1.Acumulari intracelulare:

a) Acumularea colesterolului in ATS

b) DZ metabolism aberrant al glucozei

c) pigminti: substante culorate cu originea endoexogena (endo-praf de carbine/exo-

lipofuscină,melanină,hemosidrină)

-Melanina:epiderm , retina, nuclei

-Hemosedrina:ficat, Maduva osoasa, splina, gangl.limfatic

-bilirubina:conjucata-icter hepatic,icter obstructive

-bilirubina:neconjucata-icter hemolitic,icter fibrologic,icter congenital

d) Amoloidoza: acumularea unei proteineanormal structural (omul nu are amiloidoza; în inf. crnice,

tumori)

e) calcificare : depunere anormala de saruri;

f) de lipide duce la formarea vacuolelor in interiorul citoplasmei celulare. Vacuolele fuzioneaza si se

deplaseaza la periferie (steatoza) . ex: la nivelul ficatului; rinichiului; mai rar la nivelul cordului.

Etape: 1) formeaza vacuole; 2) vacuolele fuzioneaza; 3) impingerea nucleului la periferie; 4) liza mb.

celulare si distrugerea acesteia; 5) formarea de chisturi lipidice.

Factori favorizanti pentru acumularile intracelulare:

-Substanta endogena e produsă în ritm normal sau crescul; rata de eliminare din celula este redusă

(lipidă).

-substanta endogena normal sau anormala se acumuleaza pt ca nu poate fi metabolizată, ceea ce duce

la defecte enzimatice, boli de stocaj.

-substanta exogenă anormală se acumuleaza in celulă. Celula nu poate degradasi nu are capacitate de a

tranporta .

2.Adenocarcinom diferentiat tubular:

Este o tumora epiteliala maligna derivata din epiteliul glandular al organelor parenchimatoase (endocrin

sau exocrine) si din epiteliul unistratificat al mucoaselor ce tapeteaza organele cavitare (ex: stomac,

colon si rect, cai biliare, uter).

Localizare: - mucoasele organelor cavitare

- gladele parenchimatoase (glnd mamara, prostate)

Pleaca din epiteliul unistratificat colon/rect- infiltrează mucoasa, submucoasa încît poate depăși

seroasa. Tumoara constită din tubi tumorali, separați prin stromă conjunctivă. Poate reprezenta 3

grade de diferentiere (bine,moderat,slab).

3. Ameloblastom:

Prototipul tumorilor maxilare din restiri odontogene. Este în relație cu resturile epiteliale și chisturile

radiculare. Tumora benignă localizare la unghiul mandibulei ca o tumoră intraosoasă. Aspect solid

compact sau aspect chistic.

Histologic: aspect folicular, constiutuit din capsule tumorale, la periferie insulele au o patura de celule

prismatice tip ameloblastice, în interior sunt celule epiteliate stelate, pot aparea spații chistice sau arii

de metaplazie epidermoida.

Tumora produce o erodore osoasa datorita aspectului infiltrativ. Tumora benignă ce malignezează rar;

duce la carcinom ameloblastic; sarcom ameloblastic.

4. Carcinom adenoid chistic:

Tumoră malignă de la nivelul glandelor salivare. Se dezvoltă frecvent la nivelul glandelor minore și la

nivelul palatului. Tumoră infiltrativă. Are potențial de metastază pe calea limfatică.

Histologic: aspect de structuri chistice mici; sunt tapetate cu celule atipice, poligonale, hipercromatice;

are aspect infiltrative in margine.

5. Chist radiular:

Chist intraosos de la nivelul maxilarului. Peretele este tapetat cu epiteliu scuamos cheratinizat sau

necheratinizat. Se afla pe suport conjunctiv ce delimitează chistul de țesutul osos. În lumenul chistului

exixta lichid serocitrin cu substanța păstoasă. Se dezvoltă din epiteliu odontogen restant în os ca o

ramasiță dupa formarea compleăe a dinților. Resturile se numesc MALASSEZ, ele prolifereaza și

formează chisturi. Chistul radicular se dezvoltă în granulomul apical format din capsulă și țesut de

granulație.

