Modele atomiceModele atomice

Zamfir RubenZamfir Ruben

Modelul PlanetarModelul Planetar

Un model atomic bazat pe echilibrul dinamic al sarcinilor este analog Un model atomic bazat pe echilibrul dinamic al sarcinilor este analog sistemului solar in care fortele centrifuge echilibreaaza fortele de atractie sistemului solar in care fortele centrifuge echilibreaaza fortele de atractie gravitationala. Atomul are o parte centrala numita nucleu, incarcata pozitiv, in gravitationala. Atomul are o parte centrala numita nucleu, incarcata pozitiv, in jurul careia se rotesc electronii. Deci sarcinile sunt separate spatial. jurul careia se rotesc electronii. Deci sarcinile sunt separate spatial. Concordanta modelului planetar atomic cu experienta este foarte buna. E. Concordanta modelului planetar atomic cu experienta este foarte buna. E. Rutherford a fost capabil sa calculeze care va fi numarul de particule a Rutherford a fost capabil sa calculeze care va fi numarul de particule a deviate sub un unghi dat si a dedus din datele experimentale ca partea deviate sub un unghi dat si a dedus din datele experimentale ca partea centrala pozitiva se intinde pe o zona cu dimensiunea de 10-13 - 10-12 cm. centrala pozitiva se intinde pe o zona cu dimensiunea de 10-13 - 10-12 cm. Comparand cu dimensiunea unui atom ~10- 8 cm., tragem concluzia ca el Comparand cu dimensiunea unui atom ~10- 8 cm., tragem concluzia ca el este mai mult gol decat plin. In acest fel, modelul planetar propus inca din este mai mult gol decat plin. In acest fel, modelul planetar propus inca din 1901 de J. Perrin a fost definit acceptat ca urmarea experientelor lui E. 1901 de J. Perrin a fost definit acceptat ca urmarea experientelor lui E. Rutherford. Ca si in cazul modelului Thomson ramane de explicat motivul pt. Rutherford. Ca si in cazul modelului Thomson ramane de explicat motivul pt. care sarcinile pozitive din nucleu nu se desfac. Pt. a analiza conditia de care sarcinile pozitive din nucleu nu se desfac. Pt. a analiza conditia de stabilitate ne vom referi la atomul cel mai simplu, care contine un singur stabilitate ne vom referi la atomul cel mai simplu, care contine un singur electron si a carui nucleu are o sarcina electrica pozitiva, egala cu electron si a carui nucleu are o sarcina electrica pozitiva, egala cu e. e. Acest Acest nucleu a fost numit nucleu a fost numit proton proton (E. Rutherford, 1920), iar atomul este hidrogenul. (E. Rutherford, 1920), iar atomul este hidrogenul. Electronul se va misca in jurul protonului cu o traiectorie circulara astfel ca Electronul se va misca in jurul protonului cu o traiectorie circulara astfel ca forta centrifuga sa fie egala cu cea electrostatica de atractieforta centrifuga sa fie egala cu cea electrostatica de atractie

Modelul PlanetarModelul Planetar

unde m este masa unde m este masa electronului, v viteza lui electronului, v viteza lui pe orbita, R distanta pe orbita, R distanta electron-nucleu, iar electron-nucleu, iar K=9*10^9, lucrand in S.I. K=9*10^9, lucrand in S.I. Energia electronului care Energia electronului care se misca pe aceasta se misca pe aceasta orbita va fi egala cu suma orbita va fi egala cu suma energiilor cinetica si energiilor cinetica si potentiala:potentiala:

Pot fi trase urmatoarele concluzii:Pot fi trase urmatoarele concluzii:

1.1.Energia totala este negativa, ceea ce inseamna ca pe masura Energia totala este negativa, ceea ce inseamna ca pe masura ce raza creste, energia totala va creste si tinde spre ce raza creste, energia totala va creste si tinde spre zero cand zero cand raza tinde la infinit. Orbitele de energie mica raza tinde la infinit. Orbitele de energie mica vor fi cele cu raza vor fi cele cu raza mica, deci cele apropiate de nucleu. mica, deci cele apropiate de nucleu. Daca electronul va primi Daca electronul va primi energie, el se va indeparta de energie, el se va indeparta de nucleu si invers. nucleu si invers.

2.2.Energia totala a electronului este in acest caz egala cu Energia totala a electronului este in acest caz egala cu jumatate jumatate din energia potentiala in campul electrostatic al din energia potentiala in campul electrostatic al nucleului. nucleului.

