LP 1 4-03-2010Examenul morfopatologic microscopic

- consta in studiul modificarilor produse de boala in tesuturi si organe cu ajutorul microscopului optic

- intrucat acest examen evidentiaza in primul rand modificarile produse in tesuturi el se numeste in mod curent examen histopatologic.

- Examenul microscopic este alaturi de necropsie principala metoda de studiu si activitate practica a morfopatologiei.

- Examenul microscopic prezinta o mai mare actualitate ,el stabileste din stadii timpuriide boala un dg exact, premisa importanta pentru un tratament corect si vindecarea bolii respective

- Permite pe tesuturile recoltate de la organismul viu efectuarea unor cercetari care in mod normal sunt improprii pe tesuturile recoltate de la cadavru .

Conditii de executarea examenului microscopic Examenul microscopic se utilizeaza in mai multe conditii : 1.verificarea dg clinic pe piese operatoare 2. stabilirea dg prin biopsie Biopsia este recoltarea unui fragment de tesut sau organ dintr-un organism bolnav in scopul precizarii sau stabilirii dg .Exista mai multe metode de recoltare a biopsiilor :

1. Metoda clasica a biopsiei chirurgicale -consta in recoltarea unui fragment consistent printr-o interventie chirurgicala- in acest mod se recolteaza ganglioni hipertrofiati , piese cu leziuni cutanate dar si fragmente de organe din cavitatile organismului - metoda are avantajul ca furnizeaza material abundent , propice unui examen histopatologic amanuntit

2.Punctia biopsie - consta in recoltarea unui fragment tisular redus prin punctie aspirativa - procedeul este usor de executat si mai bine suportat de bolnav - materialul obtinut este mai redus nepermitand un examen microscopic atat de comod ca in biopsia chirurgicala care are si avantajul ca poate fi repetata ,per- mite controlul evolutiei leziunii si mai ales a eficacitatii tratamentului. - metoda se utilizeaza in special pt. explorarea leziunilor ganglionare ,hepatice ,

splenice , renale. 3.Biopsie endoscopica - cind fragmentul tisular este recoltat cu ajutorul unui endoscop avem o bipsie

endoscopica - prin aceasta tehnica se recolteaza biopsii de pe caile respiratorii(laringe bronhii) de pe caile digestive (de la esofag pana la intestin gros) si de pe caile urinare

( vezica ) 4. Biopsie intraoperatoare - numita si rapida (EXTEPORANEE ) se executa in timpul unei interventii chi- rurgicale in interval de 5-10 minute

- are scopul de a preciza natura deobicei presupusa canceroasa a unei leziuni.

Examenul ciologic -permite in numeroase imprejurari stabilirea unui dg prin studiul microscopic al

celulelor continute in diferite secretii . - aceste materiale se intind pe lama sub forma de frotiuri si se coloreaza cu diferite

1

metode - are marele avantaj ca recoltarea materialului se face cu usurinta , frotiurile se colo- reaza si examineaza in scurt timp .

- are dezavantajul ca este mai putin precis decat examenul histopatologicEtapele dg . histopatologicDg histopatologic corect este rezultatul examinarilor microscopice ale preparatelor in conformitate cu urmatoarele etape

1. dg de coloratie 2. dg de tesut sau organ 3. descrierea modificarilor patologice4. dg pozitiv de leziune

Scopul si rolul necropsiei anatomopatologice Necropsia (autopsia ) este un act medical indispensabil perfectionarii si dezvoltarii medicinei.Scopul necropsiilor anatomopatologice este evidentierea modificarilor anatomopatologice , adica a devierilor de la structurilor normale .PROSECTURAServiciul de anatomie patologica sau prosectura este un serviciu de specialitate al spitalului clinic compus din.1. Laboratoare –se executa examinarile histopatologice si citologice2. Un compartiment unde se executa necropsiile se pastreaza si se elibereaza

cadavrele Sala de necropsie -incapere spatioasa luminoasa cu pereti din faianta cu pardoseala din mazaic sau ciment cu sifoane de scurgere . - masa de necropsie este confectionata din placa de marmura sau mozaic - masa are 2,10 m lungime 0,9-1 m latime 1 m inaltime - marginile mesei sunt ridicate iar suprafata este usor inclinata spre capatul unde se ga- seste sifonul de scurgere .Instrumentarul folosit in sala de necropsie