6.Ciroza hepatica:

Afectiune ce presupune distrugerea celulelor din ficat. Este o afectiune cronica, ireversibila, difuza

(intreg ficatul este afectat, nu doar o zona), caracterizata prin inlocuirea arhitecturii normale a ficatului

cu noduli de regenerare a hepatocitelor inconjurati de septuri (benzi) fibroase. Dezorganizarea

arhitecturala determina insuficienta hepatica parenchimatoasa si vasculara. Se caraterizează prin fibroza

constructivă, extensivă si prin modificarea construcției hepatice. Se formeaza noduli de regenerare. Apar

leziuni ireversibile ce împiedică funcționarea normală a ficatului.

Caracteristici sunt nodulii de regenerare a hepatocitelor, inconjurati de septuri de fibroza. In nodulii de

regenerare, hepatocitele sunt dispuse anarhic. Nu mai exista: spatii porto-biliare, vene centro-lobulare si

dispozitia radiara a hepatocitelor. Septurile de fibroza contin fibre de colagen, redus infiltrat inflamator

mononuclear (limfocite, macrofage) si numeroase canalicule biliare : unele sunt lezate, altele sunt

hiperplazice sau de neoformatie, iar altele destinse continind trombi biliari

Cauze frecvente: hepatita virală; Etilismul cronic (60-70%); Criptogenetică (10-15 %); Virusurile B şi C (10

%); hepatita autoimună, distrugerea prin mechanism autoimun sau obstruarea canaliculelor biliare.

Macroscopic - suprafata externa boselata, nodulii sunt separati prin benti fine de fibroza.

Microscopic - noduli de regenerare inconjurati de benzi de fibroza.

7.Degenerarea vacuolara:

Lectiune celulara reversibila. Reactie a celulei la diverși factori la in care apare o pertulbare a pompei de

sodiu. Macroscopic ficatul apare palid cenusiu.

a) sodiu patrunde intracelular;

b) apare un influx de apa asociat sodiului;

c) apare destensia reticulului endoplamatic;

d) citoplasma este palida, vacuoalizata;

3) aspect întîlnit in prima faza în hepatită. Aspect întalinit si in rinichi în intoxicații.

Macroscopic ficatul apare palid cenusiu.

8.Carcinom epidermoid diferentiat:

Tumora epeteliala maligna. Este o tumoră rară, asemănătoare celei din glandele salivare. Histologic este

un amestec de carcinom scuamos cu arii muco-secretante .

Macroscopic - organe cavitare, piele (vegetant, ulcerat, infiltrativ);

-organe parenchimatoase (nodular ,difuz)

Carcinomul bazocelular la nivelul pielii si anexelor, din stratul bazal al epiteliului, nu metastazeaza.

9. Fibroza ischemica a miocardului:

Reprezinta substratul morfologic al cardiopatiei ischemice cronice. Clinic, poate fi asimptomatica sau

insotita de angina pectorala stabila, cu evolutie spre insuficienta cardiaca cronica (congestiva).

• Etiopatogenie : in conditiile unei ateroscleroze coronariene difuze, in care lumenul

coronarelor este obstruat in proportie mai mica de 70 % (obstructia fiind insuficienta

producerii unui infarct de miocard), unele celule si grupuri reduse de celule miocardice

sunt irigate insuficient si se vor atrofia, iar ulterior se vor necroza. Locul lor va fi luat de

fibroza, printr-un proces de reparare conjunctiva.

• Macroscopic, cordul are dimensiuni variabile (mic, din cauza cicatricelor multiple, sau

mare, printr-o hipertrofie compensatorie), poate fi dilatat (la pacientii cu insuficienta

cardiaca cronica). Endocardul si epicardul au aspect normal sau pot prezenta zone

opace, adiacente fibrozei. Pe suprafata de sectiune, aspectul este de "cord tigrat",

datorita alternantei dintre zonele de miocard viabil (rosu) si cele de fibroza (alb-sidefii).

Daca pacientul a avut un infarct miocardic in antecedente, este prezenta o zona mare de

cicatrice fibroasa.

• Microscopic, se constata mici cicatrici fibroase (fibre de colagen) alternand cu celule

miocardice viabile cu atrofie ischemica sau hipertrofie compensatorie (aspect "tigrat").

Pot exista focare de miocitoliza (celule miocardice izolate, "goale", cu necroza

ischemica, de coagulare - disparitia nucleilor si striatiilor, citoplasma acidofila).

