr. 281/31.08.2015 a Consiliului Județean Brașov.

Pe baza hotărârii Consiliului Județean Brașov privind modificarea denumirii instituției subordonate, muzeul a actualizat Certificatul de Înregistrare Fiscală (seria A, nr. 1110117/09.09.2015).

Prin raportare la clasificarea activităţilor din economia naţională – CAEN – activitatea principală a Muzeului Județean de Istorie este cea specifică muzeelor (cod CAEN „activităţi ale muzeelor”), iar domeniul principal este cel corespunzător codului CAEN 910 „activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi altor activităţi culturale”.

c1. Măsuri de organizare internă

Muzeul Județean de Istorie Braşov este compus din următoarele compartimente:

Serviciul Istorie; Compartiment Restaurare - Conservare; Compartiment Marketing și relaţii publice; Compartiment Resurse umane; Compartiment Financiar-Contabil; Compartiment Secretariat; Laborator foto; Compartiment Administrativ - Pază.

Strategia de organizare internă începută în aprilie 2014 a continuat și în 2016 și a

cuprins: - măsuri pentru susținerea compartimentelor de specialitate; - completarea fișelor de post; - operaționalizarea Consiliului Administrativ; - abordarea ierarhică a deciziilor și responsabilizarea nivelelor de decizie; - un sistem de control și responsabilizare al compartimentelor de specialitate prin

rapoarte zilnice.

42

În anul 2016 s-a obținut nivelul de exigență obligatoriu pentru un muzeu în domeniul instructajului pentru situații de urgență, protecția și stingerea incendiilor (PSI), medicina muncii și sănătate şi securitate în muncă (SSM).

Au fost organizate periodic ședințe ale comisiei pentru sănătate şi securitate în muncă (C.S.S.M.). Comisia C.S.S.M. s-a întrunit în 2 februarie, 6 iulie și 4 octombrie, pentru analiza activității S.S.M. trimestriale, concluziile controlului medical periodic, pregătirea personalului pentru desfășurarea activității în sezonul rece (ședința 04.10.2016).

În domeniul I.S.U., măsurile luate în perioada 2014 – 2015 au fost verificate și îmbunătățite în 2016. I.S.U. Brașov a avizat Planul de intervenție și a aprobat Planul de evacuare.

c2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Braşov nu a putut finaliza etapa de reorganizare

propusă prin proiectul de management inițial din pricina situației juridice incerte a tuturor spațiilor în care își desfășoară activitatea, o situație prelungită de neadoptarea unor decizii la nivelul autorității.

Situația juridică a muzeului nu a permis managerului un plan de acțiune pentru creșterea eficienței instituției prin restructurare sau reorganizare.

În anul 2016, conducerea instituției a lucrat la un nou Regulament de Organizare și Funcționare și la actualizarea Regulamentului de Ordine Internă. Termenul de predare este primul semestru al anului 2017.

O propunere importantă pentru organizarea instituției este înființarea secției ,,OLIMPIA.

Muzeul sportului și turismului montan brașovean". Datorită colecției de bunuri culturale legate de istoria sportului brașovean și a turismului

montan pe care o deține Muzeul Județean de Istorie Brașov, managerul acestuia a propus conducerii Consiliului Județean Brașov înființarea unei secții a Muzeului Județean de Istorie Brașov în clădirea Olimpia, proprietate a C.J. Brașov.

Propunerea făcută în noiembrie 2016 a fost luată în considerare de către președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Ioan Veștea, care a convocat comisia de reglementare a situației complexului Olimpia pentru a discuta planul de amenajare propus de managerul Nicolae Pepene.

Planul de amenajare a secției ,,OLIMPIA. Muzeul sportului și turismului montan brașovean" a fost prezentat comisiei în ședința din 14 noiembrie 2016.

Propunerea a fost apreciată și a rămas în atenția Consiliului Județean Brașov, urmând să se ia o decizie finală în prima parte a anului 2017.

Muzeul Județean de Istorie Brașov se află într-un amplu proces de implementare a

controlului intern la nivelul tuturor compartimentelor şi secţiilor. Controlul intern fiind un proces dinamic se va adapta continuu la modificările cu care se confruntă şi se va confrunta instituţia, cu implicarea directă a conducerii şi personalului de la toate nivelurile instituţiei.

Din totalul de 16 standarde aferente sistemului de control intern/managerial reglementat prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, au fost implementate 13 standarde (structura organizatorică / obiective / planificarea / audit intern / etică și integritate / atribuții, funcții, sarcini / competență, performanță / monitorizarea performanțelor / managementul riscului / continuitatea activității / informarea și comunicarea / gestionarea documentelor / raportarea contabilă și financiară) și 3 standarde au fost parțial implementate (proceduri / supravegherea / evaluarea sistemului de control intern managerial).

43

În anul 2016 s-a obținut nivelul de exigență obligatoriu pentru un muzeu în domeniul instructajului pentru situații de urgență, protecția și stingerea incendiilor (PSI), medicina muncii și sănătate şi securitate în muncă (SSM).

Au fost organizate periodic ședințe ale comisiei pentru sănătate şi securitate în muncă (C.S.S.M.). Comisia C.S.S.M. s-a întrunit în 2 februarie, 6 iulie și 4 octombrie, pentru analiza activității S.S.M. trimestriale, concluziile controlului medical periodic, pregătirea personalului pentru desfășurarea activității în sezonul rece (ședința 04.10.2016).

În domeniul I.S.U., măsurile luate în perioada 2014 – 2015 au fost verificate și îmbunătățite în 2016. I.S.U. Brașov a avizat Planul de intervenție și a aprobat Planul de evacuare.

c2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Braşov nu a putut finaliza etapa de reorganizare

propusă prin proiectul de management inițial din pricina situației juridice incerte a tuturor spațiilor în care își desfășoară activitatea, o situație prelungită de neadoptarea unor decizii la nivelul autorității.

Situația juridică a muzeului nu a permis managerului un plan de acțiune pentru creșterea eficienței instituției prin restructurare sau reorganizare.

În anul 2016, conducerea instituției a lucrat la un nou Regulament de Organizare și Funcționare și la actualizarea Regulamentului de Ordine Internă. Termenul de predare este primul semestru al anului 2017.

O propunere importantă pentru organizarea instituției este înființarea secției ,,OLIMPIA.

Muzeul sportului și turismului montan brașovean". Datorită colecției de bunuri culturale legate de istoria sportului brașovean și a turismului

montan pe care o deține Muzeul Județean de Istorie Brașov, managerul acestuia a propus conducerii Consiliului Județean Brașov înființarea unei secții a Muzeului Județean de Istorie Brașov în clădirea Olimpia, proprietate a C.J. Brașov.

Propunerea făcută în noiembrie 2016 a fost luată în considerare de către președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Ioan Veștea, care a convocat comisia de reglementare a situației complexului Olimpia pentru a discuta planul de amenajare propus de managerul Nicolae Pepene.

Planul de amenajare a secției ,,OLIMPIA. Muzeul sportului și turismului montan brașovean" a fost prezentat comisiei în ședința din 14 noiembrie 2016.

Propunerea a fost apreciată și a rămas în atenția Consiliului Județean Brașov, urmând să se ia o decizie finală în prima parte a anului 2017.

Muzeul Județean de Istorie Brașov se află într-un amplu proces de implementare a

controlului intern la nivelul tuturor compartimentelor şi secţiilor. Controlul intern fiind un proces dinamic se va adapta continuu la modificările cu care se confruntă şi se va confrunta instituţia, cu implicarea directă a conducerii şi personalului de la toate nivelurile instituţiei.

Din totalul de 16 standarde aferente sistemului de control intern/managerial reglementat prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, au fost implementate 13 standarde (structura organizatorică / obiective / planificarea / audit intern / etică și integritate / atribuții, funcții, sarcini / competență, performanță / monitorizarea performanțelor / managementul riscului / continuitatea activității / informarea și comunicarea / gestionarea documentelor / raportarea contabilă și financiară) și 3 standarde au fost parțial implementate (proceduri / supravegherea / evaluarea sistemului de control intern managerial).

44

c3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere

În perioada raportată, consiliul de administrație a fost activ și eficient, întrunindu-se în 5

şedinţe operative pentru analiza activităţii instituţiei şi stabilirea unor măsuri importante.

În ședința din 9 martie 2016, consiliul de administrație a analizat bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pe anul 2016. Au fost stabilite drepturile de autor pentru lucrarea ,,Racoș – Piatră Detunată, judeţul Braşov. Monografie arheologică (I). Epoca bronzului: cultura Wietenberg“ și au fost analizate propunerile de parteneriat cultural pentru expozițiile temporare ,,De la propaganda politică la Baby Boom" și „Feldioara redescoperită. Un sit al oaspeților germani în estul Europei" și a proiectului educativ ,,Secretele Egiptului Antic".

În ședința din 12 aprilie 2016, managerul a informat consiliul despre situaţia juridică neclară a clădirilor pe care instituţia le are în folosinţă și a fost prezentată adresa nr. 581/31.03.2016 prin care Consiliul Judeţean Brașov a interzis executarea lucrărilor de investiţii la clădirile administrate de muzeu, excepție ½ din Bastionul Graft, pentru care Consiliul Judeţean a acordat muzeului dreptul de administrare. Managerul a făcut și o prezentare a demersurilor făcute pentru obținerea unor surse de finanțare extrabugetare (sponsorizări, AFCN, Comisia Europeană) și de stabilire a unor relații de colaborare cu operatori culturali din ţară și străinătate. Au fost analizate și propunerile de colaborare primite de la Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu” pentru organizarea unui concert în Bastionul Ţesătorilor, în cadrul ,,Vibrate Festival”, Asociaţia ,,România Culturală" pentru organizarea expoziţiei „Copilăria Regelui Mihai” și doamna Adina Nanu pentru organizarea expoziţiei „Ocolul lumii în 80 de minute”, în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român. A fost discutată aprobarea proiectului „Braşov 1916” în plenul Consiliului Judeţean Brașov și dezvoltarea acţiunilor de pedagogie muzeală prin încheierea unor protocoale de colaborare cu şcoli și grădiniţe din Județul Brașov și/sau Inspectoratul Şcolar Județean Brașov. Consiliul a fost de acord cu realizarea unui nou website al muzeului.

În ședința din 23 mai 2016, consiliul a fost informat despre câştigarea finanțării nerambursabile de la AFCN pentru proiectul „Războaie în Bastionul Ţesătorilor”, în sumă de 59.436 lei; despre sprijinul solicitat de către Primăria Codlea pentru organizarea unei expoziţii, inclusiv, transferul, fără plată, a cinci vitrine; igienizarea unui spaţiu expozițional din Casa Sfatului de către Emagic Live SRL; preluarea bunurilor muzeului de la Turnul Alb, aflate în custodia Consilprest SRL; etc.

În ședința din 20 iunie 2016 au fost analizate consecinţele pensionării șefului de secție, Stelian Coşuleţ, în special în cazul supravegherii cercetărilor de la situl arheologic Râşnov și faptul că muzeul a pierdut singurul specialist acreditat de către Ministerul Culturii în bunuri arheologice şi istorico-documentare /arheologie romană şi medievală. A fost analizată structura website-ului muzeului și au fost aprobate măsuri pentru buna desfăşurare a proiectului cultural „Braşov 1916”.

În ședința din 3 octombrie 2016 a fost aprobată organizarea expoziţiei „Centenarul Vânătorilor de munte” prin virare de credite din economiile înregistrate la proiectul de reamenajare a expoziției permanente de la Bastionul Țesătorilor, care nu s-a realizat din cauza situaţiei juridice incerte a bastionului. A fost discutată și modalitatea de colaborare cu Biserica

Evanghelică în cazul retrocedării Bastionului Ţesătorilor, în special condițiile necesare protejării machetei ,,Cetății Brașovului". A fost aprobată modificarea comisie de inventariere a colecţiei de numismatică și împărțirea gestiunii fostului șef de secție între toţi angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în Casa Sfatului. A fost stabilită regula rotației specialiștilor în coordonarea serviciilor/compartimentelor, măsuri pentru eliminarea diferențelor privind atribuţiile de serviciu ale angajaţilor, verificarea microclimatului de la Casa Sfatului prin rotaţie de către toţi conservatorii, mutarea colecţiilor de Istorie contemporană I şi II în clădirea din str. N. Bălcescu nr. 67, urgentarea finalizării inventarierii colecţiilor de istorie medie şi modernă și responsabilizarea angajatului Paul Pavel pentru monitorizarea P.S.I. a tuturor spațiilor ocupate de Muzeul Județean de Istorie Brașov etc.

Bugetul anului 2016 și situația specială în care s-a aflat managementul instituției din cauza situației juridice a muzeului nu au permis constituirea unui nou consiliu ştiinţific. În schimb, periodic, managerul s-a consultat profesional cu personalități culturale (Georgeta Filitti, Adrian Andrei Rusu, Carol König, Adrian Silvan Ionescu) și profesioniști în managementul cultural (Carmen Croitoru, Galadriel Aune Nilsen).

În medie, cel puțin lunar s-au desfăşurat şedinţe operative cu participarea contabilului șef, şefului de secție, după caz, a personalului implicat direct în organizarea unor acțiuni culturale, activități administrative etc.

A fost păstrată decizia managerului nr. 54/16.05.2014 privind stabilirea delegării șefului de serviciu compartiment Istorie pentru asigurarea continuității procesului de management pe perioada în care managerul se află în delegații, concediu de odihnă sau alte situații legale, fără a lua decizii majore care să conducă la inițierea unor angajamente. În cazul structurii de conducere, modificarea cea mai importantă în 2016 considerăm că a fost decizia consiliului de administrație, la propunerea managerului, de a acorda prin rotație coordonarea serviciilor / compartimentelor tuturor specialiștilor.

45

c3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere

În perioada raportată, consiliul de administrație a fost activ și eficient, întrunindu-se în 5

şedinţe operative pentru analiza activităţii instituţiei şi stabilirea unor măsuri importante.

În ședința din 9 martie 2016, consiliul de administrație a analizat bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pe anul 2016. Au fost stabilite drepturile de autor pentru lucrarea ,,Racoș – Piatră Detunată, judeţul Braşov. Monografie arheologică (I). Epoca bronzului: cultura Wietenberg“ și au fost analizate propunerile de parteneriat cultural pentru expozițiile temporare ,,De la propaganda politică la Baby Boom" și „Feldioara redescoperită. Un sit al oaspeților germani în estul Europei" și a proiectului educativ ,,Secretele Egiptului Antic".

În ședința din 12 aprilie 2016, managerul a informat consiliul despre situaţia juridică neclară a clădirilor pe care instituţia le are în folosinţă și a fost prezentată adresa nr. 581/31.03.2016 prin care Consiliul Judeţean Brașov a interzis executarea lucrărilor de investiţii la clădirile administrate de muzeu, excepție ½ din Bastionul Graft, pentru care Consiliul Judeţean a acordat muzeului dreptul de administrare. Managerul a făcut și o prezentare a demersurilor făcute pentru obținerea unor surse de finanțare extrabugetare (sponsorizări, AFCN, Comisia Europeană) și de stabilire a unor relații de colaborare cu operatori culturali din ţară și străinătate. Au fost analizate și propunerile de colaborare primite de la Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu” pentru organizarea unui concert în Bastionul Ţesătorilor, în cadrul ,,Vibrate Festival”, Asociaţia ,,România Culturală" pentru organizarea expoziţiei „Copilăria Regelui Mihai” și doamna Adina Nanu pentru organizarea expoziţiei „Ocolul lumii în 80 de minute”, în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român. A fost discutată aprobarea proiectului „Braşov 1916” în plenul Consiliului Judeţean Brașov și dezvoltarea acţiunilor de pedagogie muzeală prin încheierea unor protocoale de colaborare cu şcoli și grădiniţe din Județul Brașov și/sau Inspectoratul Şcolar Județean Brașov. Consiliul a fost de acord cu realizarea unui nou website al muzeului.

În ședința din 23 mai 2016, consiliul a fost informat despre câştigarea finanțării nerambursabile de la AFCN pentru proiectul „Războaie în Bastionul Ţesătorilor”, în sumă de 59.436 lei; despre sprijinul solicitat de către Primăria Codlea pentru organizarea unei expoziţii, inclusiv, transferul, fără plată, a cinci vitrine; igienizarea unui spaţiu expozițional din Casa Sfatului de către Emagic Live SRL; preluarea bunurilor muzeului de la Turnul Alb, aflate în custodia Consilprest SRL; etc.

În ședința din 20 iunie 2016 au fost analizate consecinţele pensionării șefului de secție, Stelian Coşuleţ, în special în cazul supravegherii cercetărilor de la situl arheologic Râşnov și faptul că muzeul a pierdut singurul specialist acreditat de către Ministerul Culturii în bunuri arheologice şi istorico-documentare /arheologie romană şi medievală. A fost analizată structura website-ului muzeului și au fost aprobate măsuri pentru buna desfăşurare a proiectului cultural „Braşov 1916”.

În ședința din 3 octombrie 2016 a fost aprobată organizarea expoziţiei „Centenarul Vânătorilor de munte” prin virare de credite din economiile înregistrate la proiectul de reamenajare a expoziției permanente de la Bastionul Țesătorilor, care nu s-a realizat din cauza situaţiei juridice incerte a bastionului. A fost discutată și modalitatea de colaborare cu Biserica

Evanghelică în cazul retrocedării Bastionului Ţesătorilor, în special condițiile necesare protejării machetei ,,Cetății Brașovului". A fost aprobată modificarea comisie de inventariere a colecţiei de numismatică și împărțirea gestiunii fostului șef de secție între toţi angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în Casa Sfatului. A fost stabilită regula rotației specialiștilor în coordonarea serviciilor/compartimentelor, măsuri pentru eliminarea diferențelor privind atribuţiile de serviciu ale angajaţilor, verificarea microclimatului de la Casa Sfatului prin rotaţie de către toţi conservatorii, mutarea colecţiilor de Istorie contemporană I şi II în clădirea din str. N. Bălcescu nr. 67, urgentarea finalizării inventarierii colecţiilor de istorie medie şi modernă și responsabilizarea angajatului Paul Pavel pentru monitorizarea P.S.I. a tuturor spațiilor ocupate de Muzeul Județean de Istorie Brașov etc.

Bugetul anului 2016 și situația specială în care s-a aflat managementul instituției din cauza situației juridice a muzeului nu au permis constituirea unui nou consiliu ştiinţific. În schimb, periodic, managerul s-a consultat profesional cu personalități culturale (Georgeta Filitti, Adrian Andrei Rusu, Carol König, Adrian Silvan Ionescu) și profesioniști în managementul cultural (Carmen Croitoru, Galadriel Aune Nilsen).

În medie, cel puțin lunar s-au desfăşurat şedinţe operative cu participarea contabilului șef, şefului de secție, după caz, a personalului implicat direct în organizarea unor acțiuni culturale, activități administrative etc.

A fost păstrată decizia managerului nr. 54/16.05.2014 privind stabilirea delegării șefului de serviciu compartiment Istorie pentru asigurarea continuității procesului de management pe perioada în care managerul se află în delegații, concediu de odihnă sau alte situații legale, fără a lua decizii majore care să conducă la inițierea unor angajamente. În cazul structurii de conducere, modificarea cea mai importantă în 2016 considerăm că a fost decizia consiliului de administrație, la propunerea managerului, de a acorda prin rotație coordonarea serviciilor / compartimentelor tuturor specialiștilor.

46

c4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare, promovare, motivare/sancţionare)

Tabelul managementului resurselor umane

Perioada 2017 Conducerea 3 Manager 1 Contabil șef 1 Șef serviciu 1 Personalul 47 Personal de specialitate, din care: 31 Muzeograf 8 Restaurator 3 Conservator 5 Supraveghetor 11 Desenator 1 Fotograf/ consilier 1 Referent de specialitate (PSI) 1 Consilier marketing 1 Personal administrativ, financiar -contabil

6

Economist 2 Inspector resurse umane 1 Secretar 1 Funcționar (magazie) 1 Referent de specialitate (Achiziții) 1 Alte categorii de personal 10 Paznici 9 Muncitori 1 TOTAL 50

Potrivit valorilor care stau la baza structurii organizației, considerăm că în prezent în

Muzeul Județean de Istorie Brașov este implementată o cultură organizațională de rol. Prioritatea managerială pentru perioada 2014 – 2016 a fost distribuirea de roluri precise membrilor conducerii și personalului. A fost o decizie impusă de constatarea că în mod normal, o structură organizatorică formală, stabilită în mod riguros și controlată prin mijloace administrative, este considerată de către specialiștii în domeniul culturii organizaționale condiția principală a performanței organizației.

Încă de la început, tehnica de schimbare a culturii organizaționale s-a bazat pe explicarea nevoii de schimbare, antrenarea și colaborarea cu angajații în realizarea schimbării.

La nivel structural-organizațional, intervenția s-a făcut prin folosirea factorilor organizaționali esențiali pentru crearea, retenția și stocarea culturii organizaționale: misiunea, viziunea, programele, procedurile și regulamentele. Factorii amintiți au devenit instrumente pentru schimbarea culturii organizaționale prin includerea lor în Planul de management al Muzeului de Istorie Brașov 2014 – 2019, în cazul misiunii, viziunii și programelor, sau prin măsuri de management concretizate în proceduri și regulamente.

Tot în prima etapă s-a avut în vedere și favorizarea desfășurării unui intens proces de învățare organizațională. Sigur că modificarea bruscă și radicală a culturii organizaționale i-a luat pe nepregătite pe angajații muzeului. Totuși, trebuie să remarcăm și faptul că în perioada aprilie 2014 (momentul schimbării mangerului) – 2016 nu au fost înregistrate demisii.

În prezent, punctele tari ale organizației sunt activitățile pentru care organizația are aptitudini sau calități: valorizarea patrimoniului, restaurarea bunurilor culturale, pedagogia muzeală, cercetarea arheologică.

Punctele slabe sunt activitățile pentru care organizația nu are aptitudini sau calități și activitățile care în trecut au produs greutăți, dispute sau nemulțumiri în organizație: organizarea evenimentelor de anvergură, conservarea și evidența patrimoniului, respectarea planului de cercetare, tematică specifică PSI și SSM.

Aceste puncte slabe au fost rezolvate, în unele cazuri până la anulare, de activitatea și strategia managerului.

Implicarea angajaților în modelarea organizației este un instrument important folosit în scopul schimbării culturii organizaționale. În acest sens, prin decizia managerului, a fost lărgită aria de responsabilitate în care angajații pot lua singuri decizii pe baza datelor la care au acces. Un exemplu este comisia de achiziții și donații, în care specialiștii muzeului au libertatea de a decide politica de achiziții a instituției. De asemenea, activitatea instituției a fost orientată către munca în echipă.

O altă măsură importantă de management cu rol în schimbarea culturii organizaționale este dezvoltarea de noi abilități ale angajaților și oferirea de noi roluri. Un exemplu este politica de comunicare a muzeului. În acest moment, toți specialiștii muzeului au avut ocazia să colaboreze cu presa culturală locală.

Pentru o cultură organizațională caracterizată de stabilitate, încă de la începutul mandatului, managementul a prezentat organizației un set de valori și principii care să-i orienteze pe angajați în procesul decizional și să le determine un comportament fidel interesului organizației.

Ținând cont de trecutul organizației, în prezent considerăm că instrumentul cel mai important este influența managerului. Atitudinea și acțiunile sale au o influență majoră asupra organizației, fiind îndeaproape observate de restul membrilor organizației. În acest sens, managerul s-a străduit să aibă un stil de conducere modern, modalități și abordări profesioniste. Menționăm faptul că încă din 2015, managerul Nicolae Dorin Pepene a fost acreditat manager cultural de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală.

La nivelul statului de funcții și a organigramei pe anul 2016 au avut loc următoarele modificări:

- transformarea postului de muzeograf, S, grad profesional II, în muzeograf, S, grad profesional debutant (Hotărârea nr. 35/3.02.2016);

47

c4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare, promovare, motivare/sancţionare)

Tabelul managementului resurselor umane

Perioada 2017 Conducerea 3 Manager 1 Contabil șef 1 Șef serviciu 1 Personalul 47 Personal de specialitate, din care: 31 Muzeograf 8 Restaurator 3 Conservator 5 Supraveghetor 11 Desenator 1 Fotograf/ consilier 1 Referent de specialitate (PSI) 1 Consilier marketing 1 Personal administrativ, financiar -contabil

6

Economist 2 Inspector resurse umane 1 Secretar 1 Funcționar (magazie) 1 Referent de specialitate (Achiziții) 1 Alte categorii de personal 10 Paznici 9 Muncitori 1 TOTAL 50

Potrivit valorilor care stau la baza structurii organizației, considerăm că în prezent în

Muzeul Județean de Istorie Brașov este implementată o cultură organizațională de rol. Prioritatea managerială pentru perioada 2014 – 2016 a fost distribuirea de roluri precise membrilor conducerii și personalului. A fost o decizie impusă de constatarea că în mod normal, o structură organizatorică formală, stabilită în mod riguros și controlată prin mijloace administrative, este considerată de către specialiștii în domeniul culturii organizaționale condiția principală a performanței organizației.

Încă de la început, tehnica de schimbare a culturii organizaționale s-a bazat pe explicarea nevoii de schimbare, antrenarea și colaborarea cu angajații în realizarea schimbării.

La nivel structural-organizațional, intervenția s-a făcut prin folosirea factorilor organizaționali esențiali pentru crearea, retenția și stocarea culturii organizaționale: misiunea, viziunea, programele, procedurile și regulamentele. Factorii amintiți au devenit instrumente pentru schimbarea culturii organizaționale prin includerea lor în Planul de management al Muzeului de Istorie Brașov 2014 – 2019, în cazul misiunii, viziunii și programelor, sau prin măsuri de management concretizate în proceduri și regulamente.

Tot în prima etapă s-a avut în vedere și favorizarea desfășurării unui intens proces de învățare organizațională. Sigur că modificarea bruscă și radicală a culturii organizaționale i-a luat pe nepregătite pe angajații muzeului. Totuși, trebuie să remarcăm și faptul că în perioada aprilie 2014 (momentul schimbării mangerului) – 2016 nu au fost înregistrate demisii.

În prezent, punctele tari ale organizației sunt activitățile pentru care organizația are aptitudini sau calități: valorizarea patrimoniului, restaurarea bunurilor culturale, pedagogia muzeală, cercetarea arheologică.

Punctele slabe sunt activitățile pentru care organizația nu are aptitudini sau calități și activitățile care în trecut au produs greutăți, dispute sau nemulțumiri în organizație: organizarea evenimentelor de anvergură, conservarea și evidența patrimoniului, respectarea planului de cercetare, tematică specifică PSI și SSM.

Aceste puncte slabe au fost rezolvate, în unele cazuri până la anulare, de activitatea și strategia managerului.

Implicarea angajaților în modelarea organizației este un instrument important folosit în scopul schimbării culturii organizaționale. În acest sens, prin decizia managerului, a fost lărgită aria de responsabilitate în care angajații pot lua singuri decizii pe baza datelor la care au acces. Un exemplu este comisia de achiziții și donații, în care specialiștii muzeului au libertatea de a decide politica de achiziții a instituției. De asemenea, activitatea instituției a fost orientată către munca în echipă.

O altă măsură importantă de management cu rol în schimbarea culturii organizaționale este dezvoltarea de noi abilități ale angajaților și oferirea de noi roluri. Un exemplu este politica de comunicare a muzeului. În acest moment, toți specialiștii muzeului au avut ocazia să colaboreze cu presa culturală locală.

Pentru o cultură organizațională caracterizată de stabilitate, încă de la începutul mandatului, managementul a prezentat organizației un set de valori și principii care să-i orienteze pe angajați în procesul decizional și să le determine un comportament fidel interesului organizației.

Ținând cont de trecutul organizației, în prezent considerăm că instrumentul cel mai important este influența managerului. Atitudinea și acțiunile sale au o influență majoră asupra organizației, fiind îndeaproape observate de restul membrilor organizației. În acest sens, managerul s-a străduit să aibă un stil de conducere modern, modalități și abordări profesioniste. Menționăm faptul că încă din 2015, managerul Nicolae Dorin Pepene a fost acreditat manager cultural de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală.

La nivelul statului de funcții și a organigramei pe anul 2016 au avut loc următoarele modificări:

- transformarea postului de muzeograf, S, grad profesional II, în muzeograf, S, grad profesional debutant (Hotărârea nr. 35/3.02.2016);

48

- transformarea unui post de muzeograf, S, grad profesional I, în muzeograf, S, grad profesional IA (Hotărârea nr. 114/30.03.2016);

- transformarea unui post de paznic, în post de supraveghetor, M (Hotărârea nr. 114/30.03.2016);

- mutarea postului de paznic din cadrul Compartimentului Administrativ – Pază în cadrul Serviciului Istorie (Hotărârea nr. 114/30.03.2016).

Concursuri În cadrul muzeului au fost organizate concursuri pentru ocuparea a două posturi vacante

de supraveghetoare (01.03.2016) și a unui post vacant de muzeograf (03.05.2016). Încetarea rapoartelor de muncă În anul 2016 s-au pensionat doi angajați: șef serviciu Istorie (05.07.2016) și un

conservator (24.10.2016).

Evaluarea și promovarea personalului contractual O preocupare managerială constantă a fost actualizarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare și a fişelor de post pentru întreg personalul, conform standardelor ocupaționale. Pentru anul 2016, evaluarea personalului din instituţie s-a efectuat conform prevederilor

legale în vigoare, pe baza Fişelor de evaluare. Însă, trebuie să subliniem faptul că începând din anul 2015 a existat un cadru obiectiv de

evaluare a performanțelor personalului de specialitate. În perioada septembrie – decembrie 2014, managerul a întocmit standarde ocupaționale pentru personalul de specialitate (muzeograf, restaurator, conservator) care oferă criterii corecte de evaluare începând cu anul 2015.

Anul 2015 a marcat primul moment al evaluării pe baza modelelor de raport concepute de managerul instituției: raport anual de activitate, raport privind managementul timpului, raport privind folosirea resurselor muzeului.

Pentru determinarea activităţii colectivului de specialiști, managerul a introdus încă din 2014 un sistem de monitorizare prin prezentarea de rapoarte săptămânale de activitate și o analiză periodică, prin ședințe lunare de analiză. În anul 2016, sistemul de monitorizare a fost modificat prin introducerea rapoartelor zilnice de activitate pentru muzeografi, conservatori, desenator, responsabil P.S.I. și comisiile de inventariere.

Luând în considerare gradul de realizare a obiectivelor individuale stabilite, notarea criteriilor de evaluare a performanței profesionale individuale, calificativul general al muzeului, stabilit ca medie aritmetică a notelor obținute, a fost cuprins între 4.01 - 5,00, nivelul maxim (foarte bine).

Promovarea personalului contractual al muzeului s-a realizat în concordanță cu prevederile legale, asigurându-se astfel evoluția în carieră, prin trecerea în gradația/ gradul/

treapta de încadrare superioară/superior ori într-o funcție superioară, pentru un număr de 5 angajați.

Perfecţionare profesională Muzeul Județean de Istorie a trimis la cursuri de perfecţionare profesională 7 angajați: 2

angajați curs expert Achiziții publice, un angajat curs Gestiunea instituțiilor publice, un angajat curs perfecționare pentru contabil, un angajat curs Metodologii contabile, un angajat curs Competențe sociale și civice, un angajat curs inspector resurse umane.