1. cutite-cutitul mic de autopsie folosit la sectionarea tesuturilor semidure (cartilaje, tendoane) dar si a tesuturilor moi care se gasesc pe un pklan dur-cutitul mare de autopsie , folosit la sectionarea organelor scoase indiferent de marimea acestora (ficat ,ganglioni limfatici) .- cutitul pentru creier , folosit la sectionarea creierului - bristuriul folosit la disectii fine

2. foarfeci - foarfeca butonata –folosita la sectionarea organelor cavitare si tubulare mari( aor ta , trahee )

- foarfeci chirurgicale de diferite forme si dimensiuni-cu care se sectioneaza vase de calibru mijlociu ( carotida , artera renala)

- foarfeca speciala pt cartilaje si coaste (costotom)3. .instrumente de explorat si masurat - stilete –diferite marimi - sonde canelate –folosite la explorarea diferitelor formatiunii canaliculare (cai biliare , ureter) - instrumente pt masurat dimensiuni

3. instrumente accesorii- suportul de lemn ( asezat sub ceafa cadavrului)- polonic

2

Principiile de baza ale necropsiei

Necropsia se efectueaza in termen de 24 h de le constatarea decesului cind exista un interes stiintific sau urmeaza sa se preleveze organe pt transplantare (cornee ,vase , os ) necropsia se va esectua la 1-2 ore dupa deces Necropsia anatomopatologica trebuie sa fie sistematica si completa cuprinzand examinarea celor trei cavitati principaleale organismului (craniu ,torace , abdomen) Necropsia propriu-zisa este precedata de un examen extern prin inspectie si palpare . La scoaterea organelor se poate proceda in doua moduri. 1 pastrand legaturile anatomice cu scoaterea organelor in bloc –metoda Rokitansky 2 intrerupand legaturile anatomice cu scoaterea izolata a organelor - metoda VirchowOrganele scoase izolat sau in bloc vor fi examinate cu ochiul liber si prin palpareSectionarea si examinarea complexelor de organe se face dupa urmatoarea succesiune 1 organele ap circulator 2 organele ap respirator 3 organele ap digestiv 4 organele ap excretor si secretor 5 organele genitale Examenul extern al cadavrului -are drept scop identificarea si descrierea cadavrului si de a descrie leziunile care sunt vizibile fara sectionari.Se vor determina caracterele generale ale cadavrului >> 1 inaltimea 2 starea de nutritie 3 varsta 4 sexul 5 tegumentul 6 semnele mortii -paloarea cadaverica - petele (lividitatile cadaverice) apar pe fondul albicios (normal)albicios galbui (icter) sau violaceu (cianoza ) al tegumentului cadavrului in partile declive

-ele pot fi pete de hipostaza sau de imbibitie -apar la 3-5 h de la deces sub forma unor pete confluente de culoare violacee

- raceala cadaverica – in conditii obisnuite racirea se face treptat , temperatura cadavrului scazand cu 1 grad pe h pana se ajunge la temperatura mediului ambiant

- rigiditatea si relaxarea cadaverica – apare dupa 2-4 h de la deces si incepe de la m masticatori se continua spre m cefei , m membrelor superioare , torace ,abdomen, membre inferioare.. Rigiditatea se generalizeaza la 12-24 h de la deces

- relaxarea -apare la 48-72 h de la deces si se instaleaza in acelasi sens in care sa facut rigiditatea

- Petele de putrefactie – - culoare verzuie murdara - apar intre 24-48 h de la deces in partile inferioare ale abdomenului prima data in fosa iliaca dr iar apoi in cea stg acolo unde intestinele sunt mai aproape de tegumente - ele sunt insotite de un miros greu de putrefactie - petele de exicatie – pot fi observate pe buze pe scrot sau pe teritoriile expuse unor traumatisme post mortale sub forma unor zone pergamentate bine delimitate cu marginile nete

