modele si teorii ale comunicarii
DESCRIPTION
JurnalisticăTRANSCRIPT
MODELE ŞI TEORII MODELE ŞI TEORII ALE COMUNICĂRIIALE COMUNICĂRII
1.1.Formula lui LasswellFormula lui Lasswell
Harold D. Laswell (1902-1978) este considerat Harold D. Laswell (1902-1978) este considerat fondatorul analizei de conţinut şi al psihologiei fondatorul analizei de conţinut şi al psihologiei politice. În timpul celui de-al doilea război politice. În timpul celui de-al doilea război mondial a cercetat aplicând metodele analizei mondial a cercetat aplicând metodele analizei de conţinut mesajele propagandistice ale de conţinut mesajele propagandistice ale adversarului, rezulatele stând la baza creării adversarului, rezulatele stând la baza creării mesajelor de acelaşi gen difuzate de mesajelor de acelaşi gen difuzate de americani. (americani. (Modele ale comunicăriiModele ale comunicării, p.19), p.19)
Cine?Cine? Ce spune?Ce spune? Prin ce canal? Prin ce canal? Cui?Cui? Cu ce efect?Cu ce efect?
- modelul a fost criticat pentru că a omis - modelul a fost criticat pentru că a omis feedback-ul. feedback-ul.
- autorii lucrării - autorii lucrării Modele ale comunicăriiModele ale comunicării consideră, însă, că el reprezintă o consideră, însă, că el reprezintă o modalitate adecvată şi pătrunzătoare de modalitate adecvată şi pătrunzătoare de iniţiere în studiul comunicării. iniţiere în studiul comunicării.
2. 2. Modelul matematic Modelul matematic (Shannon şi Weaver - (Shannon şi Weaver -
1949) 1949) este larg acceptat ca fiind una dintre este larg acceptat ca fiind una dintre
principalele surse din care s-au dezvoltat principalele surse din care s-au dezvoltat studiile comunicării. studiile comunicării.
principala lor preocupare a fost aceea de a principala lor preocupare a fost aceea de a elabora o modalitate de utilizare cu maximum elabora o modalitate de utilizare cu maximum de eficienţă a canalelor de comunicare (care de eficienţă a canalelor de comunicare (care erau atunci cablul telefonic şi undele radio). erau atunci cablul telefonic şi undele radio).
modelul grafic a fost utilizat, prin analogie, în modelul grafic a fost utilizat, prin analogie, în lingvistică şi în cercetarea comportamentuluilingvistică şi în cercetarea comportamentului
De exemplu: în timpul unei conversaţii, creierul De exemplu: în timpul unei conversaţii, creierul reprezintă sursa de informaţii, vocea joacă rol de reprezintă sursa de informaţii, vocea joacă rol de emiţător, producând semnale, transmise printr-un canal emiţător, producând semnale, transmise printr-un canal (aerul. Urechea (receptorul) decodifică sunetele, (aerul. Urechea (receptorul) decodifică sunetele, transformându-le în impulsuri nervoase care ajung la transformându-le în impulsuri nervoase care ajung la creier (destinatar)creier (destinatar)
modelul prezintă comunicarea ca fiind un proces linear, modelul prezintă comunicarea ca fiind un proces linear, simplu simplu
acest model a fost dezvoltat de De Fleur (1970) printr-o acest model a fost dezvoltat de De Fleur (1970) printr-o analiză privind corespondenţa dintre semnificaţia analiză privind corespondenţa dintre semnificaţia mesajului transmis şi a celui recepţionat. Dezvoltarea mesajului transmis şi a celui recepţionat. Dezvoltarea de cătra acesta a modelului Shannon-Weaver relevă de cătra acesta a modelului Shannon-Weaver relevă rolul rolul feedbackfeedback-ului-ului
3.3.Modelul circular al lui Modelul circular al lui Osgood şi Schramm Osgood şi Schramm