Un angajat (restaurator lemn) a participat la workshop-ul de restaurare icoane pe sticlă (ediția a III-a), 13 – 24 iunie 2016, organizat de către Complexul Național Muzeal Astra din Sibiu.

Motivarea angajaților

În contextul nivelului scăzut al salariilor personalului, managerul a fost preocupat de

maximizarea majorărilor legale de salarii pentru toți angajații și constituirea unor bonusuri relevante și pe plan financiar pentru motivarea angajaților.

Astfel, toți angajații muzeului, fără deosebire, au primit și în anul 2016 același pachet de medicina muncii și servicii medicale gratuite la Rețeaua privată de sănătate ,,Regina Maria". Pachetul cuprinde medicina muncii, un set anual de analize, un test Papanicolau / PSA și servicii de imagistică (1 RMN gratuit / an /angajat, dacă este cazul).

49

- transformarea unui post de muzeograf, S, grad profesional I, în muzeograf, S, grad profesional IA (Hotărârea nr. 114/30.03.2016);

- transformarea unui post de paznic, în post de supraveghetor, M (Hotărârea nr. 114/30.03.2016);

- mutarea postului de paznic din cadrul Compartimentului Administrativ – Pază în cadrul Serviciului Istorie (Hotărârea nr. 114/30.03.2016).

Concursuri În cadrul muzeului au fost organizate concursuri pentru ocuparea a două posturi vacante

de supraveghetoare (01.03.2016) și a unui post vacant de muzeograf (03.05.2016). Încetarea rapoartelor de muncă În anul 2016 s-au pensionat doi angajați: șef serviciu Istorie (05.07.2016) și un

conservator (24.10.2016).

Evaluarea și promovarea personalului contractual O preocupare managerială constantă a fost actualizarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare și a fişelor de post pentru întreg personalul, conform standardelor ocupaționale. Pentru anul 2016, evaluarea personalului din instituţie s-a efectuat conform prevederilor

legale în vigoare, pe baza Fişelor de evaluare. Însă, trebuie să subliniem faptul că începând din anul 2015 a existat un cadru obiectiv de

evaluare a performanțelor personalului de specialitate. În perioada septembrie – decembrie 2014, managerul a întocmit standarde ocupaționale pentru personalul de specialitate (muzeograf, restaurator, conservator) care oferă criterii corecte de evaluare începând cu anul 2015.

Anul 2015 a marcat primul moment al evaluării pe baza modelelor de raport concepute de managerul instituției: raport anual de activitate, raport privind managementul timpului, raport privind folosirea resurselor muzeului.

Pentru determinarea activităţii colectivului de specialiști, managerul a introdus încă din 2014 un sistem de monitorizare prin prezentarea de rapoarte săptămânale de activitate și o analiză periodică, prin ședințe lunare de analiză. În anul 2016, sistemul de monitorizare a fost modificat prin introducerea rapoartelor zilnice de activitate pentru muzeografi, conservatori, desenator, responsabil P.S.I. și comisiile de inventariere.

Luând în considerare gradul de realizare a obiectivelor individuale stabilite, notarea criteriilor de evaluare a performanței profesionale individuale, calificativul general al muzeului, stabilit ca medie aritmetică a notelor obținute, a fost cuprins între 4.01 - 5,00, nivelul maxim (foarte bine).

Promovarea personalului contractual al muzeului s-a realizat în concordanță cu prevederile legale, asigurându-se astfel evoluția în carieră, prin trecerea în gradația/ gradul/

treapta de încadrare superioară/superior ori într-o funcție superioară, pentru un număr de 5 angajați.

Perfecţionare profesională Muzeul Județean de Istorie a trimis la cursuri de perfecţionare profesională 7 angajați: 2

angajați curs expert Achiziții publice, un angajat curs Gestiunea instituțiilor publice, un angajat curs perfecționare pentru contabil, un angajat curs Metodologii contabile, un angajat curs Competențe sociale și civice, un angajat curs inspector resurse umane.

Un angajat (restaurator lemn) a participat la workshop-ul de restaurare icoane pe sticlă (ediția a III-a), 13 – 24 iunie 2016, organizat de către Complexul Național Muzeal Astra din Sibiu.

Motivarea angajaților

În contextul nivelului scăzut al salariilor personalului, managerul a fost preocupat de

maximizarea majorărilor legale de salarii pentru toți angajații și constituirea unor bonusuri relevante și pe plan financiar pentru motivarea angajaților.

Astfel, toți angajații muzeului, fără deosebire, au primit și în anul 2016 același pachet de medicina muncii și servicii medicale gratuite la Rețeaua privată de sănătate ,,Regina Maria". Pachetul cuprinde medicina muncii, un set anual de analize, un test Papanicolau / PSA și servicii de imagistică (1 RMN gratuit / an /angajat, dacă este cazul).

50

c5. Măsurile luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/ refuncţionalizări ale spaţiilor

Activitatea Muzeului Județean de Istorie Brașov cu publicul se desfăşoară în principal în

mai multe clădiri monumente istorice clasa A: I. Casa Sfatului, mun. Braşov, Piaţa Sfatului nr. 30, clădire monument istoric (S+P+E+M),

700 mp spații expoziționale, în care funcţionează expoziţia permanentă „Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie” (parter și subsol) și sălile pentru expoziţii temporare (etajul I).

II. Bastionul Ţesătorilor, mun. Braşov, str. George Coşbuc nr. 9, clădire monument istoric, cu suprafața de 700 m.p., în care funcţionează expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” (două săli de expoziţie cu 120 m.p. spaţii de expunere); în subsol a fost amenajată o sală de conferinţe (120 m.p.). În clădire există un apartament de oaspeți.

III. Bastionul Graft, mun. Braşov, Aleea După Ziduri, monument istoric în care sunt organizate expoziții temporare, rezidențe artistice și concerte (70 m.p. spaţii de expunere).

Sediul administrativ se află în municipiul Braşov, str. N. Bălcescu nr. 67 (S+P+2). În perioada 1999 - 2005, în subsolul clădirii din str. N. Bălcescu a fost amenajat un

laborator de restaurare metal - ceramică (80 m.p.), iar la etajul I al imobilului a fost mutat atelierul de restaurare suport papetar pentru carte veche-document (36 m.p.). Autorizarea atelierelor de restaurare a fost obţinută în anul 2007 (Autorizaţia de funcţionare nr. 23/15 ianuarie 2007, emisă de Ministerul Culturii).

În această clădire funcţionează și depozitele de piese muzeale (arheologie – 100 m.p., istorie medie şi modernă – 135 m.p., carte veche-document – 10 m.p., numismatică – 20 m.p., ştiinţele naturii – 10 m.p.), biblioteca documentară – 80 m.p., laborator de conservare – 25 m.p., laborator foto – 20 m.p., birourile contabilitate-financiar – 50 m.p., magazie, casierie, birouri specialişti. În anul 2015, în așa-zisul ,,laborator de conservare" a fost amenajat laboratorul de restaurare ceramică (25 m.p.). De acum, în subsol, laboratorul de restaurare metal ocupă întregul spațiu de 80 m.p și a fost începută amenajarea unei carantine pentru piesele arheologice. La etajul I, unul dintre cele trei spații ale laboratorului de restaurare carte a fost destinat amenajării laboratorului de restaurare lemn (10 m.p.) și a fost amenajat un spațiu special pentru bunurile muzeale din colecția fostului Muzeu al sportului brașovean. În anul 2016 a fost finalizată carantina muzeului, în subsolul clădirii din str. Nicolae Bălcescu, nr. 67.

Muzeul Județean de Istorie Brașov nu este găzduit în clădiri care au fost construite special pentru amenajarea unui muzeu. El beneficiază de valoarea arhitecturală și istorică a monumentelor istorice în care este găzduit, dar trebuie să se confrunte și cu problemele ridicate de exploatarea muzeală a arhitecturii istorice. Astfel, amenajarea expozițiilor trebuie adaptată în mod forţat la organizarea arhitecturală interioară a clădirilor, iar accesul publicului este îngreunat de o structură nepotrivită vizitării, destinată cândva altor funcțiuni. Într-o analiză a microclimatului Casei Sfatului, umiditatea în exces și schimbările bruşte de temperatură reprezintă principalele amenințări pentru spațiile muzeale. Zidurile groase și actuala instalaţie de încălzire centrală nu asigură temperatura constantă specifică expozițiilor.

Analiza identifică și oportunitățile care pot asigura un microclimat potrivit pentru conservarea bunurilor de patrimoniu: sistem de climatizare modern, sistem de iluminat profesional, separarea instalaţiei de încălzire centrală pe două circuite distincte, pentru spaţiile expoziţionale şi birouri. De asemenea, sunt necesare, în regim de urgență, lucrări de restaurare a pereților prin dezveliri și curățări de tencuieli (100 % - parter), desfacerea pardoselilor (100 %) cu excepția pardoselilor originale care se vor conserva, aplicarea de tencuieli specifice monumentelor istorice, finisarea pereților interiori și zugrăveli specifice destinației spațiilor, igienizarea podului. Astfel, pentru o folosință pe termen lung a Casei Sfatului cu funcția de muzeu, după reglementarea situației juridice, este necesară restaurarea interioarelor Casei Sfatului și introducerea unui sistem modern de asigurare a microclimatului muzeal. În cazul Bastionului Țesătorilor, cea mai importantă investiție este legată de curtea interioară a fortificației. Sunt necesare lucrări de reparații și lucrări de consolidare-restaurare.

În condițiile reamenajării muzeale, și la Bastionul Graft sunt necesare lucrări de reparații și un sistem de iluminat profesional.

În cazul depozitării colecțiilor de bunuri culturale, pe termen scurt, sarcinile cele mai

importante ale managementului sunt completarea dotărilor din depozitul de arheologie și reorganizarea depozitului de istorie medie şi modernă. Pe termen mediu și lung, trebuie să se găsească o soluție potrivită pentru organizarea depozitelor colecțiilor muzeului. O propunere este redistribuirea lor în clădirea din str. Nicolae Bălcescu, nr. 67, după lucrările de renovare ale acoperișului. O altă variantă este construirea unui depozit modern pentru conservarea de bunuri culturale și laboratoare de restaurare, o idee aflată în prezent la nivel de discuții.

În prezent, toate muzeele brașovene de nivel județean își desfășoară activitatea în spații pentru care nu dețin dreptul de proprietate sau administrare.

În cazul Muzeului Județean de Istorie, proprietarul Casei Sfatului și al Bastionului Graft este ,,Comunitatea orașului Brașov", cu continuatorul său asumat juridic, Primăria Brașov, proprietarul Bastionului Țesătorilor este Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Brașov, iar sediul administrativ din strada N. Bălcescu nr. 67, aparține Instituției Prefectului Județului Brașov. Situația este încurcată de înregistrarea tuturor clădirilor amintite în domeniul public al Județului Brașov.

În această situație nesigură, așa cum deja am menționat, obiectivul strategic pe termen scurt al Muzeului Județean de Istorie Brașov este reglementarea statutului juridic pentru spațiile aflate în administrarea instituției și modernizarea infrastructurii muzeale.

Este important să subliniem faptul că situația juridică a spațiilor nu a permis lucrări de reparații capitale sau alte lucrări importante de amenajare / reabilitare a interioarelor clădirilor în perioada 2014 – 2016.

La începutul anului 2015, prin adresa nr. 36/19.01.2015, Muzeul Județean de Istorie Braşov a informat Consiliul Județean Brașov de faptul că nu îndeplineşte condiţiile impuse de Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, iar o reacreditare în aceste condiţii nu poate să fie acordată de către Ministerul Culturii. Au fost semnalate și problemele grave constatate la instalaţiile electrice, instalaţiile de încălzire, microclimatul spaţiilor expoziţionale şi al depozitelor. În consecință, au fost cerute în regim de urgenţă măsuri care să permită

51

c5. Măsurile luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/ refuncţionalizări ale spaţiilor

Activitatea Muzeului Județean de Istorie Brașov cu publicul se desfăşoară în principal în

mai multe clădiri monumente istorice clasa A: I. Casa Sfatului, mun. Braşov, Piaţa Sfatului nr. 30, clădire monument istoric (S+P+E+M),

700 mp spații expoziționale, în care funcţionează expoziţia permanentă „Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie” (parter și subsol) și sălile pentru expoziţii temporare (etajul I).

II. Bastionul Ţesătorilor, mun. Braşov, str. George Coşbuc nr. 9, clădire monument istoric, cu suprafața de 700 m.p., în care funcţionează expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” (două săli de expoziţie cu 120 m.p. spaţii de expunere); în subsol a fost amenajată o sală de conferinţe (120 m.p.). În clădire există un apartament de oaspeți.

III. Bastionul Graft, mun. Braşov, Aleea După Ziduri, monument istoric în care sunt organizate expoziții temporare, rezidențe artistice și concerte (70 m.p. spaţii de expunere).

Sediul administrativ se află în municipiul Braşov, str. N. Bălcescu nr. 67 (S+P+2). În perioada 1999 - 2005, în subsolul clădirii din str. N. Bălcescu a fost amenajat un

laborator de restaurare metal - ceramică (80 m.p.), iar la etajul I al imobilului a fost mutat atelierul de restaurare suport papetar pentru carte veche-document (36 m.p.). Autorizarea atelierelor de restaurare a fost obţinută în anul 2007 (Autorizaţia de funcţionare nr. 23/15 ianuarie 2007, emisă de Ministerul Culturii).

În această clădire funcţionează și depozitele de piese muzeale (arheologie – 100 m.p., istorie medie şi modernă – 135 m.p., carte veche-document – 10 m.p., numismatică – 20 m.p., ştiinţele naturii – 10 m.p.), biblioteca documentară – 80 m.p., laborator de conservare – 25 m.p., laborator foto – 20 m.p., birourile contabilitate-financiar – 50 m.p., magazie, casierie, birouri specialişti. În anul 2015, în așa-zisul ,,laborator de conservare" a fost amenajat laboratorul de restaurare ceramică (25 m.p.). De acum, în subsol, laboratorul de restaurare metal ocupă întregul spațiu de 80 m.p și a fost începută amenajarea unei carantine pentru piesele arheologice. La etajul I, unul dintre cele trei spații ale laboratorului de restaurare carte a fost destinat amenajării laboratorului de restaurare lemn (10 m.p.) și a fost amenajat un spațiu special pentru bunurile muzeale din colecția fostului Muzeu al sportului brașovean. În anul 2016 a fost finalizată carantina muzeului, în subsolul clădirii din str. Nicolae Bălcescu, nr. 67.

Muzeul Județean de Istorie Brașov nu este găzduit în clădiri care au fost construite special pentru amenajarea unui muzeu. El beneficiază de valoarea arhitecturală și istorică a monumentelor istorice în care este găzduit, dar trebuie să se confrunte și cu problemele ridicate de exploatarea muzeală a arhitecturii istorice. Astfel, amenajarea expozițiilor trebuie adaptată în mod forţat la organizarea arhitecturală interioară a clădirilor, iar accesul publicului este îngreunat de o structură nepotrivită vizitării, destinată cândva altor funcțiuni. Într-o analiză a microclimatului Casei Sfatului, umiditatea în exces și schimbările bruşte de temperatură reprezintă principalele amenințări pentru spațiile muzeale. Zidurile groase și actuala instalaţie de încălzire centrală nu asigură temperatura constantă specifică expozițiilor.

Analiza identifică și oportunitățile care pot asigura un microclimat potrivit pentru conservarea bunurilor de patrimoniu: sistem de climatizare modern, sistem de iluminat profesional, separarea instalaţiei de încălzire centrală pe două circuite distincte, pentru spaţiile expoziţionale şi birouri. De asemenea, sunt necesare, în regim de urgență, lucrări de restaurare a pereților prin dezveliri și curățări de tencuieli (100 % - parter), desfacerea pardoselilor (100 %) cu excepția pardoselilor originale care se vor conserva, aplicarea de tencuieli specifice monumentelor istorice, finisarea pereților interiori și zugrăveli specifice destinației spațiilor, igienizarea podului. Astfel, pentru o folosință pe termen lung a Casei Sfatului cu funcția de muzeu, după reglementarea situației juridice, este necesară restaurarea interioarelor Casei Sfatului și introducerea unui sistem modern de asigurare a microclimatului muzeal. În cazul Bastionului Țesătorilor, cea mai importantă investiție este legată de curtea interioară a fortificației. Sunt necesare lucrări de reparații și lucrări de consolidare-restaurare.

În condițiile reamenajării muzeale, și la Bastionul Graft sunt necesare lucrări de reparații și un sistem de iluminat profesional.

În cazul depozitării colecțiilor de bunuri culturale, pe termen scurt, sarcinile cele mai

importante ale managementului sunt completarea dotărilor din depozitul de arheologie și reorganizarea depozitului de istorie medie şi modernă. Pe termen mediu și lung, trebuie să se găsească o soluție potrivită pentru organizarea depozitelor colecțiilor muzeului. O propunere este redistribuirea lor în clădirea din str. Nicolae Bălcescu, nr. 67, după lucrările de renovare ale acoperișului. O altă variantă este construirea unui depozit modern pentru conservarea de bunuri culturale și laboratoare de restaurare, o idee aflată în prezent la nivel de discuții.

În prezent, toate muzeele brașovene de nivel județean își desfășoară activitatea în spații pentru care nu dețin dreptul de proprietate sau administrare.

În cazul Muzeului Județean de Istorie, proprietarul Casei Sfatului și al Bastionului Graft este ,,Comunitatea orașului Brașov", cu continuatorul său asumat juridic, Primăria Brașov, proprietarul Bastionului Țesătorilor este Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Brașov, iar sediul administrativ din strada N. Bălcescu nr. 67, aparține Instituției Prefectului Județului Brașov. Situația este încurcată de înregistrarea tuturor clădirilor amintite în domeniul public al Județului Brașov.

În această situație nesigură, așa cum deja am menționat, obiectivul strategic pe termen scurt al Muzeului Județean de Istorie Brașov este reglementarea statutului juridic pentru spațiile aflate în administrarea instituției și modernizarea infrastructurii muzeale.

Este important să subliniem faptul că situația juridică a spațiilor nu a permis lucrări de reparații capitale sau alte lucrări importante de amenajare / reabilitare a interioarelor clădirilor în perioada 2014 – 2016.

La începutul anului 2015, prin adresa nr. 36/19.01.2015, Muzeul Județean de Istorie Braşov a informat Consiliul Județean Brașov de faptul că nu îndeplineşte condiţiile impuse de Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, iar o reacreditare în aceste condiţii nu poate să fie acordată de către Ministerul Culturii. Au fost semnalate și problemele grave constatate la instalaţiile electrice, instalaţiile de încălzire, microclimatul spaţiilor expoziţionale şi al depozitelor. În consecință, au fost cerute în regim de urgenţă măsuri care să permită

52

desfăşurarea în condiţii legale a activităţii muzeale şi a circuitului turistic în Casa Sfatului, Bastionul Ţesătorilor şi Bastionul Graft.

Prin adresa nr. 505/27.02.2015, Consiliul Județean Brașov a comunicat Muzeului de Istorie Brașov că ,,nu se vor executa lucrări de investiții sau reparații curente" la Casa Sfatului, Bastionul Graft și sediul din str. N. Bălcescu, nr. 67.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a respectat indicațiile primite, însă întârzierea reglementării condițiilor în care are dreptul să administreze spațiile destinate expozițiilor muzeale și depozitelor pentru bunuri culturale a determinat o limitare, până la anulare, a condițiilor necesare funcționării instituției conform Legii muzeelor şi colecţiilor publice nr. 311/2003 şi Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil și o blocare a investițiilor privind întreţinerea unor clădiri cu statut de monument istoric clasa A, conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Demersurile privind reglementarea statutului juridic pentru spațiile în care funcționează Muzeul Județean de Istorie Brașov au fost continuate de managerul acestuia prin adresa nr. 737 / 03.11.2015.

În lipsa unor măsuri concrete de reglementare a situației juridice a spațiilor expoziționale și administrative, respectând ordinul autorității tutelare dat prin adresa nr. 505/27.02.2015, în anul 2016, conducerea Muzeului Județean de Istorie Brașov a decis să acționeze pentru asigurarea unor condiții minimale de desfășurare a activității muzeale. Astfel, au fost igienizate: spațiile expoziționale de la etajul I al Casei Sfatului, cu ocazia amenajării expozițiilor temporare ,,Regele Mihai. O copilărie fericită", ,,Brașov 1916" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România"; sala de expunere de la primul etaj al Bastionului Graft, cu ocazia expoziției temporare „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei”; curtea interioară, galeriile, podul și pivnița Bastionului Țesătorilor.

În aprilie 2016, Consiliul Judeţean Brașov a acordat Muzeului Județean de Istorie Brașov dreptul de administrare a ½ din Bastionul Graft.

O problemă importantă o reprezintă și respectarea condițiilor de funcționare potrivit normelor actuale ISU (adresa C.J. nr. 14992/17.11.2015).

În momentul înființării (1990), atât Muzeul Județean de Istorie Brașov (pe atunci, Muzeul de Istorie Brașov), cât și spațiile folosite de această instituție (Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft, sediul administrativ, Turnul Alb, cetatea Râșnov etc.) nu au avut nevoie de o autorizație de funcționare care să presupună avize I.S.U., în acel moment neexistând un cadru legal în domeniul I.S.U.

În prezent, având în vedere că Muzeul Județean de Istorie Brașov nu are drept de administrare și/sau proprietate pentru clădirile în care funcționează, demersurile pentru obținerea avizelor I.S.U. de funcționare sunt anulate de lipsa posibilității de a executa lucrări care să asigure exigențele de funcționare cerute de normele I.S.U.

Față de normele I.S.U., considerăm că problema cea mai gravă este reprezentată de starea instalațiilor electrice în toate spațiile în care funcționează muzeul.

Consiliul Județean Brașov se confruntă în prezent cu o criză de spații administrative. O

parte a serviciilor instituției își desfășoară activitatea în clădirea din vecinătatea sediului central, administrată de Muzeul Județean de Istorie. Pe de altă parte, instituția muzeală are nevoie de

mărirea spațiilor pentru depozitele colecțiilor. În arhiva Muzeului Județean de Istorie Brașov există un proiect de mansardare pentru sediul din str. N. Bălcescu, nr. 67. Conform proiectului, prin mansardare se obține o suprafață utilă de 1000 mp. Proiectul prevede amenajarea unor spaţii pentru birouri şi a unei săli de conferinţe de cca. 150 de locuri. O astfel de extindere, permite reorganizarea spațiilor din întreaga clădire. Ținând cont de faptul că există o subordonare ierarhică față de Consiliul Județean Brașov a majorității instituțiilor care își desfășoară activitatea în clădirea din strada Nicolae Bălcescu, nr. 67, conducerea muzeului a propus preluarea administrării clădirii de către Consiliul Județean Brașov.

În anul 2016, cea mai importantă propunere pentru reorganizarea muzeului rămâne

înființarea secției ,,OLIMPIA. Muzeul sportului și turismului montan brașovean" în clădirea Olimpia, situată în Brașov, str. George Coșbuc, nr. 2.

Planul de amenajare propus în noiembrie 2016 cuprinde împărțirea spațiului în sală expoziție permanentă (110,79 mp), depozite (41,06 mp), sală de expoziții temporare (75,98 mp), bibliotecă (18,19 mp), birouri (81,37 mp), sală de documentare (mansardă) și zonă pentru organizare evenimente (terase).

Avantajele acestei propuneri sunt importante pentru evoluția muzeului: mărirea spațiului expozițional și mutarea/extinderea depozitelor colecțiilor de bunuri culturale.

53

desfăşurarea în condiţii legale a activităţii muzeale şi a circuitului turistic în Casa Sfatului, Bastionul Ţesătorilor şi Bastionul Graft.

Prin adresa nr. 505/27.02.2015, Consiliul Județean Brașov a comunicat Muzeului de Istorie Brașov că ,,nu se vor executa lucrări de investiții sau reparații curente" la Casa Sfatului, Bastionul Graft și sediul din str. N. Bălcescu, nr. 67.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a respectat indicațiile primite, însă întârzierea reglementării condițiilor în care are dreptul să administreze spațiile destinate expozițiilor muzeale și depozitelor pentru bunuri culturale a determinat o limitare, până la anulare, a condițiilor necesare funcționării instituției conform Legii muzeelor şi colecţiilor publice nr. 311/2003 şi Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil și o blocare a investițiilor privind întreţinerea unor clădiri cu statut de monument istoric clasa A, conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Demersurile privind reglementarea statutului juridic pentru spațiile în care funcționează Muzeul Județean de Istorie Brașov au fost continuate de managerul acestuia prin adresa nr. 737 / 03.11.2015.

În lipsa unor măsuri concrete de reglementare a situației juridice a spațiilor expoziționale și administrative, respectând ordinul autorității tutelare dat prin adresa nr. 505/27.02.2015, în anul 2016, conducerea Muzeului Județean de Istorie Brașov a decis să acționeze pentru asigurarea unor condiții minimale de desfășurare a activității muzeale. Astfel, au fost igienizate: spațiile expoziționale de la etajul I al Casei Sfatului, cu ocazia amenajării expozițiilor temporare ,,Regele Mihai. O copilărie fericită", ,,Brașov 1916" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România"; sala de expunere de la primul etaj al Bastionului Graft, cu ocazia expoziției temporare „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei”; curtea interioară, galeriile, podul și pivnița Bastionului Țesătorilor.

În aprilie 2016, Consiliul Judeţean Brașov a acordat Muzeului Județean de Istorie Brașov dreptul de administrare a ½ din Bastionul Graft.

O problemă importantă o reprezintă și respectarea condițiilor de funcționare potrivit normelor actuale ISU (adresa C.J. nr. 14992/17.11.2015).

În momentul înființării (1990), atât Muzeul Județean de Istorie Brașov (pe atunci, Muzeul de Istorie Brașov), cât și spațiile folosite de această instituție (Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft, sediul administrativ, Turnul Alb, cetatea Râșnov etc.) nu au avut nevoie de o autorizație de funcționare care să presupună avize I.S.U., în acel moment neexistând un cadru legal în domeniul I.S.U.

În prezent, având în vedere că Muzeul Județean de Istorie Brașov nu are drept de administrare și/sau proprietate pentru clădirile în care funcționează, demersurile pentru obținerea avizelor I.S.U. de funcționare sunt anulate de lipsa posibilității de a executa lucrări care să asigure exigențele de funcționare cerute de normele I.S.U.

Față de normele I.S.U., considerăm că problema cea mai gravă este reprezentată de starea instalațiilor electrice în toate spațiile în care funcționează muzeul.

Consiliul Județean Brașov se confruntă în prezent cu o criză de spații administrative. O

parte a serviciilor instituției își desfășoară activitatea în clădirea din vecinătatea sediului central, administrată de Muzeul Județean de Istorie. Pe de altă parte, instituția muzeală are nevoie de

mărirea spațiilor pentru depozitele colecțiilor. În arhiva Muzeului Județean de Istorie Brașov există un proiect de mansardare pentru sediul din str. N. Bălcescu, nr. 67. Conform proiectului, prin mansardare se obține o suprafață utilă de 1000 mp. Proiectul prevede amenajarea unor spaţii pentru birouri şi a unei săli de conferinţe de cca. 150 de locuri. O astfel de extindere, permite reorganizarea spațiilor din întreaga clădire. Ținând cont de faptul că există o subordonare ierarhică față de Consiliul Județean Brașov a majorității instituțiilor care își desfășoară activitatea în clădirea din strada Nicolae Bălcescu, nr. 67, conducerea muzeului a propus preluarea administrării clădirii de către Consiliul Județean Brașov.

În anul 2016, cea mai importantă propunere pentru reorganizarea muzeului rămâne

înființarea secției ,,OLIMPIA. Muzeul sportului și turismului montan brașovean" în clădirea Olimpia, situată în Brașov, str. George Coșbuc, nr. 2.

Planul de amenajare propus în noiembrie 2016 cuprinde împărțirea spațiului în sală expoziție permanentă (110,79 mp), depozite (41,06 mp), sală de expoziții temporare (75,98 mp), bibliotecă (18,19 mp), birouri (81,37 mp), sală de documentare (mansardă) și zonă pentru organizare evenimente (terase).

Avantajele acestei propuneri sunt importante pentru evoluția muzeului: mărirea spațiului expozițional și mutarea/extinderea depozitelor colecțiilor de bunuri culturale.

54

c 6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată

În anul 2016 a fost efectuată misiunea de audit intern „Eficienţa şi eficacitatea sistemului contabil şi fiabilitatea acestuia”.

Măsurile luate au avut în vedere implementarea recomandărilor formulate în proiectul Raportului de audit public intern nr. 761/25.04.2016.

Astfel, a fost refăcută în format electronic fişa mijlocului fix pentru toate mijloacele fixe aflate în patrimoniul muzeului; a fost implementat noul soft de contabilitate (iulie 2016); managerul instituţiei a emis decizia nr. 31/28.06.2016 prin care s-a aprobat actualizarea cadrului specific şi listele de verificare cu modificările aduse de ordinul nr. 1139/18.09.2015 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu; a fost actualizat graficul privind circuitul documentelor (aprobat prin decizia managerului nr. 30/28.06.2016); în momentul începerii activităţii de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii pe anul 2016 (decizia internă nr. 63/27.10.2016) s-a avut în vedere stabilirea datei de referinţă la 31 octombrie 2016 pentru evidenţa tehnico-operativă și editarea balanţei de verificare analitică, a cărei solduri vor fi comparate cu constatarea faptică, și instruirea membrilor comisiei de inventariere.

D. EVOLUŢIA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI

d1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei raportate Execuţia bugetară a perioadei raportate

Denumire indicatori

Credite bugetare aprobate

2016

Plaţi efectuate

31.12.2016

Ponderi

BUGETUL DE VENITURI (lei) 2.260.980 2.069.363

Subvenţii pentru instituţiile publice 2.106.560 1.927.065 93,13 %

Venituri proprii, din care: 154.330 142.297 6,87 %

Venituri din cercetări arheologice 53.000 45.815 2,21 %

Venituri din vânzări pliante, vederi, cărţi de specialitate

13.000 10.883 0,52 %

Venituri din închirieri 13.000 12.556 0,61 %

Alte venituri (preț solicitat produse suvenir - creditori)

20.000 17.921 1,54 %

Taxe foto 3.000 2.770 0,13 %

Fonduri nerambursabile (finanțare AFCN)

47.330 47.336 2,29 %

Alte venituri 5.000 5.067 0,24 %

BUGET DE CHELTUIELI (lei) 2.260.980 2.069.284

Cheltuieli de personal 1.453.000 1.352.540 65,36 %

Cheltuieli cu bunuri şi servicii, din care: 684.080 621.885 30,06 %

Cheltuieli de întreţinere (furnituri, materiale curăţenie, en. electrică, încălzire, carburanţi, alte bunuri şi servicii, deplasări, obiecter inventar)

458.630 428.646 20,71 %

Cheltuieli pentru acţiuni culturale, din care:

225.450 193.239 9,53 %

Cheltuieli pentru şantierele arheologice

22.000 21.899 1,06 %

Cheltuieli de capital 123.900 94.859 4,58 %

55

c 6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată

În anul 2016 a fost efectuată misiunea de audit intern „Eficienţa şi eficacitatea sistemului contabil şi fiabilitatea acestuia”.

Măsurile luate au avut în vedere implementarea recomandărilor formulate în proiectul Raportului de audit public intern nr. 761/25.04.2016.

