model redactare liceta usamv

55
UNIVERSITATEA DE STIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE HORTICULTURĂ SZILAGYI ADRIAN IOAN PROIECT DE DIPLOMĂ Îndrumător ştiinţific: Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA Cluj Napoca 2013

Upload: mihai-domsa

Post on 13-Apr-2016

86 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Acest model poate sa va ofere multe lucruri interesante.

TRANSCRIPT

Page 1: Model Redactare Liceta USAMV

UNIVERSITATEA DE STIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SZILAGYI ADRIAN IOAN

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător ştiinţific:

Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA

Cluj – Napoca 2013

Page 2: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

5

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

DEPARTAMENTUL I HTICULTURĂ ŞI PEISAGITICĂ DISCIPLINA VITICULTURĂ

SZILAGYI Adrian Ioan

PROIECT DE DIPLOMĂ

PRODUCTIVITATEA ŞI CALITATEA SOIURILOR

ALBE DE CALITATE SUPERIOARĂ ÎN CENTRUL

VITICOL CIUMBRUD

Îndrumători ştiinţifici:

Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA

Cluj – Napoca

2013

Page 3: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

6

PRODUCTIVITATEA ŞI CALITATEA SOIURILOR ALBE DE CALITATE

SUPERIOARĂ ÎN CENTRUL VITICOL CIUMBRUD

Autor: Adrian Ioan SZILAGYI

Îndrumători: Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA

Universitatea de Ştiinţe Agricole Şi Medicină Veterinară, Facultatea de Horticultură

Calea Mănăţtur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Romania

[email protected]

REZUMAT

În această lucrare sunt prezentate date despre comportamnetul a trei soiuri albe de

calitate superioară pentru vin ( Fetească albă, Traminer, Sauvignon blanc) în condiţiile din

Centrul viticol Ciumbrud.

S-au efectuat observaţii în câmp în privinţa desfăşurarării principalelor fenofaze şi prin

calcule şi cântărire s-a determinat cantitatea şi calitatea producţiei la cele trei soiuri în condiţiile

din anul 2012. În privinţa producţiei de struguri, rezultatele care au fost obţinute au dus la

concluzia că soiul cu cea mai mare producţie a fost Fetească albă, iar soiul cu cea mai scăzută

producţie a fost Sauvignon blanc. Datele obţinute pentru calitatea producţiei, au urmărit

cantitatea de zahăr şi aciditate din struguri, astfel soiul care a prezentat cea mai bună calitate a

fost Traminer, care a acumulat cea mai mare cantitate de zahăr şi a prezentat un nivel de aciditate

încadrat în limitele normale. Soiul Fetească albă a acumulat cea mai scăzută cantitate de zahăr şi

prezintă o cea mai mare valoare a acidităţii în comparaţie cu soiurile testate. Soiul Sauvignon

blanc, a prezentat valori inetrmediare a calităţii în privinţa zahărului dar si al acidităţii. Producţia

la soiul Fetească albă a fost cuprinsa în limitele normale ale soiului, dar soiurile Traminer şi

Sauvignon blanc, nu au reuşit sa îşi atingă potenţialul de soi.

Anul 2012 a fost un an nefavorabil soiurilor Sauvignon blanc şi Traminer, doar din

punct de vedere a producţiei.

Datele rezultate în urma analizei vinurilor obţinute din soiurile testate, s-a constatat că

vinurile obţinute s-au încadrat la cele de calitate superioară, iar vinul care a prezentat cea mai

ridicată calitate a fost obţinut din soiul Traminer, urmat de Sauvignon blanc şi Fetească albă.

Cuvinte cheie: vin, fenofaze, producţie, calitate, Sauvignon blanc, Fetească albă, Traminer.

Page 4: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

7

THE PRODUCTIVITY AND QUALITY OF WHITE SUPERIOR QUALITY

GRAPES FROM THE VITICULTURAL CENTER CIUMBRUD

Author: Adrian Ioan SZILAGYI

Scientific coordinator: Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Horticulture

Mănăș tur Street no. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Romania

[email protected]

ABSTRACT

This paper presents data on the behavior of three varieties of high quality white wine

greapes (‘Fetească albă’, ‘Traminer’, ‘Sauvignon blanc’) in terms of viticultural center

Ciumbrud.

Field observations were conducted on the progress of the main phenological phases,

weighing calculations and determined quantity and quality under the three varieties in 2012.

Regarding the production of grapes, the results that were obtained led to the conclusion that the

variety with the highest production was ‘Fetească albă’ and the variety with the lowest

production was‘Sauvignon blanc‘. The data for quality production followed the amount of sugar

and acidity in grapes, such variety that presented the best quality was ‘Traminer’, which

accumulated the highest amount of sugar and introduced a level of acidity within normal limits.

‘Fetească albă’ accumulated the least amount of sugar and has the highest value of acidity

compared to the varieties tested. ‘Sauvignon blanc’, presented medium values for quality on

sugar and acidity. The production of ‘Fetească albă’ ranged within normal variety, but

‘Traminer ’and ‘Sauvignon blanc’, failed to reach its potential variety.

2012 was a bad year for the varieties ‘Sauvignon blanc’ and ‘Traminer’, just in terms of

production.

Data obtained from analysis of the wine of the tested varieties, it was found that the

wines obtained were classified in the high quality and the wine of the highest quality was

obtained from ‘Traminer’, followed by ‘Sauvignon blanc’ and ‘Fetească albă’.

KEYWORDS: wine,phenophases, production, quality, Sauvignon blanc, white Fetească,

Traminer.

Page 5: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

8

CUPRINS

CAP. 1 SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB ŞI ÎN ROMÂNIA ...................................................11

1. 1. SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB ..................................................................................11

1. 2. PATRIMONIUL VITICOL NAŢIONAL ................................................................................13

1. 3. SITUAŢIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA ...........................................................................15

CAP. 2 INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA VIŢEI DE VIE .................................17

2. 1. INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI ............................................................................17

2. 1. 1. Temperatura ................................................................................................................17

2. 1. 2. Lumina ........................................................................................................................18

2. 1. 3. Umiditatea ...................................................................................................................19

2. 1. 4. Vântul .........................................................................................................................19

2. 1. 5. Factorii ecoclimatici critici ..........................................................................................20

2. 2. INLUENŢA FACTORILOR EDAFICI ASUPRA VIŢEI DE VIE ..........................................21

2. 2. 1. Orografia .....................................................................................................................21

2. 2. 2. Ifluenţa particularităţilor fizice. ....................................................................................22

2. 2. 3. Influenţa particularităţilor chimice. ..............................................................................22

2. 2. 4. Influenţa macroelementelor. ........................................................................................23

2. 2. 5. Influenţa microelementelor ..........................................................................................25

2. 2. 6. Influenţa sărurilor nocive. ............................................................................................26

2. 2. 7. Influenţa substanţelor organice ....................................................................................27

CAP. 3 CONDIŢIILE NATURALE ALE ZONEI DE EXPERIMENTARE. ...................................28

3. 1. STUDIUL CLIMATIC ...........................................................................................................28

3. 1. 1. Caracterizarea generală a zonei de experimentare. ........................................................28

3. 1. 2. Temperatura ................................................................................................................29

3. 1. 3. Lumina ........................................................................................................................31

3. 1. 4. Regimul hidric .............................................................................................................31

3. 1. 5. Umiditatea atmosferică ................................................................................................32

3. 1. 6. Accidente climatice .....................................................................................................33

3. 2. STUDIUL PEDOLOGIC ........................................................................................................33

3. 2. 1. Soluirile din judeţul Alba .............................................................................................33

3. 2. 2. Solul din Podgoria Aiud...............................................................................................34

3. 3. VEGETAŢIA .........................................................................................................................34

CAP. 4 MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE CERCETARE ............................................36

Page 6: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

9

4. 1. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ..................................................................................36

4. 1. 1. Fetaescă albă. ..............................................................................................................36

4. 1. 2. Sauvignon blanc. .........................................................................................................38

4. 1. 3. Traminer......................................................................................................................40

4. 1. 4. Berlandieri x Riparia Teleky 8 B ..................................................................................41

4. 1. 5. Berlandieri x Riparia Selecţia Oppenheim 4 .................................................................42

4. 2. METODE DE CERCETARE ..................................................................................................43

CAP. 5 DESCRIEREA PRINCIPALELOR FENOFAZE DIN PERIOADA DE VEGETAŢIE ......44

5. 1. Plânsul ....................................................................................................................................44

5. 2. Înmuguritul .............................................................................................................................45

5. 3. Dezmuguritul ..........................................................................................................................45

5. 4. Creşterea lăstarilor ..................................................................................................................46

5. 5. Înfloritul .................................................................................................................................46

5. 6. Creşterea boabelor ..................................................................................................................46

5. 7. Maturarea Boabelor ................................................................................................................47

5. 8. Maturarea lemnului .................................................................................................................47

5. 9. Căderea frunzelor ...................................................................................................................48

CAP. 6 PRODUCŢIA ŞI CALITATEA ..............................................................................................49

6. 1. PRODUCŢIA ŞI CALITATEA STRUGURILOR. ..................................................................49

6. 2. CALITATEA PRODUCŢIEI ..................................................................................................51

6. 3. VINURI OBŢINUTE .............................................................................................................55

CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRILOR ÎNTERPRINSE ..............................56

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................57

Page 7: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

10

INTRODUCERE

Se cunoaşte că din cele mai vechi timpuri că strugrii şi mustul au loc important în

alimentaţie. Pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată este nevoie ca produsele vegetale să

intre în raţia zilnică într-o proporţie de cel puţin 50%. Produsele vini-vinicole intră printre aceste

produse, acestea având o valoare alimentară deosebit de ridicată.

Vinul este considerat băutura preferată a omului, datorită complexului de senzaţii

gustative şi olfactive pe care acesta le oferă. Vinul conţine substanţe uşor asimilabile precum:

alcool etilic, glicerină, zaharuri, acizi organici, esteri, tanini, proteine, vitamine, aminoacizi,

aldehide şi săruri minerale. Este considerat ca medicament, consumat responsabil, acesta ajută la

menţinerea activităţii cardiace slabe, încetinirea îmbătrânirii celulelor organismului, intensifică

activitatea centrelor respiratorii, vinurile seci sunt recomandate la tratarea diabetului zaharat. Pe

langă acţiunile sale terapeutice, vinul are si acţiune bactericidă.