(1954)(1954) - Schramm şi Osgood focalizează analiza pe - Schramm şi Osgood focalizează analiza pe
comportamentul principalilor actori în procesul comportamentul principalilor actori în procesul comunicăriicomunicării
- apariţia acestei abordări marchează o ruptură - apariţia acestei abordări marchează o ruptură limpede faţă de reprezentarea tradiţională a limpede faţă de reprezentarea tradiţională a comunicării drept un proces linear şi unidirecţionalecomunicării drept un proces linear şi unidirecţionale
- modelul este util, mai ales în analiza comunicării - modelul este util, mai ales în analiza comunicării interpersonale, dar mai puţin potrivit pentru cazurile în interpersonale, dar mai puţin potrivit pentru cazurile în acre nu avem feedback sau avem un feedback redus acre nu avem feedback sau avem un feedback redus
- o dezvoltare interesantă a modelului circular al lui - o dezvoltare interesantă a modelului circular al lui Osgood şi Schramm este modelul elicoidal al lui Dance Osgood şi Schramm este modelul elicoidal al lui Dance (1967)(1967)
4. 4. Modelul Modelul multifuncţional (1956)multifuncţional (1956)
- modelul lui George Gerber, cercetător american în doemniul - modelul lui George Gerber, cercetător american în doemniul mass-media, se apropie de formula lui Laswell:mass-media, se apropie de formula lui Laswell:
CinevaCineva percepe un evenimentpercepe un eveniment şi reacţioneazăşi reacţionează într-o situaţieîntr-o situaţie cu anumite mijloacecu anumite mijloace pentru a pune la dispoziţiepentru a pune la dispoziţie într.o anumită formăîntr.o anumită formă şi într-un anumit contextşi într-un anumit context un anumit conţinutun anumit conţinut a cărui transmitere are anumite consecinţea cărui transmitere are anumite consecinţe
5. 5. Modelul ABXModelul ABX
un alt model care nu este linear este cel propus de Newcomb un alt model care nu este linear este cel propus de Newcomb (1953) (1953)
prezintă o formă fundamentală diferită – un model triunghiularprezintă o formă fundamentală diferită – un model triunghiular este primul model care a cuprins şi rolul comunicării în societate este primul model care a cuprins şi rolul comunicării în societate
sau în relaţiile sociale: acela de a menţine echilibrul în interiorul sau în relaţiile sociale: acela de a menţine echilibrul în interiorul sistemului socialsistemului social
două persoane (A şi B) sunt orientate una către cealaltă şi către două persoane (A şi B) sunt orientate una către cealaltă şi către un obiect (X)un obiect (X)
A şi B sunt comunicatorul şi receptorul ; ei pot fi indivizi, menageri A şi B sunt comunicatorul şi receptorul ; ei pot fi indivizi, menageri sau sindicalişti, ori guvernul şi cetăţenii. X este o parte a mediului sau sindicalişti, ori guvernul şi cetăţenii. X este o parte a mediului lor social. ABX reprezintă un sistem, ceea ce înseamnă că relaţiile lor social. ABX reprezintă un sistem, ceea ce înseamnă că relaţiile sale interne sunt interdependente: dacă A se schimbă, se vor sale interne sunt interdependente: dacă A se schimbă, se vor schimba şi B şi X; sau dacă A îşi schimbă relaţia cu X, şi B va schimba şi B şi X; sau dacă A îşi schimbă relaţia cu X, şi B va trebui să-şi schmbe relaţia cu X sau cu A. trebui să-şi schmbe relaţia cu X sau cu A.
- după John Fiske, acest model presupune, deşi nu - după John Fiske, acest model presupune, deşi nu afirmă acest lucru în mod explicit, că oamenii au afirmă acest lucru în mod explicit, că oamenii au nevoie de informare. nevoie de informare.