Astfel, a fost refăcută în format electronic fişa mijlocului fix pentru toate mijloacele fixe aflate în patrimoniul muzeului; a fost implementat noul soft de contabilitate (iulie 2016); managerul instituţiei a emis decizia nr. 31/28.06.2016 prin care s-a aprobat actualizarea cadrului specific şi listele de verificare cu modificările aduse de ordinul nr. 1139/18.09.2015 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu; a fost actualizat graficul privind circuitul documentelor (aprobat prin decizia managerului nr. 30/28.06.2016); în momentul începerii activităţii de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii pe anul 2016 (decizia internă nr. 63/27.10.2016) s-a avut în vedere stabilirea datei de referinţă la 31 octombrie 2016 pentru evidenţa tehnico-operativă și editarea balanţei de verificare analitică, a cărei solduri vor fi comparate cu constatarea faptică, și instruirea membrilor comisiei de inventariere.

D. EVOLUŢIA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI

d1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei raportate Execuţia bugetară a perioadei raportate

Denumire indicatori

Credite bugetare aprobate

2016

Plaţi efectuate

31.12.2016

Ponderi

BUGETUL DE VENITURI (lei) 2.260.980 2.069.363

Subvenţii pentru instituţiile publice 2.106.560 1.927.065 93,13 %

Venituri proprii, din care: 154.330 142.297 6,87 %

Venituri din cercetări arheologice 53.000 45.815 2,21 %


13.000 10.883 0,52 %

Venituri din închirieri 13.000 12.556 0,61 %

Alte venituri (preț solicitat produse suvenir - creditori)

20.000 17.921 1,54 %

Taxe foto 3.000 2.770 0,13 %


47.330 47.336 2,29 %

Alte venituri 5.000 5.067 0,24 %

BUGET DE CHELTUIELI (lei) 2.260.980 2.069.284

Cheltuieli de personal 1.453.000 1.352.540 65,36 %

Cheltuieli cu bunuri şi servicii, din care: 684.080 621.885 30,06 %

Cheltuieli de întreţinere (furnituri, materiale curăţenie, en. electrică, încălzire, carburanţi, alte bunuri şi servicii, deplasări, obiecter inventar)

458.630 428.646 20,71 %


225.450 193.239 9,53 %


22.000 21.899 1,06 %

Cheltuieli de capital 123.900 94.859 4,58 %

56

Menționăm că veniturile din vânzarea biletelor de intrare în muzeu sunt virate bugetului Consiliului Judeţean Braşov.

Cheltuieli / beneficiar (27.208 vizitatori) 76,05 lei din subvenţie/alocaţie 70,83 lei din venituri proprii 5,23 lei

d2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în anul 2016, conform criteriilor de performanţă ale instituţiei Nr. crt. Indicatori de performanţă 2016

1. Cheltuieli (subvenţie + venituri - cheltuieli de capital)/ nr. beneficiari1 (stabiliți pe baza biletelor de vizitare vândute)

76,05

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei)

221.038

3. Număr de activităţi educaţionale

16

4. Număr de apariţii media (fără comunicate de presă)

200

5. Număr de beneficiari neplătitori

5.869

6. Număr de beneficiari plătitori

21.701

7. Număr de expoziţii

10

8. Număr de proiecte/acţiuni culturale

43

9. Venituri proprii din activitatea de bază

94.961

10. Venituri proprii din alte activităţi

0

1 Nu sunt luați în calcul: beneficiarii expozițiilor outdoor și ai festivalurilor organizate de muzeu, din cauza lipsei instrumentelor de estimare corectă; beneficiarii proiectelor de educație muzeală; beneficiarii proiectelor desfășurate de instituția noastră în calitate de partener în județul Brașov.

57

Menționăm că veniturile din vânzarea biletelor de intrare în muzeu sunt virate bugetului Consiliului Judeţean Braşov.

Cheltuieli / beneficiar (27.208 vizitatori) 76,05 lei din subvenţie/alocaţie 70,83 lei din venituri proprii 5,23 lei

d2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în anul 2016, conform criteriilor de performanţă ale instituţiei Nr. crt. Indicatori de performanţă 2016

1. Cheltuieli (subvenţie + venituri - cheltuieli de capital)/ nr. beneficiari1 (stabiliți pe baza biletelor de vizitare vândute)

76,05

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei)

221.038

3. Număr de activităţi educaţionale

16

4. Număr de apariţii media (fără comunicate de presă)

200

5. Număr de beneficiari neplătitori

5.869

6. Număr de beneficiari plătitori

21.701

7. Număr de expoziţii

10

8. Număr de proiecte/acţiuni culturale

43

9. Venituri proprii din activitatea de bază

94.961

10. Venituri proprii din alte activităţi

0

1 Nu sunt luați în calcul: beneficiarii expozițiilor outdoor și ai festivalurilor organizate de muzeu, din cauza lipsei instrumentelor de estimare corectă; beneficiarii proiectelor de educație muzeală; beneficiarii proiectelor desfășurate de instituția noastră în calitate de partener în județul Brașov.

58

E) SINTEZA PROGRAMELOR ŞI A PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR ASUMATE PRIN

PROIECTUL DE MANAGEMENT

Prin raportare la misiune și viziune Misiunea Muzeului Județean de Istorie Brașov este de a descoperi, identifica, proteja,

cerceta și valorifica patrimoniul cuprins în colecțiile sale de bunuri culturale, de a aduce prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov.

Din analiza activității desfășurate de la înființarea sa, în 1990, până în anul 2014, rezultă

că Muzeul de Istorie Brașov a avut în mod permanent o atitudine rigidă şi învechită cu privire la misiunea sa în cadrul comunității brașovene și a rolului său de operator cultural și educațional, la modul de prezentare a bunurilor culturale din colecţii, precum şi la modul de transmitere a valorilor culturale şi etice asociate colecţiilor şi tematicii specifice. Se poate spune că Muzeul de Istorie Brașov a rămas față de comunitățile de beneficiari sau publicul consumator la nivelul „facilitării accesului“, menționat în Art. 33 din Constituția României.

Lipsa unei viziuni, un management pasiv, neadecvat cerințelor contemporane, starea de imobilism și ,,prăfuire” a expozițiilor, neatrăgătoare pentru tot publicul vizitator (local sau turistic), și mai ales pentru tineri, legătura aproape inexistentă între mesajul şi activităţile muzeului şi interesele comunităţii locale, elementele puține de valorizare socială, viziunea retrogradă cu privire la interacţiunea muzeului cu publicul, lipsa unei politici de marketing, finanțarea unor programe de cercetare lipsite de viziune managerială, cu rezultate modeste, pregătirea deficientă a managementului în probleme de administrare, aroganța în relațiile cu operatorii culturali, educaționali și turistici locali, au conturat pentru Muzeul de Istorie Brașov imaginea unei instituții lipsite de eficiență, nereprezentativă, neinteresantă, neprofitabilă, modestă, închisă, blazată, un simplu depozit de obiecte vechi.

După mai puțin de doi ani și jumătate de la momentul începutului implementării noului

plan de management (septembrie 2014), este foarte greu să înregistrăm o evoluție spectaculoasă a muzeului, atât în raport cu problemele interne, cât și cu mediul extern.

Așa cum deja am amintit, analiza SWOT a Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 20205, realizată, în principal, pe baza proiectelor de management și a rapoartelor anuale și finale ale muzeelor naționale, identifică între punctele slabe ,,viziunea retrogradă cu privire la interacţiunea muzeelor cu publicul şi la adaptarea acestuia la strategiile şi politicile culturale şi muzeale privind dezvoltarea sustenabilă, participarea, economia creativă, educaţie non-formală etc."

În acest context strategic național, viziunea pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov, propusă de proiectul de management pentru perioada 2014 – 2019, este concentrată pe îndeplinirea misiunii Muzeului Județean de Istorie și necesitățile comunității locale.

Obiectivele corelative pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung sunt infrastructura,

valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare, conservarea şi restaurarea patrimoniului, cercetarea științifică și educația muzeală.

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov, singurul muzeu de istorie al

municipiului Brașov, și-a continuat strategia pe termen mediu și lung de a deveni cartea de identitate istorică a orașului Brașov și a județului Brașov. Obiectivele majore ale strategiei culturale pentru perioada 2014 – 2019

PLAN MANAGERIAL GENERAL: 2014 - 2019 Atingerea nivelului de funcţionalitate şi performanţă europeană Managementul resurselor umane privind conducerea şi personalul 2014 - 2019 Asigurarea funcţionalităţii optime a instituţiei prin creşterea eficienţei şi eficacităţii

personalului printr-o continuă perfecţionare 2016 Creșterea eficienței specialiștilor în activitatea de cercetare a colecțiilor de bunuri

culturale Planificarea activității de cercetare științifică Creșterea eficienței activității de evidență și inventariere a bunurilor culturale Actualizarea fişelor de post pentru specialiștii muzeului, conform standardelor ocupaționale. Rapoarte anuale de activitate și managementul timpului Rapoarte zilnice de activitate

2014 - 2019 Reducerea absenteismului, a fluctuaţiilor de personal 2016 Nu au fost înregistrate incidente majore

Nu au fost înregistrate demisii 2014 - 2019 Identificarea, soluţionarea şi, pe cât posibil, eliminarea conflictelor 2016 Nu au fost înregistrate incidente majore 2014 - 2019 Asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul

dezvoltării competenţelor cheie, care să permită acestora să performeze în îndeplinirea sarcinilor aferente unor posturi prezente sau viitoare, potrivit prevederilor legale; creşterea satisfacţiei în muncă a angajaţilor

2016 7 angajați cursuri de perfecționare 1 angajat workshop de perfecționare Participarea specialiștilor la sesiuni de comunicări, simpozioane, saloane Implicarea specialiștilor în politica de comunicare a muzeului Examene de promovare pe o gradaţie profesională superioară Pachet de medicina muncii și servicii medicale gratuite la Rețeaua privată de sănătate ,,Regina Maria"

59

E) SINTEZA PROGRAMELOR ŞI A PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR ASUMATE PRIN

PROIECTUL DE MANAGEMENT

Prin raportare la misiune și viziune Misiunea Muzeului Județean de Istorie Brașov este de a descoperi, identifica, proteja,

cerceta și valorifica patrimoniul cuprins în colecțiile sale de bunuri culturale, de a aduce prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov.

Din analiza activității desfășurate de la înființarea sa, în 1990, până în anul 2014, rezultă

că Muzeul de Istorie Brașov a avut în mod permanent o atitudine rigidă şi învechită cu privire la misiunea sa în cadrul comunității brașovene și a rolului său de operator cultural și educațional, la modul de prezentare a bunurilor culturale din colecţii, precum şi la modul de transmitere a valorilor culturale şi etice asociate colecţiilor şi tematicii specifice. Se poate spune că Muzeul de Istorie Brașov a rămas față de comunitățile de beneficiari sau publicul consumator la nivelul „facilitării accesului“, menționat în Art. 33 din Constituția României.

Lipsa unei viziuni, un management pasiv, neadecvat cerințelor contemporane, starea de imobilism și ,,prăfuire” a expozițiilor, neatrăgătoare pentru tot publicul vizitator (local sau turistic), și mai ales pentru tineri, legătura aproape inexistentă între mesajul şi activităţile muzeului şi interesele comunităţii locale, elementele puține de valorizare socială, viziunea retrogradă cu privire la interacţiunea muzeului cu publicul, lipsa unei politici de marketing, finanțarea unor programe de cercetare lipsite de viziune managerială, cu rezultate modeste, pregătirea deficientă a managementului în probleme de administrare, aroganța în relațiile cu operatorii culturali, educaționali și turistici locali, au conturat pentru Muzeul de Istorie Brașov imaginea unei instituții lipsite de eficiență, nereprezentativă, neinteresantă, neprofitabilă, modestă, închisă, blazată, un simplu depozit de obiecte vechi.

După mai puțin de doi ani și jumătate de la momentul începutului implementării noului

plan de management (septembrie 2014), este foarte greu să înregistrăm o evoluție spectaculoasă a muzeului, atât în raport cu problemele interne, cât și cu mediul extern.

Așa cum deja am amintit, analiza SWOT a Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 20205, realizată, în principal, pe baza proiectelor de management și a rapoartelor anuale și finale ale muzeelor naționale, identifică între punctele slabe ,,viziunea retrogradă cu privire la interacţiunea muzeelor cu publicul şi la adaptarea acestuia la strategiile şi politicile culturale şi muzeale privind dezvoltarea sustenabilă, participarea, economia creativă, educaţie non-formală etc."

În acest context strategic național, viziunea pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov, propusă de proiectul de management pentru perioada 2014 – 2019, este concentrată pe îndeplinirea misiunii Muzeului Județean de Istorie și necesitățile comunității locale.

Obiectivele corelative pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung sunt infrastructura,

valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare, conservarea şi restaurarea patrimoniului, cercetarea științifică și educația muzeală.

În anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov, singurul muzeu de istorie al

municipiului Brașov, și-a continuat strategia pe termen mediu și lung de a deveni cartea de identitate istorică a orașului Brașov și a județului Brașov. Obiectivele majore ale strategiei culturale pentru perioada 2014 – 2019

PLAN MANAGERIAL GENERAL: 2014 - 2019 Atingerea nivelului de funcţionalitate şi performanţă europeană Managementul resurselor umane privind conducerea şi personalul 2014 - 2019 Asigurarea funcţionalităţii optime a instituţiei prin creşterea eficienţei şi eficacităţii

personalului printr-o continuă perfecţionare 2016 Creșterea eficienței specialiștilor în activitatea de cercetare a colecțiilor de bunuri

culturale Planificarea activității de cercetare științifică Creșterea eficienței activității de evidență și inventariere a bunurilor culturale Actualizarea fişelor de post pentru specialiștii muzeului, conform standardelor ocupaționale. Rapoarte anuale de activitate și managementul timpului Rapoarte zilnice de activitate

2014 - 2019 Reducerea absenteismului, a fluctuaţiilor de personal 2016 Nu au fost înregistrate incidente majore

Nu au fost înregistrate demisii 2014 - 2019 Identificarea, soluţionarea şi, pe cât posibil, eliminarea conflictelor 2016 Nu au fost înregistrate incidente majore 2014 - 2019 Asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul

dezvoltării competenţelor cheie, care să permită acestora să performeze în îndeplinirea sarcinilor aferente unor posturi prezente sau viitoare, potrivit prevederilor legale; creşterea satisfacţiei în muncă a angajaţilor

2016 7 angajați cursuri de perfecționare 1 angajat workshop de perfecționare Participarea specialiștilor la sesiuni de comunicări, simpozioane, saloane Implicarea specialiștilor în politica de comunicare a muzeului Examene de promovare pe o gradaţie profesională superioară Pachet de medicina muncii și servicii medicale gratuite la Rețeaua privată de sănătate ,,Regina Maria"

60

2014 - 2019 Creşterea capacităţii de inovare, rezolvarea problemelor şi dezvoltarea instituţiei 2016 Implicarea reală a angajaților în realizarea procedurilor operaționale ale instituției

Funcționarea Consiliului de Administrație Managementul economico-financiar privind bugetul de venituri și bugetul de cheltuieli 2014 - 2019 Creşterea veniturilor proprii şi a surselor atrase în

totalul bugetului de venituri al instituţiei 2016 Veniturile proprii au crescut cu 32 % 2014 - 2019 Scăderea ponderii subvenţiilor/alocaţiilor în totalul bugetului de venituri al instituţiei 2016 A fost înregistrată o scădere cu 9 %. 2014 - 2019 Creșterea veniturilor proprii realizate din activităţi conexe ori

complementare activităţii de bază 2016 40 rapoarte de evaluare potenţial arheologic 2014 - 2019 Atragerea de fonduri din surse externe 2016 I was citizen of Stalin town, grant de 100.000 de euro, suma maximă oferită de

programul ,,Europa pentru Cetățeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană”, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene Războaie în Bastionul Țesătorilor, finanţarea nerambursabilă Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria ,,Patrimoniu Imaterial", în valoare de 59.436 lei.

2014 - 2019 Buna organizare şi gestionare a bugetului 2016 A fost realizată o economie bugetară de 161.685 lei. Managementul administrativ 2014 - 2019 Întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor, acţiunilor şi

activităţilor cultural-educative prin modificarea/completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare a instituţiei şi prevederile legale în domeniu.

2016 Plan de fișe de evidență analitică Plan de fișe de conservare Plan individual de activitate științifică Plan de activitate editorială Raport individual anual de activitate Raport individual managementul timpului Raport individual de gestionare resurse instituție

Managementul proiectelor Patrimonial: 2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare necesare creşterii şi

dezvoltării colecţiilor muzeale

2016 Activitatea Comisiei pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice şi juridice: - predat în colecții 1262 bunuri culturale analizate în ședințe din 2015; - procesat 2217 piese, din care 1930 au fost acceptate (1591 bunuri culturale) şi 287 au fost respinse; - predat către colecţii 1342 bunuri culturale analizate în 2016. La finalizarea proiectului ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor" a fost înființată o colecție nouă: Colecția de Istorie și Artă contemporană 6 bunuri culturale evaluate la 7550 lei. În colecţia de arheologie au fost înregistrate 323 piese 6 piese arheologice pentru care s-a plătit o recompensă în valoare totală de 6.523 lei.

2014 - 2019 Asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia 2016 Depășirea Planului de evidență bunuri culturale (1.200 fișe):

1.373 de fișe de evidență analitică Inventariere colecția de istorie medie și modernă: Până în data de 31.12.2016, comisia a finalizat inventarul și a predat rezultatele obținute. Conform listelor de inventar colecția Istorie medie conține 2911 piese, colecția Istorie modernă 2636 piese și 2026 piese sunt fără număr de inventar. Inventariere colecția numismatică: Până la 31 decembrie 2016 au fost inventariate 1670 piese, din care: 1260 medalii, 378 decoraţii și 32 piese plusuri. Reorganizarea bibliotecii muzeului, prin împărțirea în Colecţia de Carte Patrimoniu, Fondul de carte veche și Fondul de carte curentă și documente Constituirea Colecţiei de Carte Patrimoniu Constituirea Arhivei Documentare Au fost predate colecţiei de arheologie 47 de bunuri culturale recuperate în urma inventarierii biroului angajatului pensionat Florea Costea. În Colecţia de Istorie contemporană I au fost înregistrate 267 bunuri culturale, din care: 214 piese provenite din plusuri de inventar şi 53 provenite de la Comisia de Achiziţii şi donaţii. Comisia de identificare bunuri culturale din podul și pivnița Bastionului Țesătorilor Anchetă machetă Cetatea Brașovului, bun cultural categoria Tezaur, nr. inv. 2537 IM Expertizarea unor bunuri culturale cu ajutorul unor specialiști de renume național

2014 - 2019 Asigurarea conservării şi restaurării patrimoniului 2016 Funcționarea comisiei de restaurare

Monitorizare microclimat, prezentare raport monitorizare Măsuri interne pentru conservarea patrimoniului din Casa Sfatului Amenajare carantină Depășire plan de restaurare (40 piese): 82 bunuri culturale restaurate, din care 54 piese de metal și 28 piese de ceramică. Depășire plan de evidență conservare (800 fișe): 867 fișe de conservare

61

2014 - 2019 Creşterea capacităţii de inovare, rezolvarea problemelor şi dezvoltarea instituţiei 2016 Implicarea reală a angajaților în realizarea procedurilor operaționale ale instituției

Funcționarea Consiliului de Administrație Managementul economico-financiar privind bugetul de venituri și bugetul de cheltuieli 2014 - 2019 Creşterea veniturilor proprii şi a surselor atrase în

totalul bugetului de venituri al instituţiei 2016 Veniturile proprii au crescut cu 32 % 2014 - 2019 Scăderea ponderii subvenţiilor/alocaţiilor în totalul bugetului de venituri al instituţiei 2016 A fost înregistrată o scădere cu 9 %. 2014 - 2019 Creșterea veniturilor proprii realizate din activităţi conexe ori

complementare activităţii de bază 2016 40 rapoarte de evaluare potenţial arheologic 2014 - 2019 Atragerea de fonduri din surse externe 2016 I was citizen of Stalin town, grant de 100.000 de euro, suma maximă oferită de

programul ,,Europa pentru Cetățeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană”, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene Războaie în Bastionul Țesătorilor, finanţarea nerambursabilă Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria ,,Patrimoniu Imaterial", în valoare de 59.436 lei.

2014 - 2019 Buna organizare şi gestionare a bugetului 2016 A fost realizată o economie bugetară de 161.685 lei. Managementul administrativ 2014 - 2019 Întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor, acţiunilor şi

activităţilor cultural-educative prin modificarea/completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare a instituţiei şi prevederile legale în domeniu.

2016 Plan de fișe de evidență analitică Plan de fișe de conservare Plan individual de activitate științifică Plan de activitate editorială Raport individual anual de activitate Raport individual managementul timpului Raport individual de gestionare resurse instituție

Managementul proiectelor Patrimonial: 2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare necesare creşterii şi

dezvoltării colecţiilor muzeale

2016 Activitatea Comisiei pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice şi juridice: - predat în colecții 1262 bunuri culturale analizate în ședințe din 2015; - procesat 2217 piese, din care 1930 au fost acceptate (1591 bunuri culturale) şi 287 au fost respinse; - predat către colecţii 1342 bunuri culturale analizate în 2016. La finalizarea proiectului ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor" a fost înființată o colecție nouă: Colecția de Istorie și Artă contemporană 6 bunuri culturale evaluate la 7550 lei. În colecţia de arheologie au fost înregistrate 323 piese 6 piese arheologice pentru care s-a plătit o recompensă în valoare totală de 6.523 lei.

2014 - 2019 Asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia 2016 Depășirea Planului de evidență bunuri culturale (1.200 fișe):

1.373 de fișe de evidență analitică Inventariere colecția de istorie medie și modernă: Până în data de 31.12.2016, comisia a finalizat inventarul și a predat rezultatele obținute. Conform listelor de inventar colecția Istorie medie conține 2911 piese, colecția Istorie modernă 2636 piese și 2026 piese sunt fără număr de inventar. Inventariere colecția numismatică: Până la 31 decembrie 2016 au fost inventariate 1670 piese, din care: 1260 medalii, 378 decoraţii și 32 piese plusuri. Reorganizarea bibliotecii muzeului, prin împărțirea în Colecţia de Carte Patrimoniu, Fondul de carte veche și Fondul de carte curentă și documente Constituirea Colecţiei de Carte Patrimoniu Constituirea Arhivei Documentare Au fost predate colecţiei de arheologie 47 de bunuri culturale recuperate în urma inventarierii biroului angajatului pensionat Florea Costea. În Colecţia de Istorie contemporană I au fost înregistrate 267 bunuri culturale, din care: 214 piese provenite din plusuri de inventar şi 53 provenite de la Comisia de Achiziţii şi donaţii. Comisia de identificare bunuri culturale din podul și pivnița Bastionului Țesătorilor Anchetă machetă Cetatea Brașovului, bun cultural categoria Tezaur, nr. inv. 2537 IM Expertizarea unor bunuri culturale cu ajutorul unor specialiști de renume național

2014 - 2019 Asigurarea conservării şi restaurării patrimoniului 2016 Funcționarea comisiei de restaurare

Monitorizare microclimat, prezentare raport monitorizare Măsuri interne pentru conservarea patrimoniului din Casa Sfatului Amenajare carantină Depășire plan de restaurare (40 piese): 82 bunuri culturale restaurate, din care 54 piese de metal și 28 piese de ceramică. Depășire plan de evidență conservare (800 fișe): 867 fișe de conservare

62

23 bunuri culturale din metal investigate de Muzeul Național de Istorie al României, I.C.A. Ghimbav, Aeroq, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” din Bucureşti. Parteneriat cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov și Complexul Național Muzeal ,,Astra" Sibiu

2014 - 2019 Asigurarea valorificării superioare a patrimoniului 2016 Documentarea expoziției permanente ,,Identitatea istorică a Brașovului"(Casa Sfatului)

Expozițiile temporare de nivel național: ,,Brașov 1916" - singura expoziție dedicată campaniei din 1916 realizată la nivelul Județului Brașov și una dintre cele mai importante la nivel național; ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" a fost la nivel național singura expoziție dedicată aniversării vânătorilor de munte; „De la propaganda politică la baby boom”; ,,Regele Mihai. O copilărie fericită"; ,,Ocolul lumii în 80 de minute. După Jules Verne"; „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei”. Proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor” a fost prima finanțare nerambursabilă a Muzeului Județean de Istorie Brașov în calitate de solicitant. Parteneriate importante: Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa", Administrația Fondului Cultural Național, Complexul Muzeal ,,Astra" din Sibiu. Program de cercetare istorie locală: 11 articole și studii științifice; 15 participări simpozioane, sesiuni de comunicări, conferințe; Arhiva digitală de documente și obiecte istorice a muzeului. Programul de educație muzeală: „Arta mozaicului”, Atelier de caligrafie medievală, „Calfa Muzeului”, ,,Arheologia pe înţelesul copiilor", ,,Grădiniţa arheologică", ,,Carte veche și cu valoare bibliofilă în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Braşov", ,,Podoabe de Crăciun", „Steme, blazoane, legende”, „Sărbători naţionale”. Total beneficiari Programul de educație muzeală: 2.292 elevi și preșcolari.

Marketing şi PR 2014 - 2019 Identificare de noi mijloace de mediatizare şi promovare 2016 Festivalul internațional de reconstituire istorică ,,Brașov 1916"

Centenarul Vânătorilor de Munte din România Expozițiile outdoor din Piața Sfatului: - ,,Istoria în Roz"; - ,,Istoria în alb". Iluminarea în roz a Casei Sfatului Programul European ,,Noaptea Muzeelor" Conferințele Dracula

Emisiunea de timbre Romfilatelia: Casa Sfatului în proiectul ,,Orașele României" Website-ul oficial al muzeului: www.brasovistorie.ro, cu versiunea în limba engleză www.historymuseum.ro pagină oficială de Facebook/Muzeul Judetean de Istorie Brasov pagină oficială de Facebook/RazboiulTesatorilor

2014 - 2019 Folosirea eficientă a bazei materiale şi patrimoniale pentru atragerea publicului 2016 Agenda de evenimente artistice de la Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft:

Caravana culturală „Brotherhood of the Rose”, Rezidenţe de artă contemporană, AMURAL – Festival Vizual, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră și Arte VIBRATE!FESTIVAL, Festivalul ,,Musica Coronensis", Festivalul Etnovember 2015. Expozițiile outdoor din Piața Sfatului

2014 - 2019 Identificarea necesităților culturale ale comunității brașovene prin realizarea periodică a studiilor şi anchetelor sociologie

2016 Folosirea Studiului de consum cultural pentru municipiul Brașov și localitățile Agenției Metropolitane Brașov, elaborat în 2015

2014 - 2019 Îmbunătăţirea imaginii muzeului 2016 Portofoliul de apariții în mass-media

certificatul de excelență patru stele TripAdvisor Relaţii internaţionale 2014 - 2019 Parteneriate cu muzee şi instituţii de cultură din străinătate 2016 Partenerii proiectului I was citizen of Stalin town:

European Network Remembrance and Solidarity (Polonia), Muzeul Național de Istorie al Albaniei din Tirana și Muzeul Orășenesc Dunaújváros Asociațiile de reconstituire istorică ,,43. pĕší pluk Brno” (Rep. Cehă), ,,Agency REX" (Brno, Rep. Cehă), ,,KPVH Pardubicko” (Rep. Cehă), Asociaţia ,,C.20 The Twentieth Century Warfare & Living History Society” (Marea Britanie), Asociaţia „Croix de guerre” ( Marea Britanie) Participarea managerului la Simpozionul anual European Remembrance, eveniment al European Network Remembrance and Solidarity Participarea specialiștilor muzeului la sesiuni de comunicări științifice în Bulgaria și Rep. Moldova

Baza tehnico-materială 2014 - 2019 Modernizarea infrastructurii muzeale 2016 Folosirea aparaturii muzeale achiziționate în anul 2014 pentru sistemul KINECT

Folosirea senzorilor audio în expozițiile ,,Brașov 1916" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" A fost continuat procesul de digitizare a patrimoniului muzeal

2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare pentru reparaţii, reorganizări, dotări 2016 Igienizarea spațiilor expoziționale de la etajul Casei Sfatului și Bastionul Graft

Carantina depozitului de arheologie

63

23 bunuri culturale din metal investigate de Muzeul Național de Istorie al României, I.C.A. Ghimbav, Aeroq, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” din Bucureşti. Parteneriat cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov și Complexul Național Muzeal ,,Astra" Sibiu

2014 - 2019 Asigurarea valorificării superioare a patrimoniului 2016 Documentarea expoziției permanente ,,Identitatea istorică a Brașovului"(Casa Sfatului)

Expozițiile temporare de nivel național: ,,Brașov 1916" - singura expoziție dedicată campaniei din 1916 realizată la nivelul Județului Brașov și una dintre cele mai importante la nivel național; ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" a fost la nivel național singura expoziție dedicată aniversării vânătorilor de munte; „De la propaganda politică la baby boom”; ,,Regele Mihai. O copilărie fericită"; ,,Ocolul lumii în 80 de minute. După Jules Verne"; „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei”. Proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor” a fost prima finanțare nerambursabilă a Muzeului Județean de Istorie Brașov în calitate de solicitant. Parteneriate importante: Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa", Administrația Fondului Cultural Național, Complexul Muzeal ,,Astra" din Sibiu. Program de cercetare istorie locală: 11 articole și studii științifice; 15 participări simpozioane, sesiuni de comunicări, conferințe; Arhiva digitală de documente și obiecte istorice a muzeului. Programul de educație muzeală: „Arta mozaicului”, Atelier de caligrafie medievală, „Calfa Muzeului”, ,,Arheologia pe înţelesul copiilor", ,,Grădiniţa arheologică", ,,Carte veche și cu valoare bibliofilă în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Braşov", ,,Podoabe de Crăciun", „Steme, blazoane, legende”, „Sărbători naţionale”. Total beneficiari Programul de educație muzeală: 2.292 elevi și preșcolari.