3.3.Expresia de mai sus are caracterul unei functii care leaga Expresia de mai sus are caracterul unei functii care leaga energia totala a electronului de raza traiectoriei energia totala a electronului de raza traiectoriei

circulare. circulare. Rezulta de aici a unei raze date ii corespunde o Rezulta de aici a unei raze date ii corespunde o singura singura valoare pentru energie. In consecinta, in functie de valoare pentru energie. In consecinta, in functie de energia energia electronului sunt permise toate orbitele. electronului sunt permise toate orbitele.

Stabilitatea sistemului planetar este asigurata daca se Stabilitatea sistemului planetar este asigurata daca se pastreaza constanta raza traiectoriei electronului. Din pastreaza constanta raza traiectoriei electronului. Din pacate, in electrodinamica se arata ca orice sarcina pacate, in electrodinamica se arata ca orice sarcina electrica care se misca accelerat trebuie sa emita electrica care se misca accelerat trebuie sa emita radiatie electromagnetica, micsorandu-se astfel radiatie electromagnetica, micsorandu-se astfel energia de miscare a sarcinii. Cu toate ca in miscarea energia de miscare a sarcinii. Cu toate ca in miscarea pe orbita circulara viteza electronului este constanta, pe orbita circulara viteza electronului este constanta, ea va varia totusi ca directie, dand nastere astfel unei ea va varia totusi ca directie, dand nastere astfel unei acceleratii centripete egala cu e*e/R. In urma emisiei acceleratii centripete egala cu e*e/R. In urma emisiei acestei radiatii, energia electroului se va micsora, raza acestei radiatii, energia electroului se va micsora, raza traiectoriei se va micsora si ea la randul ei rapid, traiectoriei se va micsora si ea la randul ei rapid, urmand ca in final electronul sa cada pe nucleu. urmand ca in final electronul sa cada pe nucleu. Aceasta ar duce la concluzia ca atomul ar fi un sistem Aceasta ar duce la concluzia ca atomul ar fi un sistem instabil si ca, in plus, ar emite in continuu radiatii, chiar instabil si ca, in plus, ar emite in continuu radiatii, chiar in stare normala, ceea ce contravine experientei.in stare normala, ceea ce contravine experientei.

ModelulModelul Rutherford Rutherford Modelul a fost dezvoltat în urma experimentelor Modelul a fost dezvoltat în urma experimentelor

realizate de către Hans realizate de către Hans GeigerGeiger şi Ernest Marsden în şi Ernest Marsden în anul 1909. Ei au studiat, sub îndrumarea lui Ernest anul 1909. Ei au studiat, sub îndrumarea lui Ernest Rutherford, împrăştierea particulelor α la trecerea printr-Rutherford, împrăştierea particulelor α la trecerea printr-o foiţă subţire din aur. Conform modelului atomic o foiţă subţire din aur. Conform modelului atomic elaborat de Thomson, particulele trebuiau să fie deviate elaborat de Thomson, particulele trebuiau să fie deviate cu câteva grade la trecerea prin metal din cauza forţelor cu câteva grade la trecerea prin metal din cauza forţelor electrostatice. S-a constatat, însă, că unele dintre ele electrostatice. S-a constatat, însă, că unele dintre ele erau deviate cu unghiuri mai mari decât 90° sau chiar cu erau deviate cu unghiuri mai mari decât 90° sau chiar cu 180°. Aceast fapt a fost explicat prin existenţa unei 180°. Aceast fapt a fost explicat prin existenţa unei neuniformităţi a distribuţiei de sarcină electrică în neuniformităţi a distribuţiei de sarcină electrică în interiorul atomului. Pe baza observaţiilor efectuate, interiorul atomului. Pe baza observaţiilor efectuate, Rutherford a propus un nou model în care sarcina Rutherford a propus un nou model în care sarcina pozitivă era concentrată în centrul atomului, iar electronii pozitivă era concentrată în centrul atomului, iar electronii orbitau în jurul acesteia.orbitau în jurul acesteia.