10.Hemangiomul capilar:

Vase sanguine înguste, de tip capilar, cu pereţi subţiri, delimitaţi de endoteliu.

– Localizările : cutanate, subcutanate (cavitatea orală şi buze) şi la nivelul viscerelor

(ficatul, splina şi rinichii).

– Macroacopic:

a) dimensiuni variate, de la câţiva milimetri până la câţiva centimetri,

b) leziunile fiind roşii strălucitoare până la albastru,

c) plane sau uşor reliefate, acoperite de epiteliu intact

d) uneori pot fi leziuni pediculate, ataşate printr-un pedicul subţire.

– Histologic:

a) sunt neîncapsulate, lobulate, ca agregate de capilare cu pereţi subţiri, cu endoteliu turtit şi lumenul

plin cu eritrocite;

b) vasele sunt legate între ele prin ţesut conjunctiv.

c) lumenele pot fi nedesfăşurate, parţial sau complet trombozate cu trombi recenţi sau în curs de

organizare conjunctivă.

d) Hemangioamele au o semnificaţie clinică redusă, dar în localizare cerebrală pot produce simptoame

de compresiune sau ruptură.

11. Hemoragia:

def: Extravazarea singelui din cord si vase in timpul vietii.

Clasificare:

1) externa: melenă; rectoragii, hematurii. Sunt mai blinde ca cele interne (otoragia, epitaxis ,

menoragie);

2) interna: a) cavitati perforate: hemtorax, hematocel;

b)intratisulare: peteșii (1-2 mm), purpura (3-5 mm), echimoza (1-2 cm), hematom (peste 2

cm – cel mai sever).

Mecanism de producere a hemoragiei:

- eritrodiapedeza;

- rupturi arteriale și venoase;

- rupturi cardiace (infarct miocardic, traumatisme cardiace)

Trombocitopenii: peteșii – gastrice,pericardice. Echimoza (postraumatic). Hemartroza

(posttraumatica, ruptura la niv articular; genetic in hemofilie). Scorbutul (deficit vit C) Clinic

hemoragiile depind de: volum, ritm, localizare, cronicitate.

12. Hepatita cronică:

Este caracterizata prin leziuni necro-inflamatorii hepatice si fibroza, insotite de modificarea constantelor

biochimice, cu o durata mai mare de 6 luni. In functie de intensitatea activitatii necroinflamatorii,

hepatita cronica poate fi usora, moderata sau severa. Stadiul fibrozei depinde de localizarea si

extinderea acesteia (absenta, limiatata la spatiul porto-biliar, spatiul porto-biliar depasit cu sau fara

realizarea de septuri fibroase, ciroza). Atit pentru stabilirea scorului necro-inflamator, cit si pentru

stabilirea stadiului fibrozei exista mai multe sisteme de evaluare.

- Etiopatogenie:

1)Infectie virală (hepatita cronica B sau C);

2)Mecanism autoimun: - hepatita cronică autoimună;

- ciroza biliară primară;

3) Mecanism toxic / metabolic – de lezare a hepatocitelor.

- Clasificare: hepatita cronică: -ușoară; -moderată; - severă.

Spatiile porto-biliare sunt marite si deformate (nu mai au forma triunghiulara) datorita unui abundent

infiltrat inflamator mononuclear (limfocite, plasmocite). In interiorul lobulului hepatic, pot exista

micronoduli inflamatori formati, predominant, din limfocite. Hepatocitele pot prezenta aspecte de

degenerescenta hidropica, steatoza sau pot acumula intracitoplasmatic pigment de hemosiderina sau de

bilirubina.

13. Infarctul de miocard:

Este o arie de necroza ischemica (necroza de coagulare), circumscrisa (>2,5 cm), determinata de

intreruperea brusca a circulatiei coronariene intr-un teritoriu (ischemie acuta). Aria de necroza este

structurata (cu pastrarea conturului structurilor histologice, in primele zile) deoarece necroza este de tip

heteroliza (enzime din PMN-uri).