Consumul de vin pe persoană a crescut în ţara noastră de la 27 l/an/persoană, în 2004, la

35 l/an/persoană în anul 2010 şi totuşi consumul de vin din România rămâne scăzut faţă de ţările

mari producătoare ca Franţa. Piaţa romănească este dominată de vinurile albe, deşi în străinătate,

vinurile româneşti încep sa recâştige pieţele.

Viticultura în ţara noastră a cunoscut din anul 1989 pierderi treptate de suprafaţă, în

anul 2010 se constată o suprafaţă totala de 176.000 ha. În zilele noastre, a ajus într-o situaţie

dificilă din cauza intrării în vigoare a legislaţiei impuse de Uniunea Europeană, care este foarte

dificil de respectat şi de aplicat.

Scopul acestei lucrări este de a cunoaşte mai bine comportamentul a soiurilor de calitate

superioară albe pentru vin în condiţiile din centrul viticol Ciumbrud, mai exact în plantaţiile care

aparţin de SC.Domeniile Boieru SRL, pentru a afla care soiuri se pretează pentru această zonă cu

condiţiile sale ecologice, pedologice şi climatice pentru obţinerea de producţie de cantitate şi

calitate superioară

Page 8: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

11

Capitolul I

CAP. 1SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB ŞI ÎN ROMÂNIA

1. 1. SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB

Viţa de vie este o plantă cu o plasticitate ecologică foarte mare, ea fiind cultivată pe

toate cele cinci continente. Prezintă o cultură economică în climatul temperat (cu varietatele

sale– oceanic şi continental), subtropical şi tropical. În ultimele decentii, viţa de vie s-a răspândit

spre ecuator, situându-se între 10° - 50° latitudine nordică (Brazilia, Columbia, Venezuela) şi 10°

- 40° latitudine sudică (Peru)– în cadrul arealelor în care viţa de vie nu trece prin perioada de

repaus sau aceasta fiind pe termen foarte scurt (BRANAS, 1971).

Datorită condiţiilor ecoclimatice şi a tradiţiei, în ţările europene, americane şi africane

predomină cultura soiurilor destinate pentru vin, iar in ţările din Asia predomină soiurile pentru

masă şi stafide.

În scopuri economice, viţa de vie se cultivă în aproximativ 50 de ţări ale lumii, cu o

suprafaţă de 7.585.000 ha în anul 2011, dintre care cca. Aproape 60% în Europa, urmată de Asia,

America de Sud, America de Nord, Africa, Oceania şi Noua Zeelandă. Suprafaţa cultivată cu viţă

de vie a avut o creştere continuă pe glob, până în anul 1976, atingând suprafaţa maximă de 10,3

milioane hectare (Tabel: 1.1.)

Tabelul 1. 1

Suprafaţa ocupata de viţă de vie in perioada 2003-2011

Anul Miloane hectare

2003 7.844.000

2004 7.829.000

2005 7.801.000

2006 7.793.000

2007 7.766.000

2008 7.735.000

2009 7.666.000

2010 7.628.000

2011 7.585.000

(Sursa: http://www.oiv.int/oiv/info/ enstatistiquessecteurvitivinicole#bilan)

Page 9: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

12

Prezenţa culturii viţei de vie este în diferite proporţii pe plan continental, astfel

menţionăm: Europa - 58,4%, Asia - 21,1%, America - 12,8%, Africa - 5%, Oceania - 2,7%.

Cultura viţei de vie se desfăşoara pe teritouriul a circa 50 de ţări, dintre care cele mai mari

cultivatoare sunt: Spania, Franţa şi Italia. S-a observat în ultimii ani că tot mai multe ţări ca

Australia, Noua Zeelandă, Argentina, Africa de sud, Chille au câştigat tot mai mult teren în acest

domeniu (Tabel 1.2.).

Producţia mondială de struguri în anul 2011, a fost de 69,2 milioane de tone.

Tabelul 1. 2

Repartizarea pe continente a suprafeţei viticole

Continentul

Suprafaţa mii/ha

1991- 1995 1996-2000 2001-2005 2006 2007 2008

Total mondial 7.616 7.270 7.406 7.389 7.350 7.408

Europa 4.886 4.429 4.254 4.074 4.029 4.068

UE 4.195 3.931 3.813 3.667 3.629 3.665

Asia 1.587 1.626 1.768 1.770 1.754 1.761

America de Sud 409 419 475 503 510 511

Africa 311 302 324 441 443 455

America de Nord 314 359 389 390 389 389

Oceania+Australia +

Noua Zeelandă 64 92 160 181 194 196

(Sursă: Anuarul F.A.O. 2009)

Suprafeţele cultivate cu viţă de vie au cunoscut o descreştere în ultimii ani datorită unor

măsuri economice de conjunctură, care au dus la defrişarea unor mari extinderi de vii în ţările din

Uniunea Europeană (Spania, Franţa, Italia), dar şi unor măsuri de natură socială în ţările din estul

Europei (România, Ungaria ), Asia (Afganistan, Siria, Cipru), Africa (Algeria), America de Sud

(Argentina, Peru), America de Nord (Canada).

În Europa, statele mari cultivatoare sunt: Spania, Franţa, Italia, Portugalia, România

(NSTASIA POP, 2010).

Evoluţia producţiei mondiale de vin este prezentată în tabelul 1.3. Maximul de 368,5

milioane de hectolitri a fost atins în anul 1979, iar dupa această perioada producţia a cunoscut o

uşoară scădere cu circa 70 de milioane hectolitri care a durat până în anii 90. În decursul

ultimilor 20 de ani, s-a evidenţia o uşoară creştere cu mici fluctuaţii a producţiei de vin. Mrile

ţări producătoare de vin sunt: Franţa (58.462.900 hl.), Italia (45.800.000 hl.), Spania (36.100.000

hl.), SUA (22.113.000 hl.), China (16.575.000 hl.), Argentina (16.250.800 hl.), Australia

Page 10: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

13

(11.338.600 hl.). Producţia mondială de vin este asigurată de Europa, cu 65,5%, urmată de

continentul american care asigură aproximativ 19%, Asia 7%, Oceania 4,8% şi Africa 3,7%.

Tabelul 1. 3 Producţia mondiala de vin în perioada 2003-2011

(Sursa: http://faostat.fao.org/site/636/ DesktopDef ault.aspx?PageID= 636#ancor)

Consumul de vin/locuitor este influenţat de continent şi ţară, consumul fiind mai ridicat

în ţările mari producătoare, dar există locuri unde consumul este foarte scăzut din considerente

religioase, în Asia.

Ţările se împart dupa consum în trei categorii:

Ţări mari consumatoare: peste 40 l vin/an/locuitor în Luxemburg 52,46 l, Franţa

45,7 l, Italia 42,15 l, Portugalia 41,81 l.

Ţări cu consumul mediu: între 10-40 l vin/an/locuitor: Elveţia 38,20 l, Austria

29,23 l, Grecia 27,52 l, Spania 26,16 l, Australia 24,93 l, Germania 24,54 l, Argentina 23,74 l,

Romania 22,94 l , Anglia 21,60 l, Chile 18,78 l, Bulgaria 11,10 l, Canada 10,03 l.

Ţări cu consum redus de vin: sub 10 l vin/an/locuitor: SUA 9,42 l, Africa de Sud

7,05 l, Ucraina 4,49 l, Polonia 2,05 l, Japonia 1,88 l, Qatar 1,69 l, Israel 0,97 l, Turcia 0,29 l, iar

Iran, Pakistan şi Yemen au consum zero de vin.

1. 2. PATRIMONIUL VITICOL NAŢIONAL

Viticultura se practica pe teritoriu ţării noastre încă de pe vremea daciilor, care cultivau

viţa de vie şi faceau vin. Arealul viticol din România se împarte în 8 regiuni viticole (figura 1.1.),

37 de podgorii şi mai multe centre viticole (Oşlobeanu M. Şi colab 1991).

Anul Miloane hl

2003 268.644.180

2004 307.401.580

2005 285.095.140

2006 285.842.480

2007 266.301.760

2008 274.151.370

2009 283.681.230

2010 280.599.970

2011 286.743.610

Page 11: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

14

Figura 1. 1. Regiunile viticole din România (după Oşlobeanu M. şi colab.,1991):

I – a Podişului Transilvaniei; II – a Dealurilor Moldovei; III – a Dealurilor Munteniei şi Olteniei;

IV – a Dealurilor Banatului; V – a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului; VI – a Colinelor

Dobrogei; VII – a Teraselor Dunării; VIII – a nisipurilor şi altor terenuri favorabile din sudul

ţării.

În 1979 se atinge apogeul cultivării viţei de vie pe o suprafaţă de aproximativ 318.000

ha. În anul 1989 se produce o scădere treptată a suprafeţei cultivate cu viţă de vie, în anul 2010

suprafeţele cultivate ajungând la 176.000 ha după statisticile FAOSTAT (Tabel 1.4.)

Tabelul 1. 4

Suprafeţele ocupate de viţa de vie, producţia de struguri şi vin în România(2006-2011)

Crt. 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Suprafaţa viticolă (ha) 190.294 174.323 187.038 183.814 175.953 176.170

Prod. de struguri (t) 912.383 873.224 996.023 990.232 740.118 879.487

Prod. de vin (mil.hl) 5,014 5,355 5,542 4,957 3,287 -

(Sursa: http://faostat.fao.org)

Dezvoltarea viticulturii în ţara noastră va putea avea loc doar prin aplicarea

următoarelor măsuri:

reînnoirea treptată a patrimoniului viticol prin replantarea pe terenuri din areale

delimitate pentru cultura viţei de vie;

Folosirea de material săditor sănătos, cu o valoare biologică ridicată;

Page 12: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

15

Sporirea suprafeţelor ocupate cu soiuri destinate pentru a se obţine vinuri cu

denumire de origine controlată (DOC), precum şi soiuri de struguri pentru masă;

Extinderea de soiuri noi şi clone valoroase;

Diminuarea sau interzicerea plantării de hibrizi direct producători. ( Liviu C.

Dejeu, 2010).

1. 3. SITUAŢIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA

După efectuarea reformei agrare din martie 1945, s-au înfiinţat primele unităţi agricole

de stat cu profil viticol (Valea Călugărească, Odobeşti, Drăgăşani etc.)