Noul model introducea noţiunea de nucleu, fără a-l numi Noul model introducea noţiunea de nucleu, fără a-l numi astfel. Rutherford se referea, în lucrarea sa din 1911, la astfel. Rutherford se referea, în lucrarea sa din 1911, la o concentrare a sarcinii electrice pozitive:o concentrare a sarcinii electrice pozitive:

"Se consideră trecerea unei particule de mare viteză "Se consideră trecerea unei particule de mare viteză printr-un atom având o sarcină pozitivă centralăprintr-un atom având o sarcină pozitivă centrală N e N e, , compensată de sarcina acompensată de sarcina a N N electroni."electroni."

El a estimat, din El a estimat, din considerente energeticeconsiderente energetice, , că, pentru atomul de aur, aceasta ar avea o că, pentru atomul de aur, aceasta ar avea o rază de cel mult 3.4 x 10-14 metri (valoarea rază de cel mult 3.4 x 10-14 metri (valoarea actuală este egală cu aproximativ o actuală este egală cu aproximativ o cincime din aceasta). Mărimea razei cincime din aceasta). Mărimea razei atomului de aur era estimată la 10-10 metri, atomului de aur era estimată la 10-10 metri, de aproape 3000 de ori mai mare decât de aproape 3000 de ori mai mare decât cea a nucleului.cea a nucleului.

Rutherford a presupus că mărimea sarcinii Rutherford a presupus că mărimea sarcinii pozitive ar fi proporţională cu masa atomică pozitive ar fi proporţională cu masa atomică exprimată în unităţi atomice, având exprimată în unităţi atomice, având jumătate din valoarea acesteia. A obţinut jumătate din valoarea acesteia. A obţinut pentru aur o masă atomică de 196 (faţă de pentru aur o masă atomică de 196 (faţă de 197, valoarea actuală). El nu a făcut 197, valoarea actuală). El nu a făcut corelaţia cu numărul atomic Z, estimând corelaţia cu numărul atomic Z, estimând valoarea sarcinii la 98 valoarea sarcinii la 98 ee, faţă de 79, unde , faţă de 79, unde ee reprezintă sarcina electronului.reprezintă sarcina electronului.

Modelul propus de Rutherford descrie Modelul propus de Rutherford descrie nucleul, dar nu atribuie nici o structură nucleul, dar nu atribuie nici o structură orbitelororbitelor electronilor. Totuşi, în lucrare electronilor. Totuşi, în lucrare este menţionat este menţionat modelul saturnianmodelul saturnian al lui al lui Hantaro NagaokaHantaro Nagaoka, în care electronii sunt , în care electronii sunt aranjaţi pe aranjaţi pe ineleinele..

Deficienţe ale modelului Deficienţe ale modelului

Principalul neajuns al modelului consta în faptul că Principalul neajuns al modelului consta în faptul că acesta nu explica stabilitatea atomului. Fiind elaborat în acesta nu explica stabilitatea atomului. Fiind elaborat în concordanţă cu teoriile clasice, presupunea că electronii concordanţă cu teoriile clasice, presupunea că electronii aflaţi în mişcare circulară, deci accelerată, emit constant aflaţi în mişcare circulară, deci accelerată, emit constant radiaţie electromagnetică pierzând energie. Prin urmare, radiaţie electromagnetică pierzând energie. Prin urmare, în timp, electronii nu ar mai avea suficientă energie în timp, electronii nu ar mai avea suficientă energie pentru a se menţine pe orbită şi ar "cădea" pe nucleu.pentru a se menţine pe orbită şi ar "cădea" pe nucleu.

De asemenea, frecvenţa radiaţiei emise ar fi trebuit să ia De asemenea, frecvenţa radiaţiei emise ar fi trebuit să ia orice valoare, în funcţie de frecvenţa electronilor din orice valoare, în funcţie de frecvenţa electronilor din atom, fapt infirmat de studiile experimentale asupra atom, fapt infirmat de studiile experimentale asupra seriilor spectraleseriilor spectrale..

Importanţă Importanţă

Modelul lui Rutherford a introdus ideea unei Modelul lui Rutherford a introdus ideea unei structuri a atomului şi a existenţei unor particule structuri a atomului şi a existenţei unor particule componente, precum şi posibilitatea separării componente, precum şi posibilitatea separării acestora. Reprezentând punctul de plecare al acestora. Reprezentând punctul de plecare al modelului Bohr, a dus la separarea a două modelului Bohr, a dus la separarea a două domenii, fizica nucleară, ce studiază nucleul, şi domenii, fizica nucleară, ce studiază nucleul, şi fizica atomului, ce studiază structura electronică fizica atomului, ce studiază structura electronică a atomului.a atomului.