3

11-03-2010Examenul intern al capuluiNecropsia capului - sectionarea pielii capului si indepartarea ei

- incepe de la proc mastoidian st trece prin crestet ( vertex ) si se continua pina la proc mastoidian dr

- se sectioneaza intreaga lor grosime toate structurile moi pana la os - sectionarea craniului ( urmatoarea etapa ) indepartarea calotei - linia de ferestruire urmareste un plan orizontal ce trece cu un lat de deget

deasupra arcadelor sprancenoase , lateral si paralel cu acurile zigomatice iar posterior prin protuberanta occipitala externa

- scoaterea creierului - sub control vizual se sectioneaza cat mai aproape de suprafata osoasa

urmatoarele formatiuni anatomicea. fascicolele optice b. artera carotida int c. infundibulul hipofizard. nervii ( I- XII )

- sectionarea creierului- se efectueaza sectiuni frontale si paralele la urmatoarele nivele

I. imediat inapoia bulbului olfactiv II. inaintea chiasmei optice

III. prin corpurile mamilare IV. imediat inapoia bulbuluiV. se sectioneaza pedunculiicerebrali si se evidentiaza cerebelul impregna

impregna cu trunchiul cerebralVI. prin mijlocul lobilor occipitali

Deschiderea cavitatii toracice si abdominabile - incizii cutanate , se efectueaza o incizie cutanata in forma de T care consta din

o sectiune mediana si una transversala - deschiderea sacului pericardic - la desciderea scului pericardic se fac 3 sectiuni sub forma de Y rasturnat

a. prima incizie este paralela cu marginea stg a inimii si se face in sus in directia vaselor mari pana la niv insertiei pericardului pe artera pulmonara

b. a doua incizie pe marginea stg dar in jos pana la vf inimii c. a treia incizie in jos dar spre marginea dr a inimii

- scoaterea plamanilor - scoaterea plamanului stg se patrunde in hemitoracele stg dinspre vf inspre baza

lui si se fixeaza hilul pulmonar astfel incat sa fie prinse bronhiile si vasele hilare - se sectioneaza pediculul pulmonar cat mai aproape de plaman - plamanul dr se va scoate in mod identic

Necropsia organelor abdominale - scoaterea si examinarea intestinelor - pt scoaterea intestinelor se ridica colonul transvers si se cauta portiunea initiala

libera a intestinului subtire sau prima ansa jejunala - examinarea intestinelor trebuie ssa stabileasca modificari patologice in legatura

cu dimensiunile , raporturilor sau integritatea diferitelor segmente - in mod natural intestinul subtire ar o lungime de 7 m iar pe traiect pot fi

observate stenoze , anastomoze , sau suturi chirurgicale , indicand prezenta unor rezectii

- intestinul gros masoara 150-200 cm si va fi examinat la fel ca cel subtire - scoaterea si examinarea rinichilor

4

- pt scoaterea rinichilor se executa o sectiune semicirculara ( cu marginea exterioara a organului la 2-3 cm lateral de acesta

- incizia intereseaza peritoneul si tesutul adipos subdiacent - rinichiul cantareste 150 gr fiind inconjurat de capsula adipoasa groasa de 1 cm- capsula propriu-zisa este transparenta subtire si se indeparteaza usor de pe fata

externa a organului - scoaterea si examinarea stomacului si duodenului- plecand de la santul esofagian distal sau de la cardie se deschide stomacul pe

fata anterioara la 1 cm de curbura mare traversand pilorul se continua sectiunea dealungul peretelui anterior al duodenului deschizandu-se cele 4 portiuni ale acestui segment intestinal pana la niv extremitatii sale distale

- se examineaza aspectul mucoasi gastroduodenale , proeminenta plicilor dar si prezenta sau caracterul unor ulceratii