Suprafaţa ocupată cu viţă de vie a crescut considerabil, aceasta ajungând la aproximavit

318.000 ha in anul 1979. S-au efectuat plantaţii în podgoriile tradiţionale, dar şi în zone noi, care

au permis o valorificare mai bună a terenurilor în pantă din judeţele Constanţa, Galaţi, Argeş, a

nisipurilor din Dolj sau a unei vocaţii tradiţionale naturale din Mehedinţi (pentru vinurile roşii).

În perioada 1962 – 1965, a avut loc acţiunea de a îmbogăţi sortimentul de struguri

pentru masă, cu soiuri valoroase din sortimentul mondial, precum şi soiuri create la noi în ţară,

ceea ce a continuat până azi. Tot în timpul acestei perioade, s-au obţinut selecţii clonale

valoroase de viţă roditoare şi de portaltoi.

Datorită diferenţelor de condiţii ecopedoclimatice la care se pretează anumite soiuri de

viţă de vie, s-a căutat o specializare a cultivării acesteia, în funcţie de soi şi condiţiile de mediu

(ex. Podgoria Târnave, pentru soiuri pentru vinuri albe superioare şi şampanizare; în vest, în

judeţele Bihor şi Satu– Mare, soiuri pentru distilate; în Banat– Miniş, Recaş, soiuri de vinuri

roşii şi albe curente; la Cotnari, soiuri pentru vinuri dulci naturale etc.)

S-au dezvoltat şcoli superioare: Facultăţile de Horticultură de la Cluj-Napoca, Iaşi,

Bucureşti, Timişoara şi Craiova.

Din suprafaţa totală plantată, cea mai mare parte este reprezentată de plantaţiile de viţă

altoită şi soiurile indigene ( peste 65%), restul reprezentat de hibrizi direct producători (Nastasia

Pop, 2010).

Prof. Dr. Nastasia Pop, 2010, susţine că în anul 1989, cea mai mare parte a suprafeţelor

a fost organizată în unităţi de stat şi cooperative sau asociaţii viticole, unde 98% din plantaţii

erau înfiinţate cu viţe altoite. Majoritatea suprafeţelor erau cultivate cu soiuri pentru vin (albe de

patru ori mai mult decât roşii; s-au înmulţit soiurile valoroase din sortimentul tradiţional (soiuri

vechi şi nou create) şi cel internaţional. Plantaţiile din sectorul de stat şi cooperatist au fost

Page 13: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

16

amplasate în zona colinară (mai mult de 33% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie se situa

pe terenuri în pantă de 12%, amenajate în terase).

Cea mai mare parte a plantaţiilor era neprotejată sau semiprotejată, doar 7-8 % fiind vii

protejate (în partea nordică), iar mijlocul de susţinere cel mai des folosit era spalierul, pe araci

fiind doar 4-5% din plantaţii, care se regăseau în grădinile populaţiei).

Tendinţele de perspectivă – pentru viţa de vie, conform legii Viei şi Vinului nr.

67/1997– erau de a reface suprafeţele defrişate sau înlocuirea celor îmbătrânite cu material

săditor care să facă parte din categoria materialelor biologice superioare, din soiuri de

perspectivă; creşterea nivelului cantitativ şi calitativ al recoltei; extinderea suprafeţelor cu soiuri

de masă; reducerea consumului de energie şi forţă de muncă; sporirea consumului de produse

viti – vinicole, cca. 33 kg/an/locuitor struguri,în stare proaspată şi 38 l/an/locuitor vin şi alte

produse derivate din must şi vin, diversificarea produselor în funcţie de un raport de cerinţe şi

sporirea calităţii, intensificarea schimbului internaţional etc. Toate aceaste tendinţe s-au dovedit

a nu fi în totalitateîndeplinite, din cauza unor situaţii neconcordante cu realitatea la nivel

naţional. Suprafeţele au continuat să scadă, iar prin proiecte de reconversie făcute de către

societăţile mari viticole, unele suprafeţe au fost refăcute, privatizate şi mai timid s-au facut

plantaţii mici de către cetăţenii particulari, care au accesat astfel de proiecte la risc. A continuat

să scadă şi consumul de struguri proaspeţi şi de vin, din cauza scăderii puterii de cumpărare a

populaţiei, preţul de cumpărare fiind şi el foarte rdicat, o mare parte a produselor provenind din

import.(Nastasia Pop, 2010).

Page 14: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

17

Capitolul II

CAP. 2INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA VIŢEI DE VIE

2. 1. INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI

2. 1. 1. Temperatura

În funcţie de acest factor se determină aria de răspândire a culturii, parcurgerea fazelor

vegetative şi declanşarea lor, sistemul de cultură, calitatea producţiei şi calitatea care sunt

determinate în mod hotărâtor de acest factor, fiind considerat unul limitativ pentru această

cultură.

Viţa de vie este considerată o plantă relativ pretenţioasă faţă de căldură, aceasta fiind

cultivată doar în zone unde temperatura medie anualăsa fie mai mare de 9°C,temperatura la care

se declanşează şi se desfăşoară fenofazele din perioada de vegetaţie, dacă aceasta depăşeşte 10°C

se pot obţine produse de calitate.

Dacă există o temperatură medie a lunii mai călduroase (iulie-august), care înregistrează

valori mai ridicare de 18°C, acest fapt indică existenţa unor condiţii optime pentru vinurile albe

de masă şi pentru maturarea soiurilor timpurii. Existenţa unor valori mai mari de 20°C pot

influenţa reuşita siurilor cu maturare mijlocie şi a celor pentru vinuri de calitate superioară, iar

temperaturile de peste 22°C, favorizează maturarea soiurilor târzii şi pentru obţinerea de vinuri

cu denumire de origine controlată (Bucur Georgeta Mihaela, 2011).

Evaluarea resurselor termice se realizează prin suma gradelor de temperatură globală

(bilanţ termic global - ∑t°g), suma gradelor de temperatură activă (bilanţ termic activ - ∑t°a) şi

suma gradelor de temperatură utilă (bilanţul termic util - ∑t°u).

Bilanţul termic global (∑t°g) este reprezentat de suma temperaturilor medii zilnice din

timpul perioadei de vegetaţie.

Bilanţul termic activ (∑t°a) reprezintă suma temperaturilor medii zilnice mai mari de

10°C.

Page 15: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

18

Bilanţul termic util (∑t°u) este reprezentat de suma diferenţelor dintre temperatura

medie zilnică mai mare de 10°C şi pragul de pornire biologic în vegetaţie (10°C).

În ţara noastră se înregistreză bilanţul termic global cuprins între 2700°C şi 3600°C, cel

activ între 2600°C şi 3500°C şi cel util situat între 1000°C şi 1700°C.

(Oşlobeanu M. şi colab., 1991).

2. 1. 2. Lumina

Radiaţia solară influenţeazăfuncţiile vitale şi procesele fiziologice de bază ale viţei de

vie cum ar fi respiraţia, asimilarea clorofileană, creşterea şi fructificarea, transpiraţia, ritmul de

desfăşurare a unor fenofaze şi durata perioadei de vegetaţie.

Viţa de vie este considerată o plantă heliofilă, este pretenţioasă faţă de lumină, în sensul

că reuşeşte în cultură numai pe locuri însorite, bine expuse la soare, această ideea (premisă) a dus

la ideea că viţa de vie işi suportă doar propria umbră. Lumina influenţează creşterea şi

fructificarea viţei de vie prin durata de strălucire a Soarelui, intensitatea luminii şi categoria

radiaţiilor (Ştefan Oprea, 1995).

Pentru aprecierea favorabilităţii luminii, se foloseşte suma orelor de insolaţie potenţială

şi relativă.

Suma orelor de insolaţie potenţială (∑ip) reprezintă suma numărului orelor de răsărire

la apusul soarelui din toate zilele, începând de la dezmugurit, până la căderea frunzelor.

Suma orelor de insolaţie reală (∑ir)este egală cu numărul orelor de strălucire efective a

soarelui stabilit cu ajutorul heliografului.

În centrele unde numărul orelor de insolaţie efective este peste 1300 ore până la 1450-

1500 ore există vocaţie pentru vinurile albe, vinurile aromate din soiuri cu combustie accentuată

a acizilor, vinuri spumante şi distilate de vin.

Centrele cu peste 1500 ire insolaţie efectivă sunt indicate pentru soiurile de vinuri roşii

şi vinuri aromate din soiuri cu combustie lentă a acizilor, iar peste 1600 ore sunt bune pentru

obţinerea de struguri de masă (Ion Cristian Dumitriu, 2008).

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de iluminare directă în viticultură se folosesc o serie de

tehnici de cultură:

-folosirea expoziţiilor favorabile: S, E, V mai puţin N;

- orientarea rândurilor pe direcţia N-S în zone de terasare;

- conducerea răsfirată a coardelor, tip evantai;

Page 16: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

19

- efectuarea operaţiunilor în verde: legatul, plivit, copilit;

- alegerea distanţelor corespunzătoare dintre rânduri pentru a nu se umbri, minim

doi metri (Nastasia Pop, 2010).

2. 1. 3. Umiditatea

Viţa de vie este o specie cu necesitate moderată de apă. Un singur butuc de viţă de vie

consumă zlnic între 0,2 – 1,5 l de apă, rezultând un consum de circa 8000 l/zi/ha. Necesarul de

apă în perioada de vegetaţie al unei plantaţii cu o desime de 4500 butuci/ha variază între 200-

1920 mii l/ha, această cantitate echivalează cu un volum al precipitaţiilor din perioada aprilie-

octombrie de 200 mm.

Pentru o cultură economică a viţei de vie, este necesar ca volumul precipitaţiilor anuale

să se încadreze între 500 şi 700 mm. Această cantitate de precipitaţii este înregistrată în

majoritatea regiunilor viticole din România, cu excepţia podgoriilor de pe Terasele Dunării şi din

podgoriile din Dobrogea.

Umiditatea trebuie să fie prezentă într-un echilibru bun, pentru că atât deficitul sau

excesul de umiditate influenţează negativ creşterea, rezistenţa la boli şi temperaturi scăzute,

diferenţierea mugurilor de rod, cantitatea şi calitatea producţiei la viţa de vie.

Un nivel optim de higroscopicitate a aerului pentru viţa de vie este de 70-80% în

perioada creşterii boabelor, 60-70% în perioada creşterii lăstarilor şi 50% la înflorit.

La un nivel de 40-50%, procesul de fotosinteză descreşte, iar la 20% încetează

fotosinteza, iar organele vegetative ale butucului mor.