În ciuda deficienţelor, caracterul descriptiv al În ciuda deficienţelor, caracterul descriptiv al modelului a permis utilizarea ca modelului a permis utilizarea ca simbolsimbol al al atomului şi energiei atomice.atomului şi energiei atomice.

Modelul Modelul Bohr Bohr Laureat al premiului Nobel, Niels Bohr este unul dintre fizicienii de Laureat al premiului Nobel, Niels Bohr este unul dintre fizicienii de

frunte ai secolului al XX-lea. Avansând idei revoluţionare, ce frunte ai secolului al XX-lea. Avansând idei revoluţionare, ce contraziceau principiile fizicii începutului de secol XX, acesta a contraziceau principiile fizicii începutului de secol XX, acesta a "reproiectat" atomul, introducând orbitele fixe ca regulă imuabilă "reproiectat" atomul, introducând orbitele fixe ca regulă imuabilă pentru mişcarea electronilor şi niveluri fixe de energie pentru pentru mişcarea electronilor şi niveluri fixe de energie pentru aceştia. aceştia.

Niels Bohr (1885-1962) este unul dintre fizicienii cei mai importanţi Niels Bohr (1885-1962) este unul dintre fizicienii cei mai importanţi ai secolului al XX-lea, cu realizări excepţionale în înţelegerea ai secolului al XX-lea, cu realizări excepţionale în înţelegerea mecanismelor atomului şi unul dintre fondatorii mecanicii cuantice. mecanismelor atomului şi unul dintre fondatorii mecanicii cuantice. Lui Bohr i-a fost decernat premiul Nobel pentru progresele realizate Lui Bohr i-a fost decernat premiul Nobel pentru progresele realizate în domeniul structurii atomului şi a radiaţiei emise de acesta. în domeniul structurii atomului şi a radiaţiei emise de acesta. Principiul complementarităţii al lui Bohr, prezentat pentru prima oară Principiul complementarităţii al lui Bohr, prezentat pentru prima oară în 1927, este unul dintre comandamentele fundamentale ale în 1927, este unul dintre comandamentele fundamentale ale Interpretării de la Copenhaga Interpretării de la Copenhaga a mecanicii cuantice. a mecanicii cuantice.

De la modelul atomic al lui Ernest De la modelul atomic al lui Ernest Rutherford la atomul lui BohrRutherford la atomul lui Bohr

Fizicianul danez Niels Bohr, folosindu-se de noile teorii referitoare la Fizicianul danez Niels Bohr, folosindu-se de noile teorii referitoare la capacitatea atomului de a emite radiaţii, pornind de la modelul capacitatea atomului de a emite radiaţii, pornind de la modelul atomic al lui Rutherford, a "redesenat" în 1913 structura atomică. atomic al lui Rutherford, a "redesenat" în 1913 structura atomică. Fizicienii secolului al XIX-lea au descoperit că atunci când un gaz Fizicienii secolului al XIX-lea au descoperit că atunci când un gaz este expus unui câmp electric, gazul emite lumină, deci radiaţii este expus unui câmp electric, gazul emite lumină, deci radiaţii electromagnetice. Dar această emisie are loc numai la anumite electromagnetice. Dar această emisie are loc numai la anumite frecvenţe, iar diferite elemente şi compuşi chimici emit radiaţii de frecvenţe, iar diferite elemente şi compuşi chimici emit radiaţii de diferite lungimi de undă. diferite lungimi de undă.

Aşadar, Aşadar, spectrul de emisie spectrul de emisie al atomilor şi al substanţelor diferă. al atomilor şi al substanţelor diferă. Astfel, după cum uşor se poate înţelege, atomii diferitelor elemente Astfel, după cum uşor se poate înţelege, atomii diferitelor elemente ori diferite substanţe pot fi determinate pe baza lungimii de undă a ori diferite substanţe pot fi determinate pe baza lungimii de undă a radiaţiei emise, altfel spus pe baza radiaţiei emise, altfel spus pe baza liniilor spectraleliniilor spectrale. Chiar şi . Chiar şi corpuri îndepărtate, cum ar fi stelele, pot fi înţelese sub aspectul corpuri îndepărtate, cum ar fi stelele, pot fi înţelese sub aspectul elementelor constituente, determinând elementelor constituente, determinând spectrul de emisiespectrul de emisie al al acestoraacestora