Marketing şi PR 2014 - 2019 Identificare de noi mijloace de mediatizare şi promovare 2016 Festivalul internațional de reconstituire istorică ,,Brașov 1916"

Centenarul Vânătorilor de Munte din România Expozițiile outdoor din Piața Sfatului: - ,,Istoria în Roz"; - ,,Istoria în alb". Iluminarea în roz a Casei Sfatului Programul European ,,Noaptea Muzeelor" Conferințele Dracula

Emisiunea de timbre Romfilatelia: Casa Sfatului în proiectul ,,Orașele României" Website-ul oficial al muzeului: www.brasovistorie.ro, cu versiunea în limba engleză www.historymuseum.ro pagină oficială de Facebook/Muzeul Judetean de Istorie Brasov pagină oficială de Facebook/RazboiulTesatorilor

2014 - 2019 Folosirea eficientă a bazei materiale şi patrimoniale pentru atragerea publicului 2016 Agenda de evenimente artistice de la Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft:

Caravana culturală „Brotherhood of the Rose”, Rezidenţe de artă contemporană, AMURAL – Festival Vizual, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră și Arte VIBRATE!FESTIVAL, Festivalul ,,Musica Coronensis", Festivalul Etnovember 2015. Expozițiile outdoor din Piața Sfatului

2014 - 2019 Identificarea necesităților culturale ale comunității brașovene prin realizarea periodică a studiilor şi anchetelor sociologie

2016 Folosirea Studiului de consum cultural pentru municipiul Brașov și localitățile Agenției Metropolitane Brașov, elaborat în 2015

2014 - 2019 Îmbunătăţirea imaginii muzeului 2016 Portofoliul de apariții în mass-media

certificatul de excelență patru stele TripAdvisor Relaţii internaţionale 2014 - 2019 Parteneriate cu muzee şi instituţii de cultură din străinătate 2016 Partenerii proiectului I was citizen of Stalin town:

European Network Remembrance and Solidarity (Polonia), Muzeul Național de Istorie al Albaniei din Tirana și Muzeul Orășenesc Dunaújváros Asociațiile de reconstituire istorică ,,43. pĕší pluk Brno” (Rep. Cehă), ,,Agency REX" (Brno, Rep. Cehă), ,,KPVH Pardubicko” (Rep. Cehă), Asociaţia ,,C.20 The Twentieth Century Warfare & Living History Society” (Marea Britanie), Asociaţia „Croix de guerre” ( Marea Britanie) Participarea managerului la Simpozionul anual European Remembrance, eveniment al European Network Remembrance and Solidarity Participarea specialiștilor muzeului la sesiuni de comunicări științifice în Bulgaria și Rep. Moldova

Baza tehnico-materială 2014 - 2019 Modernizarea infrastructurii muzeale 2016 Folosirea aparaturii muzeale achiziționate în anul 2014 pentru sistemul KINECT

Folosirea senzorilor audio în expozițiile ,,Brașov 1916" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" A fost continuat procesul de digitizare a patrimoniului muzeal

2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare pentru reparaţii, reorganizări, dotări 2016 Igienizarea spațiilor expoziționale de la etajul Casei Sfatului și Bastionul Graft

Carantina depozitului de arheologie

64

2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare pentru modernizarea bazei tehnico - administrative 2016 Achiziționare automobil SKODA Rapid prin programul Rabla

Soft contabilitate 2014 – 2019 Alte proiecte neincluse în Proiectul de management

2016 Expoziția interactivă ,,Secretele Egiptului Antic"

Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale Expoziția permanentă a Bisericii evanghelice fortificate din Cincșor (jud. Brașov) Parteneriat Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016 Parteneriat Festivalul de Film Istoric Râșnov Centrul de informare pentru turism ecologic de la Casa Sfatului Participare Târgul international de Turism al României

PROGRAMELE PROPUSE PENTRU ÎNTREAGA PERIOADĂ DE MANAGEMENT

1. PROGRAMUL CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI EVIDENŢA PATRIMONIULUI CULTURAL 1.1. SUBPROGRAMUL CERCETAREA ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ Și în anul 2016 a fost respectat principiul de management conform căruia muzeul va

finanța numai campaniile arheologice desfășurate pe teritoriul județului Brașov, cu participarea specialiștilor proprii și obligativitatea predării patrimoniului descoperit finanțatorului.

Șantierul arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov) a continuat, cu o diminuare de buget față de 2015, dar cu un buget mai mare față de 2014 (buget 2014: 20.000 lei; buget 2015: 31.000 lei; buget 2016: 29.000 lei). Șantierul arheologic este organizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României și Primăria Râșnov, cu participarea unei echipe de studenți din Canada, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Rezultatele sunt cuantificabile în conturarea identității istorice locale, naționale și europene prin extinderea informațiilor privind ultima frontieră de Răsărit a Imperiului Roman și îmbogățirea patrimoniului muzeului cu piese istorice de o valoare excepțională. O nouă etapă s-a desfășurat în perioada iulie – august 2016.

Au fost efectuate cercetări arheologice de teren la Ormeniş - Dealul Rotund, Budila, Bod, Măieruș, Hărman, Braşov - Drumul Poenii, str. Michael Weiss, str. Şt. O. Iosif.

O activitate deosebit de eficientă și profitabilă pentru muzeu a fost cercetarea în teren și

eliberarea a 40 rapoarte de evaluare potenţial arheologic, cu o valoare totală de 45.815 lei, pentru următorii beneficiari: S.C. Vinati SRL (Bod), S.C. 3 Construct Expres SRL (Feldioara), S.C. Readymix România SRL (Codlea), S.C. Ovinic SRL (Tărlungeni), S.C. PKC Real Estate Investments SRL (Brașov), S.C. Olhib SRL (Racoș), S.C. Magerexim SRL (Bod), S.C. Avasca Real Estate SRL (Hărman), S.C. Morani Impex SRL (Râșnov), S.C. Zeolites SA (Racoș), S.C. Sut Conmar SRL (Hărman), S.C. Sut Icim SRL (Vulcan), S.C. Goil-Excom SRL (Tărlungeni), OMV PETROM SA

(Brașov), OMV PETROM SA (Făgăraș), OMV PETROM SA (Cristian), OMV PETROM SA (Săcele), S.C. Teleconstrucția SA (Brașov), S.C. Telekom România SA (Brașov), SC Telekom România SA (Rupea), SC Prescon Prefab SRL (Ghimbav), RATBV SA (Brașov), S.C. Popa SRL (Codlea), S.C. Covaciu Buildings SRL (Brașov), S.C. Tresor - Com SRL (Brașov), S.C. Fire Electrica Serv SA (Brașov), S.C. Linea SRL (Ghimbav), Biserica fortificată Ghimbav, Biserica creștină Baptistă Providența (Brașov), Paula Maria Gyrnge, Sasz Atila, Enciu Sebastian, Cristinel Vasile, Văduva Anca, Benghec Petru, Aste Industrial Socution Ro SRL; S.C. Agetaps Construct SRL., S.C. Nordic Drumuri şi Terasamente SRL; Abdel Razeq Mahmud; Mureşan Livia-Melinda.

1.2 SUBPROGRAMUL CERCETARE ISTORIE LOCALĂ Temele de cercetare pentru epoca modernă și contemporană stabilite pentru perioada

2016 – 2019 sunt: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 – 2016; Revolta de la Brașov, 1987 – 2017; Brașovul și România Mare, 1918 – 2018; Brașov, 1989 – 2019; Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 – 2020.

Începând din anul 2015, temele de cercetare au fost incluse în planurilor de cercetare științifică stabilite pe termen scurt și mediu pentru specialiștii muzeului.

Funcția de cercetare științifică este exercitată și prin subprogramul Evidenţa patrimoniului cultural. Managerul instituției a decis concentrarea activității științifice a specialiștilor muzeului pe o cercetare tematică subordonată reamenajării expozițiilor permanente și pregătirea expozițiilor temporare.

Activitatea specialiștilor Muzeului Județean de Istorie Brașov s-a concretizat și în

următoarele articole și studii științifice: - Nicolae Pepene, O prietenie istorică: Regele Carol I și Împăratul Franz-Joseph, ,,Astra",

serie nouă, an VII (L), nr. 1-4 (345-348), 2016; - Nicolae Pepene, Cabana Peștera din Padina Crucii, leagănul turismului românesc de

munte, ,,Astra", serie nouă, an VII (L), nr. 1-4 (345-348), 2016; - Lucica Savu, New considerations concerning the findings in Brașov - Blumăna: ,,field of

pits” or necropolis, în ,,Second International Symposium – Megalithic And Cult Practices. October 12-15, 2016, Blagoevgrad";

- Rozalinda Posea, Ovidiu Savu, Noi aspecte privind activitatea lui Nicolae Teclu, în revista ,,Țara Bârsei", nr. 15, Brașov, 2016;

- Rozalinda Posea, Obiecte de podoabă și accesorii vestimentare în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov, în ,,Acta Terrae Fogarasiensis", nr. V, Alba-Iulia, 2016;

- Cristina Tănase, Consideraţii privind participarea braşovenilor la efortul de război, în revista „Ţara Bârsei”, serie nouă, nr. 15, Braşov, 2016;

- Cristina Tănase, Statute şi decizii privind concesiunea de omnibusuri şi fiachere în Comitatul Braşov, în revista „Tyragetia”, serie nouă, vol. X, (XXV), nr. 2, Istorie. Muzeologie, Chişinău, 2016;

- Mary-Claudia Motei, Restaurarea unui vas ceramic roman, în Buletin de conservare- restaurare ,,Restitutio", nr. 10, vol. 2, Editura Muzeul National al Satului ,,Dimitrie Gusti" Bucureşti, 2016;

65

2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare pentru modernizarea bazei tehnico - administrative 2016 Achiziționare automobil SKODA Rapid prin programul Rabla

Soft contabilitate 2014 – 2019 Alte proiecte neincluse în Proiectul de management

2016 Expoziția interactivă ,,Secretele Egiptului Antic"

Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale Expoziția permanentă a Bisericii evanghelice fortificate din Cincșor (jud. Brașov) Parteneriat Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016 Parteneriat Festivalul de Film Istoric Râșnov Centrul de informare pentru turism ecologic de la Casa Sfatului Participare Târgul international de Turism al României

PROGRAMELE PROPUSE PENTRU ÎNTREAGA PERIOADĂ DE MANAGEMENT

1. PROGRAMUL CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI EVIDENŢA PATRIMONIULUI CULTURAL 1.1. SUBPROGRAMUL CERCETAREA ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ Și în anul 2016 a fost respectat principiul de management conform căruia muzeul va

finanța numai campaniile arheologice desfășurate pe teritoriul județului Brașov, cu participarea specialiștilor proprii și obligativitatea predării patrimoniului descoperit finanțatorului.

Șantierul arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov) a continuat, cu o diminuare de buget față de 2015, dar cu un buget mai mare față de 2014 (buget 2014: 20.000 lei; buget 2015: 31.000 lei; buget 2016: 29.000 lei). Șantierul arheologic este organizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României și Primăria Râșnov, cu participarea unei echipe de studenți din Canada, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Rezultatele sunt cuantificabile în conturarea identității istorice locale, naționale și europene prin extinderea informațiilor privind ultima frontieră de Răsărit a Imperiului Roman și îmbogățirea patrimoniului muzeului cu piese istorice de o valoare excepțională. O nouă etapă s-a desfășurat în perioada iulie – august 2016.

Au fost efectuate cercetări arheologice de teren la Ormeniş - Dealul Rotund, Budila, Bod, Măieruș, Hărman, Braşov - Drumul Poenii, str. Michael Weiss, str. Şt. O. Iosif.

O activitate deosebit de eficientă și profitabilă pentru muzeu a fost cercetarea în teren și

eliberarea a 40 rapoarte de evaluare potenţial arheologic, cu o valoare totală de 45.815 lei, pentru următorii beneficiari: S.C. Vinati SRL (Bod), S.C. 3 Construct Expres SRL (Feldioara), S.C. Readymix România SRL (Codlea), S.C. Ovinic SRL (Tărlungeni), S.C. PKC Real Estate Investments SRL (Brașov), S.C. Olhib SRL (Racoș), S.C. Magerexim SRL (Bod), S.C. Avasca Real Estate SRL (Hărman), S.C. Morani Impex SRL (Râșnov), S.C. Zeolites SA (Racoș), S.C. Sut Conmar SRL (Hărman), S.C. Sut Icim SRL (Vulcan), S.C. Goil-Excom SRL (Tărlungeni), OMV PETROM SA

(Brașov), OMV PETROM SA (Făgăraș), OMV PETROM SA (Cristian), OMV PETROM SA (Săcele), S.C. Teleconstrucția SA (Brașov), S.C. Telekom România SA (Brașov), SC Telekom România SA (Rupea), SC Prescon Prefab SRL (Ghimbav), RATBV SA (Brașov), S.C. Popa SRL (Codlea), S.C. Covaciu Buildings SRL (Brașov), S.C. Tresor - Com SRL (Brașov), S.C. Fire Electrica Serv SA (Brașov), S.C. Linea SRL (Ghimbav), Biserica fortificată Ghimbav, Biserica creștină Baptistă Providența (Brașov), Paula Maria Gyrnge, Sasz Atila, Enciu Sebastian, Cristinel Vasile, Văduva Anca, Benghec Petru, Aste Industrial Socution Ro SRL; S.C. Agetaps Construct SRL., S.C. Nordic Drumuri şi Terasamente SRL; Abdel Razeq Mahmud; Mureşan Livia-Melinda.

1.2 SUBPROGRAMUL CERCETARE ISTORIE LOCALĂ Temele de cercetare pentru epoca modernă și contemporană stabilite pentru perioada

2016 – 2019 sunt: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 – 2016; Revolta de la Brașov, 1987 – 2017; Brașovul și România Mare, 1918 – 2018; Brașov, 1989 – 2019; Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 – 2020.

Începând din anul 2015, temele de cercetare au fost incluse în planurilor de cercetare științifică stabilite pe termen scurt și mediu pentru specialiștii muzeului.

Funcția de cercetare științifică este exercitată și prin subprogramul Evidenţa patrimoniului cultural. Managerul instituției a decis concentrarea activității științifice a specialiștilor muzeului pe o cercetare tematică subordonată reamenajării expozițiilor permanente și pregătirea expozițiilor temporare.

Activitatea specialiștilor Muzeului Județean de Istorie Brașov s-a concretizat și în

următoarele articole și studii științifice: - Nicolae Pepene, O prietenie istorică: Regele Carol I și Împăratul Franz-Joseph, ,,Astra",

serie nouă, an VII (L), nr. 1-4 (345-348), 2016; - Nicolae Pepene, Cabana Peștera din Padina Crucii, leagănul turismului românesc de

munte, ,,Astra", serie nouă, an VII (L), nr. 1-4 (345-348), 2016; - Lucica Savu, New considerations concerning the findings in Brașov - Blumăna: ,,field of

pits” or necropolis, în ,,Second International Symposium – Megalithic And Cult Practices. October 12-15, 2016, Blagoevgrad";

- Rozalinda Posea, Ovidiu Savu, Noi aspecte privind activitatea lui Nicolae Teclu, în revista ,,Țara Bârsei", nr. 15, Brașov, 2016;

- Rozalinda Posea, Obiecte de podoabă și accesorii vestimentare în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov, în ,,Acta Terrae Fogarasiensis", nr. V, Alba-Iulia, 2016;

- Cristina Tănase, Consideraţii privind participarea braşovenilor la efortul de război, în revista „Ţara Bârsei”, serie nouă, nr. 15, Braşov, 2016;

- Cristina Tănase, Statute şi decizii privind concesiunea de omnibusuri şi fiachere în Comitatul Braşov, în revista „Tyragetia”, serie nouă, vol. X, (XXV), nr. 2, Istorie. Muzeologie, Chişinău, 2016;

- Mary-Claudia Motei, Restaurarea unui vas ceramic roman, în Buletin de conservare- restaurare ,,Restitutio", nr. 10, vol. 2, Editura Muzeul National al Satului ,,Dimitrie Gusti" Bucureşti, 2016;

66

- Mary-Claudia Moţei, Restaurarea unui vas ceramic descoperit în Castrul de la Râşnov, în ,,Acta Terrae Fogarasiensis", vol. V, Alba Iulia, 2016;

- Felicia Zârnovan, Conservarea preventivă a materialului litic din aşezările paleolitice ale judeţului Braşov, ,,Acta Moldaviae Meridionalis", Anuarul Muzeului Judeţean ,,Ştefan Cel Mare" Vaslui, 2016;

- Voica Baciu, Cinematografe braşovene în anul 1916, predat spre publicare în ,,Acta Terrae Fogarasiensis", Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”.

În anul 2016, specialiștii Muzeului Județean de Istorie Brașov au participat la următoarele conferințe, sesiuni de comunicări și simpozioane: - Nicolae Pepene, Sărbătorirea a 150 de ani de la promulgarea Constituției din 1866, prelegere ținută la ședința festivă a Senatului Academiei de Studii Economice, eveniment desfășurat în prezența ASR Principesei moștenitoare Margareta a României și a ASR Principele Radu, Aula A.S.E., 30 iunie 2016; - Nicolae Pepene, Simpozionul anual European Remembrance, eveniment al European Network Remembrance and Solidarity, Budapesta, 24 – 26 mai 2016;

- Nicolae Pepene, Dracula vă invită în Republica Socialistă România, Conferințele Dracula, Dracula Film Festival, ediția a IV-a, 15 octombrie 2016; - Nicolae Pepene, Conferința Națională a Managerilor Culturali din România, Ediţia a III-a, organizată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 29 – 30 octombrie 2016, Biblioteca Națională a României din București;

- Lucica Savu, Second International Symposium – Megalithic And Cult Practices, 12 – 15 octombrie 2016, Secţiunea Arheologie, organizat de South West University „Neofit Rilski” din Blagoevgrad, Bulgaria, cu lucrarea New considerations concerning the findings in Brașov - Blumăna: ,,field of pits” or necropolis;

- Rozalinda Posea, Noi aspecte privind activitatea lui Nicolae Teclu, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei” a Muzeului „Casa Mureşenilor” Braşov, ediţia a XV-a, 12 – 13 mai 2016;

- Rozalinda Posea, Obiecte de podoabă și accesorii vestimentare în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, 22 – 23 septembrie 2016;

- Voica Baciu, Cinematografe braşovene în anul 1916, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”, 22 – 23 septembrie 2016;

- Cristina Tănase, Participarea braşovenilor la efortul de război austro-ungar. Studiu de caz „Gold gab ich für Eisen”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei Chişinău, 2016;

- Cristina Tănase, Consideraţii privind participarea braşovenilor la efortul de război, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei” a Muzeului „Casa Mureşenilor” Braşov, ediţia a XV-a, 12 – 13 mai 2016;

- Avram Laura, De la lada de bani la seif, Sesiunea Naţională de Comunicări Științifice organizată de Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga’’ Vălenii de Munte, 9 – 11 iunie 2016;

- Claudia Moței, Vas cu două torţi (nr. inv. II 7738 AR), Salonul Naţional de Restaurare Craiova, 20 – 23 septembrie 2016;

- Claudia Moței, Restaurarea unui vas ceramic descoperit în Castrul de la Râşnov, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, 22 – 23 septembrie 2016;

- Claudia Moței, Restaurarea unui vas ceramic roman, Conferinţa Naţională de conservare - restaurare „Doina Darvaş” 2016, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” Bucureşti;

- Felicia Zârnovan, Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis", ediția a XXXIX-a, Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare" Vaslui, 29 – 30 septembrie 2016.

În anul 2016 a fost continuată documentarea științifică pentru proiectul Brașoveniile – Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului. Proiectul cultural este realizat în colaborare cu Primăria Municipiului Brașov și MODAROM SCM Brașov și conține: o expoziție outdoor la sediul Modarom (Bulevardul Eroilor, nr. 17, Brașov); reconstituirea unor costume istorice de patricieni brașoveni; reconstituirea unor bijuterii sau piese de podoabă, folosind modele alese din colecțiile de bunuri culturale ale Muzeului Județean de Istorie Brașov; realizarea unor activități de educație muzeală cu profil meșteșugăresc; realizarea unor ateliere de educație muzeală pentru tineri.

A fost înființată Arhiva digitală de documente și obiecte istorice a muzeului. Prima

acțiune s-a desfășurat în cadrul proiectului ,,Brașov 1916", când pe 28 iunie a fost lansat un apel pentru digitizarea memoriei istorice locale legate de Primul Război Mondial.

1.3 SUBPROGRAMUL EVIDENŢA PATRIMONIULUI CULTURAL Muzeul Județean de Istorie Braşov administrează un patrimoniu de 159.501 bunuri

muzeale înregistrate în inventare, grupate pe colecţii după cum urmează: - colecţia de arheologie = 112.291 piese; - colecţia de istorie medie = 2.911 piese; - colecţia de istorie modernă = 2.636 piese; - colecţia istorie contemporană I documente = 5.337 piese; - colecţia istorie contemporană II fotografie = 782 piese; - colecția de numismatică = 23.580 piese; - colecția de fluturi Brătășeanu = 8.179 piese; - colecția de fluturi Delwig = 2480 piese; - colecţia flori de mină = 233 piese; - colecţia de carte patrimoniu = 1072 piese. În anul 2016 a fost înființată o colecție nouă: Colecția de Istorie și Artă contemporană

(decizia nr. 58/27.10.2016). Colecția cuprinde șase bunuri culturale realizate în cadrul proiectului AFCN ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor".

A fost reorganizată biblioteca muzeului, prin împărțirea în Colecţia de Carte Patrimoniu, Fondul de carte veche și Fondul de carte curentă și documente.

Colecţia de carte Patrimoniu este formată din 1072 numere de inventar.

67

- Mary-Claudia Moţei, Restaurarea unui vas ceramic descoperit în Castrul de la Râşnov, în ,,Acta Terrae Fogarasiensis", vol. V, Alba Iulia, 2016;

- Felicia Zârnovan, Conservarea preventivă a materialului litic din aşezările paleolitice ale judeţului Braşov, ,,Acta Moldaviae Meridionalis", Anuarul Muzeului Judeţean ,,Ştefan Cel Mare" Vaslui, 2016;

- Voica Baciu, Cinematografe braşovene în anul 1916, predat spre publicare în ,,Acta Terrae Fogarasiensis", Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”.

În anul 2016, specialiștii Muzeului Județean de Istorie Brașov au participat la următoarele conferințe, sesiuni de comunicări și simpozioane: - Nicolae Pepene, Sărbătorirea a 150 de ani de la promulgarea Constituției din 1866, prelegere ținută la ședința festivă a Senatului Academiei de Studii Economice, eveniment desfășurat în prezența ASR Principesei moștenitoare Margareta a României și a ASR Principele Radu, Aula A.S.E., 30 iunie 2016; - Nicolae Pepene, Simpozionul anual European Remembrance, eveniment al European Network Remembrance and Solidarity, Budapesta, 24 – 26 mai 2016;

- Nicolae Pepene, Dracula vă invită în Republica Socialistă România, Conferințele Dracula, Dracula Film Festival, ediția a IV-a, 15 octombrie 2016; - Nicolae Pepene, Conferința Națională a Managerilor Culturali din România, Ediţia a III-a, organizată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 29 – 30 octombrie 2016, Biblioteca Națională a României din București;

- Lucica Savu, Second International Symposium – Megalithic And Cult Practices, 12 – 15 octombrie 2016, Secţiunea Arheologie, organizat de South West University „Neofit Rilski” din Blagoevgrad, Bulgaria, cu lucrarea New considerations concerning the findings in Brașov - Blumăna: ,,field of pits” or necropolis;

- Rozalinda Posea, Noi aspecte privind activitatea lui Nicolae Teclu, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei” a Muzeului „Casa Mureşenilor” Braşov, ediţia a XV-a, 12 – 13 mai 2016;

- Rozalinda Posea, Obiecte de podoabă și accesorii vestimentare în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, 22 – 23 septembrie 2016;

- Voica Baciu, Cinematografe braşovene în anul 1916, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”, 22 – 23 septembrie 2016;

- Cristina Tănase, Participarea braşovenilor la efortul de război austro-ungar. Studiu de caz „Gold gab ich für Eisen”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei Chişinău, 2016;

- Cristina Tănase, Consideraţii privind participarea braşovenilor la efortul de război, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei” a Muzeului „Casa Mureşenilor” Braşov, ediţia a XV-a, 12 – 13 mai 2016;

- Avram Laura, De la lada de bani la seif, Sesiunea Naţională de Comunicări Științifice organizată de Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga’’ Vălenii de Munte, 9 – 11 iunie 2016;

- Claudia Moței, Vas cu două torţi (nr. inv. II 7738 AR), Salonul Naţional de Restaurare Craiova, 20 – 23 septembrie 2016;

- Claudia Moței, Restaurarea unui vas ceramic descoperit în Castrul de la Râşnov, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, 22 – 23 septembrie 2016;

- Claudia Moței, Restaurarea unui vas ceramic roman, Conferinţa Naţională de conservare - restaurare „Doina Darvaş” 2016, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” Bucureşti;

- Felicia Zârnovan, Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis", ediția a XXXIX-a, Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare" Vaslui, 29 – 30 septembrie 2016.

În anul 2016 a fost continuată documentarea științifică pentru proiectul Brașoveniile – Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului. Proiectul cultural este realizat în colaborare cu Primăria Municipiului Brașov și MODAROM SCM Brașov și conține: o expoziție outdoor la sediul Modarom (Bulevardul Eroilor, nr. 17, Brașov); reconstituirea unor costume istorice de patricieni brașoveni; reconstituirea unor bijuterii sau piese de podoabă, folosind modele alese din colecțiile de bunuri culturale ale Muzeului Județean de Istorie Brașov; realizarea unor activități de educație muzeală cu profil meșteșugăresc; realizarea unor ateliere de educație muzeală pentru tineri.

A fost înființată Arhiva digitală de documente și obiecte istorice a muzeului. Prima

acțiune s-a desfășurat în cadrul proiectului ,,Brașov 1916", când pe 28 iunie a fost lansat un apel pentru digitizarea memoriei istorice locale legate de Primul Război Mondial.

1.3 SUBPROGRAMUL EVIDENŢA PATRIMONIULUI CULTURAL Muzeul Județean de Istorie Braşov administrează un patrimoniu de 159.501 bunuri

muzeale înregistrate în inventare, grupate pe colecţii după cum urmează: - colecţia de arheologie = 112.291 piese; - colecţia de istorie medie = 2.911 piese; - colecţia de istorie modernă = 2.636 piese; - colecţia istorie contemporană I documente = 5.337 piese; - colecţia istorie contemporană II fotografie = 782 piese; - colecția de numismatică = 23.580 piese; - colecția de fluturi Brătășeanu = 8.179 piese; - colecția de fluturi Delwig = 2480 piese; - colecţia flori de mină = 233 piese; - colecţia de carte patrimoniu = 1072 piese. În anul 2016 a fost înființată o colecție nouă: Colecția de Istorie și Artă contemporană

(decizia nr. 58/27.10.2016). Colecția cuprinde șase bunuri culturale realizate în cadrul proiectului AFCN ,,Războaie în Bastionul Țesătorilor".

A fost reorganizată biblioteca muzeului, prin împărțirea în Colecţia de Carte Patrimoniu, Fondul de carte veche și Fondul de carte curentă și documente.

Colecţia de carte Patrimoniu este formată din 1072 numere de inventar.

68

A fost constituită Arhiva Documentară, în care au fost înregistrate 62 dosare cu 306 documente.

În evidenţa şi gestiunea colecţiei de arheologie în cursul anului 2016 au fost înregistrate 323 piese, din care 81 de piese provin din săpăturile arheologice de la castrul roman Cumidava (campania 2015), cinci piese au fost descoperite cu ocazia deplasării la Ormeniş, 189 piese arheologice provin din donații și pentru șase piese arheologice s-a plătit o recompensă în valoare totală de 6.523 lei.

Au fost predate colecţiei de arheologie 47 de bunuri culturale recuperate în urma inventarierii biroului angajatului pensionat Florea Costea.

După ce în luna ianuarie 2015 a fost finalizată Procedura operaţională privind achiziţia

bunurilor culturale, în anul 2016 a continuat activitatea Comisiei pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice şi juridice (decizia internă nr. 88 / 14.10.2014).

În anul 2016, comisia a predat în colecții 1262 bunuri culturale, analizate în ședințele din 2015: 169 piese pentru colecția Arheologie, 17 piese colecția Istorie medie, 24 piese colecția Istorie modernă, 43 piese colecția Istorie contemporană, 574 piese colecția Numismatică, 221 piese Colecția Carte patrimoniu, șapte piese Colecția Hărţi - Stampe, 35 piese Colecția Carte document, 171 piese Arhiva documentară, o piesă pentru bibliotecă.

În anul 2016, în 24 de ședințe, comisia a procesat 2217 piese, din care 1930 au fost acceptate (1591 bunuri culturale) şi 287 au fost respinse.

Comisia pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale a predat către colecţii 1342 bunuri culturale cu 1335 numere de inventar:

- Colecția de Arheologie a primit 195 piese, cu 188 numere de inventar, din care 185 piese, cu 178 numere de inventar din donații, șase piese cu plata recompensei și patru piese din cercetare de teren;

- Colecția de Istorie Medie a primit 18 piese, din care 16 piese donații și două piese cu plată recompensă;

- Colecția de Istorie Modernă a primit 135 piese, din care 32 piese donații, 21 piese achiziții, 74 piese cu acte de constatare (fără număr de inventar) și opt piese prin transfer de la I.P.J. Brașov;

- Colecția de Istorie Contemporană a primit 68 piese, din care 12 piese donații, 11 piese achiziții, 45 piese cu acte de constatare (fără număr de inventar);

- Colecția Numismatică a primit 587 piese, din care 18 piese din donații, două piese din achiziții, trei piese cu plata recompense, 422 piese din cercetare de teren, cinci piese din acte de constatare (fără număr de inventar) și 137 piese prin transfer de la I.P.J. Brașov;

- Colecția Carte Document a primit 330 piese prin acte de constatare (fără număr de inventar);

- Colecția Hărți - Stampe a primit nouă piese, din care o donație, o achiziție și șapte prin acte de constatare (fără număr de inventar).

Comisia a mai predat 200 piese la Arhiva documentară şi 139 piese la Bibliotecă (94 pentru Fondul Carte-Document şi 45 pentru Fondul de carte curentă).

În anul 2016, în Registrul de evidenţă al Colecţiei de Istorie contemporană I au fost înregistrate 267 bunuri culturale, din care 214 bunuri culturale provenite din plusuri de inventar și 53 bunuri culturale provenite de la Comisia de achiziţii şi donaţii.

A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 78 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de Istorie medie-modernă a Muzeului de Istorie Braşov. Până în data de 31.12.2016, comisia a finalizat inventarul și a predat către Serviciul Contabilitate rezultatele obținute. Conform listelor de inventar, colecția Istorie medie conține 2911 piese, colecția Istorie modernă 2636 piese și 2026 piese sunt fără număr de inventar.

A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 79 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de numismatică a Muzeului de Istorie Braşov. De la 1 noiembrie până la 31 decembrie 2016 au fost inventariate 1670 piese, din care: 1260 medalii, 378 decoraţii și 32 piese plusuri (25 piese medalistică; 7 decorații).

Pentru expertizarea unor bunuri culturale din colecțiile muzeului s-a colaborat cu domnul Carol König, vicepreședintele Comisiei Naționale a Muzeelor și expert în armament istoric, și cu domnul Horia Vladimir Șerbănescu, expert în armament și uniforme militare, de la Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand I".

Pentru bunurile culturale descoperite în Bastionul Țesătorilor a fost constituită o comisie de identificare (decizia internă nr. 45/04.08.2016). Astfel au fost semnalate 142 piese și predate către custodele comisiei de achiziţii 65 bunuri culturale.

Planul și graficul de activitate pentru acest subprogram cuprind o limită minimă de verificare/ întocmire 1200 fișe de evidență / an pentru întregul colectiv de specialiști, respectiv 200 fișe de evidență analitică/specialist.

În anul 2016, deși doi dintre muzeografi au fost ocupați cu inventarierea colecției de istorie medie și modernă și alți doi muzeografi au participat în perioada noiembrie – decembrie la inventarierea colecției de numismatică, au fost întocmite 1.373 de fișe de evidență analitică, din care Anca Zavate (300 FAE), Laura Avram (243 FAE), Voica Baciu (220 FAE), Cristina Tănase (200 FAE), Florin Moței 190 (FAE), Savu Lucica (140 FAE), Rozalinda Posea (80 FAE).