(Liviu Mihai Irimia, 2012)

2. 1. 4. Vântul

Este mişcarea a aerului care provoacă modificări asupra evapotranspiraţiei, în

desfăşurarea proceselor de natură biologică, infuenţează frecvenţa atacurilor de dăunători şi boli,

favorizează acţiuni mecanice asupra plantei, eroziunea eoliană a nisipurilor etc.

Vântul are influenţă prin: frecvenţă, intensitate şi durată. Vânturile sunt calde, reci,

uscate şi umede. Vânturile care sunt favorite pentru cultură, sunt cele moderate, nu prea reci,

care contribuie la împrospătarea aerului.

Page 17: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

20

Vânturile puternice, reci, cu ploi sau cele prea uscate împiedică procesul de polenizare,

fecundare, favorizează atacul de boli, la ruperea lăstarilor, spalierului, provoacă denivelarea

terenului prin eroziune eoliană şi deprecierea recoltei.

Vantul se masoară în m/s sau km/h. Astfel, după scara lui Beaufort, în funcţie de

următoarele valori, vânturile pot fi :

<20km/h – fără influenţă;

20-50 km/h – influenţă favorabilă

>50 km/influenţă nefavorabilă.

(Nastasia Pop, 2010).

2. 1. 5. Factorii ecoclimatici critici

Prezenţa acestor factori favorizează în mod negativ creşterea, fructificarea, cantitatea şi

calitatea recoltelor. Prezenţa acestor factori nu este necesară, dar când ei sunt prezenţi, au

denumirea de accidente climatice.

Aceşti factori sunt reprezentaţi de grindină, brume şi îngheţuri târzii de primăvară şi

timpurii de toamnă, valuri de căldură excesivă, nebulozitate accentuată, ceaţa, chiciura şi poleiul,

zăpada viscolită etc.

Grindina produce pagube prin acţiuni mecanice de rănire şi rupere a coardelor,

lăstarilor, frunzelor, inflorescenţelor sau ciorchinilor, în urma cărora sunt lăsate puncte deschise

pentru infecţii şi atacul de boli criptogamice, de diminuarea procesului de fotosinteză când este

vorba de frunze.

Brumele şi îngheţurile târzii de primăvară şi timpurii de toamnă, care apar înaintea şi

după încheirea perioadei de vegetatie, pot afecta integritatea organelor verzi ale viţei de

vie în mod diferenţiat, în funcţie de fenofaza la care survenit şi nivelul de scădere a

temperaturilor sub limita lui zero fizic.

Valurile de căldură excesivă pot stânjeni desfăşurarea unor procese fiziologice,

provocarea arsurilor pe frunze şi pe struguri, veştejirea prelungită a frunzelor, căderea boabelor

şi, în final, uscarea şi moartea butucilor. Asemenea manifestări au loc atunci când temperatura

depăşeşte 45°C şi umiditate scazută sub pragul minim.

Nebulozitatea şi ceaţa sunt nefavorabile pentru că determină reducerea duratei de

strălucire a soarelui şi intensitatea radiaţiilor solare. Ca urmare, va scădea randamentul

procesului de fotosinteză şi creşterea favorabilităţii apariţiei bolilor criptogamice.

Page 18: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

21

Chiciura şi poleiul pot determina acţiuni mecanice, de vătămare şi ruperea

coardelor anuale şi celor de schelet. Aceste fenomele apar la sistemele de cultură neprotejate şi

se manifestă prin formarea unui strat de gheţă mai gros care asfixează mugurii.

Zăpada viscolită formează troiene în plantaţiile viticole cu sistem de cultură

neprotejată. Pentru prevenirea formării troienelor, se recomandă orientarea corespunzătoare a

rândurilor, amplasarea corectă a perdelelor de protecţie şi amplasarea de parazăpezi (Ştefan

Oprea, 1995).

2. 2. INLUENŢA FACTORILOR EDAFICI ASUPRA VIŢEI DE VIE

Aceşti factori se referă la sol, cu particularităţile sale fizice, chimice cât şi biologice. Ca

urmare a lucrărilor pentru pregătirea solului înainte de plantare (defrişatul, nivelatul, terasarea,

desfundare) şi datorită faptului ca o plantaţie va ocupa terenul pentru o perioadă de 25-30 de ani,

solurile viticole sunt puternic modificate sub raportul inversării orizonturilor şi al imbunătăţirii

regimului de aer, apă, căldură şi hrană.

(Bucur Georgeta Mihaela, 2011).

2. 2. 1. Orografia

Aceasta are influenţă prin pantă, expoziţia terenului, altitudinea, întinderi de apă,

masive păduroase.

Limita superioară de înclinare a versanţiilor la care viţa de vie poate fi cultivată

economic este de 25%, terasarea făcându-se de la o pantă de 12%. Terenurile cele mai optime

pentru viţa de vie sunt cele plane, sub aspectul cantităţii producţiei, dar cu toate aceastea viţa de

vie este valorificată pe terenuri în pantă, care au o expoziţie mai bună la soare, condiţii mai bune

de lumină, temperatură, aer rezultând o calitate mai bună a recoltei (Constantinescu, 1971).

Expoziţia cea mai favorabilă pentru viţa de vie este cea sudică, care asigură resurse

bune heliotermice cu valori maxime, apoi sunt expoziţiile de trecere: sud-estică, sud-vestică;

expoziţia vestică, estică şi mai puţin cea nordică.

Altitudinea influenţează condiţiile de mediu, intesitatea radiaţiei solare scade, durata de

strălucire a soarelui se diminuează cât şi temperatura, odată cu creşterea altitudinii.

Întinderile de apă au rolul termo-regulator, menţin umiditatea relativă mai ridicată,

imprimă caracterul de moderaţie a temperaturii şi temperează unele accidente climatice.

Page 19: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

22

Masivele muntoase-păduroase, facilitează la cerşterea umidităţii relative, diminuează

actiunile eoliene, dar influenţează pozitiv unele accidente climatice şi atacul de dăunători şi boli

(Nastasia Pop, 2010).

2. 2. 2. Ifluenţa particularităţilor fizice.

Textura solului sau alcătuirea granulometrică a solului este reprezentată de pe care o

deţin fracţiunile granulometrice care alcătuiesc solul (argilă, praf, nisip). După dimensiunile

fracţiunilor granulometrice ale solului se determina: nisipul Ø = 2.0-0.02 mm; praf Ø = 0.02-

0.002 mm; argilă Ø < 0.002 mm. Există şase clase texturale: nisipoasă ( argilă ≤ 5 %), nisipo-

lutoasă (argilă 6-12%), luto-nisipoasă (argilă 13-20%), lutoasă ( argilă 21-32%), luto-argiloasă

(argilă 33-45%), argiloasă (argilă ≥ 46%). Viţa de vie se dezvoltă normal pe o textură cu un

conţinut de 13-32 % argilă.

Structurasolului este reprezentatăde asocierea fracţiunilor granulometrice ale solului în

agregate complexe care au suprafaţa mare de reţinere a apei şi elementelor nutritive (3-30 mil.

m2

suprafaţă reţinere/m3 sol). Viţa de vie preferă o structură granulară, reprezentată prin

glomerule friabile, sferice, cu diametru de 2-4 mm(Liviu Mihai Irimia, 2012).

Porozitatea optimă pentru viţa de vie este situată în jurul valorii de 50% din volumul

total al solului, acest fapt se realizează prin desfundare. Sub nivelul la care s-a realizat

desfundarea, valorile se menţin mai scăzute fapt ce limiteazăcreşterea sistemului radicular.

2. 2. 3. Influenţa particularităţilor chimice.

Între compozitţia chimică a solului şi calitatea strugurilor există o strânsă corelaţie.

Compozoţia chimică a solului se analizează prin conţinutul solului în elemente nutritive,

dinamica şi accesibilitatea lor pentru plantă. Dintre cele aproximativ 116 elemente chimice

determinate în sol, 17-18 sunt indispensabile.

Substanţele care se regăsesc în sol se împart, după cantitatea lor, în :

Macroelemente: 0,1-10%; N, P, K,Ca;

Macro-microelementele: 0,01-0,1%; Fe, S, Al, Mg, Cl etc;

Microelemente: 0,001-0,01%; B, Zn, Mn, Cu, Mo;

Ultramicroelemente: <0,0001%: As, Co, I, Pb, Hg, Au, Ag.

Page 20: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

23

2. 2. 4. Influenţa macroelementelor.

Azotul favorizează cerşterea şi potenţialul productiv al plantei. Există o corelaţie

pozitivă între azotul din sol şi cel din coarde, fără ca acesta să se acumuleze şi în must.

Excesul de azot influenţează creşterea vegetativă puternic, însă nu şi producţia, în

schimb favorizează atacul de Botrytis cinerea (Müller, 1986).

Deficitul de azot determină vigoarea slabă de creştere, un potenţial scăzut de producţie,

ceea ce se poate observa cu uşurinţă.

Fosforul reprezintă elementul care favorizează absorţia azotului, fecundarea şi

maturarea boabelor şi a lemnului, sporeşte rezistenţa la intemperii şi boli, stimulează ramificarea

rădăcinilor şi reglează metabolismul hidranţilor de carbon.

Potasiul este elementul chimic care se găseşte în ţesuturile şi organele plantei, intervine

în procesul de fotosinteză, în metabolismul glucidelor şi ale proteinelor şi reglarea transpiraţiei.

Înfluenţează calitatea strugurilor, favorizează acumularea zahărului. Utilizat corespunzător,

influenţează pozitiv calitatea, sporeşte rezistenţa la ger şi secetă.

Excesul de potasiu slăbeşte rezistenţa plantei la bacterii, creşte aciditatea şi conţinutul

de malaţi în must, scade cantitatea de Mg din sol.

Deficitul de potasiu provoaca diminuarea creşterii lăstarilor, scade diferenţierea

mugurilor, potenţialul productiv şi rezistenţa la dăunatori, boli, temperaturi scăzute, scade

calitatea.

Calciul este elementul care intră în compoziţia membranei celulare şi a ţesuturilor

mecanice. Efectele pozitive sunt: intervine în reglarea pH–uli sucului celular, intesifică

transpiraţia, intervine în sinteza hidrocarbonatelor, substanţelor aromate, neutralizează aciditatea,

regleazăstarea structurală(Tabel 2.1.).

Tabelul 2. 1

Cerinţele viţei de vie faţă de substanţele minerale din sol – macroelementele.

Elem

entul Rolul fiecărui element

Consum

anual,

date

medii

mg/ha

Conţinut

optim în

sol

Efectele

carenţei

Efectele

excesului

Azot

element de edificare a

tuturor organelor viţei

de vie.