- modelul corelaţiei dinamice (modelul zmeului), - modelul corelaţiei dinamice (modelul zmeului), - odezvoltare a teoriilor echilibrului şi corelaţiei - odezvoltare a teoriilor echilibrului şi corelaţiei
dinamice poate fi întâlnită în analiza schimbărilor care dinamice poate fi întâlnită în analiza schimbărilor care survin în opinia publică atunci când sunt observate survin în opinia publică atunci când sunt observate două tendinţe opuse – una de consens (convergenţa două tendinţe opuse – una de consens (convergenţa punctelor de vedere opuse), cealaltă către polarizare punctelor de vedere opuse), cealaltă către polarizare (divergenţă) – teoria consonanţei şi disonanţei (vezi şi (divergenţă) – teoria consonanţei şi disonanţei (vezi şi van Cuilenburg, J.J.; Noomen, W van Cuilenburg, J.J.; Noomen, W CommunicatiewetenschapCommunicatiewetenschap, Amsterdam, Coutinho, , Amsterdam, Coutinho, 1984)1984)
6. 6. Modelul lui Westley şi Modelul lui Westley şi MacLean (1957)MacLean (1957)
- adaptează modelul lui Newcomb special pentru mass media- adaptează modelul lui Newcomb special pentru mass media - baza este modelul ABX, la care adaugă un nou element C, care - baza este modelul ABX, la care adaugă un nou element C, care
reprezintă funcţia editorial-comunicaţională – adică procesul prin reprezintă funcţia editorial-comunicaţională – adică procesul prin care se decide ce şi cum se comunică.care se decide ce şi cum se comunică.
XX AA C C B B
- A poate fi văzut ca un reporter care trimite o ştire în redacţia - A poate fi văzut ca un reporter care trimite o ştire în redacţia ziarului/postrului de radio sau de televiziune, spre C. Procesul ziarului/postrului de radio sau de televiziune, spre C. Procesul editorial şi cel de publicare/difuzare (care sunt conţinute în C) vor editorial şi cel de publicare/difuzare (care sunt conţinute în C) vor opera apoi pentru a transmite ştirea către B, audienţa. În acest opera apoi pentru a transmite ştirea către B, audienţa. În acest model, B a pierdut orice experienţă directă şi nemediată cu X, model, B a pierdut orice experienţă directă şi nemediată cu X, însă şi cu A.însă şi cu A.
7. Modelul lui Roman 7. Modelul lui Roman Jakobson (1896-1982) Jakobson (1896-1982)
- porneşte de la modelul lui Bühler, dar adaugã încã trei funcţiuni- porneşte de la modelul lui Bühler, dar adaugã încã trei funcţiuni ContextContext
f. referenţialãf. referenţialã MesajMesaj
EmiţãtorEmiţãtor f. poeticãf. poeticã DestinatarDestinatar
f. emotivãf. emotivã f. f. conativãconativã
ContactContact f. faticãf. faticã CodCod f. metalingualãf. metalingualã
- Jakobson preia trei elemente de la Bühler (lucruri şi fenomene - Jakobson preia trei elemente de la Bühler (lucruri şi fenomene pe care le numeşte pe care le numeşte contextcontext, vorbitorul numit , vorbitorul numit emiţãtoremiţãtor, , ascultãtorul numit ascultãtorul numit destinatardestinatar) şi reformuleazã numele dat celor ) şi reformuleazã numele dat celor trei funcţii (funcţia trei funcţii (funcţia referenţialãreferenţialã cu privire la lucruri, funcţia cu privire la lucruri, funcţia emotivãemotivã sau emoţionalã referitoare la emiţãtor şi funcţia sau emoţionalã referitoare la emiţãtor şi funcţia conativãconativã cu privire la destinatar)cu privire la destinatar)
- adaugã şi alte elemente (o relaţie cu un cod, cu sistemul limbii, - adaugã şi alte elemente (o relaţie cu un cod, cu sistemul limbii, apoi cu canalul care ar fi important pentru transmiterea mesajului) apoi cu canalul care ar fi important pentru transmiterea mesajului) şi obţine alte funcţii pe care le numeşte metalingualã, respectiv şi obţine alte funcţii pe care le numeşte metalingualã, respectiv faticãfaticã
- cea de-a treia funcţie pe care o adaugã este cea poeticã şi - cea de-a treia funcţie pe care o adaugã este cea poeticã şi reprezintã centrarea comunicãrii asupra mesajuluireprezintã centrarea comunicãrii asupra mesajului
8. Modelul lui Maletzke8. Modelul lui Maletzke