3. PROGRAMUL CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

În calitatea sa de cel mai mare deținător de colecții de bunuri culturale mobile din județul Brașov (159.501 bunuri), conform funcţiilor principale, reglementate legislativ foarte clar, Muzeul Județean de Istorie Brașov are obligația de a avea între obiectivele sale pe termen lung protejarea patrimoniului cultural, respectiv constituirea ştiinţifică, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal.

69

A fost constituită Arhiva Documentară, în care au fost înregistrate 62 dosare cu 306 documente.

În evidenţa şi gestiunea colecţiei de arheologie în cursul anului 2016 au fost înregistrate 323 piese, din care 81 de piese provin din săpăturile arheologice de la castrul roman Cumidava (campania 2015), cinci piese au fost descoperite cu ocazia deplasării la Ormeniş, 189 piese arheologice provin din donații și pentru șase piese arheologice s-a plătit o recompensă în valoare totală de 6.523 lei.

Au fost predate colecţiei de arheologie 47 de bunuri culturale recuperate în urma inventarierii biroului angajatului pensionat Florea Costea.

După ce în luna ianuarie 2015 a fost finalizată Procedura operaţională privind achiziţia

bunurilor culturale, în anul 2016 a continuat activitatea Comisiei pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice şi juridice (decizia internă nr. 88 / 14.10.2014).

În anul 2016, comisia a predat în colecții 1262 bunuri culturale, analizate în ședințele din 2015: 169 piese pentru colecția Arheologie, 17 piese colecția Istorie medie, 24 piese colecția Istorie modernă, 43 piese colecția Istorie contemporană, 574 piese colecția Numismatică, 221 piese Colecția Carte patrimoniu, șapte piese Colecția Hărţi - Stampe, 35 piese Colecția Carte document, 171 piese Arhiva documentară, o piesă pentru bibliotecă.

În anul 2016, în 24 de ședințe, comisia a procesat 2217 piese, din care 1930 au fost acceptate (1591 bunuri culturale) şi 287 au fost respinse.

Comisia pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale a predat către colecţii 1342 bunuri culturale cu 1335 numere de inventar:

- Colecția de Arheologie a primit 195 piese, cu 188 numere de inventar, din care 185 piese, cu 178 numere de inventar din donații, șase piese cu plata recompensei și patru piese din cercetare de teren;

- Colecția de Istorie Medie a primit 18 piese, din care 16 piese donații și două piese cu plată recompensă;

- Colecția de Istorie Modernă a primit 135 piese, din care 32 piese donații, 21 piese achiziții, 74 piese cu acte de constatare (fără număr de inventar) și opt piese prin transfer de la I.P.J. Brașov;

- Colecția de Istorie Contemporană a primit 68 piese, din care 12 piese donații, 11 piese achiziții, 45 piese cu acte de constatare (fără număr de inventar);

- Colecția Numismatică a primit 587 piese, din care 18 piese din donații, două piese din achiziții, trei piese cu plata recompense, 422 piese din cercetare de teren, cinci piese din acte de constatare (fără număr de inventar) și 137 piese prin transfer de la I.P.J. Brașov;

- Colecția Carte Document a primit 330 piese prin acte de constatare (fără număr de inventar);

- Colecția Hărți - Stampe a primit nouă piese, din care o donație, o achiziție și șapte prin acte de constatare (fără număr de inventar).

Comisia a mai predat 200 piese la Arhiva documentară şi 139 piese la Bibliotecă (94 pentru Fondul Carte-Document şi 45 pentru Fondul de carte curentă).

În anul 2016, în Registrul de evidenţă al Colecţiei de Istorie contemporană I au fost înregistrate 267 bunuri culturale, din care 214 bunuri culturale provenite din plusuri de inventar și 53 bunuri culturale provenite de la Comisia de achiziţii şi donaţii.

A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 78 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de Istorie medie-modernă a Muzeului de Istorie Braşov. Până în data de 31.12.2016, comisia a finalizat inventarul și a predat către Serviciul Contabilitate rezultatele obținute. Conform listelor de inventar, colecția Istorie medie conține 2911 piese, colecția Istorie modernă 2636 piese și 2026 piese sunt fără număr de inventar.

A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 79 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de numismatică a Muzeului de Istorie Braşov. De la 1 noiembrie până la 31 decembrie 2016 au fost inventariate 1670 piese, din care: 1260 medalii, 378 decoraţii și 32 piese plusuri (25 piese medalistică; 7 decorații).

Pentru expertizarea unor bunuri culturale din colecțiile muzeului s-a colaborat cu domnul Carol König, vicepreședintele Comisiei Naționale a Muzeelor și expert în armament istoric, și cu domnul Horia Vladimir Șerbănescu, expert în armament și uniforme militare, de la Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand I".

Pentru bunurile culturale descoperite în Bastionul Țesătorilor a fost constituită o comisie de identificare (decizia internă nr. 45/04.08.2016). Astfel au fost semnalate 142 piese și predate către custodele comisiei de achiziţii 65 bunuri culturale.

Planul și graficul de activitate pentru acest subprogram cuprind o limită minimă de verificare/ întocmire 1200 fișe de evidență / an pentru întregul colectiv de specialiști, respectiv 200 fișe de evidență analitică/specialist.

În anul 2016, deși doi dintre muzeografi au fost ocupați cu inventarierea colecției de istorie medie și modernă și alți doi muzeografi au participat în perioada noiembrie – decembrie la inventarierea colecției de numismatică, au fost întocmite 1.373 de fișe de evidență analitică, din care Anca Zavate (300 FAE), Laura Avram (243 FAE), Voica Baciu (220 FAE), Cristina Tănase (200 FAE), Florin Moței 190 (FAE), Savu Lucica (140 FAE), Rozalinda Posea (80 FAE).

3. PROGRAMUL CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

În calitatea sa de cel mai mare deținător de colecții de bunuri culturale mobile din județul Brașov (159.501 bunuri), conform funcţiilor principale, reglementate legislativ foarte clar, Muzeul Județean de Istorie Brașov are obligația de a avea între obiectivele sale pe termen lung protejarea patrimoniului cultural, respectiv constituirea ştiinţifică, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal.

70

Indiferent de perioada la care ne raportăm, riscurile pierderii prin deteriorare, nerestaurare sau folosire inadecvată a bunurilor muzeale, impun dezvoltarea Programului Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural.

3.1. SUBPROGRAMUL CONSERVAREA PATRIMONIULUI MUZEAL

Depozitele muzeului sunt amenajate în sediul din strada Nicolae Bălcescu nr. 67 (arheologia – subsol; istoria medie și modernă, numismatica, ştiinţele naturii, cartea de patrimoniu – etajul I) și Casa Sfatului (istoria contemporană).

În anul 2016, personalul specializat, format din patru conservatori, a îndeplinit, în permanenţă, următoarele activităţi: verificarea şi înregistrarea permanentă a condiţiilor de microclimat din sălile de expoziţie şi din depozite; corectarea condiţiilor de microclimat; lucrări de conservare primară a patrimoniului aflat în expunere la Casa Sfatului sau în depozite, prin desprăfuiri, aerisiri etc.; efectuarea de tratamente de dezinsecţie în expoziţiile şi depozitele muzeului; conservări primare şi întreţinerea pieselor expuse în Bastionul Ţesătorilor și Bastionul Graft.

Pentru depozitul de arheologie a fost finalizată amenajarea carantinei și a fost reorganizat depozitul de istorie medie şi modernă cu ocazia inventarului.

Au fost întocmite 867 fișe de conservare (Felicia Zârnovan – 248 F.c.; Mihaela Ștefănescu – 181 F.c.; Dumitrescu Cătălina – 273 F.c.; Adriana Mincă – 165 F.c.).

Conservatorul Felicia Zârnovan a participat la sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis", organizată de Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare", ediția a XXXIX-a, 29 – 30 septembrie 2016.

3.2 SUBPROGRAMUL RESTAURAREA PATRIMONIULUI MUZEAL La începutul anului 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov deținea un atelier de

restaurare metal-ceramică, un atelier de restaurare suport papetar pentru carte veche-document, spații profesionale amenajate în perioada 1999 – 2005. Până la sfârșitul anului 2015 a fost amenajat laboratorul de restaurare ceramică, a fost extins laboratorul de restaurare metal și s-a început amenajarea laboratorului restaurare lemn.

Strategia muzeului cuprinde în mod obligatoriu pe termen mediu și lung planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare.

Pe termen scurt, a fost întocmit un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente ale muzeului. Planul a inclus începând din anul 2015 o procedură de lucru și o comisie de restaurare.

Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal a fost operat în anul 2016 de către trei restauratori. În aparatul de specialitate, muzeul are patru restauratori: doi restauratori metal-ceramică, un restaurator de carte și un restaurator lemn. În anul 2016, restauratorul pentru lemn și-a pregătit dosarul de acreditare și a fost unul dintre cei mai importanți membri ai echipei de amenajare a expozițiilor temporare.

În Planul de restaurare este prevăzută o normă minimă anuală de 20 piese/restaurator. În 2016 au fost restaurate 82 bunuri culturale, din care 54 piese de metal și 28 piese de ceramică.

Mai multe piese restaurate în laboratoarele muzeului au fost expuse pentru public în premieră cu ocazia programului cultural ,,Noaptea Muzeelor".

Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat în anul 2015 parteneriate cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov și Complexul Național Muzeal ,,Astra" Sibiu, în scopul susținerii activității de restaurare a bunurilor culturale din colecțiile muzeului brașovean. Astfel, în 2016, analizele pentru dosarele de restaurare ale pieselor din lemn au fost efectuate gratuit în laboratorul de la Sibiu.

Au fost investigate și 23 bunuri culturale din metal: 16 piese în laboratorul Muzeului Național de Istorie al României, 3 piese la I.C.A. Ghimbav, 3 piese la Aeroq și 3 piese la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” din Bucureşti.

Restauratorul Claudia Moței a participat la Salonul național de restaurare de la Craiova (20 – 23 septembrie 2016), iar restauratorul ing. Puchianu Valentin a participat la workshop-ul de restaurare icoane pe sticlă (ediția a III-a, 13 – 24 iunie 2016), organizat de către Complexul Național Muzeal Astra din Sibiu.

4. PROGRAMUL VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

4.1. SUBPROGRAMUL EXPOZIŢII

Potrivit proiectului de management 2014 – 2019, expoziția permanentă Identitatea istorică a Brașovului trebuie să înlocuiască expoziţia permanentă Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie (600 m.p. spaţii de expunere în Casa Sfatului).

Expoziție permanentă de la Casa Sfatului va avea următoarea structură expozițională: ,,Rădăcinile Țării Bârsei" (preistoria); ,,Ultima frontieră a Imperiului Roman" (antichitatea); ,,Mica Saxonie" (colonizarea săsească); ,,Brașovul creștin": cu sălile ,,Sf. Fecioară Maria", ,,Sf. Nicolae" și ,,Honterus"; ,,Poarta Transilvaniei" (istoria medievală militară); ,,Brașoveniile" (viața comercială și negustorească); ,,Casa Sfatului" (viața administrativă); ,,1848" (epoca modernă până la Primul Război Mondial); ,,Brașov – Capitala României Mari ?" (perioada interbelică); ,,Orașul Stalin" și ,,1987" (perioada comunistă).

În anul 2016, a fost continuată documentarea expoziției de bază, cu participarea tuturor specialiștilor muzeului (muzeografi, restauratori, conservatori). Activitatea de cercetare muzeală a inclus și o monitorizare a pieţei muzeale europene care oferă indicii şi modele uşor de aplicat.

Din păcate, problemele juridice au blocat proiectul de reamenajare la faza de documentare. Și în anul 2016, expozițiile permanente au rămas „Braşov – istorie – cultură – civilizaţie” în Casa Sfatului și „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” în Bastionul Ţesătorilor, deschise încă din anul 2001.

În 2016, în cadrul subprogramului ,,Expoziții" au fost programate următoarele expoziții temporare:

➢ ,,Brașov 1916" ➢ „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei”

71

Indiferent de perioada la care ne raportăm, riscurile pierderii prin deteriorare, nerestaurare sau folosire inadecvată a bunurilor muzeale, impun dezvoltarea Programului Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural.

3.1. SUBPROGRAMUL CONSERVAREA PATRIMONIULUI MUZEAL

Depozitele muzeului sunt amenajate în sediul din strada Nicolae Bălcescu nr. 67 (arheologia – subsol; istoria medie și modernă, numismatica, ştiinţele naturii, cartea de patrimoniu – etajul I) și Casa Sfatului (istoria contemporană).

În anul 2016, personalul specializat, format din patru conservatori, a îndeplinit, în permanenţă, următoarele activităţi: verificarea şi înregistrarea permanentă a condiţiilor de microclimat din sălile de expoziţie şi din depozite; corectarea condiţiilor de microclimat; lucrări de conservare primară a patrimoniului aflat în expunere la Casa Sfatului sau în depozite, prin desprăfuiri, aerisiri etc.; efectuarea de tratamente de dezinsecţie în expoziţiile şi depozitele muzeului; conservări primare şi întreţinerea pieselor expuse în Bastionul Ţesătorilor și Bastionul Graft.

Pentru depozitul de arheologie a fost finalizată amenajarea carantinei și a fost reorganizat depozitul de istorie medie şi modernă cu ocazia inventarului.

Au fost întocmite 867 fișe de conservare (Felicia Zârnovan – 248 F.c.; Mihaela Ștefănescu – 181 F.c.; Dumitrescu Cătălina – 273 F.c.; Adriana Mincă – 165 F.c.).

Conservatorul Felicia Zârnovan a participat la sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis", organizată de Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare", ediția a XXXIX-a, 29 – 30 septembrie 2016.

3.2 SUBPROGRAMUL RESTAURAREA PATRIMONIULUI MUZEAL La începutul anului 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov deținea un atelier de

restaurare metal-ceramică, un atelier de restaurare suport papetar pentru carte veche-document, spații profesionale amenajate în perioada 1999 – 2005. Până la sfârșitul anului 2015 a fost amenajat laboratorul de restaurare ceramică, a fost extins laboratorul de restaurare metal și s-a început amenajarea laboratorului restaurare lemn.

Strategia muzeului cuprinde în mod obligatoriu pe termen mediu și lung planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare.

Pe termen scurt, a fost întocmit un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente ale muzeului. Planul a inclus începând din anul 2015 o procedură de lucru și o comisie de restaurare.

Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal a fost operat în anul 2016 de către trei restauratori. În aparatul de specialitate, muzeul are patru restauratori: doi restauratori metal-ceramică, un restaurator de carte și un restaurator lemn. În anul 2016, restauratorul pentru lemn și-a pregătit dosarul de acreditare și a fost unul dintre cei mai importanți membri ai echipei de amenajare a expozițiilor temporare.

În Planul de restaurare este prevăzută o normă minimă anuală de 20 piese/restaurator. În 2016 au fost restaurate 82 bunuri culturale, din care 54 piese de metal și 28 piese de ceramică.

Mai multe piese restaurate în laboratoarele muzeului au fost expuse pentru public în premieră cu ocazia programului cultural ,,Noaptea Muzeelor".

Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat în anul 2015 parteneriate cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov și Complexul Național Muzeal ,,Astra" Sibiu, în scopul susținerii activității de restaurare a bunurilor culturale din colecțiile muzeului brașovean. Astfel, în 2016, analizele pentru dosarele de restaurare ale pieselor din lemn au fost efectuate gratuit în laboratorul de la Sibiu.

Au fost investigate și 23 bunuri culturale din metal: 16 piese în laboratorul Muzeului Național de Istorie al României, 3 piese la I.C.A. Ghimbav, 3 piese la Aeroq și 3 piese la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” din Bucureşti.

Restauratorul Claudia Moței a participat la Salonul național de restaurare de la Craiova (20 – 23 septembrie 2016), iar restauratorul ing. Puchianu Valentin a participat la workshop-ul de restaurare icoane pe sticlă (ediția a III-a, 13 – 24 iunie 2016), organizat de către Complexul Național Muzeal Astra din Sibiu.

4. PROGRAMUL VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

4.1. SUBPROGRAMUL EXPOZIŢII

Potrivit proiectului de management 2014 – 2019, expoziția permanentă Identitatea istorică a Brașovului trebuie să înlocuiască expoziţia permanentă Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie (600 m.p. spaţii de expunere în Casa Sfatului).

Expoziție permanentă de la Casa Sfatului va avea următoarea structură expozițională: ,,Rădăcinile Țării Bârsei" (preistoria); ,,Ultima frontieră a Imperiului Roman" (antichitatea); ,,Mica Saxonie" (colonizarea săsească); ,,Brașovul creștin": cu sălile ,,Sf. Fecioară Maria", ,,Sf. Nicolae" și ,,Honterus"; ,,Poarta Transilvaniei" (istoria medievală militară); ,,Brașoveniile" (viața comercială și negustorească); ,,Casa Sfatului" (viața administrativă); ,,1848" (epoca modernă până la Primul Război Mondial); ,,Brașov – Capitala României Mari ?" (perioada interbelică); ,,Orașul Stalin" și ,,1987" (perioada comunistă).

În anul 2016, a fost continuată documentarea expoziției de bază, cu participarea tuturor specialiștilor muzeului (muzeografi, restauratori, conservatori). Activitatea de cercetare muzeală a inclus și o monitorizare a pieţei muzeale europene care oferă indicii şi modele uşor de aplicat.

Din păcate, problemele juridice au blocat proiectul de reamenajare la faza de documentare. Și în anul 2016, expozițiile permanente au rămas „Braşov – istorie – cultură – civilizaţie” în Casa Sfatului și „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” în Bastionul Ţesătorilor, deschise încă din anul 2001.

În 2016, în cadrul subprogramului ,,Expoziții" au fost programate următoarele expoziții temporare:

➢ ,,Brașov 1916" ➢ „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei”

72

➢ „De la propaganda politică la baby boom” ➢ ,,Poarta Transilvaniei. O istorie a armelor" ➢ ,,Brașoveniile - Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului"

În 2016, în cadrul subprogramului ,,Expoziții" au fost realizate peste Programul minimal

următoarele expoziții temporare:

➢ ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" ➢ ,,Regele Mihai. O copilărie fericită" ➢ ,,Ocolul lumii în 80 de minute. După Jules Verne" ➢ „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei” ➢ ,,Istoria în Roz !" ➢ ,,Istoria în alb" ➢ ,,Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor braşoveni" ➢ „Războaie în Bastionul Țesătorilor”

Menționăm că expozițiile temporare au fost încadrate în circuitul de vizitare fără taxă de

intrare suplimentară. Expoziția ,,Poarta Transilvaniei. O istorie a armelor" de la Bastionul Țesătorilor a fost

anulată din cauza problemelor legate de perspectiva retrocedării clădirii.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,BRAȘOV 1916. 100 DE ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL" Prin parteneriatul încheiat cu Ministerul Apărării Naționale, Brigada 2 Vânători de Munte

,,Sarmizegetusa" și Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat la nivelul orașului Brașov aniversarea Centenarului intrării României în Primul Război Mondial, act istoric decisiv pentru realizarea statului național unitar român. Expoziția temporară ,,Brașov 1916" a fost singura expoziție dedicată campaniei din 1916 realizată la nivelul Județului Brașov. A fost amenajată la etajul I al Casei Sfatului, în sala de expoziții temporare și în două încăperi care au aparținut vechii expoziții de bază. Perioada de desfășurare este 27 august 2016 – aprilie 2017. Expoziția a fost realizată cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale. Partenerii au fost Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Universitatea ,,Transilvania" Braşov, Muzeul de Etnografie Brașov, Romanian Military Archeology și Asociația Națională a Colecționarilor de Arme.

M.A.P.N. și Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" au inclus expoziția ,,Brașov 1916" și ,,Festivalul de reconstituire istorică Brașov 1916" în programul festivităților oficiale. Militari ai Brigăzii 2 V.M. au participat la amenajarea expoziției ,,Brașov 1916" și la organizarea taberei festivalului (expoziția outdoor din Piața Sfatului), în calitate de voluntari. Nu au fost expuse doar piese aduse din depozitele muzeelor. Expoziția ,,Brașov 1916" a prezentat artefacte aduse direct de pe prima linie a frontului, fiind singura expoziție din România care a deținut astfel de mărturi istorice! Obiectele au fost descoperite în fostele

tranșee ale frontului din zona Brașovului, de către membri ai Romanian Military Archeology, în perioada 2015 – 2016. O echipă de specialiști din cadrul Facultății de Inginerie Mecanică, Centrul de cercetare Informatica Industrială Virtuală și Robotică-Tehnici şi tehnologii de realitate virtuală (coordonator Prof. dr. ing. Gheorghe Mogan) a realizat sala KINECT Europa 1916.

Colecționarul Edmund Vass a participat la proiectul Brașov 1916 cu cărți poștale istorice, iar Vasile Wallmer Christian a contribuit cu amintirile de familie din Primul Război Mondial moștenite de la Friederich Wallmer (sala Brașov 1914).

La vernisajul expoziției (27 august, ora 19), în numai 3 ore au fost înregistrați 600 vizitatori, iar a doua zi, în cadrul programului normal de vizitare au fost înregistrați 553 plătitori de bilete. EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,CENTENARUL VÂNĂTORILOR DE MUNTE DIN ROMÂNIA" A fost la nivel național singura expoziție dedicată aniversării Centenarului Vânătorilor de Munte din România. A fost amenajată la etajul I al Casei Sfatului, într-o sală a vechii expoziții de bază. Perioada de desfășurare este 3 noiembrie 2016 – aprilie 2017. Expoziția a fost realizată cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale. Partenerii au fost Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Universitatea ,,Transilvania" Braşov, Romanian Military Archeology, Asociația Națională a Colecționarilor de Arme și Asociația Retromil. Unități subordonate Ministerului Apărării Naționale, în special Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, au participat la organizarea expoziției cu piese istorice. Au fost folosite filme de arhivă de la TVR și ANF.

La 3 noiembrie 2016, vernisajul expoziției Centenarului Vânătorilor de Munte din România a fost inclus în programul oficial al aniversării naționale organizate de MAPN în Piața Sfatului din Brașov. La vernisaj a participat ministrul Apărării Naționale, Mihnea Ioan Motoc.

Cu ocazia Centenarului Vânătorilor de Munte din România, în perioada 3 – 6 noiembrie 2016, membri ai asociației istorico-militară ,,43. pĕší pluk Brno” (Republica Cehă), îmbrăcați în uniforma vânătorilor de munte români din al Doilea Război Mondial, au participat la o acțiune de reconstituire istorică organizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov, la care au mai participat membri ai Asociației ,,6 Dorobanți" din București.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ „DE LA PROPAGANDA POLITICĂ LA BABY BOOM” A fost găzduită în vechea sală de expoziții temporare din Casa Sfatului, în perioada 25 martie – 25 iulie 2016. Producătorul expoziției este PostModernism Museum București, curator fiind Cosmin Năsui. Expoziția face parte din DARE, lansat de PostModernism Museum București, un program de 5 ani de documentare, arhivare, expunere și revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990. Artiștii prezentați în expoziție: Geta Brătescu, Nell Cobar, Ion Popescu-Gopo, Val Munteanu, Ary Murnu, Jules Perahim, Noel Roni, Eugen Taru.

73

➢ „De la propaganda politică la baby boom” ➢ ,,Poarta Transilvaniei. O istorie a armelor" ➢ ,,Brașoveniile - Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului"

În 2016, în cadrul subprogramului ,,Expoziții" au fost realizate peste Programul minimal

următoarele expoziții temporare:

➢ ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România" ➢ ,,Regele Mihai. O copilărie fericită" ➢ ,,Ocolul lumii în 80 de minute. După Jules Verne" ➢ „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeților germani în estul Europei” ➢ ,,Istoria în Roz !" ➢ ,,Istoria în alb" ➢ ,,Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor braşoveni" ➢ „Războaie în Bastionul Țesătorilor”

Menționăm că expozițiile temporare au fost încadrate în circuitul de vizitare fără taxă de

intrare suplimentară. Expoziția ,,Poarta Transilvaniei. O istorie a armelor" de la Bastionul Țesătorilor a fost

anulată din cauza problemelor legate de perspectiva retrocedării clădirii.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,BRAȘOV 1916. 100 DE ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL" Prin parteneriatul încheiat cu Ministerul Apărării Naționale, Brigada 2 Vânători de Munte

,,Sarmizegetusa" și Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat la nivelul orașului Brașov aniversarea Centenarului intrării României în Primul Război Mondial, act istoric decisiv pentru realizarea statului național unitar român. Expoziția temporară ,,Brașov 1916" a fost singura expoziție dedicată campaniei din 1916 realizată la nivelul Județului Brașov. A fost amenajată la etajul I al Casei Sfatului, în sala de expoziții temporare și în două încăperi care au aparținut vechii expoziții de bază. Perioada de desfășurare este 27 august 2016 – aprilie 2017. Expoziția a fost realizată cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale. Partenerii au fost Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Universitatea ,,Transilvania" Braşov, Muzeul de Etnografie Brașov, Romanian Military Archeology și Asociația Națională a Colecționarilor de Arme.

M.A.P.N. și Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" au inclus expoziția ,,Brașov 1916" și ,,Festivalul de reconstituire istorică Brașov 1916" în programul festivităților oficiale. Militari ai Brigăzii 2 V.M. au participat la amenajarea expoziției ,,Brașov 1916" și la organizarea taberei festivalului (expoziția outdoor din Piața Sfatului), în calitate de voluntari. Nu au fost expuse doar piese aduse din depozitele muzeelor. Expoziția ,,Brașov 1916" a prezentat artefacte aduse direct de pe prima linie a frontului, fiind singura expoziție din România care a deținut astfel de mărturi istorice! Obiectele au fost descoperite în fostele

tranșee ale frontului din zona Brașovului, de către membri ai Romanian Military Archeology, în perioada 2015 – 2016. O echipă de specialiști din cadrul Facultății de Inginerie Mecanică, Centrul de cercetare Informatica Industrială Virtuală și Robotică-Tehnici şi tehnologii de realitate virtuală (coordonator Prof. dr. ing. Gheorghe Mogan) a realizat sala KINECT Europa 1916.

Colecționarul Edmund Vass a participat la proiectul Brașov 1916 cu cărți poștale istorice, iar Vasile Wallmer Christian a contribuit cu amintirile de familie din Primul Război Mondial moștenite de la Friederich Wallmer (sala Brașov 1914).

La vernisajul expoziției (27 august, ora 19), în numai 3 ore au fost înregistrați 600 vizitatori, iar a doua zi, în cadrul programului normal de vizitare au fost înregistrați 553 plătitori de bilete. EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,CENTENARUL VÂNĂTORILOR DE MUNTE DIN ROMÂNIA" A fost la nivel național singura expoziție dedicată aniversării Centenarului Vânătorilor de Munte din România. A fost amenajată la etajul I al Casei Sfatului, într-o sală a vechii expoziții de bază. Perioada de desfășurare este 3 noiembrie 2016 – aprilie 2017. Expoziția a fost realizată cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale. Partenerii au fost Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Universitatea ,,Transilvania" Braşov, Romanian Military Archeology, Asociația Națională a Colecționarilor de Arme și Asociația Retromil. Unități subordonate Ministerului Apărării Naționale, în special Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, au participat la organizarea expoziției cu piese istorice. Au fost folosite filme de arhivă de la TVR și ANF.

La 3 noiembrie 2016, vernisajul expoziției Centenarului Vânătorilor de Munte din România a fost inclus în programul oficial al aniversării naționale organizate de MAPN în Piața Sfatului din Brașov. La vernisaj a participat ministrul Apărării Naționale, Mihnea Ioan Motoc.

Cu ocazia Centenarului Vânătorilor de Munte din România, în perioada 3 – 6 noiembrie 2016, membri ai asociației istorico-militară ,,43. pĕší pluk Brno” (Republica Cehă), îmbrăcați în uniforma vânătorilor de munte români din al Doilea Război Mondial, au participat la o acțiune de reconstituire istorică organizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov, la care au mai participat membri ai Asociației ,,6 Dorobanți" din București.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ „DE LA PROPAGANDA POLITICĂ LA BABY BOOM” A fost găzduită în vechea sală de expoziții temporare din Casa Sfatului, în perioada 25 martie – 25 iulie 2016. Producătorul expoziției este PostModernism Museum București, curator fiind Cosmin Năsui. Expoziția face parte din DARE, lansat de PostModernism Museum București, un program de 5 ani de documentare, arhivare, expunere și revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990. Artiștii prezentați în expoziție: Geta Brătescu, Nell Cobar, Ion Popescu-Gopo, Val Munteanu, Ary Murnu, Jules Perahim, Noel Roni, Eugen Taru.

74

Colecționarul Vasile Aldea a participat la expoziție cu mărci poştale şi bancnote româneşti realizate de Ary Murnu. Vernisajul public (25 martie 2016) a inclus și lansarea cărții Tovarăşii împotriva Coroanei. Ideologie şi propagandă în România comunistă, autor Cornel Jurju. EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,REGELE MIHAI. O COPILĂRIE FERICITĂ" S-a desfășurat în perioada 8 iulie – 6 august 2016, în Casa Sfatului, în sala de expoziții temporare. Expoziția de fotografii a fost organizată de Asociația România Culturală, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Teatrul Național București, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național Peleș, Muzeul Țării Făgărașului „Valter Literat”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște și Muzeul Județean de Istorie Brașov. Curatorul expoziției este Beatrice Todireanu, iar legendele fotografiilor istorice sunt documentate de Nicolae Pepene. Fotografiile provin din colecția Familiei Regale a României, colecția Academiei Române și colecția „Luiza Berman”. La vernisaj a participat în calitate de invitat de onoare, Georgeta Filitti, specialist în istoria modernă şi contemporană a României, personalitate culturală decorată de Majestatea Sa, Regele Mihai I, cu Medalia ,,Crucea Casei Regale a României”.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,OCOLUL LUMII ÎN 80 DE MINUTE. DUPĂ JULES VERNE" S-a desfășurat în perioada 24 iunie – 25 octombrie 2016, în Casa Sfatului, la etajul I, într-o sală a vechii expoziții permanente. Expoziția a fost realizată de prof. univ. Adina Nanu, cu sprijinul Muzeului Național al Țăranului Român și al Muzeului Județean de Istorie Brașov. Până la prezentarea de la Brașov, expoziția ,,Ocolul lumii în 80 de minute. După Jules Verne" a mai fost prezentată numai la Muzeul Național al Țăranului Român (7 aprilie – 5 mai 2016). Expoziția este o fantezie a prof. univ. Adina Nanu, o ilustrare a cărții lui J. Verne în care desenele sunt înlocuite cu veșminte și obiecte autentice care ar fi putut fi văzute la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Jules Verne și eroii săi. Vernisajul expoziției a avut loc vineri, 24 iunie 2016. Cu această ocazie a fost lansat programul de conferințe al Muzeului Județean de Istorie Brașov ,,La Sfat în Casa Sfatului". În seara zilei de 24 iunie 2016, la Casa Sfatului, doamna Adina Nanu și doamna Georgeta Filitti au vorbit despre perioada La Belle Époque și istoria modei. EXPOZIȚIA TEMPORARĂ „FELDIOARA REDESCOPERITĂ: UN SIT AL OASPEȚILOR GERMANI ÎN ESTUL EUROPEI”

S-a desfășurat în perioada 14 aprilie – 15 mai 2016, la Bastionul Graft. Organizatorii expoziției au fost Muzeul Județean de Istorie Brașov, Complexul Muzeal Național ,,Astra" Sibiu, Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" al Academiei Române, Asociația Culturală Hieronymus și Primăria Feldioara. Curator a fost arheologul Dana Marcu.