- sectionarea si examinarea ficatului- pt sectionarea ficatului se executa o sectiune semicirculara dealungul axului

mare pastrand un strat subtire de parenchim care sa asigure legatura ditre cele doua parti

- greutatea ficatului este de 1500gr acoperit de peritoneo dispus peste capsula transparenta

- suprafata sa este neteda de culoare bruna cu marginea anterioara ascutita - in conditii patologice , ficatul poate fi marit sau micsorat de volum pastrandu-si

forma caracteristica si suprafata neteda sau prezentand deformari mai mult sau mai putin importante si o suprafata nodulara

5

Staza pulmonara cronica – col H.E.- se caracterizeaza prin induratia pronuntata a plamanului comsecutiva proliferarii

de tesut conjunctiv din peretele alveolar - este o consecinta a insuficientei cronice a inimii stangi - coloratia este H.E. - macroscopic se observa un desen alveolar accentuat cu ingrosarea septurilor

alveolare cuprinzand numeroase capilare dilatate si pline cu hematii- in septurile ingrosate cat si in lumenul alveolarse intalnesc celule rotunde mai

mari a caror citoplasma este incarcata cu granulatii brune negricioase ( macrofagele care au fagocitat eritrocitele extravazate de la niv si in interiorul carora sa depus hemosiderina un pigment feruginos derivat din hemoglobina

Edemul pulmonar - este o acumulare anormala de lichid in peretii si cavitatii alveolare - invadarea alveolelor cu lichi provenit din capilarele septurilor este o consecinta

a insuficientei acute a inimii stangi sau a intoxicatiei cu gaze toxice - coloratia este H.E. hematoxilina coloreaza nucleii , mucina , substanta de baza a

tesutului cartilaginos , Ca si microbio in diferite guante de albastru , intimp ce eozina coloreaza restul tesuturilor in diferite nuante de rosu

- hematiile apar colorate in rosu caramiziu - microscopic spatiile alveolare sunt usor largite , septurile interalveolare sunt

sunt mai subtiri pe alocuri rupte astfel incat alveolele invecinate vor forma spatii mai mari

- lumenul este umplut cu o substanta proteica omogena colorata in roz in care se pot evidentia rare bule de aer

- se pot observa si alveole libere

6

18-03-2010 Hemoragia prin diapedeza in creier

- este iesirea sangelui in afara vaselor prin peretii structurali intacti dar cu permeabilitate crescuta

- cauza frecventa a hemoragiilor prin diapedeza este reprezentata prin spasmul arteriolelor

- coloratia ese H.E. - microscopic intesutul cerebral se observa numeroase hemoragii punctiforme - aceste hemoragii apar ca aglomerari de hematii extravazate in substanta

cerebrala pe care o distrug - ele pot avea forma rotunda ovalara sau inelara - sunt izolate sau confluente - in jurul aceptor focare hemoragice substanta cerebrala este edematiata

Trombul mixt stratificat- tromboza este o coagulare intravasculara in timpul vietii cu formarea de tromba- trombul apare ca un coagul sanguin compact cu dungi albe si rosiicare umple

partial sau total lumenul vasului si adera puternic de perete - coloratia este H.E.- microscopic in artera pulmonara se observa un coagul sanguin cu structura

compacta - structura stratificata a trombuluise datoreaza asezarii succesive in straturile lui a

hematiilor ( care formeaza stratul rosu ) si a leucocitelor ( care formeaza stratul alb )

- la un obiectiv mai mare urmarind zona de contact a trombului cu intima vasului se constata ca stratul endotelial al intimei este numai partial pastrat si ca trombul adera nemijlocit de peretele vasului

7

Infarctul alb renal- este necroza unei portiuni din tesutul renal cauzata de obstructia prin tromboza

sau prin embolie a unei ramuri din artera renala - col. Este H.E. - microscopic se observa o zona palida de forma triunghiulara cu baza la periferia

organului si vf spre hil - la niv tesutului renal prezinta un aspect fantomatic in sensul ca sunt pastrate

contururile glomerulilor si a tubilor renali dar nucleii sunt disparuti - aceasta zona este delimitata de tesut renal de aspect normal printr-o banda

ingusta in care vasele sunt dilatate si pline cu hematii .