Infarct de miocard recent (12 - 48 ore)

Arie de necroza ischemica - necroza de coagulare. Zona de infarct miocardic acut in primele 12 - 24 de

ore - fibrele miocardice necrozate au conturul pastrat si citoplasma intens eozinofila, dar nu mai prezinta

striatii transversale si nucleu. In interstitiu poate exista infiltrat hemoragic. Nucleii extracelulari ce pot fi

observati in zona de infarct sunt ai leucocitelor sau fibroblastelor.

Organizarea (repararea) conjunctiva se realizeaza pe seama tesutului de granulatie (tesut conjunctivo-

vascular de neoformatie). In cazul ariilor de necroza ischemica din infarctul de miocard, tesutul de

granulatie se dezvolta (incepind aproximativ in ziua a 5-a), din tesutul miocardic viabil ce inconjoara aria

necrozata. Tesutul de granulatie progreseaza dinspre periferie catre centrul zonei de infarct,

maturizindu-se progresiv in acelasi sens. Timpul necesar maturizarii tesutului de granulatie si inlocuirii

zonei de infarct cu o cicatrice fibroasa depinde de dimensiunea ariei de infarct. In medie, formarea unei

cicatrici dureaza aproximativ 6 - 8 saptamini. Dupa formarea cicatricei, aceasta isi pastreaza aspectul

(macroscopic si microscopic) o perioada lunga de timp (ani).

14. Lipomul:

- este o tumoră benignă a țesutului adipos;

- sunt cele mai frecvente tumori ale țesuturilor moi;

Macroscopic: masă galbenă, moale, încapsulată, lobulată;

Microscopic: alcatuit din țesut adipos matur (identic cu țesutul normal), delimitat de o capsulă

conjunctivă.

Histologic: - asociată cu țesut fibros (fibrolipom);

- numeroase vase sanguine (angiodipom);

- fibre musculare netede (miolipom);

- măduva osoasă (mielolipom);

- amestec țest adipos, fibre musculare netede, vase sanguine (angiomiolipom).

15. Osteosarcom:

Osteosarcomul (sarcomul osteogenic) este o tumora maligna in care celulele tumorale produc os

tumoral constituit din osteoid, țesut sarcomatos, lamele osoase mineralizate. Localizarea

osteosarcomului (in ordinea frecventei) : metafiza distala femur, metafiza proximala tibie, humerus,

maxilar, iliace.

Microscopic: Osteosarcomul este constituit din celule tumorale atipice (fusiforme, pleomorfe, cu nuclei

inegali, hipercromatici, celule gigante, unele bizare, mitoze atipice) dispuse sub forma de arii de tip

sarcomatos. Aceste celule produc lamele neregulate de os tumoral - trabecule de tesut osteoid

(eozinofil) care se pot mineraliza in centru, calcificare (hematoxilinofila). Stroma tumorala contine vase

de tip sarcomatos (fara perete propriu, delimitate de celulele tumorale), ce favorizeaza metastazarea pe

cale sangvina. Frecvent tumora prezinta arii de necroza tumorala si hemoragie.

Macroscopic: - se dezvolă frecvent în zona genunchiului la nivelul: femur distal, tibia proximal. “Fuge de

cot, se apropie de genunchi” . Exista lcaizare și la nivel maxilar. Are 2 forme: centrală – mai agresivă;

juxtacorticală = mai lentă.

16. Pancreatita acuta:

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica este o forma severa de pancreatita caracterizata prin

leziuni inflamatorii si necrotice determinate de activarea intraparenchimatoasa a enzimelor

pancreatice.

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica - etiologie : obstructia cailor biliare si refluxul bilei in

caile pancreatice (litiaza, tumori intrinseci sau extrinseci), ischemia (la varstnici), infectiile virale

(virusul urlian), toxice (alcool, medicamente), postoperator, traumatisme.

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica : inflamatie acuta si necroza a parenchimului pancreatic (sub

actiunea tripsinei), necroza enzimatica a tesutului adipos (citosteatonecroza) din interstitiul pancreatic,

spatiul peripancreatic si mezenter (sub actiunea lipazei pancreatice), necroza peretilor vasculari (sub

actiunea elastazei) urmata de tromboze si hemoragie. Adipocitele necrozate din aria de

citosteatonecroza nu mai au nucleu, au un contur vag pastrat ("umbre celulare"), citoplasma fin

granulara, eozinofila. Pot apare depuneri de calciu (granular, hematoxilinofil). Infiltratul inflamator este

bogat in PMN-uri. Macroscopic prezintă pete albe pe țesutul adipos; edematos și hemoragic.