Expoziția a prezentat succint principalele monumente istorice din Feldioara/Marienburg, fiind expuse și câteva piese arheologice descoperite pe teritoriul comunei Feldioara.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ÎN AER LIBER ,,ISTORIA ÎN ROZ !" Pe lângă iluminarea Casei Sfatului, începând din seara de 1 octombrie, pe toată durata

lunii octombrie, în Piața Sfatului a fost văzută o expoziție outdoor de grafică și fotografie istorică cu obiective din patrimoniul istoric braşovean, devenite obiective de turism cultural, surprinse în prezenţa unor femei anonime. Astfel, fragmente inedite din istoria orașului au oferit privitorilor și un motiv de reflecție asupra efemerității vieții, atrăgând atenţia asupra necesității prețuirii și îngrijirii femeilor, dar şi asupra faptului că boala teribilă, cancerul la sân, a afectat în ultimul secol pe oricine și poate afecta pe oricine, fără a ține cont de statut social, vârstă, etnie, etc.

Organizatorii expoziției au fost Muzeul Județean de Istorie, Asociația Forums și Consiliul Județean Brașov.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ÎN AER LIBER ,,ISTORIA ÎN ALB"

După ce în februarie 2015 a fost finalizat parteneriatul pentru digitalizarea patrimoniului

arhivistic format din imagini pe plăci de sticlă, în anul 2016, Muzeul Județean de Istorie a început valorificarea colecției prin organizarea expoziției temporare în aer liber ,,Istoria în alb", o expoziție despre începuturile sporturilor de iarnă din Brașov.

Expoziția s-a desfășurat în perioada 6 decembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Piața Sfatului, prin parteneriatul încheiat cu Arhivele Naționale - Serviciul Județean Brașov, Asociația Forums și Primăria Brașov.

În seara aprinderii Bradului de Crăciun din Piața Sfatului (6 decembrie), pe lângă vernisajul expoziției ,,Istoria în alb", expozițiile temporare din Casa Sfatului (,,Brașov 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România") au fost deschise până la ora 22 și intrarea a fost gratuită.

EXPOZIȚIA TEMATICĂ A PROIECTULUI „RĂZBOAIE ÎN BASTIONUL ȚESĂTORILOR”

A fost vernisată la 10 august 2016 în curtea interioară a Bastionului Ţesătorilor, iar în septembrie a fost găzduită de Complexul Muzeal Astra din Sibiu, la Casa Artelor din Piața Mică a Sibiului.

Expoziția din bastion a fost structurată pe prezentarea pieselor obținute în urma atelierelor proiectului în curtea interioară și o expoziție despre breasla țesătorilor din Brașov, amenajată în curte cu imagini istorice și în prima sală cu piese de patrimoniu din colecțiile muzeului.

La Sibiu a fost prezentată numai expoziția tematică a proiectului AFCN.

75

Colecționarul Vasile Aldea a participat la expoziție cu mărci poştale şi bancnote româneşti realizate de Ary Murnu. Vernisajul public (25 martie 2016) a inclus și lansarea cărții Tovarăşii împotriva Coroanei. Ideologie şi propagandă în România comunistă, autor Cornel Jurju. EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,REGELE MIHAI. O COPILĂRIE FERICITĂ" S-a desfășurat în perioada 8 iulie – 6 august 2016, în Casa Sfatului, în sala de expoziții temporare. Expoziția de fotografii a fost organizată de Asociația România Culturală, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Teatrul Național București, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național Peleș, Muzeul Țării Făgărașului „Valter Literat”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște și Muzeul Județean de Istorie Brașov. Curatorul expoziției este Beatrice Todireanu, iar legendele fotografiilor istorice sunt documentate de Nicolae Pepene. Fotografiile provin din colecția Familiei Regale a României, colecția Academiei Române și colecția „Luiza Berman”. La vernisaj a participat în calitate de invitat de onoare, Georgeta Filitti, specialist în istoria modernă şi contemporană a României, personalitate culturală decorată de Majestatea Sa, Regele Mihai I, cu Medalia ,,Crucea Casei Regale a României”.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ,,OCOLUL LUMII ÎN 80 DE MINUTE. DUPĂ JULES VERNE" S-a desfășurat în perioada 24 iunie – 25 octombrie 2016, în Casa Sfatului, la etajul I, într-o sală a vechii expoziții permanente. Expoziția a fost realizată de prof. univ. Adina Nanu, cu sprijinul Muzeului Național al Țăranului Român și al Muzeului Județean de Istorie Brașov. Până la prezentarea de la Brașov, expoziția ,,Ocolul lumii în 80 de minute. După Jules Verne" a mai fost prezentată numai la Muzeul Național al Țăranului Român (7 aprilie – 5 mai 2016). Expoziția este o fantezie a prof. univ. Adina Nanu, o ilustrare a cărții lui J. Verne în care desenele sunt înlocuite cu veșminte și obiecte autentice care ar fi putut fi văzute la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Jules Verne și eroii săi. Vernisajul expoziției a avut loc vineri, 24 iunie 2016. Cu această ocazie a fost lansat programul de conferințe al Muzeului Județean de Istorie Brașov ,,La Sfat în Casa Sfatului". În seara zilei de 24 iunie 2016, la Casa Sfatului, doamna Adina Nanu și doamna Georgeta Filitti au vorbit despre perioada La Belle Époque și istoria modei. EXPOZIȚIA TEMPORARĂ „FELDIOARA REDESCOPERITĂ: UN SIT AL OASPEȚILOR GERMANI ÎN ESTUL EUROPEI”

S-a desfășurat în perioada 14 aprilie – 15 mai 2016, la Bastionul Graft. Organizatorii expoziției au fost Muzeul Județean de Istorie Brașov, Complexul Muzeal Național ,,Astra" Sibiu, Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" al Academiei Române, Asociația Culturală Hieronymus și Primăria Feldioara. Curator a fost arheologul Dana Marcu.

Expoziția a prezentat succint principalele monumente istorice din Feldioara/Marienburg, fiind expuse și câteva piese arheologice descoperite pe teritoriul comunei Feldioara.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ÎN AER LIBER ,,ISTORIA ÎN ROZ !" Pe lângă iluminarea Casei Sfatului, începând din seara de 1 octombrie, pe toată durata

lunii octombrie, în Piața Sfatului a fost văzută o expoziție outdoor de grafică și fotografie istorică cu obiective din patrimoniul istoric braşovean, devenite obiective de turism cultural, surprinse în prezenţa unor femei anonime. Astfel, fragmente inedite din istoria orașului au oferit privitorilor și un motiv de reflecție asupra efemerității vieții, atrăgând atenţia asupra necesității prețuirii și îngrijirii femeilor, dar şi asupra faptului că boala teribilă, cancerul la sân, a afectat în ultimul secol pe oricine și poate afecta pe oricine, fără a ține cont de statut social, vârstă, etnie, etc.

Organizatorii expoziției au fost Muzeul Județean de Istorie, Asociația Forums și Consiliul Județean Brașov.

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ ÎN AER LIBER ,,ISTORIA ÎN ALB"

După ce în februarie 2015 a fost finalizat parteneriatul pentru digitalizarea patrimoniului

arhivistic format din imagini pe plăci de sticlă, în anul 2016, Muzeul Județean de Istorie a început valorificarea colecției prin organizarea expoziției temporare în aer liber ,,Istoria în alb", o expoziție despre începuturile sporturilor de iarnă din Brașov.

Expoziția s-a desfășurat în perioada 6 decembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Piața Sfatului, prin parteneriatul încheiat cu Arhivele Naționale - Serviciul Județean Brașov, Asociația Forums și Primăria Brașov.

În seara aprinderii Bradului de Crăciun din Piața Sfatului (6 decembrie), pe lângă vernisajul expoziției ,,Istoria în alb", expozițiile temporare din Casa Sfatului (,,Brașov 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial" și ,,Centenarul Vânătorilor de Munte din România") au fost deschise până la ora 22 și intrarea a fost gratuită.

EXPOZIȚIA TEMATICĂ A PROIECTULUI „RĂZBOAIE ÎN BASTIONUL ȚESĂTORILOR”

A fost vernisată la 10 august 2016 în curtea interioară a Bastionului Ţesătorilor, iar în septembrie a fost găzduită de Complexul Muzeal Astra din Sibiu, la Casa Artelor din Piața Mică a Sibiului.

Expoziția din bastion a fost structurată pe prezentarea pieselor obținute în urma atelierelor proiectului în curtea interioară și o expoziție despre breasla țesătorilor din Brașov, amenajată în curte cu imagini istorice și în prima sală cu piese de patrimoniu din colecțiile muzeului.

La Sibiu a fost prezentată numai expoziția tematică a proiectului AFCN.

76

,,MEREU LA DATORIE. REPERE DIN ISTORIA POMPIERILOR BRAŞOVENI"

După ce în anul 2015 a asigurat documentarea științifică, planul de expoziție și

consultanța de specialitate în amenajarea expoziției permanente de la sediul I.S.U. și a oferit un cadru de expunere profesional pentru colecțiile I.S.U. Brașov prin cedarea unor vitrine din dotarea vechii expoziții temporare, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost partenerul I.S.U. și în anul 2016 prin următoarele activități:

- asigurarea asistenței muzeale pentru expoziția permanentă ,,Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor braşoveni" (sediul ISU Brașov, strada Mihai Viteazu, nr. 11);

- expoziția temporară de fotografie istorică despre istoria pompierilor din Brașov în holul recepției ARO PALACE Brașov, la 24 septembrie 2016, cu ocazia festivităților primirii drapelului de luptă al Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov. 4.2. SUBPROGRAMUL APARIŢII EDITORIALE

În anul 2016, amânarea reamenajării expozițiilor permanente a impus și o decalare a planului editorial 2014 – 2019.

Singura lucrare publicată a fost Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg (autori Florea Costea, Lucica Savu, Valeriu Sârbu, Angelica Bălos, Radu Ștefănescu, Andrei Gonciar), editura ,,Istros", Brăila.

5. PROGRAMUL EDUCAȚIE MUZEALĂ

Conform Programului de educație muzeală și planului de activitate stabilit cu fiecare specialist la începutul anului au fost organizate următoarele proiecte/ ateliere de educație muzeală:

- „Arta mozaicului”, beneficiari 49 elevi, de la Liceul Teoretic „J. Honterus”, clasa a III-a A (24 elevi), Afterschool „Voioşia”, clasele I, II, III, IV (12 elevi), Şcoala Generală nr. 5, clasa a IV-a D (13 elevi); realizatori restaurator Claudia Moței și desenator Mihaela Cioc;

- Atelier de caligrafie medievală (dedicat Zilei copilului, 1 iunie 2016), beneficiari 14 elevi de la Școala Generală nr 5 Brașov; realizatori muzeograf Voica Baciu și muzeograf Laura Avram;

- „Calfa Muzeului”, pentru grupa de vârstă 15 - 17 ani, beneficiari 60 elevi de la Colegiul Tehnic ,,Transilvania" Braşov, realizatori muzeograf Lucica Savu și conservator Cătălina Dumitrescu;

- ,,Arheologia pe înţelesul copiilor", pentru grupa de vârstă 6 - 11 ani, cu atelierele ,,Povestea caselor" (176 elevi), ,,Reprezentări de animale în preistorie" (290 elevi), ,,Povestea locului: Cetatea Braşovului" (64 elevi), vizită ghidată în expoziţia permanentă de la Casa Sfatului, cu detalierea pieselor expuse în sălile dedicate arheologiei (60 elevi);

total 590 beneficiari, de la Şcoala Gimnazială nr. 5 Braşov și Şcoala Gimnazială nr. 2 Braşov; realizatori muzeograf Lucica Savu și conservator Cătălina Dumitrescu;

- ,,Grădiniţa arheologică", pentru grupa de vârstă 3 - 6 ani, la Bastionul Ţesătorilor, cu atelierele ,,Povestea caselor" (30 preşcolari), ,,Jucăriile în preistorie" (195 preşcolari), ,,Reprezentări de animale în preistorie" (25 preşcolari), ,,Povestea locului: Cetatea Braşovului" (92 copii); total 317 beneficiari, de la Grădiniţa nr. 12 Braşov, Grădiniţa nr. 24 Braşov, Grădiniţa nr. 33 Braşov, Grădiniţa nr. 34 Braşov, Grădiniţa nr. 36 Braşov; realizatori muzeograf Lucica Savu, conservator Cătălina Dumitrescu și conservator Felicia Zârnovan;

- ,,Carte veche și cu valoare bibliofilă în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Braşov", beneficiari 169 elevi de la Liceul ,,J. Honterus" Brașov (53 elevi de clasa a V-a și a VI-a), Școala Generală Nr. 6 Brașov (57 elevi de clasa a V-a), Școala Generală Nr. 5 Brașov (59 elevi de clasa a V-a și a VI-a); realizatori muzeograf Rozalinda Posea, conservator Adriana Mincă și supraveghetoare Monica Marcu;

- Atelierul ,,Podoabe de Crăciun", total beneficiari 23 elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 5 Săcele; realizatori muzeograf Rozalinda Posea și conservator Adriana Mincă;

- „Steme, blazoane, legende”, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, total beneficiari 440 elevi şi profesori, de la Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele, Şcoala Gimnazială nr. 4 „Fraţii Popeea” Săcele, Şcoala Gimnazială Tărlungeni, Şcoala Gimnazială Budila, Liceul Teoretic Codlea, Şcoala Gimnazială Ghimbav, Şcoala Gimnazială nr. 1 Zărneşti și Liceul Teoretic „Mitropolit Ioan Meţianu” Zărneşti; realizator muzeograf Cristina Tănase și desenator Mihaela Cioc;

- „Sărbători naţionale”, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, total beneficiari 630 elevi, de la Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele, Şcoala Gimnazială „Anatol Ghermanschi” Braşov și Şcoala Gimnazială nr. 8 Braşov; realizator muzeograf Cristina Tănase.

Pentru bilanțul programului remarcăm desfășurarea activităților de educație muzeală la școli și licee din Brașov, Săcele, Râșnov, Codlea, Zărnești, Budila, Ghimbav și Tărlungeni, cu un total de 2.292 beneficiari.

Expoziția interactivă ,,Secretele Egiptului Antic" Producătorul este Emagic Live SRL. A fost deschisă la etajul Casei Sfatului, în perioada 15

aprilie – 12 iunie 2016, Brașovul fiind cel de-al șaselea oraș care a găzduit proiectul, după București (ArCuB - Hanul Gabroveni), Cluj-Napoca (The Office), Iași (Sala Polivalentă), Timișoara (Muzeul National al Banatului) și Sibiu (Muzeul de Etnografie Universală ,,Franz Binder").

Este prima expoziție din seria History Hackers – un concept original Emagic, dezvoltat în parteneriat cu Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, sprijinit de ambasada Republicii Arabe Egipt.

77

,,MEREU LA DATORIE. REPERE DIN ISTORIA POMPIERILOR BRAŞOVENI"

După ce în anul 2015 a asigurat documentarea științifică, planul de expoziție și

consultanța de specialitate în amenajarea expoziției permanente de la sediul I.S.U. și a oferit un cadru de expunere profesional pentru colecțiile I.S.U. Brașov prin cedarea unor vitrine din dotarea vechii expoziții temporare, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost partenerul I.S.U. și în anul 2016 prin următoarele activități:

- asigurarea asistenței muzeale pentru expoziția permanentă ,,Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor braşoveni" (sediul ISU Brașov, strada Mihai Viteazu, nr. 11);

- expoziția temporară de fotografie istorică despre istoria pompierilor din Brașov în holul recepției ARO PALACE Brașov, la 24 septembrie 2016, cu ocazia festivităților primirii drapelului de luptă al Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov. 4.2. SUBPROGRAMUL APARIŢII EDITORIALE

În anul 2016, amânarea reamenajării expozițiilor permanente a impus și o decalare a planului editorial 2014 – 2019.

Singura lucrare publicată a fost Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg (autori Florea Costea, Lucica Savu, Valeriu Sârbu, Angelica Bălos, Radu Ștefănescu, Andrei Gonciar), editura ,,Istros", Brăila.

5. PROGRAMUL EDUCAȚIE MUZEALĂ

Conform Programului de educație muzeală și planului de activitate stabilit cu fiecare specialist la începutul anului au fost organizate următoarele proiecte/ ateliere de educație muzeală:

- „Arta mozaicului”, beneficiari 49 elevi, de la Liceul Teoretic „J. Honterus”, clasa a III-a A (24 elevi), Afterschool „Voioşia”, clasele I, II, III, IV (12 elevi), Şcoala Generală nr. 5, clasa a IV-a D (13 elevi); realizatori restaurator Claudia Moței și desenator Mihaela Cioc;

- Atelier de caligrafie medievală (dedicat Zilei copilului, 1 iunie 2016), beneficiari 14 elevi de la Școala Generală nr 5 Brașov; realizatori muzeograf Voica Baciu și muzeograf Laura Avram;

- „Calfa Muzeului”, pentru grupa de vârstă 15 - 17 ani, beneficiari 60 elevi de la Colegiul Tehnic ,,Transilvania" Braşov, realizatori muzeograf Lucica Savu și conservator Cătălina Dumitrescu;

- ,,Arheologia pe înţelesul copiilor", pentru grupa de vârstă 6 - 11 ani, cu atelierele ,,Povestea caselor" (176 elevi), ,,Reprezentări de animale în preistorie" (290 elevi), ,,Povestea locului: Cetatea Braşovului" (64 elevi), vizită ghidată în expoziţia permanentă de la Casa Sfatului, cu detalierea pieselor expuse în sălile dedicate arheologiei (60 elevi);

total 590 beneficiari, de la Şcoala Gimnazială nr. 5 Braşov și Şcoala Gimnazială nr. 2 Braşov; realizatori muzeograf Lucica Savu și conservator Cătălina Dumitrescu;

- ,,Grădiniţa arheologică", pentru grupa de vârstă 3 - 6 ani, la Bastionul Ţesătorilor, cu atelierele ,,Povestea caselor" (30 preşcolari), ,,Jucăriile în preistorie" (195 preşcolari), ,,Reprezentări de animale în preistorie" (25 preşcolari), ,,Povestea locului: Cetatea Braşovului" (92 copii); total 317 beneficiari, de la Grădiniţa nr. 12 Braşov, Grădiniţa nr. 24 Braşov, Grădiniţa nr. 33 Braşov, Grădiniţa nr. 34 Braşov, Grădiniţa nr. 36 Braşov; realizatori muzeograf Lucica Savu, conservator Cătălina Dumitrescu și conservator Felicia Zârnovan;

- ,,Carte veche și cu valoare bibliofilă în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Braşov", beneficiari 169 elevi de la Liceul ,,J. Honterus" Brașov (53 elevi de clasa a V-a și a VI-a), Școala Generală Nr. 6 Brașov (57 elevi de clasa a V-a), Școala Generală Nr. 5 Brașov (59 elevi de clasa a V-a și a VI-a); realizatori muzeograf Rozalinda Posea, conservator Adriana Mincă și supraveghetoare Monica Marcu;

- Atelierul ,,Podoabe de Crăciun", total beneficiari 23 elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 5 Săcele; realizatori muzeograf Rozalinda Posea și conservator Adriana Mincă;

- „Steme, blazoane, legende”, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, total beneficiari 440 elevi şi profesori, de la Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele, Şcoala Gimnazială nr. 4 „Fraţii Popeea” Săcele, Şcoala Gimnazială Tărlungeni, Şcoala Gimnazială Budila, Liceul Teoretic Codlea, Şcoala Gimnazială Ghimbav, Şcoala Gimnazială nr. 1 Zărneşti și Liceul Teoretic „Mitropolit Ioan Meţianu” Zărneşti; realizator muzeograf Cristina Tănase și desenator Mihaela Cioc;

- „Sărbători naţionale”, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, total beneficiari 630 elevi, de la Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele, Şcoala Gimnazială „Anatol Ghermanschi” Braşov și Şcoala Gimnazială nr. 8 Braşov; realizator muzeograf Cristina Tănase.

Pentru bilanțul programului remarcăm desfășurarea activităților de educație muzeală la școli și licee din Brașov, Săcele, Râșnov, Codlea, Zărnești, Budila, Ghimbav și Tărlungeni, cu un total de 2.292 beneficiari.

Expoziția interactivă ,,Secretele Egiptului Antic" Producătorul este Emagic Live SRL. A fost deschisă la etajul Casei Sfatului, în perioada 15

aprilie – 12 iunie 2016, Brașovul fiind cel de-al șaselea oraș care a găzduit proiectul, după București (ArCuB - Hanul Gabroveni), Cluj-Napoca (The Office), Iași (Sala Polivalentă), Timișoara (Muzeul National al Banatului) și Sibiu (Muzeul de Etnografie Universală ,,Franz Binder").

Este prima expoziție din seria History Hackers – un concept original Emagic, dezvoltat în parteneriat cu Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, sprijinit de ambasada Republicii Arabe Egipt.

78

Expoziția interactivă recomandată copiilor între 6 și 14 ani include prezentări și explicații ale unor momente, personaje și obiceiuri esențiale ale Egiptului Antic, îmbinând faptele istorice redate pe înțelesul copiilor cu elemente de butaforie, dar și ateliere interactive cu scop educațional.

Colecționarul brașovean ing. Florin Filipescu a participat la proiectul educativ cu colecția personală de papirusuri egiptene.

6. PROGRAMUL AGENDA CULTURALĂ

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE RECONSTITUIRE ISTORICĂ ,,BRAȘOV 1916"

Muzeul Județean de Istorie Brașov și Consiliul Județean Brașov au organizat în perioada 26 – 28 august 2016, în Piața Sfatului, Festivalul internațional de Reconstituire Istorică ,,Brașov 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial".

La festival au participat 88 reenactori. Asociațiile invitate au reconstituit armatele campaniei Brașov 1916:

- Pentru armata română: Asociația ,,6 Dorobanți" din București și ,,Clubul de Istorie Militară” din Bucureşti, reprezentând Reg. 32 inf. ,,Mircea”.

- Pentru armata austro-ungară: Asociaţia ,,IR 33 - Cetatea Aradului”, reprezentând Reg. 33 inf. KuK Arad, Asociaţia ,,KPVH Pardubicko” din Rep. Cehă, reprezentând Reg. 98 inf. Kuk, și Baron Roman Gamotha (Viena), comandant general al Corpului de Inspecție pentru Cavalerie.

- Pentru armata germană: Asociaţia ,,Deutsche Freikorps”, din Bucureşti, reprezentând Regimentul nr. 252 inf. rezervă german, ,,Agency REX", Brno din Rep. Cehă, reprezentând Regimentul nr. 1 de gardă prusian, Asociaţia ,,C.20 The Twentieth Century Warfare & Living History Society” din Marea Britanie și Asociaţia „Croix de guerre” din Marea Britanie. Festivalul internațional de reconstituire istorică ,,Brasov 1916" a fost singurul eveniment

de reconstituire istorică din România de tip festival în anul 2016 care s-a înscris în circuitul european al evenimentelor de reconstituire istorică dedicate Primului Război Mondial.

PROGRAMUL EUROPEAN ,,NOAPTEA MUZEELOR"

La 21 mai 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a participat la Programul European ,,Noaptea Muzeelor", fiind singura instituție muzeală din Brașov care a respectat în totalitate principiile programului prin acordarea intrării gratuite tuturor vizitatorilor.

,,Noaptea Muzeelor" 2016 la Muzeul Județean de Istorie Braşov a cuprins vizitarea Casei Sfatului, inclusiv expoziția temporară ,,De la propagandă politică la baby boom", prezentarea în premieră a unor piese de patrimoniu restaurate de specialiștii muzeului în perioada 2014 – 2015 și o prezentare de reconstituire istorică susținută de membri și voluntari ai Asociației Terra Dacica Aeterna (prezentări de armament și echipament militar antic).

PROIECTUL „RĂZBOAIE ÎN BASTIONUL ȚESĂTORILOR”

După 26 de ani de la înființare, Muzeul Județean de Istorie Brașov a câștigat prima sa finanțare nerambursabilă în calitate de solicitant.

Proiectul a fost declarat câștigător în anul 2016 de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria ,,Patrimoniu Imaterial". Finanţarea nerambursabilă AFCN a fost în valoare de 59.436 lei.

Proiectul și-a propus aducerea în atenţie a unui element de patrimoniu imaterial, străvechea tehnică a ţesutului la război, prin transcederea acesteia în lucrări de artă contemporană.

„Războaie în Bastionul Țesătorilor” s-a desfășurat în perioada iulie – octombrie 2016 la Brașov și Sibiu și a fost organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov împreună cu Asociația Forums, fiind co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov. Partenerii strategici au fost Complexul Muzeal Astra Sibiu și Modernism.ro

Managerul de proiect a fost Ioana Șchiopu, specialist în finanțări proiecte culturale. Experții în artă contemporană au fost Oana Ioniță Năsui și Cosmin Năsui, curatorul expoziției (cercetător, expert evaluator artă contemporană, președinte al departamentului de artă contemporană al Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de artă din România în perioada 2013 - 2015, curator de expoziții la PostModernism Museum). Documentarea proiectului a fost realizată de o echipă de specialiști în patrimoniu imaterial, coordonată de etnograful dr. Ovidiu Calborean de la Direcția judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu.

„Războaie în Bastionul Ţesătorilor” a cuprins două ateliere creative, o expoziție itinerantă, documentarea prin intermediul unui film de tip tutorial („cum se face”) și deschiderea unei arhive fotografice.

Cele două ateliere creative mixte au adus împreună şase cunoscători şi păstrători ai tehnicii tradiţionale de ţesut la război, din zona Branului, şi şase artişti vizuali contemporani (Georgiana Gămălie, conf. univ. Dorina Horătău, Irina Stoican, Daniel Brici, Daniel Djmao, Bianca Mann). Cei șase artiști vizuali selectați pe baza unui apel național au avut posibilitatea să înveţe tehnica tradiţională de ţesut la război, să se documenteze asupra motivelor tradiţionale şi să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii din sfera artei contemporane. Creatorii contemporani au fost susţinuţi de țesătoare pentru a-și pune în practică viziunea proprie asupra tematicii. Atelierele s-au desfășurat în Bastionul Țesătorilor, în echipe de câte șase (3 artiști, 3 artizani), timp de 9 zile, în luna iulie 2016 (11-19 și 20-28 iulie). Lucrările finale au rămas în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie Brașov.

PROIECTUL ISTORIA ÎN ROZ! ROZ PENTRU VIAȚĂ! La 1 octombrie 2016, Brașovul s-a alăturat campaniei ,,Iluminarea în roz” a unor clădiri și

monumente reprezentative din toată lumea prin iluminarea în roz a Casei Sfatului, ca simbol al luptei împotriva cancerului de sân.

Proiectul Asociației Forums, realizat în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov a cuprins o expoziție tematică outdoor de grafică și fotografie istorică, o conferință Georgeta Filitti și un concert susținut de artiștii brașoveni Andrei Stanciu, Ioan-Dragoș Dimitriu, Georgia Gulea și Ioan Naneș.

I WAS CITIZEN OF STALIN TOWN

79

Expoziția interactivă recomandată copiilor între 6 și 14 ani include prezentări și explicații ale unor momente, personaje și obiceiuri esențiale ale Egiptului Antic, îmbinând faptele istorice redate pe înțelesul copiilor cu elemente de butaforie, dar și ateliere interactive cu scop educațional.

Colecționarul brașovean ing. Florin Filipescu a participat la proiectul educativ cu colecția personală de papirusuri egiptene.

6. PROGRAMUL AGENDA CULTURALĂ

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE RECONSTITUIRE ISTORICĂ ,,BRAȘOV 1916"

Muzeul Județean de Istorie Brașov și Consiliul Județean Brașov au organizat în perioada 26 – 28 august 2016, în Piața Sfatului, Festivalul internațional de Reconstituire Istorică ,,Brașov 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial".

La festival au participat 88 reenactori. Asociațiile invitate au reconstituit armatele campaniei Brașov 1916:

- Pentru armata română: Asociația ,,6 Dorobanți" din București și ,,Clubul de Istorie Militară” din Bucureşti, reprezentând Reg. 32 inf. ,,Mircea”.

- Pentru armata austro-ungară: Asociaţia ,,IR 33 - Cetatea Aradului”, reprezentând Reg. 33 inf. KuK Arad, Asociaţia ,,KPVH Pardubicko” din Rep. Cehă, reprezentând Reg. 98 inf. Kuk, și Baron Roman Gamotha (Viena), comandant general al Corpului de Inspecție pentru Cavalerie.

- Pentru armata germană: Asociaţia ,,Deutsche Freikorps”, din Bucureşti, reprezentând Regimentul nr. 252 inf. rezervă german, ,,Agency REX", Brno din Rep. Cehă, reprezentând Regimentul nr. 1 de gardă prusian, Asociaţia ,,C.20 The Twentieth Century Warfare & Living History Society” din Marea Britanie și Asociaţia „Croix de guerre” din Marea Britanie. Festivalul internațional de reconstituire istorică ,,Brasov 1916" a fost singurul eveniment

de reconstituire istorică din România de tip festival în anul 2016 care s-a înscris în circuitul european al evenimentelor de reconstituire istorică dedicate Primului Război Mondial.

PROGRAMUL EUROPEAN ,,NOAPTEA MUZEELOR"

La 21 mai 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a participat la Programul European ,,Noaptea Muzeelor", fiind singura instituție muzeală din Brașov care a respectat în totalitate principiile programului prin acordarea intrării gratuite tuturor vizitatorilor.

,,Noaptea Muzeelor" 2016 la Muzeul Județean de Istorie Braşov a cuprins vizitarea Casei Sfatului, inclusiv expoziția temporară ,,De la propagandă politică la baby boom", prezentarea în premieră a unor piese de patrimoniu restaurate de specialiștii muzeului în perioada 2014 – 2015 și o prezentare de reconstituire istorică susținută de membri și voluntari ai Asociației Terra Dacica Aeterna (prezentări de armament și echipament militar antic).

PROIECTUL „RĂZBOAIE ÎN BASTIONUL ȚESĂTORILOR”

După 26 de ani de la înființare, Muzeul Județean de Istorie Brașov a câștigat prima sa finanțare nerambursabilă în calitate de solicitant.

Proiectul a fost declarat câștigător în anul 2016 de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria ,,Patrimoniu Imaterial". Finanţarea nerambursabilă AFCN a fost în valoare de 59.436 lei.

Proiectul și-a propus aducerea în atenţie a unui element de patrimoniu imaterial, străvechea tehnică a ţesutului la război, prin transcederea acesteia în lucrări de artă contemporană.

„Războaie în Bastionul Țesătorilor” s-a desfășurat în perioada iulie – octombrie 2016 la Brașov și Sibiu și a fost organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov împreună cu Asociația Forums, fiind co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov. Partenerii strategici au fost Complexul Muzeal Astra Sibiu și Modernism.ro

Managerul de proiect a fost Ioana Șchiopu, specialist în finanțări proiecte culturale. Experții în artă contemporană au fost Oana Ioniță Năsui și Cosmin Năsui, curatorul expoziției (cercetător, expert evaluator artă contemporană, președinte al departamentului de artă contemporană al Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de artă din România în perioada 2013 - 2015, curator de expoziții la PostModernism Museum). Documentarea proiectului a fost realizată de o echipă de specialiști în patrimoniu imaterial, coordonată de etnograful dr. Ovidiu Calborean de la Direcția judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu.