Având ca punct de plecare atomul lui Rutherford (Bohr şi Rutherford Având ca punct de plecare atomul lui Rutherford (Bohr şi Rutherford au lucrat împreună pentru a înţelege radiaţia atomului), Bohr a au lucrat împreună pentru a înţelege radiaţia atomului), Bohr a dezvoltat o teorie prin care se putea prezice lungimea de undă a dezvoltat o teorie prin care se putea prezice lungimea de undă a radiaţiei atomului. Teoria lui Bohr a fost deosebit de îndrăzneaţă, radiaţiei atomului. Teoria lui Bohr a fost deosebit de îndrăzneaţă, fundamentându-se pe câteva ipoteze ce au revoluţionat modul de fundamentându-se pe câteva ipoteze ce au revoluţionat modul de înţelegere a atomului, deşi erau privite cu suspiciune de fizicienii înţelegere a atomului, deşi erau privite cu suspiciune de fizicienii vremii:vremii:-  atomii emit radiaţie numai la anumite frecvenţe (frecvenţe -  atomii emit radiaţie numai la anumite frecvenţe (frecvenţe discrete);discrete);- electronii pot orbita numai la anumite distanţe de nucleu, intrând în - electronii pot orbita numai la anumite distanţe de nucleu, intrând în contradicţie cu modelul atomic al lui Rutherford care lăsa libertate contradicţie cu modelul atomic al lui Rutherford care lăsa libertate de mişcare absolută electronilor;de mişcare absolută electronilor;-  radiaţia poate fi emisă numai când un electron face un "salt" dintr--  radiaţia poate fi emisă numai când un electron face un "salt" dintr-o o stare staţionară stare staţionară într-alta (de pe o orbită superioară pe una într-alta (de pe o orbită superioară pe una inferioară). În 1914 fizicienii James Franck şi Gustav Hertz au inferioară). În 1914 fizicienii James Franck şi Gustav Hertz au dovedit experimental că atomii absorb şi emit radiaţie numai atunci dovedit experimental că atomii absorb şi emit radiaţie numai atunci când electronii realizează saltul dintre stările staţionare (orbite).când electronii realizează saltul dintre stările staţionare (orbite).

Pentru a susţine aceste ipoteze, Niels Bohr a postulat că la scară atomică anumite Pentru a susţine aceste ipoteze, Niels Bohr a postulat că la scară atomică anumite stări stări staţionare staţionare (orbite) erau stabile , iar electronii aflaţi pe aceste niveluri stabile nu emit (orbite) erau stabile , iar electronii aflaţi pe aceste niveluri stabile nu emit

radiaţie (Bohr nu a putut justifica de ce se întâmplă astfel).radiaţie (Bohr nu a putut justifica de ce se întâmplă astfel). Bohr şi atomul de hidrogenBohr şi atomul de hidrogen Atomul lui Bohr are următoarele Atomul lui Bohr are următoarele

trăsături definitorii:trăsături definitorii:- electronii se mişcă în - electronii se mişcă în

jurul nucleului în orbite fixe (stări jurul nucleului în orbite fixe (stări staţionare);staţionare);- electronul poate absorbi - electronul poate absorbi

energie şi astfel face un salt pe o energie şi astfel face un salt pe o altă altă stare staţionară (orbită) stare staţionară (orbită) cu un nivel superior de energie;cu un nivel superior de energie;

- electronul poate cădea - electronul poate cădea în starea staţionară originală în starea staţionară originală emiţând emiţând în acest caz radiaţie în acest caz radiaţie electromagnetică (fotoni);electromagnetică (fotoni);

- electronul poate avea - electronul poate avea numai anumite niveluri de energie.numai anumite niveluri de energie.

Prin stabilirea unor orbite ferme pe Prin stabilirea unor orbite ferme pe care electronii se pot situa în care electronii se pot situa în mişcarea lor în jurul nucleului atomic, mişcarea lor în jurul nucleului atomic, Bohr a  putut explica foarte bine Bohr a  putut explica foarte bine lungimile de undă discrete (cu valori lungimile de undă discrete (cu valori fixe) ale radiaţiei emise de atomul de fixe) ale radiaţiei emise de atomul de hidrogen. Radiaţia se manifestă, a hidrogen. Radiaţia se manifestă, a susţinut Bohr, doar când un electron susţinut Bohr, doar când un electron al hidrogenului face saltul de la o al hidrogenului face saltul de la o stare staţionară (orbită) superioară, la stare staţionară (orbită) superioară, la una mai aproape de nucleu. Energia una mai aproape de nucleu. Energia pierdută de electron este exact pierdută de electron este exact aceeaşi cu energia cuantelor de aceeaşi cu energia cuantelor de lumină.lumină.