50-150 0,10-0,20

N g/100g

sol.

-scăderea

potenţialului de

creştere;

scuturarea flori-

creşterea nevoii

de apă,

întârzierea

maturării

Page 21: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

24

lor şi boabelor,

acumularea

redusă a

zahărului,

aciditatea totală

mai ridicată.

boabelor; usca-

rea ciorchinilor;

coloraţia

întârziată şi

neu- niformă a

boabelor;

scăderea

rezistenţei

biologice.

Fosfor

- ajută la o mai bună

folosire a N; stimulează

fecundarea florilor;

ajută la maturarea

boabelor şi a lemnului;

favorizează ramificarea

rădăcinilor; contribuie

la fineţea.

20-40 10-20 P2O5

mg/100 g

sol.

încetinirea

creşterii; întâr-

zierea maturării

boabelor;

prelungirea

vegetaţiei.

dereglări ale

creşterii;

meierea

strugurilor;

blocarea fierului

în sol sau în

ţesuturi.

Potasiu

- favorizează absorbţia

Fe; determină

extractivitatea, corpul,

gustul, armonia şi

durabilitatea vinului;

intensifică pigmentarea

boabelor la soiurile

roşii; amplifică

rezistenţa la boli şi

temperaturi scăzute.

70-150 30-50 K2O

mg/100 g

sol.

- boabe de

dimensiuni

mici; reducerea

sistemului radi-

cular şi foliar;

scăderea

fertilităţii

mugurilor.

perturbări în

creştere;

reducerea

numărului de

boabe din stru-

gure, antrenează

carenţa de Mg.

Calciu

- favorizează absorbţia

azotului, sinteza

zaharurilor şi a

substanţelor aromatice;

element al calităţii

vinului.

70-100 - -nu se

manifestă.

- restrânge până

la blocare

absorbţia unor

microcle- mente

(Fe, Mn, i Zn.

Sursa (Nastasia Pop, 2005).

Tabelul 2. 2

Consumul anual la principalele elemente la via pe rod după diferiţi autori

Nr.

crt

Autorii Producţia pe

ha

N kg/ha P2O5 kg/ha K2O kg/ha

1. Martinotti 10t struguri 7,14 16,9 31,28

2. Lafton 280 hl vin 92,66 6,84 82,9

3. Wagner/Dalmasso - 120,3 40,3 142,4

4. CONDEI 15 t struguri 126,1 919, 92,9

Page 22: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

25

(Drâgăşani)

Valoarea medie - 40-90 11-160 40-190

Sursă: (Nastasia Pop, 2010).

2. 2. 5. Influenţa microelementelor

Au o importanţă majoră asupra plantaţiilor de viţă de vie şi acestea sunt: Fe, Mg, Cu,

Mn, Mo, Cl. Micro-elementele au rolul catalizator în stimularea metabolismului prin care rezultă

sporirea potenţialului productiv şi calitativ, rezistenţa la dăunători şi boli, stimulează înflorirea,

legarea şi maturarea(Nastasia Pop, 2010). (Tabel 2.3)

Tabel2.3.

Cerinţele viţei de vie faţă de substanţele minerale din sol– microelementele.

Elementul Rolul fiecărui

element

Consumul

anual, date

medii mg/ha

Conţinutul

optim în sol

Efectele

carenţei

Efectele

excesului

Fier

Element

indispensabil

pentru buna

desfăşurare a

asimilaţiei

clorofiliene;

participă la

alcătuirea unor

enzime ale

respiraţiei.

595

10.000-

50.000 ppm

apare pe

soluri

calcaroase,

sub forma

clorozei

ferice.

-

Mangan

Stimulează

activitatea mai

multor enzime

privind respiraţia

celulară; sporeşte

rezistenţa la ger şi

secetă;

micşorează

sensibilitatea la

săruri nocive.

80-100

200-1.000

ppm

se manifestă

în contextul

excesului de

fier.

apare pe solurile

acide

Page 23: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

26

Bor

Este implicat în

activitatea unor

enzime

respiratorii,

metabolismul

glucidelor şi

sinteza

clorofiliană.

80-150

0,8-1,2 ppm -produce

scăderi de

producţie;

măreşte

sensibilitatea

la boli.

-favorizează

blocarea fierului

in sol.

Zinc

Este implicat în

sinteza şi

descompunerea

esteţilor şi

dipeptidelor, în

procesele de

oxidare a

glucozei, în

sinteza auxinelor.

100-300

10-100 ppm - -

Cupru

Are acţiune

stimulatoare

asupra vegetaţiei;

intră în

compoziţia unor

enzime cu funcţie

oxidazică .

225 - -apare foarte

rar, deoarece

se

incorporează

anual prin

tratamente.

- în condiţii de

pH scăzut este

toxic; poate

bloca Fe din sol.

Sursă: (Nastasia Pop, 2005).

2. 2. 6. Influenţa sărurilor nocive.

În sol mai există pe langă macro şi micro-elemente şi alte substanţe de natură toxică

pentru viţa de vie. Printre pricipalele substanţe sunt Al3+

şi Mn2+

sau diferite săruri solubile:

carbomaţi Na2CO3sau NaHCO3; cloruri NaCl, sulfaţi H2SO4. Dintre anioni,cei mai toxici sunt:

cei de Cl decât cei de SO42-

, iar la cationi toxicitatea creşte de la Mg2+

la Na+ şi Ca

2+.

La solurile podzolice pseudogleice se observă acţiunea toxică a Al şi Mn, unde se

constată creşterea insuficienţă a rădăcinilor, debilitatea butucilor şi o necrozare a frunzelor, iar

indirect este stânjenită nutriţia plantei cu microelemente şi fosfor.

Viţa de vie are limita de rezistenţă la 0,2-0,5 g/l NaCl, unii portaltoi au rezistenţă la mai

mult de 0,5 cum ar fi Rupestris du Lot la 0,7 g/l NaCl. Reglarea compoziţiei chimice din sol se

poate realiza prin spălare-levigare a sărurilor sau prin tratamente cu fosfogips (OŞLOBEANU şi

colab., 1980).

Page 24: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

27

2. 2. 7. Influenţa substanţelor organice

Humusul reprezintă componenta organică specifică solului, aceasta luând naştere

în urma procesului de humificare, proces suferit de esturile organice, condiţoinează potenţialul

productiv al solului.

Fertilitatea solului se apreciază pe baza cantităţii de humus gasită în acesta, constituie o

resursă de substanţe nutritive; o componentă a complexului colloidal cu rolul de a reţine cationii

lor în structurarea solului, în reţinerea apei, este un bun stimulator al activităţii

microorganismelor.

DELAS şi MALOT (1968), citaţi de OŞLOBEANU (1980), au de demonstrat că în

plantaţiile viticole, conţinutul de humus scade anual cu o rată de 2% din rezerva totală de

aproximativ 140 t/ha, apărând pericolul epuizării totale în timp de 50 de ani. Din aceste cauze se

recomandă fertilizări periodice a plantaţiilor de viţă de vie îngraşăminte organice, mai ales pe

terenuri nisipoase, puternic erodate şi a celor terasate. Pentru viţa de vie, conţinutul optim de

humus în sol este de 4-6% pentru soiurile de masă, 2-3% soiurilor destinate pentru vin curent de

masă şi 1-2% pentru soiuri de vin de calitate superioară (Nastasia Pop, 2005).

Page 25: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

28

PARTEA A- II-A

MATERIALUL ŞI METODA

Capitolul III

CAP. 3CONDIŢIILE NATURALE ALE ZONEI DE EXPERIMENTARE.

3. 1. STUDIUL CLIMATIC

3. 1. 1. Caracterizarea generală a zonei de experimentare.

Centrul viticol Ciumbrud face parte din Podgoria Aiud, care este situată la nord de

Pdogori Alba, se întinde pe o arie colinară-deluroasă de o parte şi de alta a Culuarului Mureşului

mijlociu şi Culuarul Arieşului inferior. Podgoria are poziţia în vestul Podişului Transilvaniei,

situattă între paralele 46°16’ şi 46°19’, condiţiile bio-pedo-climatice sunt foarte asemănătoare cu

a celorlalte podgorii situate central-vestic din Transilvania(Sebeş-Apold, Alba şi Târnave).

Relieful prezintă doua tipuri distincte morfogenetice şi anume, dealurile cu coame şi

versanţii lor, ca forme predominante scultate, culuare depresionare ale Mureşului şi Arieşului ca

forme predominante de acumulare. Formele dominante în aria podgoriei sunt dealurile si colinele

ca: Dealurile piemontale ale trascăului, Dealurile Aiudului şi în N-E Dealurile Măhăceni-

Călăraşi, aceastea coboară lent de la 600 – 500 m la 300 m în culuar.

Aecastă zonă prezintă un climat de tip moderat continental cu o nuanţă foehnică. Iernile

se prezintă temporar geroase, iar verile sunt călduroase şi primăveri timpurii cu toamne lungi

care permit buna dezvoltare vegetativă şi o maturare completă.

Regimul termic a zonei înregisterază o medie anuală pe văi de 9,3°C, iar temperatura

medie anuală indică o amplitudine în jur de 24°C. Ca specific al zonei este apariţia zilelor cu

ceaţă la sfărşitul verii şi pe aproape o treime din zilele de toamnă, acest fapt rezultănd un proces

lent de maturare al strugrilor. Temperatura medie a zilelor variază în jur de 23°C, ăar media din

timpul nopţii în jur de 12°C.

Regimul de umiditate a zonei înscrie o medie de 600-700 mm/an, mai exact 615 mm în

Culuarul Mureşului, maximul fiind în lunile mai-august, iar minima prelungită toamna-iarna,

precipitaţiile fiind sub formă de ninsoare(25-30 zile), iar stratul de zăpadă durează 35-50 zile

Page 26: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

29

(Sursă:http://www.onvpv.ro/documente/admin/CAIET%20DE%20SARCINI%20DOC%20AIU

D_250ro.pdf).

3. 1. 2. Temperatura Temperatura medie pe zona Ciumbrud, a oscilat în perioada 2008-2012 între 10°C în

anul 2011 şi 11,1°C în anul 2012. S-a determinat că, lunile cu valorile cele mai ridicate au fost

iulie si august cu temperaturile de 22,3°C în luna iulie şi 22,1°C în luna august(Tabel 3.1.). În

urma rezultatelor, reiese faptul că în acastă zonă, viţa de vie are temeraturile necesare pentru

desfăşurarea fenofazelor princpale cu intensitate maximă.