Infarctul rosu pulmonar

- este nercroza unei portiuni de tesut renal cu inundarea hemoragica a acesteia in urma unei obliterari a unei ramuri din artera pulmonara

- col este H.E. - microscopic se observa ca lumenele alveolare sunt pline cu hematii pe cale de

dezintegrare - limita dintre zona de infarct si tesut pulmonar aerat este data de o banda in care

capilarele sunt dilatate si pline cu hematii

8

25-03-2010 Hemosideroza hepatica

- se caracterizeaza prin prezenta in citoplasma hepatocitelor si in celulele Kupffer a unui pigment bogat in fier de provenienta hemoglobinica

- col este H.E.- microscopic , structura lobulara a ficatului este bine conturata constituita in

cordoane de hepatocite care radiaza in jurul unei vene centrolobulare spre spatiile porte

- in majoritatea hepatocitelor si in celulele Kupffer se observa granule de pigment bogate in fier

- celulele Kupffer sunt mai bine vizibile datorita continutului in aceste pigment care este raspandit atat in celula cat si in prelungirile sale

Distrofia grasa sau adipoasa hepatica - este un proces patologic care consta in incarcarea grasoasa a hepatocitelor - col este H.E. microscopic observam structura lobulara a ficatului este pastrata - la periferia lobului hepatic se observa numeroase teritorii inelare optic clare - cordoanele hepatice din zona periferica sunt alcatuite din hepatocite cu

citoplasma lor continand numeroase spatii vacuolare de forma rotunda bine conturate net delimitate de marime diferita dar relativ voluminoase ce pot impinge nucleul spre periferia celulei

9

Amiloidoza renala - survine in cadrul unei amiloidoze generalizate ( splina ficat suprarenale ) si este

asociata unei depuneri de substanta amiloida in glomeruli si arteriolele aferente renale

- col este H.E.- microscopic , la nivelul anselor capilare glomerulare si in membrana bazala a

tubilor renali se observa depuneri masive omogene colorate in rosu violaceu - glomerulii in care sa depus amiloidul apar mult mariti sau tumefiati - membrana bazala a anselor capilare din glomeruli apare ingrosata sub forma

unor cordoane compacte intens colorate - col. violet de metil

15-04-2010 Pericardita fibrinoasa

- este inflamatia serofibrinoasa a pericardului caracterizata prin depunerea pe seroasa congestionata a unei membrane albicioase cenusii formata din suvite de fibrina care ii confera un aspect de vilozitate

- coloratia este H.E. - microscopic , structura miocardului este pastrata - tesutul subepicardic este ingrosat - prezinta numeroase capilare congestionate dar si un infiltrat inflamator format

din histiocite , limfocite , granulocite - la suprafata apare o abundenta depunere de fibrina sub forma unei retele de

filamente lipsite de structura in ochiurile careia se pot evidentia rare granulocite

10

Pneumonia lobara - este inflamatia acuta a plamanului caracterizata prin ineresarea stricta a unuilob

mai rar a mai multor lobi pulmonari . - evolueaza in 4 faze bine definite dpdv anatomo-clinic

1) faza de congestie – faza in care lobul interesat este marit de volum si are o culoare rosie vie

2) faza de hepatizatie rosie – este faza in care lobul interesat capata o culoare rosie inchisa si consistenta ferma a ficatului

3) faza de hepatizare cenusie – de aceeasi consistenta dar de culoare cenusie 4) faza de rezorbtie – faza in care lobul sau plamanul afectat isi recapata

aspectul normal- col. Este H.E. - microscopic tesutul pulmonar apare in mod uniform condensat , aerul din

alveole fiind inlocuit cu o retea de filamente lipsite de structura in ochiurile careia se pot evidentia leucocite , polinucleare dar si monocite