Histologic: focare de citosteatonecroza (adipocitele necrozate nu mai au nucleu, citoplasma este palid

eozinofila, fin granulara, dar au conturul pastrat - "umbre celulare") cu inflamație reactivă adiacentă si

vas cu peretii necozati (eozinofili, omogenizati) cu tromb recent in lumen. Boală severă cu risc letal –

75%.

17. Papilomul:

Este o tumora epiteliala benigna in care celulele epiteliale proliferate sint dispuse pe axe conjunctivo-

vasculare digitiforme care au rol de susținere și trofic, dind un aspect papilar, vegetant, tumorii. Poate sa

se dezvolte din epiteliul scuamos de la nivelul pielii sau mucoaselor epidermoide (esofag, vagin, exocol),

din epiteliul tranzitional al tractului urinar (uroteliu) sau din epiteliul unistratificat al ductelor glandei

mamare.

Papilomul scuamocelular cutanat : Celulele proliferate sunt foarte asemanatoare cu cele normale.

Proliferarea epiteliului scuamos pastreaza stratificarea si structura normala a epidermului, dar numarul

de straturi este crescut: strat bazal, mai multe straturi de celule spinoase (acantoza), mai multe straturi

de celule granuloase (hipergranuloza), strat gros de keratina (hiperkeratoza); mb. bazală intactă. Ritm de

evoluție lent, nu malignizează.

18. Pneumonia lobara:

Pneumonia (franca) lobara este o inflamatie acuta exudativa localizata la nivelul alveolelor

pulmonare unui lob pulmonar in totalitate (mai rar afecteaza mai multi lobi). Pneumonia lobara

este produsa de infectia cu Streptococul pneumoniae (pneumococ). Caracteristica este evolutia

stadiala, uniforma, la un moment dat, intreg lobul afectat fiind in aceeasi faza evolutiva.

Complicații: cronicizare și abcedarea.

Pneumonia lobara evolueaza in patru stadii :

faza de congestie (alveolita seroasa – primele 2 zile)

faza de hepatizatie rosie (alveolita fibrinoasa – ziua 3-4)

faza de hepatizatie cenusie (alveolita leucocitara – ziua 5,6,7)

faza de rezolutie (de vindecare – zile 8-9)

Alveolita leucocitara reprezinta faza a III-a a pneumoniei lobare. Lumenul alveolar nu mai contine aer,

fiind ocupat de exudat leucocitar (PMN-uri integre si lizate, ulterior locul lor este luat de macrofage, cu

rol in fagocitarea fibrinei). Peretii alveolelor sunt ingrosati datorita edemului si congestiei capilarelor.

19. Inflamația sero-fibrinoasă:

Inf. este răspunsul dinamic al țesuturilor vascularizate la agresiune. Scop: de apărare și vindecarea și

repararea țesuturilor lezate.

Inflamația seroasă: Etiologie: - reacții de hipersensibilizare;

- agenți bacterieni / virali;

- agenți fizici / chimici

Localizare: oral, perioral; organe genitale, col uterin. Ex: amegalita acutăm inflamația herpetică.

Microscopic: exudat seros; multe proteine tip serine; puține PMN-uri și macrofage.

Inflamația fibrinoasă: Etiologie: - agenți toxici, infecțioși;

- agenți fizici (traume);

- agenți metabolici;

- ischemie.

Ex: pericardita fibrinoasă; pericardita fibrinopurulentă; colita pseudomembranoasă.

Microscopic: - exudatfibrinos; - puține PMN-uri și macrofage.

20. Inflamația purulentă:

Inf. este răspunsul dinamic al țesuturilor vascularizate la agresiune. Scop: de apărare și vindecarea și

repararea țesuturilor lezate. Este de 2 tipuri:

Difuză: a) în cavități - empiemul; b) în țesut – flegmon.

Ex: pmpiem pleural; leptomeningita purulentă; erizipel (la niv. cutanat).

Localizată (abces): - abcese pulmonare recente;

- pielonefrita (abces renal);

- abces cerebral;

- abcese hepatice.

Exudatul este purulent leucocitar.