„Războaie în Bastionul Ţesătorilor” a cuprins două ateliere creative, o expoziție itinerantă, documentarea prin intermediul unui film de tip tutorial („cum se face”) și deschiderea unei arhive fotografice.

Cele două ateliere creative mixte au adus împreună şase cunoscători şi păstrători ai tehnicii tradiţionale de ţesut la război, din zona Branului, şi şase artişti vizuali contemporani (Georgiana Gămălie, conf. univ. Dorina Horătău, Irina Stoican, Daniel Brici, Daniel Djmao, Bianca Mann). Cei șase artiști vizuali selectați pe baza unui apel național au avut posibilitatea să înveţe tehnica tradiţională de ţesut la război, să se documenteze asupra motivelor tradiţionale şi să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii din sfera artei contemporane. Creatorii contemporani au fost susţinuţi de țesătoare pentru a-și pune în practică viziunea proprie asupra tematicii. Atelierele s-au desfășurat în Bastionul Țesătorilor, în echipe de câte șase (3 artiști, 3 artizani), timp de 9 zile, în luna iulie 2016 (11-19 și 20-28 iulie). Lucrările finale au rămas în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie Brașov.

PROIECTUL ISTORIA ÎN ROZ! ROZ PENTRU VIAȚĂ! La 1 octombrie 2016, Brașovul s-a alăturat campaniei ,,Iluminarea în roz” a unor clădiri și

monumente reprezentative din toată lumea prin iluminarea în roz a Casei Sfatului, ca simbol al luptei împotriva cancerului de sân.

Proiectul Asociației Forums, realizat în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov a cuprins o expoziție tematică outdoor de grafică și fotografie istorică, o conferință Georgeta Filitti și un concert susținut de artiștii brașoveni Andrei Stanciu, Ioan-Dragoș Dimitriu, Georgia Gulea și Ioan Naneș.

I WAS CITIZEN OF STALIN TOWN

80

În 21 iunie 2016, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a

Comisiei Europene a publicat proiectele câștigătoare pentru programul ,,Europa pentru Cetățeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană”. Au fost selectate 38 de proiecte din 26 țări.

Proiectul ,,I was citizen of Stalin town” al Muzeului Județean de Istorie Brașov va beneficia de un grant de 100.000 de euro, suma maximă oferită de program, și se va desfășura în anul 2017.

Este singurul proiect românesc câștigător în anul 2016 care va fi finanțat de Comisia Europeană pe componenta „Memorie istorică europeană” și primul proiect cu finanțare de la Comisia Europeană câștigat de o instituție culturală brașoveană.

Partenerii inițiali ai solicitantului Muzeul Județean de Istorie Brașov sunt European Network Remembrance and Solidarity (Polonia), Muzeul Național de Istorie al Albaniei din Tirana, Muzeul Orășenesc Dunaújváros, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (România).

Proiectul ,,I was citizen of Stalin town” prezintă, prin intermediul activităților sale, un episod însemnat din istoria Europei și a Lumii, respectiv influența regimului totalitar stalinist asupra societăților civile din țările comuniste ale Europei Centrale și de Est și modul cum prin aplicarea principiului luptei de clasă socială au fost ostracizate numeroase categorii de cetățeni ai orașelor care au primit numele dictatorului Stalin.

Abordarea pune accentul pe experiența personală a cetățenilor orașelor Stalin, pe fapte de viață cotidiană, ,,mici istorii” prin care adolescenții, tinerii și adulții din zilele noastre, care nu au trăit dramele acelei perioade, pot înțelege, mai ușor, consecințele instaurării regimurilor totalitare asupra valorilor europene și bunăstării cetățenilor europeni.

Oraşele care vor intra în această rețea sunt: Braşov (România), Dunaújváros (Ungaria), Eisenhüttenstadt (Germania), Katowice (Polonia), Kucove (Albania) şi Varna (Bulgaria). În fiecare din aceste oraşe se va desfăşura simultan în anul 2017 o campanie de documentare şi colectare de obiecte relevante pentru perioada ,,Orașul Stalin". Vor fi organizate apoi șase ateliere de lucru cu cei mai activi participanți ai acestor campanii din fiecare țară, fiecare oraş al rețelei fiind gazdă pentru câte un atelier. Proiectul se va finaliza cu o școală de vară la Brașov și expoziții în fiecare oraş al rețelei şi o expoziție itinerantă a proiectului.

O direcție principală de acțiune a programului Agenda culturală a fost disponibilitatea

Muzeului Județean de Istorie de a susține orice eveniment cultural de calitate. Prin urmare, în anul 2016, muzeul a participat la organizarea următoarelor evenimente:

Rezidenţe de artă contemporană

A doua ediţie a rezidenţelor de artă contemporană s-a desfășurat la Graft, în perioada 1 – 10 august 2016. Atelierele de creaţie şi workshop-urile de artă contemporană au avut ca tematică interior/exterior urban sau reconstrucţia spaţiului public.

Au participat Gabriel Roche Tamic (Paris), Radu Zero (Laussane), Thomas May (Nürnberg), Ioana Musinchevici (Bucureşti) și artiştii braşoveni Silvestru Munteanu, Magda Văcariu şi Agata Secelean.

Lucrările realizate în cadrul rezidenţei au fost expuse la Bastionul Graft şi promenada din apropierea bastionului, în perioada 10 – 31 august 2016. Au fost lucrări de artă contemporană de o mare diversitate, de la grafică şi pictură, video-sound instalaţii, colaje fotografice, monotipii de interior, până la sculptură - instalaţie de exterior.

Proiectul a fost derulat de Centrul Cultural Reduta, în parteneriat cu Centrul Cultural German şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Curatorul expoziției a fost Ana Cânpean, iar coordonatorul proiectului a fost Flaviana Enache.

Caravana culturală „Brotherhood of the Rose”

La 23 iunie 2016, Bastionul Graft a găzduit expoziția caravanei, organizată de pictori,

fotografi, experți în mapping cultural. Partenerii caravanei „Brotherhood of the Rose” în anul 2016 au fost Centrul Cultural

pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” (București, Sector 4), Muzeul Județean de Istorie din Brașov și Galeria Alexandra’s din București. Curatorul evenimentului a fost Nicoleta Zagura.

În anul 2016, rezidența artistică a fost organizată într-o caravana a siturilor UNESCO din Transilvania. Echipa de lucru a fost formată din Roman Kharevsky și Ivan Konupek (Cehia), Rudakova Katerina (Ucraina), Angela Tomaselli, Oana Asavei-Pietraru, Alexandra Gheorghe, Nicoleta Nicorici, Eugen Raportoru, Stefan Pelmuş (România), Adrian Moraru, Galina Vieru și Nicolae Latunov (R. Moldova), Emilia Boiadjieva și Ilian Peev (Bulgaria).

Festivalul Internațional de Muzică de Cameră și Arte VIBRATE!FESTIVAL

Este organizat de Asociația Culturală ,,Paul Constantinescu 2009", în colaborare cu Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și cu Depoul de Artă Urbană. Partenerii principali ai ediției 2016 au fost Primăria Brașov, Administrația Fondului Cultural Național și Universitatea Transilvania Brașov.

Cea de-a doua ediție vibrate!festival s-a încheiat în seara de 27 iunie 2016, cu un concert eveniment în curtea Bastionului Ţesătorilor.

Concertul de muzică clasică şi jazz a fost susținut de Vlad Maistorovici (vioară), Francesco Sica (vioară), Shiry Rashkovsky (violă), Pau Codina (violoncel), Colin Alexander (violoncel), Harry Cameron Penny (clarinet) şi invitata specială Luiza Zan. Au fost interpretate Concert Transilvan (V. Maistorovici), Clarinet Quintet (Brahms) și Bach and Jazz cu Luiza Zan.

AMURAL – Festival Vizual

Programul AMURAL – Festival Vizual (1 – 4 septembrie 2016) a inclus concert & live visuals cu URMA și ArgEn Tango în Bastionul Țesătorilor și AMURAL Digital (Aural Eye, Erdal Inci, Quib) în Bastionul Graft.

Festivalul multicultural de artă și tradiții ,,Etnovember", 2016

Bastionul Țesătorilor a găzduit târgul medieval, în 20 noiembrie. În programul din curtea bastionului au fost prezentate dansuri tradiționale grecești, germane și maghiare. Au susținut

81

În 21 iunie 2016, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a

Comisiei Europene a publicat proiectele câștigătoare pentru programul ,,Europa pentru Cetățeni”, Componenta 1 „Memorie istorică europeană”. Au fost selectate 38 de proiecte din 26 țări.

Proiectul ,,I was citizen of Stalin town” al Muzeului Județean de Istorie Brașov va beneficia de un grant de 100.000 de euro, suma maximă oferită de program, și se va desfășura în anul 2017.

Este singurul proiect românesc câștigător în anul 2016 care va fi finanțat de Comisia Europeană pe componenta „Memorie istorică europeană” și primul proiect cu finanțare de la Comisia Europeană câștigat de o instituție culturală brașoveană.

Partenerii inițiali ai solicitantului Muzeul Județean de Istorie Brașov sunt European Network Remembrance and Solidarity (Polonia), Muzeul Național de Istorie al Albaniei din Tirana, Muzeul Orășenesc Dunaújváros, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (România).

Proiectul ,,I was citizen of Stalin town” prezintă, prin intermediul activităților sale, un episod însemnat din istoria Europei și a Lumii, respectiv influența regimului totalitar stalinist asupra societăților civile din țările comuniste ale Europei Centrale și de Est și modul cum prin aplicarea principiului luptei de clasă socială au fost ostracizate numeroase categorii de cetățeni ai orașelor care au primit numele dictatorului Stalin.

Abordarea pune accentul pe experiența personală a cetățenilor orașelor Stalin, pe fapte de viață cotidiană, ,,mici istorii” prin care adolescenții, tinerii și adulții din zilele noastre, care nu au trăit dramele acelei perioade, pot înțelege, mai ușor, consecințele instaurării regimurilor totalitare asupra valorilor europene și bunăstării cetățenilor europeni.

Oraşele care vor intra în această rețea sunt: Braşov (România), Dunaújváros (Ungaria), Eisenhüttenstadt (Germania), Katowice (Polonia), Kucove (Albania) şi Varna (Bulgaria). În fiecare din aceste oraşe se va desfăşura simultan în anul 2017 o campanie de documentare şi colectare de obiecte relevante pentru perioada ,,Orașul Stalin". Vor fi organizate apoi șase ateliere de lucru cu cei mai activi participanți ai acestor campanii din fiecare țară, fiecare oraş al rețelei fiind gazdă pentru câte un atelier. Proiectul se va finaliza cu o școală de vară la Brașov și expoziții în fiecare oraş al rețelei şi o expoziție itinerantă a proiectului.

O direcție principală de acțiune a programului Agenda culturală a fost disponibilitatea

Muzeului Județean de Istorie de a susține orice eveniment cultural de calitate. Prin urmare, în anul 2016, muzeul a participat la organizarea următoarelor evenimente:


A doua ediţie a rezidenţelor de artă contemporană s-a desfășurat la Graft, în perioada 1 – 10 august 2016. Atelierele de creaţie şi workshop-urile de artă contemporană au avut ca tematică interior/exterior urban sau reconstrucţia spaţiului public.

Au participat Gabriel Roche Tamic (Paris), Radu Zero (Laussane), Thomas May (Nürnberg), Ioana Musinchevici (Bucureşti) și artiştii braşoveni Silvestru Munteanu, Magda Văcariu şi Agata Secelean.

Lucrările realizate în cadrul rezidenţei au fost expuse la Bastionul Graft şi promenada din apropierea bastionului, în perioada 10 – 31 august 2016. Au fost lucrări de artă contemporană de o mare diversitate, de la grafică şi pictură, video-sound instalaţii, colaje fotografice, monotipii de interior, până la sculptură - instalaţie de exterior.

Proiectul a fost derulat de Centrul Cultural Reduta, în parteneriat cu Centrul Cultural German şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Curatorul expoziției a fost Ana Cânpean, iar coordonatorul proiectului a fost Flaviana Enache.

Caravana culturală „Brotherhood of the Rose”

La 23 iunie 2016, Bastionul Graft a găzduit expoziția caravanei, organizată de pictori,

fotografi, experți în mapping cultural. Partenerii caravanei „Brotherhood of the Rose” în anul 2016 au fost Centrul Cultural

pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” (București, Sector 4), Muzeul Județean de Istorie din Brașov și Galeria Alexandra’s din București. Curatorul evenimentului a fost Nicoleta Zagura.

În anul 2016, rezidența artistică a fost organizată într-o caravana a siturilor UNESCO din Transilvania. Echipa de lucru a fost formată din Roman Kharevsky și Ivan Konupek (Cehia), Rudakova Katerina (Ucraina), Angela Tomaselli, Oana Asavei-Pietraru, Alexandra Gheorghe, Nicoleta Nicorici, Eugen Raportoru, Stefan Pelmuş (România), Adrian Moraru, Galina Vieru și Nicolae Latunov (R. Moldova), Emilia Boiadjieva și Ilian Peev (Bulgaria).

Festivalul Internațional de Muzică de Cameră și Arte VIBRATE!FESTIVAL

Este organizat de Asociația Culturală ,,Paul Constantinescu 2009", în colaborare cu Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și cu Depoul de Artă Urbană. Partenerii principali ai ediției 2016 au fost Primăria Brașov, Administrația Fondului Cultural Național și Universitatea Transilvania Brașov.

Cea de-a doua ediție vibrate!festival s-a încheiat în seara de 27 iunie 2016, cu un concert eveniment în curtea Bastionului Ţesătorilor.

Concertul de muzică clasică şi jazz a fost susținut de Vlad Maistorovici (vioară), Francesco Sica (vioară), Shiry Rashkovsky (violă), Pau Codina (violoncel), Colin Alexander (violoncel), Harry Cameron Penny (clarinet) şi invitata specială Luiza Zan. Au fost interpretate Concert Transilvan (V. Maistorovici), Clarinet Quintet (Brahms) și Bach and Jazz cu Luiza Zan.

AMURAL – Festival Vizual

Programul AMURAL – Festival Vizual (1 – 4 septembrie 2016) a inclus concert & live visuals cu URMA și ArgEn Tango în Bastionul Țesătorilor și AMURAL Digital (Aural Eye, Erdal Inci, Quib) în Bastionul Graft.

Festivalul multicultural de artă și tradiții ,,Etnovember", 2016

Bastionul Țesătorilor a găzduit târgul medieval, în 20 noiembrie. În programul din curtea bastionului au fost prezentate dansuri tradiționale grecești, germane și maghiare. Au susținut

82

concerte Norbert Detaeye Jubilee Jazz & Blues Band și grupurile vocale Dionyssos al Comunității Elene și Yahad al Comunității Evreilor din Brașov.

Ediția a XVIII-a a festivalului a fost organizată de Universitatea ,,Transilvania" în parteneriat cu Primăria Brașov.

Festivalul ,,Musica Coronensis" 2016

În cadrul Festivalului ,,Musica Coronensis", ediția a XIII-a, la 1 octombrie 2016, în

Bastionul Graft a fost prezentat concertul Baroc-Rock susținut de cvartetele Brassovia și 4 tune. Organizatori festivalului au fost Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Braşov,

Ambasada Germaniei la Bucureşti, Primăria Municipiului Braşov şi Fundaţia Forum ARTE. ,,Arte japoneze pentru copii și tineri"

La 7 septembrie 2016, în cadrul proiectului ,,Arte japoneze pentru copii și tineri", cu scopul de integrare a copiilor și tinerilor defavorizați social și cu nevoi speciale, Asociația Musashino a organizat în Bastionul Țesătorilor un concert de muzică japoneză al formației ,,Nutmeg".

Atelierele pentru copii ,,Culorile vacanței" În vacanța de Paște, Asociația Forums a realizat atelierele pentru copii Culorile vacanței

în Bastionul Graft. Pe parcursul a patru întâlniri, copiii au realizat o incursiune în istoria artei şi au experimentat stilurile unor artişti celebri (Matisse, Kandinski şi Dali).

Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale

Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat consultanța de specialitate pentru organizarea expoziției donațiilor pentru Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale.

Cu ocazia vernisajului expoziției (13 mai 2016), pentru o zi, la Codlea a fost prezentată spada teutonă din secolul XIII descoperită în Cetatea Neagră de pe Măgura Codlei, piesă de patrimoniu păstrată în colecția de arheologie a Muzeului Județean de Istorie Brașov.

De asemenea, Muzeul Județean de Istorie Brașov a susținut prima participare a Primăriei Codlea la Noaptea Muzeelor.

Expoziția permanentă a Bisericii evanghelice fortificate din Cincșor (jud. Brașov) Prin managerul instituției, Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat conceptul și

consultanța pentru expoziția permanentă amenajată într-un turn al Bisericii fortificate din Cincșor (jud. Brașov), inaugurată la 25 iunie 2016.

Expoziția despre funcțiile turnului în viața comunității săsești din Cincșor a fost realizată în contextul inaugurării Centrului de informare Colinele Transilvaniei, proiect realizat de WWF-România și Asociația Mioritics împreună cu Asociația Contrafort și Telekom România în

cadrul proiectului „Natura 2000 și Dezvoltarea Rurală în România”, finanțat prin Programul de Cooperare Româno-Elvețian.

Expoziția temporară ,,DinRo Expo"

A fost lansată la Dino Parc Râșnov cu ocazia Zilei Naționale a României. Expoziția

deschisă la 29 noiembrie 2016 a fost realizată de Dino Parc în parteneriat cu Universitatea București, Muzeul Național de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa", Institutul Geologic Român, Muzeul Național Secuiesc și Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Sala de tradiţie Centrul 42 de Comunicaţii şi Informatică de Sprijin - UM 01751

Pentru sala de tradiţie a UM 01751, inaugurată la 25 octombrie 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat prin managerul Nicolae Pepene asistență în documentarea istorică și amenajarea expoziției.

Dracula Film Festival

Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost partener al Dracula Film Festival, ediția a IV-a, fiind organizatorul Conferințelor Dracula, prezentate de VIASAT HISTORY. Conferințele au fost susținute de Laura Iliescu (Despre viață, moarte și trup, din perspectiva legendelor mai vechi și mai noi), Irina Mastan (Virtute si vrăjitorie. Portrete feminine brașovene în epoca premodernă), Liviu Tofan și Nicolae Pepene (Dracula vă invită în Republica Socialistă România).

Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016

Muzeul Județean de Istorie Brașov, Primăria Râșnov și Asociația Terra Dacica Aeterna au organizat în perioada 23 – 25 septembrie 2016, ediția ,,Cumidava" a Festivalului de Reconstituire Istorică Râșnov. Festivalul a cuprins activități interactive de reconstituire istorică cu copiii din școlile râșnovene și tabăra din grădina cetății, unde s-au desfășurat ateliere civile și interactive, prezentare de echipament și armament roman, demonstrații militare, lupte de gladiatori, demonstrații de artilerie antică.

Festivalul de Film Istoric Râșnov

Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost partener principal pentru Școala de Vară a festivalului.

Festivalul de Film Istoric este un eveniment susținut de Primăria Râșnov, Institutul Cultural Român, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul Român de Istorie Recentă, Institutul pentru Itinerarii Culturale Europene (serviciu public european și agenție specializată a Consiliului Europei).

83

concerte Norbert Detaeye Jubilee Jazz & Blues Band și grupurile vocale Dionyssos al Comunității Elene și Yahad al Comunității Evreilor din Brașov.

Ediția a XVIII-a a festivalului a fost organizată de Universitatea ,,Transilvania" în parteneriat cu Primăria Brașov.

Festivalul ,,Musica Coronensis" 2016

În cadrul Festivalului ,,Musica Coronensis", ediția a XIII-a, la 1 octombrie 2016, în

Bastionul Graft a fost prezentat concertul Baroc-Rock susținut de cvartetele Brassovia și 4 tune. Organizatori festivalului au fost Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Braşov,

Ambasada Germaniei la Bucureşti, Primăria Municipiului Braşov şi Fundaţia Forum ARTE. ,,Arte japoneze pentru copii și tineri"

La 7 septembrie 2016, în cadrul proiectului ,,Arte japoneze pentru copii și tineri", cu scopul de integrare a copiilor și tinerilor defavorizați social și cu nevoi speciale, Asociația Musashino a organizat în Bastionul Țesătorilor un concert de muzică japoneză al formației ,,Nutmeg".

Atelierele pentru copii ,,Culorile vacanței" În vacanța de Paște, Asociația Forums a realizat atelierele pentru copii Culorile vacanței

în Bastionul Graft. Pe parcursul a patru întâlniri, copiii au realizat o incursiune în istoria artei şi au experimentat stilurile unor artişti celebri (Matisse, Kandinski şi Dali).

Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale

Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat consultanța de specialitate pentru organizarea expoziției donațiilor pentru Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene și al Administrației Publice Locale.

Cu ocazia vernisajului expoziției (13 mai 2016), pentru o zi, la Codlea a fost prezentată spada teutonă din secolul XIII descoperită în Cetatea Neagră de pe Măgura Codlei, piesă de patrimoniu păstrată în colecția de arheologie a Muzeului Județean de Istorie Brașov.

De asemenea, Muzeul Județean de Istorie Brașov a susținut prima participare a Primăriei Codlea la Noaptea Muzeelor.

Expoziția permanentă a Bisericii evanghelice fortificate din Cincșor (jud. Brașov) Prin managerul instituției, Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat conceptul și

consultanța pentru expoziția permanentă amenajată într-un turn al Bisericii fortificate din Cincșor (jud. Brașov), inaugurată la 25 iunie 2016.

Expoziția despre funcțiile turnului în viața comunității săsești din Cincșor a fost realizată în contextul inaugurării Centrului de informare Colinele Transilvaniei, proiect realizat de WWF-România și Asociația Mioritics împreună cu Asociația Contrafort și Telekom România în

cadrul proiectului „Natura 2000 și Dezvoltarea Rurală în România”, finanțat prin Programul de Cooperare Româno-Elvețian.

Expoziția temporară ,,DinRo Expo"

A fost lansată la Dino Parc Râșnov cu ocazia Zilei Naționale a României. Expoziția

deschisă la 29 noiembrie 2016 a fost realizată de Dino Parc în parteneriat cu Universitatea București, Muzeul Național de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa", Institutul Geologic Român, Muzeul Național Secuiesc și Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Sala de tradiţie Centrul 42 de Comunicaţii şi Informatică de Sprijin - UM 01751

Pentru sala de tradiţie a UM 01751, inaugurată la 25 octombrie 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a asigurat prin managerul Nicolae Pepene asistență în documentarea istorică și amenajarea expoziției.

Dracula Film Festival

Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost partener al Dracula Film Festival, ediția a IV-a, fiind organizatorul Conferințelor Dracula, prezentate de VIASAT HISTORY. Conferințele au fost susținute de Laura Iliescu (Despre viață, moarte și trup, din perspectiva legendelor mai vechi și mai noi), Irina Mastan (Virtute si vrăjitorie. Portrete feminine brașovene în epoca premodernă), Liviu Tofan și Nicolae Pepene (Dracula vă invită în Republica Socialistă România).

Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016

Muzeul Județean de Istorie Brașov, Primăria Râșnov și Asociația Terra Dacica Aeterna au organizat în perioada 23 – 25 septembrie 2016, ediția ,,Cumidava" a Festivalului de Reconstituire Istorică Râșnov. Festivalul a cuprins activități interactive de reconstituire istorică cu copiii din școlile râșnovene și tabăra din grădina cetății, unde s-au desfășurat ateliere civile și interactive, prezentare de echipament și armament roman, demonstrații militare, lupte de gladiatori, demonstrații de artilerie antică.

Festivalul de Film Istoric Râșnov

Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost partener principal pentru Școala de Vară a festivalului.

Festivalul de Film Istoric este un eveniment susținut de Primăria Râșnov, Institutul Cultural Român, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul Român de Istorie Recentă, Institutul pentru Itinerarii Culturale Europene (serviciu public european și agenție specializată a Consiliului Europei).

84

Şcoala de Vară a Festivalului de Film Istoric Râșnov (FFIR), ediţia a V-a, a fost realizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Institutul Român de Istorie Recentă și Fundaţia Calea Victoriei.

În cinematograful ,,Amza Pellea" din Râșnov au conferențiat Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Paul Brummel, Ambasadorul Marii Britanii, Zákonyi Botond, Ambasadorul Ungariei, și Sergiu Celac, fost ministru de externe, Sorin Gabriel Cozma, șeful Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului din cadrul SRI, Liviu Tofan, Directorul Institutului Român pentru Istorie Recentă, expertul în securitate Rufin Zamfir și Marius Lazăr, de la Universitatea Babeș-Bolyai, istoricii Georgeta Filitti, Cosmin Budeancă și Horia Șerbănescu, eseistul Theodor Paleologu, diplomatul Sever Voinescu, consilierul prezidențial Ligia Deca, Pierre-Henri Deleau, Directorul Festivalului de Film Istoric de la Pessac-Franța, criticii de film Irina Margareta Nistor și Mihai Brezeanu, regizorul Radu Gabrea, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, Irina Negraru, director Arhiva Media a Televiziunii Române etc.

Managerul Nicolae Pepene este directorul Festivalului internațional de Film Istoric Râșnov, singurul festival din județul Brașov pe lista EFFE - Europe for Festivals, Festivals for Europe, cea mai importantă platformă a festivalurilor europene.

Și în anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a rămas o instituție cu

responsabilitatea socială, participând la diverse campanii umanitare locale. Muzeul Județean de Istorie Brașov încă nu este un operator cultural și educațional

important pentru comunitatea locală, de fapt nici un muzeu nu deține acest rol, însă a devenit partener în proiecte culturale de anvergură națională și este un punct de reper al turismului cultural din România la nivelul muzeelor de importanță județeană.

În anul 2016 încă nu putem să spunem că Muzeul Județean de Istorie Brașov a devenit o instituție profitabilă, dar putem să apreciem că în numai doi ani și jumătate Muzeul Județean de Istorie Brașov a devenit o instituție eficientă, activă, reprezentativă, serioasă, deschisă, vie. Pentru anul 2016, obligaţiile asumate în septembrie 2014 prin proiectul de management 2014 – 2019 nu au fost îndeplinite în totalitate, însă acest bilanț nu poate să fie imputat managerului. Vinovatul principal pentru această situație este autoritatea tutelară, Consiliul Județean Brașov, care nu a rezolvat problemele juridice semnalate încă din 2014 și a blocat investițiile în spațiile expoziționale încă din februarie 2015. Este clar că problemele Muzeului Județean de Istorie Brașov nu au intrat între prioritățile Consiliului Județean Brașov. Din perspectiva contractului de management nr. 9930/05.09.2014 considerăm că autoritatea tuteară nu a respectat articolul 6 (1) litera a prin care managerul are dreptul ,,să beneficieze de condiții corespunzătoare pentru realizarea obiectului prezentului contract de management". Este însă important să remarcăm depășirea consistentă a angajamentelor luate prin Programul minimal de activitate pentru anul 2016 și progresul făcut pe toate planurile de activitate pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung a muzeului.

F) PREVIZIONAREA EVOLUŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI, CU O ESTIMARE A RESURSELOR FINANCIARE CE AR TREBUI ALOCATE DE

CĂTRE AUTORITATE, PRECUM ŞI A VENITURILOR INSTITUŢIEI

CE POT FI ATRASE DIN ALTE SURSE f 1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare

Denumire indicatori

Credite bugetare

aprobate 2017

Previziuni bugetare 2018


BUGETUL DE VENITURI (lei) 2.699.980 2.489.280 2.489.280

Subvenţii pentru instituţiile publice 2.345.280 2.345.280 2.345.280

Venituri proprii, din care: 354.700 144.000 144.000

Venituri din cercetări arheologice 55.000 50.000 50.000

taxe foto 3.000 3000 3000


10.000 10.000 10.000

Venituri din închirieri 13.000 13.000 13.000

Alte venituri (preț solicitat produse suvenir - creditori )

20.000 63.000 63.000


75.000 0 0

Fonduri nerambursabile (finanțare Comisia Europeană)

173.700 0 0

Alte venituri 5.000 5.000 5.000

85

Şcoala de Vară a Festivalului de Film Istoric Râșnov (FFIR), ediţia a V-a, a fost realizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Institutul Român de Istorie Recentă și Fundaţia Calea Victoriei.

În cinematograful ,,Amza Pellea" din Râșnov au conferențiat Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Paul Brummel, Ambasadorul Marii Britanii, Zákonyi Botond, Ambasadorul Ungariei, și Sergiu Celac, fost ministru de externe, Sorin Gabriel Cozma, șeful Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului din cadrul SRI, Liviu Tofan, Directorul Institutului Român pentru Istorie Recentă, expertul în securitate Rufin Zamfir și Marius Lazăr, de la Universitatea Babeș-Bolyai, istoricii Georgeta Filitti, Cosmin Budeancă și Horia Șerbănescu, eseistul Theodor Paleologu, diplomatul Sever Voinescu, consilierul prezidențial Ligia Deca, Pierre-Henri Deleau, Directorul Festivalului de Film Istoric de la Pessac-Franța, criticii de film Irina Margareta Nistor și Mihai Brezeanu, regizorul Radu Gabrea, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, Irina Negraru, director Arhiva Media a Televiziunii Române etc.

Managerul Nicolae Pepene este directorul Festivalului internațional de Film Istoric Râșnov, singurul festival din județul Brașov pe lista EFFE - Europe for Festivals, Festivals for Europe, cea mai importantă platformă a festivalurilor europene.

Și în anul 2016, Muzeul Județean de Istorie Brașov a rămas o instituție cu

responsabilitatea socială, participând la diverse campanii umanitare locale. Muzeul Județean de Istorie Brașov încă nu este un operator cultural și educațional

important pentru comunitatea locală, de fapt nici un muzeu nu deține acest rol, însă a devenit partener în proiecte culturale de anvergură națională și este un punct de reper al turismului cultural din România la nivelul muzeelor de importanță județeană.

În anul 2016 încă nu putem să spunem că Muzeul Județean de Istorie Brașov a devenit o instituție profitabilă, dar putem să apreciem că în numai doi ani și jumătate Muzeul Județean de Istorie Brașov a devenit o instituție eficientă, activă, reprezentativă, serioasă, deschisă, vie. Pentru anul 2016, obligaţiile asumate în septembrie 2014 prin proiectul de management 2014 – 2019 nu au fost îndeplinite în totalitate, însă acest bilanț nu poate să fie imputat managerului. Vinovatul principal pentru această situație este autoritatea tutelară, Consiliul Județean Brașov, care nu a rezolvat problemele juridice semnalate încă din 2014 și a blocat investițiile în spațiile expoziționale încă din februarie 2015. Este clar că problemele Muzeului Județean de Istorie Brașov nu au intrat între prioritățile Consiliului Județean Brașov. Din perspectiva contractului de management nr. 9930/05.09.2014 considerăm că autoritatea tuteară nu a respectat articolul 6 (1) litera a prin care managerul are dreptul ,,să beneficieze de condiții corespunzătoare pentru realizarea obiectului prezentului contract de management". Este însă important să remarcăm depășirea consistentă a angajamentelor luate prin Programul minimal de activitate pentru anul 2016 și progresul făcut pe toate planurile de activitate pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung a muzeului.