Temperaturile maxime absolute lunare au fost cuprinse între 8°C şi 40,5°C(Tabel 3.2.).

Temeraturile maxime absolute înregistrate în perioada 2011-2012, au provocat valuri de caldură

în plantaţii.

Temperaturile minime absolute, au fost situate între 13,5°C şi -19°C(Tabel 3.3.),

constatându-se faătul că în aceasta periadă, temperaturile nu au scăzut sub pragul critic de

temperatură a viţei de vie. În perioada de vegetaţie, blanţul termic global a avut valoare de circa

3200°C.

Tabelul 3. 1

Temperatura medie (°C) lunară şi anuală în perioada 2008-2012

Luna Anul Media pe 5

ani 2008 2009 2010 2011 2012

Inuarie -1,3 -1,9 -1,6 -2,7 -1 -1,1

Februarie 2,4 0,3 2,5 -1,9 -5,3 -0,4

Martie 6,5 5,1 5,6 5,7 5,8 5,7

Aprilie 11,5 13,5 11,1 11,6 12,7 12,1

Mai 16,3 16,9 16,3 16 16,9 16,5

Iunie 20,5 19,8 19,9 19,6 22,1 20,4

Iulie 21 21,7 21,8 21,4 25,5 22,3

August 21,9 21,5 22 21,7 23,2 22,1

Septembrie 14,8 17,9 15,5 19 18,8 17,2

Octombrie 10,9 10,6 7,9 8,7 11,5 9,9

Noiembrie 4,2 6,3 7,6 -0,1 4,8 4,6

Decembrie 1,7 1,2 -1,1 1,1 -1,7 0,24

Media

anuală 10,9 11,1 10,6 10 11,1 10,7

(Sursă: Statia de meteorologie Alba).

Tabelul 3. 2 Temperatura maximă absoluta (°C) lunară şi anuală pe eprioada 2008-2012

Luna Anul Maxima pe

Page 27: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

30

2008 2009 2010 2011 2012 5 ani

Inuarie 14,5 12 12,2 11,5 9 14,5

Februarie 20,5 16,5 16 11,5 8,3 20,5

Martie 18,5 25,5 22,8 21,5 22,7 25,5

Aprilie 24 24,5 25,2 23,5 30,7 30,7

Mai 32 31 28,6 29 32 32

Iunie 33,6 33,5 34,5 34,5 36,2 36,2

Iulie 35,7 33,6 34 35,5 39 39

August 36 34 34,5 37,2 40,5 40,5

Septembrie 35 32,5 28 34 34 35

Octombrie 25,7 27,7 20,2 27,5 32,6 32,6

Noiembrie 20,3 19 21,5 17,5 17,5 21,5

Decembrie 15,5 14 14,5 15,7 8 15,7

Maxima pe

an

36 34 34,5 37,2 40,5 40,5

(Sursă: Statia de meteorologie Alba).

Tabelul 3. 3

Temperatura minimă absolută (°C) lunară şi anuală în perioada 2008-2012

Luna Anul Minima pe

5 ani 2008 2009 2010 2011 2012

Inuarie -15,5 -14,5 -18,7 -18 -16,5 -18,7

Februarie -15,6 -12,4 -9,5 -16,4 -19 -19

Martie -4,5 -5,5 -10 -8,5 -8,6 -10

Aprilie 1,2 1,8 0,3 -2 -3 -3

Mai 4,5 3,2 6,2 0 7,5 0

Iunie 9,7 6,9 6,6 8,5 9,3 6,6

Iulie 10,8 11 12,8 9,4 12.1 9,4

August 7 13,5 10 9,6 8,5 7

Septembrie 2,4 6,8 6 7,2 5,2 5,2

Octombrie -1,5 -3,5 -4 -6,9 -3 -6,9

Noiembrie -9,5 -3,2 -4 -9,4 -2,2 -9,5

Decembrie -12,5 -15,4 -15 -10,5 -16,2 -16,2

Minima pe

an -15,6 -15,4 -18,7 -18 -19 -19

(Sursă: Statia de meteorologie Alba).

Page 28: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

31

3. 1. 3. Lumina

Unul din factorii care influenţează direct viţa de vie este lumina. În urma fotositezei,

viţa de vie sintetizează substanţele organice. Asimilaţia clorofiliană este mult mai intensă sub

influenţa directă a luminii decât la umbră, astfel că strugurii acumulează mai multe zaharuri. Prin

urmare, suma orelor de strălucire a soarelui în perioada de vegetaţie, dar şi intensitatea

luminoasă a acestuia pot îndeplini cerinţele viţei de vie în ceea ce priveşte lumina, atunci când se

în cadrează în anumiţi parametri. Dacă suma orelor de strălucire a soarelui este cuprinsă între

2200 şi 2500, atunci sunt îndeplinite cerinţele viţei de vie faţă de lumină.

Lipsa de lumină încetineşte creşterea plantelor şi diminuează capacitatea lor de

rezistenţă la dăunători. Desele înnorari şi, implicit, scăderea zilor însorite, sunt factori

favorizanţă în acest sens. În zona Ciumbrudului, s-a înregistrat in perioada 2007-2011(Tabel3.4.)

o medie a orelor de strălucire a soarelui de 2.181.

Tabelul 3. 4

Durata de strălucire a soarelui (h) în perioada 2007 - 2011

Luna

Anul

2007 2008 2009 2010 2011

Ianuarie 79,1 103 78,6 45,7 45,2

Februarie 92,9 137 93,2 73,2 75,7

Martie 196,1 148 118 239,4 177,1

Aprilie 279,2 148 270 178,1 221,1

Mai 322,7 264 269 204,8 248,6

Iunie 305,8 271 273 233,7 273,5

Iulie 322,7 298 299 277 287,9

August 225,3 310 263 283,6 303,6

Septembrie 190,3 149 225 184,7 273,9

Octombrie 109,5 149 129 156,6 194,6

Noiembrie 72,7 101 68,5 128,6 114,7

Decembrie 45,3 98,4 54,8 62,7 66,3

Insolaţia în

perioada

bioactivă

2.241 2.176 2.141 2.068 2.282

(Sursă: Statia de meteorologie Alba).

3. 1. 4. Regimul hidric

Page 29: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

32

În perioada 2008-2012, în Ciumbrud s-a înregistrat o medie de 515,42 l/m2 (Tabel3.5.).

Lunile care au prezentat cel mai ridicat nivel de precipitaţii au fost mai, iunie şi iulie, iar lunile

cu cele mai puţine precipitaţii au fost septembrie, octombrie, ianuarie şi februarie.

În zona experimentală, prezenţa precipitaţiilor a fost în momentele optime, la

desfăşutrarea fenofazelor principale de creştere şi dezvoltare (aprilie, mai, iunie), şi scăderea lor

treptată spre perioada de maturare a strugurilor.

Tabelul 3. 5

Precipitaţii medii anuale (l/m2) în perioada 2008-2012

Luna Anul Media pe

5 ani 2008 2009 2010 2011 2012

Ianuarie 3,9 12 36,4 26,7 40,4 23,88

Februarie 14,1 30,5 16,4 26,2 28,8 23,2

Martie 70 33,4 27,2 25,5 4 32,02

Aprilie 52,7 10,7 52,1 42,8 50,2 41,7

Mai 53,7 20,9 73,3 45,5 102,6 59,2

Iunie 62,7 68,3 179,2 76,4 39,9 85,3

Iulie 125 81,8 67,9 81,7 7,6 72,8

August 59,8 71,9 70,4 11,6 33,1 49,36

Septembrie 48,8 0,5 22,7 8,9 20,3 20,24

Octombrie 55,4 65.5 22,2 15,6 35,6 38,86

Noiembrie 38,7 26,8 43 0,1 22 26.12

Decembrie 44,1 62,4 52,5 26,1 28.6 42,74

Suma anuală 628,9 484,7 663,3 387,1 413,1 515,42

(Sursă: Statia de meteorologie Alba).

3. 1. 5. Umiditatea atmosferică

Higroscopicitatea sau umiditatea relativă a aerului, influenţează intensitatea proceselor

fiziologice. Procentajul optim al higroscopicităţii pentru viţa de vie este de 70-80% în perioada

creşterii boabelor, în perioada creşterii lăstarilor este necesar 60-70%, iar pentru înflorit 55%.

Procesul de fotosinteză scade la un procentaj de 40-50% şi încetează la 20%, astfel survenind

moartea organelor vegetative ale butuculuiI(Liviu Mihai Irimia, 2012).

În zona Ciumbrud s-a înregistrat media umidităţii aerului de 75,3%(Tabel 3.6.), în

perioada 2008-2012. Această valoare care se încadrează în optimul necesar viţei de vie, situat

între 55-80%. Cea mai secetoasă lună din ultimii 5 ani a fost august cu valoarea medie a

Page 30: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

33

umidităţii aerului de 68,2%, iar lunile cu umiditatea cea mai ridicată, au fost decembrie şi

ianuarie, cu media multianuală în proporţie de 86,8%.

Tabelul 3. 6

Umiditatea atmosferică(%) lunară medie în perioada 2008-2012

Luna Anul Media pe

5 ani 2008 2009 2010 2011 2012

Ianuarie 86 90 85 91 82 86,8

Februarie 75 84 80 85 79 80,6

Martie 72 76 70 69 62 69,8

Aprilie 74 61 72 64 67 67,6

Mai 73 61 75 70 71 70

Iunie 74 69 73 71 64 70,2

Iulie 68 71 74 72 59 68,8

August 66 73 72 69 61 68,2

Septembrie 73 67 77 67 69 70,6

Octombrie 83 82 77 71 80 78,6

Noiembrie 85 89 80 83 91 85,6

Decembrie 85 85 89 87 88 86,8

Suma anuală 76,16 75,66 77 74,91 72,75 75,3

(Sursă: Statia de meteorologie Alba).

3. 1. 6. Accidente climatice

În perioada experimentală din 2012, în zona Ciumbrud, s-au înregistrat în zilele 12-13 mai, un

val de aer rece, care a scăzut temperatura in mai putin de 24 de ore de la 32 °C la 7,5°C,

provocând astfel un şoc termic asupra lăstarilor şi inflorescenţelor, care au dus la obţinerea unor

producţii mai scăzute decât a celor din anii precedenţi(Sursă: Statia de meteorologie Alba).