- modelul înfăţişează comunicarea de masă ca pe un proces - modelul înfăţişează comunicarea de masă ca pe un proces foarte complex din punct de vedere social şi psihologic, pentru foarte complex din punct de vedere social şi psihologic, pentru explicarea căruia este necesară luarea în considerare a mai explicarea căruia este necesară luarea în considerare a mai multor factori şi nu doar a unuia singurmultor factori şi nu doar a unuia singur
- autoru îşi construieşte modelul pornind de la elementele - autoru îşi construieşte modelul pornind de la elementele tradiţionale : emiţător, mesaj, mijloc de comunicare şi receptortradiţionale : emiţător, mesaj, mijloc de comunicare şi receptor
- între mijlocul de comunicare şi receptor suprinde existenţa a doi - între mijlocul de comunicare şi receptor suprinde existenţa a doi factori suplimentari : presiunea sau constrfactori suplimentari : presiunea sau constrângerile din partea ângerile din partea mijlocului de comunicare şi imaginea receptorului despre acestamijlocului de comunicare şi imaginea receptorului despre acesta
- modelul poate fi privit ca o sinteză a două decenii de cercetare a - modelul poate fi privit ca o sinteză a două decenii de cercetare a comunicării de masă din perspectivă psihosociologică.comunicării de masă din perspectivă psihosociologică.
9. 9. Modele alternative la Modele alternative la procesul de transmitereprocesul de transmitere
a.)a.)Modelul ritual al comunicăriiModelul ritual al comunicării primul cercetător care a contestat în mod primul cercetător care a contestat în mod
radical modelul transmiterii a fost James Carey radical modelul transmiterii a fost James Carey (1975)(1975)
el abordează comunicarea ca ritual, ce nu este el abordează comunicarea ca ritual, ce nu este preocupată de amplificarea mesajelor în preocupată de amplificarea mesajelor în spaţiu, ci de conservarea societăţii în timp; nu spaţiu, ci de conservarea societăţii în timp; nu de răspândirea informaţiei, ci de reprezentarea de răspândirea informaţiei, ci de reprezentarea credinţelor împărtăşitecredinţelor împărtăşite
a.) a.) Modelul ritual al Modelul ritual al comunicăriicomunicării
Comunicarea rituală este:Comunicarea rituală este: - festivă, - festivă, - simbolică - simbolică - decorativă - decorativă - nu este utilitaristă, - nu este utilitaristă, - include o componentă de spectcol - include o componentă de spectcol - este relativ atemporală şi invariabilă- este relativ atemporală şi invariabilă - mesajul comunicării rituale este latent şi ambiguu - mesajul comunicării rituale este latent şi ambiguu - mjlocul de comunicare şi mesajul sunt greu de separat- mjlocul de comunicare şi mesajul sunt greu de separat - campaniile de comunicare în domeniul politicii şi publicităţii - campaniile de comunicare în domeniul politicii şi publicităţii
preiau şi exploatează principiile comunicării rituale (utilizarea preiau şi exploatează principiile comunicării rituale (utilizarea simbolurilor de mare impact, apeluri implicite la valori culturale, la simbolurilor de mare impact, apeluri implicite la valori culturale, la tradiţii etc.)tradiţii etc.)
b.b.))Comunicarea ca Comunicarea ca etalare şi câştigare a etalare şi câştigare a
atenţieiatenţiei - pe lângă modelul - pe lângă modelul rritual şi cel al transmiterii, itual şi cel al transmiterii,
există a treia perspectivă:există a treia perspectivă: - adesea, scopul de bază al comunicării este - adesea, scopul de bază al comunicării este
pur şi simplu, să capteze şi să menţină atenţia pur şi simplu, să capteze şi să menţină atenţia vizuală şi auditivă. (McQuail 1987)vizuală şi auditivă. (McQuail 1987)
în activitatea media, o mare parte din efort în activitatea media, o mare parte din efort este consacrată mijloacelor de câştigare şi de este consacrată mijloacelor de câştigare şi de menţinere a atenţiei, atrăgând privirea, menţinere a atenţiei, atrăgând privirea, stimulând emoţiile şi interesulstimulând emoţiile şi interesul