F) PREVIZIONAREA EVOLUŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI, CU O ESTIMARE A RESURSELOR FINANCIARE CE AR TREBUI ALOCATE DE

CĂTRE AUTORITATE, PRECUM ŞI A VENITURILOR INSTITUŢIEI

CE POT FI ATRASE DIN ALTE SURSE f 1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare

Denumire indicatori

Credite bugetare

aprobate 2017



BUGETUL DE VENITURI (lei) 2.699.980 2.489.280 2.489.280

Subvenţii pentru instituţiile publice 2.345.280 2.345.280 2.345.280

Venituri proprii, din care: 354.700 144.000 144.000

Venituri din cercetări arheologice 55.000 50.000 50.000

taxe foto 3.000 3000 3000


10.000 10.000 10.000

Venituri din închirieri 13.000 13.000 13.000

Alte venituri (preț solicitat produse suvenir - creditori )

20.000 63.000 63.000


75.000 0 0

Fonduri nerambursabile (finanțare Comisia Europeană)

173.700 0 0

Alte venituri 5.000 5.000 5.000

86

f 2. Numărul de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management

Nr. de beneficiari Nr. de bilete

2017 30.000 25.000 2018 35.000 30.000 2019 40.000 35.000

Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei s-a făcut pe baza realităților juridice și bugetare. În momentul întocmirii acestui raport nu avem motive să estimăm o reglementare pe termen scurt a situației juridice privind dreptul de administrare de la Casa Sfatului, Bastionul Țăsătorilor și Bastionul Graft. În lipsa posibilității de a face investiții în infrastructura muzeală, cu o alocare modestă a resurselor financiare din partea autorității tutelare, trebuie să avem o estimare pesimistă a veniturilor proprii și a numărului de beneficiari față de Proiectul de management 2014 – 2019.

Denumire indicatori

Credite bugetare

aprobate 2017



BUGET DE CHELTUIELI (lei) 2.669.980 2.489.280 2.489.280

Cheltuieli de personal 1.471.780 1.471.780 1.471.780

Cheltuieli cu bunuri şi servicii, din care: 1.098.200 917.500 917.500

Cheltuieli de întreţinere (furnituri, materiale curaţenie, en. electrică, încălzire, carburanţi, alte bunuri şi servicii, deplasări, obiecte inventar)

690.700 480.000 480.000

Din care: Proiecte din fonduri nerambursabile

248.700 0 0


407.500 407.500 407.500


30.000 30.000 30.000

Cheltuieli de capital 100.000 100.000 100.000

f 3.

Ana

liza

prog

ram

ului

min

imal

rea

lizat

Pr

ogra

mul

Scop

ul

Bene

ficia

ri Pe

rioad

a re

aliza

re

(trim

) Fi

nanţ

area

(s

ubve

nţie

)

Obse

rvaţ

ii/Re

zulta

te

estim

at

real

izat

Estim

at

Real

izat

PROG

RAM

UL C

erce

tare

a şt

iinţif

ică şi

evi

denţ

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral

Atin

s

I-I

V 33

.400

,00

25.8

99,0

0

Subp

rogr

amul

Cer

ceta

rea

Arhe

olog

ică si

stem

atică

At

ins

II-III

29

.000

,00

21.8

99,0

0

Cerc

etăr

i arh

eolo

gice

Cum

idav

a / R

âşno

v At

ins

II-III

29

.000

,00

21.8

99,0

0 Ra

port

cam

pani

e ar

heol

ogică

Su

bpro

gram

ul C

erce

tare

Isto

rie lo

cală

At

ins

I-IV

4.00

0,00

4.

000,

00

11 a

rtico

le și

stud

ii șt

iințif

ice

15

par

ticip

ări s

impo

zioan

e, se

siuni

de

com

unică

ri, co

nfer

ințe

In

trar

ea R

omân

iei î

n Pr

imul

Răz

boi M

ondi

al, 1

916

–201

6 At

ins

I-IV

2.00

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e Do

cum

enta

ție e

xpoz

iție

tem

pora

ră

Poar

ta T

rans

ilvan

iei (

cole

cția

de

arm

e)

Atin

s

I-I

V 2.

400,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Colo

niza

rea

săse

ască

în Ț

ara

Bârs

ei

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Istor

iogr

afia

pre

istor

iei J

udeț

ului

Bra

șov

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Braș

ovul

mul

ticul

tura

l At

ins

I-IV

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e J.

Hont

erus

– S

pirit

ualit

atea

med

ieva

lă p

rote

stan

tă

Atin

s

I-I

V

0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Drac

ula

în Ț

ara

Bârs

ei

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Istor

ia e

cono

mică

a Ju

dețu

lui B

rașo

v At

ins

I-IV

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e Ju

dețu

l Bra

șov

în is

toria

turis

mul

ui și

spor

tulu

i At

ins

I-IV

0,00

0.

00

Plan

de

cerc

etar

e Re

volta

de

la B

rașo

v, 1

987

– 20

17

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Braș

ovul

și R

omân

ia M

are,

191

8 –

2018

At

ins

I-IV

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e Su

bpro

gram

ul E

vide

nța

patr

imon

iulu

i De

pășit

I-I

V 0.

00

0.00

Fișe

ana

litice

de

evid

ență

Pl

an to

tal:

300

fișe

De

pășit

I-I

V 0.

00

0.00

Fi

șe a

nalit

ice d

e ev

iden

ță:

1373

In

vent

arie

re p

atrim

oniu

De

pășit

I-I

V 0.

00

0.00

Co

misi

e de

inve

ntar

iere

:

- col

ecția

Isto

rie m

edie

și m

oder

nă

- col

ecția

Num

ismat

ică

- B.C

. Bas

tionu

l Țes

ător

ilor

Cons

titui

rea

Arhi

vei D

ocum

enta

re

Reor

gani

zare

a bi

blio

tecii

muz

eulu

i

87

f 2. Numărul de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management

Nr. de beneficiari Nr. de bilete

2017 30.000 25.000 2018 35.000 30.000 2019 40.000 35.000

Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei s-a făcut pe baza realităților juridice și bugetare. În momentul întocmirii acestui raport nu avem motive să estimăm o reglementare pe termen scurt a situației juridice privind dreptul de administrare de la Casa Sfatului, Bastionul Țăsătorilor și Bastionul Graft. În lipsa posibilității de a face investiții în infrastructura muzeală, cu o alocare modestă a resurselor financiare din partea autorității tutelare, trebuie să avem o estimare pesimistă a veniturilor proprii și a numărului de beneficiari față de Proiectul de management 2014 – 2019.

Denumire indicatori

Credite bugetare

aprobate 2017



BUGET DE CHELTUIELI (lei) 2.669.980 2.489.280 2.489.280

Cheltuieli de personal 1.471.780 1.471.780 1.471.780

Cheltuieli cu bunuri şi servicii, din care: 1.098.200 917.500 917.500

Cheltuieli de întreţinere (furnituri, materiale curaţenie, en. electrică, încălzire, carburanţi, alte bunuri şi servicii, deplasări, obiecte inventar)

690.700 480.000 480.000

Din care: Proiecte din fonduri nerambursabile

248.700 0 0


407.500 407.500 407.500


30.000 30.000 30.000

Cheltuieli de capital 100.000 100.000 100.000

f 3.

Ana

liza

prog

ram

ului

min

imal

rea

lizat

Pr

ogra

mul

Scop

ul

Bene

ficia

ri Pe

rioad

a re

aliza

re

(trim

) Fi

nanţ

area

(s

ubve

nţie

)

Obse

rvaţ

ii/Re

zulta

te

estim

at

real

izat

Estim

at

Real

izat

PROG

RAM

UL C

erce

tare

a şt

iinţif

ică şi

evi

denţ

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral

Atin

s

I-I

V 33

.400

,00

25.8

99,0

0

Subp

rogr

amul

Cer

ceta

rea

Arhe

olog

ică si

stem

atică

At

ins

II-III

29

.000

,00

21.8

99,0

0

Cerc

etăr

i arh

eolo

gice

Cum

idav

a / R

âşno

v At

ins

II-III

29

.000

,00

21.8

99,0

0 Ra

port

cam

pani

e ar

heol

ogică

Su

bpro

gram

ul C

erce

tare

Isto

rie lo

cală

At

ins

I-IV

4.00

0,00

4.

000,

00

11 a

rtico

le și

stud

ii șt

iințif

ice

15

par

ticip

ări s

impo

zioan

e, se

siuni

de

com

unică

ri, co

nfer

ințe

In

trar

ea R

omân

iei î

n Pr

imul

Răz

boi M

ondi

al, 1

916

–201

6 At

ins

I-IV

2.00

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e Do

cum

enta

ție e

xpoz

iție

tem

pora

ră

Poar

ta T

rans

ilvan

iei (

cole

cția

de

arm

e)

Atin

s

I-I

V 2.

400,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Colo

niza

rea

săse

ască

în Ț

ara

Bârs

ei

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Istor

iogr

afia

pre

istor

iei J

udeț

ului

Bra

șov

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Braș

ovul

mul

ticul

tura

l At

ins

I-IV

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e J.

Hont

erus

– S

pirit

ualit

atea

med

ieva

lă p

rote

stan

tă

Atin

s

I-I

V

0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Drac

ula

în Ț

ara

Bârs

ei

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Istor

ia e

cono

mică

a Ju

dețu

lui B

rașo

v At

ins

I-IV

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e Ju

dețu

l Bra

șov

în is

toria

turis

mul

ui și

spor

tulu

i At

ins

I-IV

0,00

0.

00

Plan

de

cerc

etar

e Re

volta

de

la B

rașo

v, 1

987

– 20

17

Atin

s

I-I

V 0,

00

0,00

Pl

an d

e ce

rcet

are

Braș

ovul

și R

omân

ia M

are,

191

8 –

2018

At

ins

I-IV

0,00

0,

00

Plan

de

cerc

etar

e Su

bpro

gram

ul E

vide

nța

patr

imon

iulu

i De

pășit

I-I

V 0.

00

0.00

Fișe

ana

litice

de

evid

ență

Pl

an to

tal:

300

fișe

De

pășit

I-I

V 0.

00

0.00

Fi

șe a

nalit

ice d

e ev

iden

ță:

1373

In

vent

arie

re p

atrim

oniu

De

pășit

I-I

V 0.

00

0.00

Co

misi

e de

inve

ntar

iere

:

- col

ecția

Isto

rie m

edie

și m

oder

nă

- col

ecția

Num

ismat

ică

- B.C

. Bas

tionu

l Țes

ător

ilor

Cons

titui

rea

Arhi

vei D

ocum

enta

re

Reor

gani

zare

a bi

blio

tecii

muz

eulu

i

88

Constituirea Colecţiei de Carte Patrim

oniu PROGRAM

UL Valorificarea patrimoniului cultural

Depășit

I-IV 261.775,00

167.317,92

Subprogramul Expoziţia perm

anentă

Atins

I-IV

0,00 0,00

Reorganizarea expoziţiei de bază din Casa Sfatului ,,Identitatea istorică a Braşovului"

Atins

I-IV

0,00 0,00

Faza 1/Documentare

Subprogramul Expoziţii tem

porare

Depășit

153.050,00 144.276,92

Braşov 1916 Depășit

5.000 8.766

II-III 154.175,00

117.293,67 Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat. Expoziția realizată cu sprijinul M

inisterului Apărării Naționale. Parteneri: Brigada 2 Vânători de M

unte Brașov, Muzeul M

ilitar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Universitatea ,,Transilvania" Braşov, M

uzeul de Etnografie Brașov, Rom

anian Military Archeology și

Asociația Națională a Colecționarilor de Arm

e. Feldioara redescoperită. Un sit al oaspeților germ

ani în Estul Europei Atins

300 362

II-III 3.600,00

1.162,00 Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat. Parteneri: Com

plexul Muzeal Național

Astra Sibiu, Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" al Academ

iei Române,

Asociația Culturală Hieronymus și

Primăria Feldioara

Poarta Transilvaniei. O istorie a arm

elor (Bastionul Țesătorilor) – tem

atica antică Anulat

5.000 -

II-III 60.000,00

0,00 Problem

e legate de perspectiva retrocedării clădirii

Centenarul Vânătorilor de Munte

Depășit 1.000

4.099 IV

22.100,00 21.345,25

Realizat peste Programul m

inimal

Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat.

A cu

prin

s și o

acț

iune

inte

rnaț

iona

lă

de re

cons

titui

re is

toric

ă.

Expo

ziția

real

izată

cu sp

rijin

ul

Min

ister

ului

Apă

rării

Naț

iona

le.

Part

ener

i: Br

igad

a 2

Vână

tori

de

Mun

te B

rașo

v, M

uzeu

l Mili

tar

Naţio

nal ,

,Reg

ele

Ferd

inan

d I”

, Un

iver

sitat

ea ,,

Tran

silva

nia"

Bra

şov,

Ro

man

ian

Mili

tary

Arc

heol

ogy,

As

ocia

ția N

ațio

nală

a C

olec

ționa

rilor

de

Arm

e și

Asoc

iația

Ret

rom

il.

Expo

ziția

per

man

entă

out

door

Bra

șove

niile

-

Rena

șter

ea m

ește

șugu

rilor

isto

rice

ale

Braș

ovul

ui

(sed

iu M

ODAR

OM)

Atin

s -

- IV

0,

00

0,00

Fa

za 1

/Doc

umen

tare

De la

pro

paga

ndă

polit

ică la

bab

y bo

om

Depă

șit

2.50

0 8.

636

I-II

1.50

0,00

1.

500,

00

Inclu

să în

circ

uitu

l gen

eral

.

Nu a

fost

taxa

tă se

para

t. Pr

oduc

ător

ul e

ste

Post

Mod

erni

sm

Mus

eum

Buc

ureș

ti Ex

poziț

ie te

mpo

rară

out

door

des

pre

turis

mul

m

onta

n și

spor

turil

e de

iarn

ă (Is

toria

in A

lb)

Depă

șit

IV

3.50

0 2.

976,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Amen

ajat

ă în

Pia

ța S

fatu

lui

Pa

rten

eri:

Arhi

vele

Naț

iona

le B

rașo

v,

Asoc

iația

For

ums.

Ceru

tă p

entr

u iti

nera

re la

Cas

telu

l Ca

ntac

uzin

o - B

uște

ni

Rege

le M

ihai

. O co

pilă

rie fe

ricită

De

pășit

1.

000

1.63

9 II

0,00

0,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Part

ener

iat A

socia

ția R

omân

ia

Cultu

rală

. Nu

a fo

st ta

xată

sepa

rat.

Oco

lul l

umii

în 8

0 de

min

ute.

Dup

ă Ju

les V

erne

De

pășit

2.

500

8.41

4 III

- IV

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Nu

a fo

st ta

xată

sepa

rat.

Expo

ziția

tem

pora

ră în

aer

libe

r ,,Is

toria

în R

oz !"

De

pășit

III

-IV

0,00

0,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Part

ener

iat A

socia

ția F

orum

s M

ereu

la d

ator

ie. R

eper

e di

n ist

oria

pom

pier

ilor

braş

oven

i De

pășit

III

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

89

Constituirea Colecţiei de Carte Patrim

oniu PROGRAM

UL Valorificarea patrimoniului cultural

Depășit

I-IV 261.775,00

167.317,92

Subprogramul Expoziţia perm

anentă

Atins

I-IV

0,00 0,00

Reorganizarea expoziţiei de bază din Casa Sfatului ,,Identitatea istorică a Braşovului"

Atins

I-IV

0,00 0,00

Faza 1/Documentare

Subprogramul Expoziţii tem

porare

Depășit

153.050,00 144.276,92

Braşov 1916 Depășit

5.000 8.766

II-III 154.175,00

117.293,67 Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat. Expoziția realizată cu sprijinul M

inisterului Apărării Naționale. Parteneri: Brigada 2 Vânători de M

unte Brașov, Muzeul M

ilitar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Universitatea ,,Transilvania" Braşov, M

uzeul de Etnografie Brașov, Rom

anian Military Archeology și

Asociația Națională a Colecționarilor de Arm

e. Feldioara redescoperită. Un sit al oaspeților germ

ani în Estul Europei Atins

300 362

II-III 3.600,00

1.162,00 Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat. Parteneri: Com

plexul Muzeal Național

Astra Sibiu, Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" al Academ

iei Române,

Asociația Culturală Hieronymus și

Primăria Feldioara

Poarta Transilvaniei. O istorie a arm

elor (Bastionul Țesătorilor) – tem

atica antică Anulat

5.000 -

II-III 60.000,00

0,00 Problem

e legate de perspectiva retrocedării clădirii

Centenarul Vânătorilor de Munte

Depășit 1.000

4.099 IV

22.100,00 21.345,25


inimal

Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat.

A cu

prin

s și o

acț

iune

inte

rnaț

iona

lă

de re

cons

titui

re is

toric

ă.

Expo

ziția

real

izată

cu sp

rijin

ul

Min

ister

ului

Apă

rării

Naț

iona

le.

Part

ener

i: Br

igad

a 2

Vână

tori

de

Mun

te B

rașo

v, M

uzeu

l Mili

tar

Naţio

nal ,

,Reg

ele

Ferd

inan

d I”

, Un

iver

sitat

ea ,,

Tran

silva

nia"

Bra

şov,

Ro

man

ian

Mili

tary

Arc

heol

ogy,

As

ocia

ția N

ațio

nală

a C

olec

ționa

rilor

de

Arm

e și

Asoc

iația

Ret

rom

il.

Expo

ziția

per

man

entă

out

door

Bra

șove

niile

-

Rena

șter

ea m

ește

șugu

rilor

isto

rice

ale

Braș

ovul

ui

(sed

iu M

ODAR

OM)

Atin

s -

- IV

0,

00

0,00

Fa

za 1

/Doc

umen

tare

De la

pro

paga

ndă

polit

ică la

bab

y bo

om

Depă

șit

2.50

0 8.

636

I-II

1.50

0,00

1.

500,

00

Inclu

să în

circ

uitu

l gen

eral

.

Nu a

fost

taxa

tă se

para

t. Pr

oduc

ător

ul e

ste

Post

Mod

erni

sm

Mus

eum

Buc

ureș

ti Ex

poziț

ie te

mpo

rară

out

door

des

pre

turis

mul

m

onta

n și

spor

turil

e de

iarn

ă (Is

toria

in A

lb)

Depă

șit

IV

3.50

0 2.

976,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Amen

ajat

ă în

Pia

ța S

fatu

lui

Pa

rten

eri:

Arhi

vele

Naț

iona

le B

rașo

v,

Asoc

iația

For

ums.

Ceru

tă p

entr

u iti

nera

re la

Cas

telu

l Ca

ntac

uzin

o - B

uște

ni

Rege

le M

ihai

. O co

pilă

rie fe

ricită

De

pășit

1.

000

1.63

9 II

0,00

0,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Part

ener

iat A

socia

ția R

omân

ia

Cultu

rală

. Nu

a fo

st ta

xată

sepa

rat.

Oco

lul l

umii

în 8

0 de

min

ute.

Dup

ă Ju

les V

erne

De

pășit

2.

500

8.41

4 III

- IV

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Nu

a fo

st ta

xată

sepa

rat.

Expo

ziția

tem

pora

ră în

aer

libe

r ,,Is

toria

în R

oz !"

De

pășit

III

-IV

0,00

0,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Part

ener

iat A

socia

ția F

orum

s M

ereu

la d

ator

ie. R

eper

e di

n ist

oria

pom

pier

ilor

braş

oven

i De

pășit

III

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

90

Expoziția tematică a proiectului

„Războaie în Bastionul Țesătorilor” Depășit

650 650

II-IV 0,00

0,00 Realizat peste Program

ul minim

al Parteneriat Asociația Forum

s. Itinerată la Sibiu.

Subprogramul Apariţii editoriale

Atins

42.500,00 23.041,00

Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată

(jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg

Atins

II

20.000,00 18.060,00

200 exemplare

Castru Roman Cum

idava - Râșnov. Monografie

arheologica I / editare Parțial

III-IV 2.500,00

0,00 Faza I: redactare

Albumul Brașovul de altădată – Casa Sfatului

Parțial

III-IV

20.000,00 4.981,00

Faza I: editare & design

PROGRAMUL

Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural

Atins

I-IV

0.00 0.00

Subprogramul Conservarea patrim

oniului muzeal

Depășit

I-IV

0.00 0.00

Activitate permanentă obligatorie

conform legii

Fișe de conservare: 867 (în plan 800). Subprogram

ul Restaurarea patrimoniului m

uzeal Depășit

I-IV 0.00

0.00 Piese restaurate: 82 (în plan 40)

PROGRAMUL

Educație muzeală

Depășit 930

2.292 II-IV

7.255,00 2.413,68

2.292 - total beneficiari pentru proiectele / atelierele m

uzeului Arta m

ozaicului Atins

40 49

II-IV 2.000,00

1.967,85

Manuscrise ilum

inate în viziunea copiilor Parțial

20 14

II-IV 1.100,00

0,00

Să împodobim

bradul de Crăciun Atins

20 23

II-IV 500,00

279,93

Grădinița arheologică Depășit

150 317

II-IV 0,00

0,00

Muzeul de Istorie Brașov – M

uzeul Județului Nostru Depășit

II-IV 0,00

0,00 Expoziția donațiilor pentru M

uzeul Codlei Expoziția perm

anentă a Bisericii evanghelice fortificate din Cincșor Parteneriat Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016 Parteneriat FFIR 2016 Expoziția tem

porară ,,DinRo Expo" Sala de tradiţie Centrul 42 de Com

unicaţii şi Informatică de Sprijin -

UM 01751

Calfa

Muz

eulu

i At

ins

60

60

II-IV

0.

00

0,00

Braș

oven

iile

- Ren

aște

rea

meș

teșu

guril

or is

toric

e al

e Br

așov

ului

Anul

at

- -

IV

- -

Stem

e, b

lazo

ane

și le

gend

e De

pășit

20

0 44

0 II-

IV

1.07

0,00

0,

00

Să

rbăt

ori n

ațio

nale

De

pășit

20

0 63

0 II-

IV

585,

00

0,00

Trec

utul

în p

ract

ica a

ctua

lă

Anul

at

30

- II-

IV

2.00

0,00

-

Ar

heol

ogia

pra

ctică

pe

înțe

lesu

l tut

uror

De

pășit

15

0 59

0 II-

IV

1.00

0,00

16

5,90

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Ca

rte

vech

e și

cu v

aloa

re b

iblio

filă

în co

lecţ

ia

Muz

eulu

i Jud

eţea

n de

Isto

rie B

raşo

v De

pășit

60

16

9 III

-IV

0,00

0,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Expo

ziția

inte

ract

ivă

,,Sec

rete

le E

gipt

ului

Ant

ic"

Depă

șit

- -

II-III

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Pa

rten

eria

t Em

agic

Live

SRL

Agen

dă cu

lturală

De

pășit

II-

IV

18.

220,

00

13.6

97,5

5

Noap

tea

muz

eelo

r De

pășit

1

.500

3

.004

II

2.30

0,00

1.

903,

41

Nr. c

el m

ai m

are

de v

izita

tori

în B

rașo

v Fe

stiv

alul

de

Reco

nstit

uire

Isto

rică

1916

At

ins

-

- III

-IV

5.44

5,00

0,

00

88 m

embr

ii as

ocia

ții d

e re

cons

titui

re

istor

ică.

Part

ener

iat U

nive

rsita

tea

,,Tra

nsilv

ania

" Pr

oiec

tul c

ultu

ral e

urop

ean

de b

andă

isto

rică

dese

nată

Căl

ător

ia m

iculu

i col

onist

Mar

tin d

in

Flan

dra

până

în e

stul

Tra

nsilv

anie

i, la

înce

putu

l sec

. XI

II

Amân

at

- -

IV

0,00

0,

00

Amân

at d

in ca

uza

part

ener

ilor e

xter

ni

Proi

ectu

l cul

tura

l int

erna

ționa

l Dos

itei F

ilitt

i -

pers

onal

itate

repr

ezen

tativ

ă a

istor

iei c

omun

ității

gr

eceș

ti di

n Br

așov

Amân

at

- -

II-III

2.

000,

00

0,00

Am

ânat

din

cauz

a Pr

imăr

iei B

rașo

v

Proi

ectu

l Răz

boai

e în

Bas

tionu

l Țes

ător

ilor

Depă

șit

- 46

00

II-III

8.

475,

00

11.7

94,1

4 Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Câ

știg

ător

la A

dmin

istra

ția F

ondu

lui

Cultu

ral N

ațio

nal (

AFCN

), la

aria

,,P

atrim

oniu

Imat

eria

l".

Fina

nţar

ea n

eram

burs

abilă

AFC

N a

fost

în v

aloa

re d

e 59

.436

lei.

Part

ener

iat A

socia

ția F

orum

s Pr

oiec

tul c

ultu

ral e

urop

ean

I was

citiz

en o

f Sta

lin

tow

n De

pășit

-

- IV

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Câ

știg

ător

în p

rogr

amul

,,Eu

ropa

91

Expoziția tematică a proiectului

„Războaie în Bastionul Țesătorilor” Depășit

650 650

II-IV 0,00


ul minim


s. Itinerată la Sibiu.

Subprogramul Apariţii editoriale

Atins

42.500,00 23.041,00

Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată

(jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg

Atins

II

20.000,00 18.060,00

200 exemplare

Castru Roman Cum

idava - Râșnov. Monografie

arheologica I / editare Parțial

III-IV 2.500,00

0,00 Faza I: redactare

Albumul Brașovul de altădată – Casa Sfatului

Parțial

III-IV

20.000,00 4.981,00

Faza I: editare & design

PROGRAMUL

Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural

Atins

I-IV

0.00 0.00

Subprogramul Conservarea patrim

oniului muzeal

Depășit

I-IV

0.00 0.00

Activitate permanentă obligatorie

conform legii

Fișe de conservare: 867 (în plan 800). Subprogram

ul Restaurarea patrimoniului m

uzeal Depășit

I-IV 0.00

0.00 Piese restaurate: 82 (în plan 40)

PROGRAMUL

Educație muzeală

Depășit 930

2.292 II-IV

7.255,00 2.413,68

2.292 - total beneficiari pentru proiectele / atelierele m

uzeului Arta m

ozaicului Atins

40 49

II-IV 2.000,00

1.967,85

Manuscrise ilum

inate în viziunea copiilor Parțial

20 14

II-IV 1.100,00

0,00

Să împodobim

bradul de Crăciun Atins

20 23

II-IV 500,00

279,93

Grădinița arheologică Depășit

150 317

II-IV 0,00

0,00

Muzeul de Istorie Brașov – M

uzeul Județului Nostru Depășit

II-IV 0,00

0,00 Expoziția donațiilor pentru M

uzeul Codlei Expoziția perm

anentă a Bisericii evanghelice fortificate din Cincșor Parteneriat Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016 Parteneriat FFIR 2016 Expoziția tem

porară ,,DinRo Expo" Sala de tradiţie Centrul 42 de Com

unicaţii şi Informatică de Sprijin -

UM 01751

Calfa

Muz

eulu

i At

ins

60

60

II-IV

0.

00

0,00

Braș

oven

iile

- Ren

aște

rea

meș

teșu

guril

or is

toric

e al

e Br

așov

ului

Anul

at

- -

IV

- -

Stem

e, b

lazo

ane

și le

gend

e De

pășit

20

0 44

0 II-

IV

1.07

0,00

0,

00

Să

rbăt

ori n

ațio

nale

De

pășit

20

0 63

0 II-

IV

585,

00

0,00

Trec

utul

în p

ract

ica a

ctua

lă

Anul

at

30

- II-

IV

2.00

0,00

-

Ar

heol

ogia

pra

ctică

pe

înțe

lesu

l tut

uror

De

pășit

15

0 59

0 II-

IV

1.00

0,00

16

5,90

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Ca

rte

vech

e și

cu v

aloa

re b

iblio

filă

în co

lecţ

ia

Muz

eulu

i Jud

eţea

n de

Isto

rie B

raşo

v De

pășit

60

16

9 III

-IV

0,00

0,

00

Real

izat p

este

Pro

gram

ul m

inim

al

Expo

ziția

inte

ract

ivă

,,Sec

rete

le E

gipt

ului

Ant

ic"

Depă

șit

- -

II-III

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Pa

rten

eria

t Em

agic

Live

SRL

Agen

dă cu

lturală

De

pășit

II-

IV

18.

220,

00

13.6

97,5

5

Noap

tea

muz

eelo

r De

pășit

1

.500

3

.004

II

2.30

0,00

1.

903,

41

Nr. c

el m

ai m

are

de v

izita

tori

în B

rașo

v Fe

stiv

alul

de

Reco

nstit

uire

Isto

rică

1916

At

ins

-

- III

-IV

5.44

5,00

0,

00

88 m

embr

ii as

ocia

ții d

e re

cons

titui

re

istor

ică.

Part

ener

iat U

nive

rsita

tea

,,Tra

nsilv

ania

" Pr

oiec

tul c

ultu

ral e

urop

ean

de b

andă

isto

rică

dese

nată

Căl

ător

ia m

iculu

i col

onist

Mar

tin d

in

Flan

dra

până

în e

stul

Tra

nsilv

anie

i, la

înce

putu

l sec

. XI

II

Amân

at

- -

IV

0,00

0,

00

Amân

at d

in ca

uza

part

ener

ilor e

xter

ni

Proi

ectu

l cul

tura

l int

erna

ționa

l Dos

itei F

ilitt

i -

pers

onal

itate

repr

ezen

tativ

ă a

istor

iei c

omun

ității

gr

eceș

ti di

n Br

așov

Amân

at

- -

II-III

2.

000,

00

0,00

Am

ânat

din

cauz

a Pr

imăr

iei B

rașo

v

Proi

ectu

l Răz

boai

e în

Bas

tionu

l Țes

ător

ilor

Depă

șit

- 46

00

II-III

8.

475,

00

11.7

94,1

4 Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Câ

știg

ător

la A

dmin

istra

ția F

ondu

lui

Cultu

ral N

ațio

nal (

AFCN

), la

aria

,,P

atrim

oniu

Imat

eria

l".

Fina

nţar

ea n

eram

burs

abilă

AFC

N a

fost

în v

aloa

re d

e 59

.436

lei.

Part

ener

iat A

socia

ția F

orum

s Pr

oiec

tul c

ultu

ral e

urop

ean

I was

citiz

en o

f Sta

lin

tow

n De

pășit

-

- IV

0,

00

0,00

Re

aliza

t pes

te P

rogr

amul

min

imal

Câ

știg

ător

în p

rogr

amul

,,Eu

ropa

92

pentru Cetățeni”, Componenta 1

„Mem

orie istorică europeană”. grant de 100.000 de euro

Proiectul Istoria în roz! Roz pentru viață! Depășit

80 100

III-IV 0,00


ul minim


s AM

URAL – Festival Vizual Depășit

- 500

III-IV 0,00


ul minim

al Parteneriat AM

URAL Caravana culturală Brotherhood of the Rose

Atins 15

15 III

0,00 0,00


inimal

Parteneriat Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”


Atins 7

7 III

0,00 0,00


inimal

Parteneriat Centrul Cultural Reduta Conferințele Dracula

Atins 70

70 IV

0,00 0,00


inimal

Parteneriat Dracula Film Festival

Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov 2016 - CUM

IDAVA Depășit

- -

III 0,00


ul minim

al Parteneriat Prim

ăria Râșnov și Asociația Terra Dacica Aeterna

Festivalul de Film Istoric Râșnov – Școala de Vară

Depășit -

- III

0,00 0,00


inimal

Parteneriat Festivalul de Film Istoric

Râșnov

muzeul judeȚean de istorie braŞov manageri cultura/raport de activitate...analiza swot (analiza...

Documents