3. 2. STUDIUL PEDOLOGIC

3. 2. 1. Soluirile din judeţul Alba

Formarea şi evoluţia numeroaselor tipuri de soluri care se regăsesc pe zona judeţului

Alba, se explică prin variabilitatea spaţială şi cea temporală a factorilor pedogenetici naturali

(factorul litologic, climatic, biologic, relieful, apa, timpul).

Principalele tipuri de sol din judeţul Alba sunt :

Page 31: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

34

În zona montană predomină solurile brune , luvisoluri albice, soluri brune acide,

humisilicatice, litosoluri. Toate tipurile de sol din zonă, sunt mai mult sau mai puţin degradate

din cauza fenomenului de eroziune de adâncime sau suprafaţă, excesul de umiditate, alunecări de

teren, terasări, terenuri acide, etc.

În zona colinară a judeţului Alba (Podişul Târnavelor), tipurile de sol caracteristice sunt

cernoziomurile tipice, regosoluri, argiloiluviale, eumezobazice şi soluri brune argiloiluviale,

soluri brune argiloiluviale. Degradarea solurilor din zonă este cauzată de fenomenele de

eroziune, terenuri acide cât şi surpărilor, alunecări de teren, tasărilor, ori soluri slab evoluate.

Zona de luncă a principalelor râuri care străbat judeţul cuprinde soluri slab evoluate

respectiv soluri aluviale tipice, gleizate sau molice, protosoluri aluviale, soluri gleice

(Sursa:http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2011/06/Planul-de-analiza-si-

acoperire-riscuri-Alba.pdf).

3. 2. 2. Solul din Podgoria Aiud

Solul din Podgoria Aiud aparţine la două clase: molisoluri cernoziomice şi

argiluvisoluri, acestea fiind mai mult sau ma puţin etajate. Astfel solurile dominante în etajul

deluros al padurilor de foaioase sunt argiluvisolurile, acestea se află si de o parte şi de cealaltă

Culuarului Mureşului, ele fiind reprezentate de diverse tipuri de soluri brune, respectiv

argiloiluviale brune, brune eumozobazice, brune luvice. Pe terasele mijlocii se întalnesc

molisolurile cernoziomice.

Solurile din această zonă prezintă o textura predominant mijlocie, iar conţinutul în

humus este de 2,5-4%, prezintă o reacţie slab acidă cu un pH=6,3-6,8, gradul de saturaţie în baze

prezintă valoarea de V=70-85% şi prezenţa elementelor cu strictă necesitate în nutriţie (NPK), ca

urmare caracterele solului sunt corespunzătoare cerinţelor viticole (Sursă:

http://www.onvpv.ro/documente/admin/CAIET%20DE%20SARCINI%20DOC%20AIUD_250r

o.pdf ).

3. 3. VEGETAŢIA

În urma observaţiilor făcute asupra zonei, Centrul viticol Ciumbrud prezintă tipuri

diferite de vegetaţie, şi anume de pajişti si de vegetaţie lemnoasă (păduri, arborete, tufărişuri).

Page 32: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

35

Astfel vegetaţia lemnoasă este reprezentată de stejar(Quercus robur), gorun(Quercus

petreae), fag(Fagus sylvatica). Arboretul este format din măceş(Rosa Canina), corn(Cornus

sanguinea), păducel(Crategus monogyna), alun(Corylus avellana), soc(Sambucus nigra).

Vegetaţia ierboasă este reprezentată de trifoi alb(Trifolium repens), Lucernă(Medicago

sativa), păiuş(Festuca pratensis), traista ciobanului(Capsella bursa-pastoris), trifoi

roşu(Trifolium pratense), trifoi mărunt(Medicago lupuliana).

Page 33: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

36

Capitolul IV

CAP. 4MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE CERCETARE

4. 1. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT

4. 1. 1. Fetaescă albă.

(Sursă: http://www.info-delta.ro/viticultura-in-tulcea-24/feteasca-alba-39.html)

Este considerat un soi autohton, cultivat de foarte multă vreme în toate podgoriile si

centrele viticole din ţara noastră, cultivat cu precădere in Transilvania şi Moldova, unde se obţin

vinuri de cea mai bună calitate.

Caractere ampelografice: La dezmmugurire prezintă o rozetă uşor scămoasă de

culoare verde – arămie. Frunzele tinere sunt glabre pe partea superioară, fin scămoase pe partea

inferioară şi glabre.

Frunzele adulte prezintă o mărime mijlocie, o formă rotundă uşor lăţită, pentalobată cu

loul terminal evident. Limbul este glabru pe ambele feţe, neted de culoare verde – deschis, cu o

dinţătură neuniformă ca mărime, rară şi ascuţită cu marginile drepte. Sinusurile laterale

superioare sunt foarte adâncite, fiecare prezentând un lumen mare sub formă elipsoidală, iar cele

inferioare, mai puţin adânci sunt deschise în formă de U sau V. Sinusul peţiolar prezintă forma

Page 34: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

37

caracteristică de recunoastere a soiului sub forma de acoladă larg deschisă. Peţiolul este scurt,

subţire de culoare verde – roşiatică.

Lăstarul este glabru şi lucios, are culoarea verde – roşiatică şi la noduri este intens

colorat, cu vigioare mare de creştere. Inflorescenţa este uniaxială, de formă cilindrică, ca

marime, mijlocie cu o lungime de circa 10 cm. Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5, cu

polen fertil, în cantitate mică. Este un soi autofertil.

Strugurii sunt mici, cu forma cilundrică sau cilindro-conică uneori având primele dou

ramificaţii mai dezvoltate, semicompact, cu boabele dispuse des, neomogene. Bobul este mic,

sferic, cu punctul pistilar evident şi cu pieliţa subţire, de culoare galben – verzui şi ruginie pe

partea însorită, acoperită cu un strat gros de pruină. Prezintă un miez zemos, nearomat.

Coarda este de vigoare mare, de culoare cafeniu – gălbuie mai intensă la noduri cu

striaţii pronunţate şi punctate. Scoarţa se exfoliază în placi.(Anca Babeş, 2006).

Însuşuri biologice: Soiul Fetească albă este foarte viguros, are perioadă scurtă de

vegetaţie care toamna îşi maturează foarte bine lemnul coardelor, motiv pentru care merge foarte

bine cultivat în arealele viticole mai nordice a ţării noastre. Soiul se caracterizează printr-o

toleranţă mijlocie la temperaturile scăzute din timpul iernii şi prezintă o sensibilitate ridicată la

păianjenul roşu, putregaiul cenuşiu şi mană.

Fertilitatea soiului este mijlocie, formează circa 50% lăstari fertili, iar valorile

coeficienţilor de fertilitate se înscriu în limitele 0,6-0,7 pentru cel relativ şi de 1,37-1,4 pentru

coeficientul de fertilitate absolut. În condiţiile din Ciumbrud, strgurii încep sa se matureze in

ultima decadă a lunii iulie.

Particularităţi agrotehnice

Pentru că este un soi cu o vigoare mare de creştere, se va evita cultivarea acestuia pe

terenurile foarte fertile, prea umede, profunde şi altoirea pe portaltoi viguroşi, care i-ar amplifica

vigoarea de creştere. Astfel, se recomandă altoirea pe portaltoii So4-4, Riparia gloire, SC -25,

care reuşesc să îi tempereze vigoarea de creştere. Pentru favorizarea diferenţierii mugurilor şi a

fructificării în dauna creşterii vegetative, se va lăsa la tăiere o cantitate mai mare de lemn

multianual şi se atribuie o încărcătură mai mare de ochi ce poate varia între 20-22 şi chiar 32

ochi/m2, iar ca tip de tăiere se recomandă Guyot cu braţe înlocuite periodic şi Guyot pe

semitulpină. Dintre lucrările şi operaţiile în verde aplicate pentru încetinirea creşterii luxuriante

se practică plivitul lăstarilor sterili şi se recomandă ca, alegerea momentului cârnitului să se facă

la momentul optim pentru a nu se produce o răbufnire necontrolată a copililor.

Page 35: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

38

Caractere tehnologice

Este un soi de calitate, oriunde ar fi cultivat. Greutatea medie a unui strugure este de 90

grame, iar greutatea a 100 de boabe în jur de 200 grame. Acest soi este un bun acumulator de

zaharuri (200-240 g/l), iar aciditatea în arealele nordice este bună, în jurul valorii de 5,6 ‰ ,

observându-se o scădere a acesteia în arealele sudice (datorită combustiei acizilor).

Producţia obţinută este mică, de 5-7 t/ha, rar se obţin recolte mai mari (10-11 t/ha).

Motivele producţiei mici fiind faptul că au apărut în cadrul populaţiei biotipuri cu diferite

anomalii florale.

Vinul obţinut din soiul Fetească albă este un vin sec sau demi-sec, colorat galben-

verzui, bogat în reflexe, cu discrete arome florale, amintind de mirosul florilor de viţă-de-

vie(Mrinela Stroe, 2012).

4. 1. 2. Sauvignon blanc.

(Sursă: http://www.thedrinksbusiness.com/2013/01/aussie-wine-trends-6-semillonsauvignon)

Origine - Necunoscută. Se cultivă în Franţa de secole. Face parte din Proles occidentalis.

Sinonime - Sauvignon jaune, Sauvignon mic, Petit Sauvignon.

Caractere morfologice

Page 36: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

39

Rozeta este pufoasă, de culoare verde-albicioasă cu marginile de culoare

roşietică.Vârful lăstarului este alb-verzui, pufos. Lăstarul este verde cu scame rare spre vârf.

Inflorescenţa este cilindro-conică. Floarea este hermafrodită normală, cu 5-6 stamine şi ovar bi-

sau triocular, alungit, cu stil gros şi lung. Cârceii sunt verzui şi glabri. Frunza adultă are forma

rotunjită, mărime mijlocie, prezintă cinci lobi, colorată verde închis, ondulată puternic şi

scămoasă. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul elipsoidal, iar sinusul peţiolar

este deschis în formă de liră perfectă. Dinţii sunt mărunţi cu baza lăţită şi laturi rotunjite.

Nervurile sunt verzi. Peţiolul este verde-roşietic, scămos, mai scurt decât nervura mediană.

Strugurele este cilindric, mic, uneori aripat, foarte compact. Bobul este sferic, mic, cu

pieliţa groasă de culoare gălbuie şi miezul zemo.