21. Sialadenita:

Inflamație de la nivelul glandelor salivare. Pot fi virale sau bacteriene. Sunt însoțite de tulburări de

excreție și secreție salivară în cursul bolilor infecțioase. Ex: sialadenita produsă de virusul citomegalic;

parotidita epidermală - oreion; parotidita acută supurată.

Oreion: - dezvoltat de virusul urlian. Se dezvolta ca urmare a contagierii cu picături de salivă de la

bolnav. Este o leziune bilateral dureroasă. Aspect morfologic de inflamație virală. Se poate asocia cu

necroza. Regresia se realizează după 2 saptămîni. La adulți complicații: meningoencefalita; pancreatita

acută cu necroză rapidă.

22. Tromboza:

Tromboza este o tulburare a procesului normal de coagulare care consta in coagularea sangelui in

sistemul cardio-vascular integru, cu formarea unui tromb (trombus). Factori implicati : lezarea

endoteliului, staza sangvina si tulburarile de flux sangvin si reologie, hipercoagulabilitatea.

Dupa localizare, trombii pot fi intracardiaci, arteriali, venosi sau capilari.

Trombul este o masa solidă, friabilă, mată, aderentă la vas și ocupa aproape tot lumenul vasului.

Tipuri de trombi:

1) trombi albi (preponderent trombocite) (capilar mai des);

2) trombi roșii (preponderent eritrocite)(venis mai des);

3) trombi micști (benzi albe și roșii).

23. Ulcerul peptic cronic ș i complica ţ ii:

Poate fi acut sau cronic. Reprezintă lezare de către secrețiile gastice, mai ales acide a mucoasei cu

depășirea muscularei.

Acut: rapid, violent, cu sîngerări, se vindecă sau progresează la forma cronică fără cicatrice (apare în șoc;

ingestie subst. medicamentoase etc.). Post. intervenției chirurgicale.

Cauze importante : fumatul, gastrita cronică, traumatisme cerebrale, arsuri, hipotensiune, hipoxie acută

a epiteliului superficial, intervenţii chirurgicale.

Cronic: Localizare - Stomac – pilor, mica curbură, duoden.

Patogenie: dezechilibru între factorul clorhidro-peptic şi mecanismele normale de protecţie a mucoasei.

Alţi factori : fumatul, predispoziţia genetică, gastrita cronică.

Macroscopic: leziune rotundă, pierderi de substanță profundă, delimitată de mucoasă netedă inflamată

cu pliuri care converg către leziunea ulcerată. Se asociază cu fibroza.

Microscopic: 4 sraturi:

Strat de depozit fibrino-leucocitar – exudat

Ţesut de granulaţie vascular

Ţesut de granulaţie fibrovascular

Ţesut de granulaţie cicatricial

În profunzime este infiltrat inflamator în jurul nervilorce cauzează durere.

Complicații: hemoragie; penetrarea ulcerului spre ficat, pancreas; perforarea ulcrului care duce la

peritonită; transformarea maligna (foarte rar).

Ulcerul peptic cronic este o pierdere de substanta profunda ce depaseste musculara mucoasei (cel

putin) si penetreaza musculara proprie a stomacului (frecvent). Este produsa de actiunea secretiei

clorhidro-peptice gastrice. In peste 95 % din cazuri este localizat la nivelul stomacului si portiunii

proximale a duodenului. Mai rar, poate afecta esofagul (in caz de esofag Barrett), diverticul Meckel (cu

heterotopie de mucoasa gastrica), pe versantul intestinal al unei anastomoze gastro-jejunale sau in

intestinul subtire (in sindromul Zollinger-Ellison).

Sectiune transversala prin baza unui ulcer peptic cronic. Pierdere de substanta profunda ce patrunde

pina in musculara proprie a stomacului. Baza ulcerului este fin granulara. In perioada de activitate, baza

ulcerului are 4 straturi : exudat fibrino-leucocitar, necroza fibrinoida, tesut de granulatie si fibroza. In

grosimea acestui strat, frecvent apar vase cu endarterita obliteranta nespecifica (foto - dreapta jos), care

prin efectul ischemiant la nivelul mucoasei, intretin evolutia ulcerului. Versantii ulcerului (taiati drept)

sunt constituiti din mucoasa cu aspecte de gastrita cronica.