Caracteristicile fundamentale al modelului Caracteristicile fundamentale al modelului atomic creat de Niels Bohratomic creat de Niels Bohr

Ce a "supravieţuit" din modelul Ce a "supravieţuit" din modelul atomic al lui Bohr?atomic al lui Bohr?

Deşi ideile lui Niels Bohr privitoare la Deşi ideile lui Niels Bohr privitoare la mecanismele atomului au fost mecanismele atomului au fost revoluţionare, revoluţionare, nu toate s-au dovedit perene, fiind invalidate de nu toate s-au dovedit perene, fiind invalidate de

cercetări ulterioare. Două sunt însă cercetări ulterioare. Două sunt însă conceptele care au conceptele care au "supravieţuit" progreselor "supravieţuit" progreselor fizicii secolului al XX-lea: fizicii secolului al XX-lea: (1) existenţa unor stări staţionare fundamentale (1) existenţa unor stări staţionare fundamentale ale electronilor ale electronilor (orbite în care electronul nu (orbite în care electronul nu radiază);radiază);(2) relaţia dintre frecvenţa radiaţiei electronului şi (2) relaţia dintre frecvenţa radiaţiei electronului şi diferenţa de diferenţa de energie dintre stările iniţiale şi energie dintre stările iniţiale şi finale ale electronului.finale ale electronului.

Modelul Thomson Modelul Thomson

Modelul ThomsonModelul Thomson este un model clasic care presupune este un model clasic care presupune că atomul e alcătuit din electroni dispuşi în interiorul unei că atomul e alcătuit din electroni dispuşi în interiorul unei sfere cu raza de ordinul 10-10m, încărcate uniform cu o sfere cu raza de ordinul 10-10m, încărcate uniform cu o sarcină pozitivă. Modelul este denumit şi "sarcină pozitivă. Modelul este denumit şi "cozonacul cu cozonacul cu stafidestafide" datorită asemănarii dintre dispunerea particulelor " datorită asemănarii dintre dispunerea particulelor negative în norul de sarcină pozitivă şi a stafidelor în negative în norul de sarcină pozitivă şi a stafidelor în aluat. A fost propus de către aluat. A fost propus de către J.J. ThomsonJ.J. Thomson în anul în anul 1906, înainte de descoperirea nucleului atomic. El 1906, înainte de descoperirea nucleului atomic. El presupunea că electronii oscilează în jurul unei poziţii de presupunea că electronii oscilează în jurul unei poziţii de echilibru atunci când li se comunică energie, atomul echilibru atunci când li se comunică energie, atomul emiţând radiaţii de diverse frecvenţe.emiţând radiaţii de diverse frecvenţe.

Deficienţe ale modelului Deficienţe ale modelului Una dintre deficienţele modelului consta în faptul Una dintre deficienţele modelului consta în faptul

că frecvenţa radiaţiei emise putea avea orice că frecvenţa radiaţiei emise putea avea orice valoare, lucru infirmat de seriile spectrale valoare, lucru infirmat de seriile spectrale descoperite experimental.descoperite experimental.

În 1909, experimentele lui Geiger şi În 1909, experimentele lui Geiger şi MarsdenMarsden pun în evidenţă împrăştierea particulelor la pun în evidenţă împrăştierea particulelor la trecerea printr-o foiţă metalică, fenomen ce nu trecerea printr-o foiţă metalică, fenomen ce nu putea fi explicat pe baza modelului Thomson. putea fi explicat pe baza modelului Thomson. Ernest Rutherford a intuit că sarcina pozitivă este Ernest Rutherford a intuit că sarcina pozitivă este concentrată într-un volum mic în interiorul concentrată într-un volum mic în interiorul atomului. El a elaborat un model planetar care atomului. El a elaborat un model planetar care considera că atomul este format dintr-un nucleu considera că atomul este format dintr-un nucleu pozitiv de rază 10-14÷10-15m în jurul căruia se pozitiv de rază 10-14÷10-15m în jurul căruia se rotesc electronii, pe orbite circulare.rotesc electronii, pe orbite circulare.