- peretii alveolari sunt ingrosati si au o structura intacta

Abcesul hepatic - este o inflamatie purulenta cu distrugerea circumscrisa a parenchimului hepatic

si acumularea de puroi in cavitatile astfel formate - abcesul hepatic este cauzat de infectii bacteriene sau parazitare produse pe cale

sanguina sau biliara - col . este H.E. - microscopic structura lobulara a ficatului este pastrata - in unele locuri se observa teritorii mici de forma rotunda sau neregulata ( unde

lipseste tesutul hepatic ) care contin un numar mare de granulocite

11

22-04-2010

Fibroadenomul mamar - este o tumora benigna constituita din tuburi epiteliale rotunde sau turtite si

ramificate inconjurat de tesut conjunctiv fibrinos - este cea mai frecventa tumora benigna a glandei mamare ce apare in perioada

maturitatii sexuale frecvent inaintea varstei de 30 ani - se prezinta ca o formatiune nodulara unica de obicei solitara , cu diametrul de

2-3 cm bine delimitata de o capsula conjunctiva - col este H.E. - microscopic , tumora prezinta doua varietati microscopice

1. tipul pericanalicular - se caracterizeaza prin proliferarea de structuri tubulare si ovalare si de tesut

conjunctiv care formeaza mansoane peritubulare - tubii sunt captusiti cu un epiteliu cubic - tesutul conjunctiv din vecinatatea tubilor este mai bogat in celule - cu cat ne indepartam de tubi cu atat tesutul devine mai dens si mai sarac in

celule 2. tipul intracanalicular - se caracterizeaza printr-o proliferare mai accentuata a tesutului conjunctiv care

comprima si deformeaza tubii acestia devin ramificati cu aspect de coarne de cerb avand un lumen foarte ingust sau chiar complet comprimat

- tesutul conjunctiv este elementul care predomina cantitativ

12

Papilomul vezicii urinare( papilomul urotelial ) - este o tumora benigna cu structura papilara ramificata - este o formatiune cu aspect neted de consistenta moale care sangereaza usor

(hematurie )- col. este H.E. - microscopic , cu lupa si obiectiv mic se observa bine structura papilara

caracterizata prin prezenta unui schelet sau a unui ax conjunctivo-vascular ramificat arborescent acoperit cu un epiteliu tumoral

- structurile papilare sunt bine individualizate la suprafata tumorii - axele conjunctivo-vasculare care centreaza formatiunile papilare sunt acoperite

de un epiteliu format de pana la 5 randuri de celule , in general alungite , deseori dispuse sub forma de pana de pasare .

- aceste celule au citoplasma slab eozinofila , limitele sunt slab conturate iar nucleii sunt relativi mari si au forma ovala alungita sau fuziforma

- se remarca o usoara diferenta in ceea ce priveste talia dar si colorabilitatea nucleilor

13

29-04-2010 Tesutul de granulatie

- este un tesut conjunctivo-vascular neoformat care apare in inflamatii cronice - se formeaza si in jurul focarelor de necroza - col. este H.E. - microscopic , intreg preparatul este constituit dintr-un tesut conjunctiv cu

numeroase vase de neoformatie alcatuit dintr-un endoteliu si un perete subtire de tesut conjunctiv fibrilar , cuprinse intr-o substanta fundamentala slab colorata

- substanta fundamentala dintre capilare este accatuita din fibre subtiri slab eozinofile in care se pot evidentia diferite celule conjunctive ( fibroblasti, histiocite , granulocite )

Chistadenomul pseudomucinos al ovarului

- este o tumora chistica benigna cu continut mucinos gelatinos - este o formatiune de marime variabila care poate sa ajunga uneori la mai multe

kilograme in greutate.- Col. este H.E. - microscopic , cu lupa si obiectivul mic se observa numeroase cavitati chistice

de marime variabila despartite de septuri conjunctive - cavitatile sunt captusite cu celule epiteliale cilindrice inalte dispuse pe un singur

rand , pe alocuri acest epiteliu proemina in lumenul cavitatilor sub forma unor vilozitati centrate de un ax conjunctivo-vascular subtire .

- aceste vilozitati pot prezenta mici ramificatii dand nastere unei structuri papilare - celulele epiteliale cilindrice sunt uniforme au nuclei relativi mici dispusi la baza

lor

14

6-05-2010 Hemangiomul cavernos hepatic - este o tumora vasculara benigna constituita din caverne si din mici plaje de

celule endoteliale - se intalneste in piele , in mucoasa bucala , si mai rar in intestin si in ficat - se prezinta ca o formatiune plana sau usor proeminenta , de culoare rosie

violacee dimensiuni variabile si consistenta moale - col. este H.E. - microscopic , septurile conjunctive delimiteaza insule formate din cavitati mici

captusite cu celule endoteliale - lumenul cavernelor este gol sau poate contine hematii- intre caverne se remarca proliferarea celulelor endoteliale care formeaza mici

plaje

Carcinomul nediferentiat

- este o tumora maligna ce se intalneste in special in stomac dar si in glanda mamara

- are o evolutie deosebit de agersiva producand de timpuriu metastaze - col. este H.E. - microscopic , peretele stomacului apare in mod difuz ingrosat in urma prezentei

unor celule mici care infiltreaza toate straturile sub forma de placarde , cordoane sau chiar elemente izolate separate prin abundente suvite de tesut conjunctiv fibros

- abundenta tesutului conjunctiv explica duritatea caracteristica acestei tumori

15

13-05-2010

Carcinomul bazocelular - este o tumora maligna a epiteliului pavimentos intalnita la piele si special la fata

sub forma unei ulceratii ce se extinde in suprafata si in profunzime - col. este H.E. - microscopic , in tesutul conjunctiv al dermului se observa prezenta unor

structuri anormale ( placarde rotunde , ovale , policiclice ) care infiltreaza dermul in profunzime producand ulceratia epidermului

- celulele superficiale de la nivelul acestor placarde au forma cilindrica si sunt dispuse perpendicular pe tesutul cunjunctiv inconjurator luând aspect de palisada la care contribuie si dispozitia nucleilor mari ovalari

- spre centrul placardelor celulele isi pierd dispozitia perpendiculara si devin fuziforme

- in anumite situatii placardele pot contine mici cavitati rotunde cu aspect de lumene glandulare pline cu material mucoid

16

Carcinomul spinocelular - este o tumora maligna caracteristica pielii si mucoaselor de tip pavimentos ( cai

digestive superioare , anus , vagin , col uterin ) - col. este H.E. - microscopic , epidermul este ingrosat pe seama stratului cornos care apare ca o

banda groasa eozinofila cu structura lamelara ( procesul se numeste hiperkeratoza )

- in tesutul conjunctiv al dermului se observa prezenta unor placarde de celule poligonale de forme si dimensiuni variabile

- spre centrul placardelor se observa cum celulele se turtesc iar citoplasma devine din ce in ce mai eozinofila datorita incarcarii progresive cu keratina

- neputandu-se descuama aceste celule se aplica unele peste celelalte dand nastere unor structuri rotunde formate din straturi concentrice care pe sectiune au aspect de bulb de ceapa ( aceste formatiuni se numesc perle epiteliale sau globi epidermici )

- placarele spinocelulare infiltreaza dermul in profunzime

17

Lame Morfopatologie

1) Staza pulmonara cronica 2) Edemul pulmonar3) Hemoragia prin diapedeza in creier 4) Tromb mixt stratificat 5) Infarct alb renal 6) Infarct rosu pulmonar 7) Hemosideroza hepatica 8) Distrofia grasa sau adipoasa hepatica 9) Amiloidoza renala nu se da ca lama la ex

10) Pericardita fibrinoasa 11) Pneumonia lobara12) Abcesul hepatic13) Fibroadenomol mamar 14) Papilomul vezicii urinare 15) Tesut de granulatie 16) Chistadenomul pseudomucinos al ovarului17) Hemangiomul cavernos hepatic 18) Carcinomul nediferentiat 19) Carcinomul bazocelular 20) Carcinomul spinocelular

editat de mardale sorin an II medicina dentara 2010

18