Însuşiri biologice

Soiul Sauvignon blanc este un soi destul de viguros, cu un aparat foliar bogat. Atunci

când soiul suferă din cauza temperaturilor scăzute din timpul iernii (- 22°C), mugurii secundari

pornesc în vegetaţie, iar lăstarii secundari asigură refacerea rapidă a butucilor. În ceea ce priveşte

rezistenţa biologică ale acestui soi, s-a remarcat că soiul are rezistenţă mijlocie la mană şi mai

slabă la oidium şi că prezintă sensibilitate ridicată la atacul de putregai cenuşiu, datorită

compactităţii strugurelui.

Fertilitatea soiului este bună, formează un procent de 60-70 % lăstari fertili, cu valori

destul de ridicate ale coeficienţilor de fertilitate. În condiţiile de la Ciumbrud, acest soi îşi începe

maturarea strugurilor in prima decadă a lunii august.

Particularităţi agrotehnice

În plantaţie, soiul Sauvignon blanc, ca şi Gros Sauvignon preferă o încărcătură de ochi

relativ mică, fiind influenţată în principal de condiţiile ecopedoclimatice ale arealului de cultură,

astfel: 14 ochi/m2 la Murfatlar, 16 ochi/m2 în podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m2 la

Drăgăşani şi Ştefăneşti şi de cele mai multe ori, această încărcătură este repartizată pe cepi sau

cordiţe, iar forma de conducere este cea semiînaltă.

Nu este un soi pretenţios în ceea ce priveşte solul, iar din punct de vedere a portaltoilor

utilizaţi, aceştia se aleg atent, astfel încât să îi tempereze vigoarea de creştere.

Caractere tehnologice

Se maturează în general în ultimele decade ale lunii septembrie. Strugurii au în medie

110-120 grame, iar greutatea a 100 de boabe este de 130 grame. Acumulează zaharuri mult mai

multe comparativ cu soiul Gros Sauvignon - 200 g/l zaharuri, iar la supramaturare poate ajunge

Page 37: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

40

la 240 g/l, cu o aciditate bună, de peste 5,0 g/l H2SO4, chiar în arealele sudice. Producţia medie

este de 6-8 t/ha, mai ridicată pe terenurile bogate din zonele cu resurse hidrice bogate. Vinul

tînăr are culoarea fânului, cu gust foarte fin şi o aromă specifică(Mrinela Stroe, 2012).

4. 1. 3. Traminer

(Sursă: http://www.alcoholicscience.com/2010/12/wine-grape-varieties-and-their-wines.html)

Origine - Se pare că este un soi de origine germană. După unii autori ar proveni din

oraşul Tramin din Tirolul italian, face parte din Proles occidentalis.

Sinonime - Savagnin roz, Kleiner Traminer, Piros Traminer.

Caractere morfologice

Rozeta este pufoasă, alb-verzuie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este

verde cu striuri cafenii, scămos. Inflorescenţa este cilindro-conică, uniaxială. Floarea este

hermafrodită normală cu 5-6 stamine scurte şi ovar conic, bi- sau triocular, cu stil scurt şi gros.

Polenul este fertil şi puţin abundent. Cârceii sunt glabri, de culoare verde-gălbuie.

Frunza adultă este mijlocie-mică, rotundă, puternic gofrată, cu lobie variabilă, mai des

cu cinci lobi, prezentă fenomenul de heterofilie, lobul terminal scurt şi rotunjit la vârf, scămoasă.

Page 38: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

41

Sinusurile laterale superioare sunt închise sub formă ovoidală sau deschise sub forma unei lire cu

baza rotunjită, iar cele inferioare au formă de U. Sinusul peţiolar are formă de V sau liră.

Nervurile spre bază au culoare roşie. Dinţii sunt mărunţi cu laturi convexe. Peţiolul este de

culoare roşietică, mai scurt decât lungimea nervurii mediane.

Strugurele este mic spre mijlociu, cilindro-conic, cu boabe aşezate dens şi peduncul

scurt, semilemnificat. Bobul este rotund, mic, sferic, cu pieliţa groasă, colorată roz, miezul este

zemos şi mustul necolorat. Sămânţa este bombată, mijlocie, cu şalază bine evidenţiată, rotundă şi

rostru scurt şi gros.

Însuşiri biologice

Aclimatizat într-o zonă nordică de cultură a viţei-de-vie a Europei (Germania), la noi se

comportă ca un soi cu perioadă scurtă de vegetaţie, necesitând 170 zile de vegetaţie. Este un soi

cu vigoare mijlocie de creştere, influenţată atât de portaltoi, cât şi de zona de cultură. Manifestă

toleranţă mijlocie la ger (-22ºC) şi secetă, tolerant la putregaiul cenuşiu, mană şi la atacul

moliilor strugurilor.

Fertilitatea este bună, formează 50-60% lăstari fertili şi valorile coeficienţilor de

fertilitate ating mediile de 0,9 cel relativ, respectiv 1,6 cel absolut. În condiţiile de la Ciumbrud,

soiul îşi începe maturarea strugurilor la sfârşitul ultimei decade din iulie şi începutul primei

decade din august.

Particularităţi agrotehnice

Se comportă foarte bine în condiţiile podgoriilor din Transilvania, unde strugurii capătă

o aromă discretă. Pe Târnave se recomandă conducerea butucilor în cordon bilateral cu o

încărcătură de rod de numai 16 ochi/m2. Reacţionează foarte bine la aplicarea irigării şi

fertilizării.

Caractere tehnologice

Strugurii acumulează 200-220 g/l zaharuri cu posibilităţi de a ajunge prin supramaturare

la aproximativ 250 g/l. Aciditatea strugurilor variază între 4-5‰. Strugurele are greutatea medie

de 60-70 grame, iar 100 de boabe doar 130 grame. Producţiile de struguri sunt relativ scăzute,

care variază cu arealul de cultură – de la 6 t/ha la Blaj, la 10 t/ha la Valea Călugărească.

Vinul obţinut este sec, demi-sec şi dulce, auriu-roşcat, cu aromă florală, aciditate

moderată(Mrinela Stroe, 2012).

4. 1. 4. Berlandieri x Riparia Teleky 8 B

Page 39: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

42

Sinonime: Teleky 8 B, 8 B.

Origine: Acest portaltoi hibrid a fost obţinut din seminţe de Vitis berlandieri în Ungaria,

care la rândul lor au fost obţinute prin hibridare liberă. Seria 8 B prezintă caractere din soiul

matern, având frunze asemănatoare cu acesta şi lăstari pubescenţi.

Cest portaltoi se cultivă în Ungaria, Italia, Franţa, Germania, iar în şara noastră, în

Transilvania.

Caractere ampelografice: Prezintă o rozetă scămoasă la dezmugurire, de culoare verde –

albicioasă cu marginile colorate violaceu. Vârful lăstarului este prezentat ca fiind uşor pliat, iar

frunzele tinere au culoarea verde arămie şi sunt lucioase.

Frunza adultă este foarte mare, întregă, de formă cuneiformă, prezintă un limb gros, de

culoare verde închis, iar marginile acestuia sunt orientate spre faţa inferioară. Frunzele de la baza

sunt de cele mai multe ori trilobate. Frunza prezintă dinţi mici, cu baza lăţită şi neuniformi, cu

margini rotunjite. Nervurile au culoare verde deschis, având perişori scurţi şi deşi. Sinusul

peţiolar are forma literei V sau de liră larg deschisă. Are un peţiol de lungime mijlocie, dar

acesta este mai scurt decât nervura principală, are culoarea cafeniu-roşiatică, prezentând perişori

deşi şi scurţi.

Acest portaltoi are lăstari de vigoare mare, cu internoduri lungi, au culoarea verde-

cafenie şi violaceu la noduri. Lăstarii prezintă o suprafaţă muchiată, care este o caracteristică a

portaltoilor de tip Berlandieri. Cârceii sunt lungi, prezintă bi- sau trifurcaţie şi sunt roşiatici.

Florile acestui portaltoi sunt hermafrodite funcţional mascule, ginosterile.

Coardele acestui portaltoi sunt groase, scoarţa are o culoare cafeniu-cenuşie, canelată, se

exfoliază în fâşii. La internoduri, coarda prezintă perişori deşi, iar la noduri muguri mari şi

rotunjiţi(Anca Babeş, 2006).

4. 1. 5. Berlandieri x Riparia Selecţia Oppenheim 4

Sinonime: SO-4

Origine: Acest portaltoi s-a obţinut printr-o selecşie clonală din portaltoil Berlandieri x

Riparia Teleky 4 A, în Germania la o şcoală de viticultură din Oppenheim.

Este un portaltoi valoros, acesta s-a extins in cultura pe suprafeţe mari în europa si

Africa de Sud, iar la noi în ţară este recomandat în toate zonele viticole.

Page 40: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

43

Caractere ampelografice: Prezintă o rozetă de culoare verde - albcioasă la dezmugurire,

scămoasă şi marginile colorate roz. Varful lăstarului este semideschis, frunzele tinere sunt

scămoase, de culoare verde – arămiu.

Frunza adultă este mare, dar este mai mică decât la Kober 5 BB şi Teleky 8 B. Limbul

este cuneiform, derde deschis, întreg, prezintă margini orientată spre marginea superioară.

Limbul este cu dinţi mici, ascuţiţi, glabru pe partea superioară şi cu perişori scurţi doar pe partea

inferioară a nervurilor. Sinusul peţiolar prezintă forma literei U larg deschis. Are un peţiol lung,

de culoare verde-roşiatică şi uşor pubescent.

Lăstarii sunt netezi, prezintă internoduri lungi, de culoare verde-violaceu pe partea

însorită, iar nodurile sunt uşor pubescente. Are cârcei lungi, trigurcaţi şi au culoarea verde-

roşiatici. Acest portaltoi are flori hermafrodite, funcţional mascule, cu polen fertil.

Coardele sunt cu noduri proeminente, de culoare brun-roşiatică, prevăzute cu perişori

scurţi, iar mugurii sunt mici şi ascuţiţi. În secţiune transversală, coarda prezintă o formă eliptică,

muchiată, iar raportul lemn/măduvă în favoarea lemnului, iar scoarţa se exfoliază în plăci (Anca

Babeş, 2006).

4. 2. METODE DE CERCETARE

Pe durata experienţei s-au efectiat determinări şi observaţii în legătură cu desfăşurarea

principalelor fenofaze. Acestea s-au efectuat prin observaţii în câmp; cantitatea şi calitatea

producţiri prin cântărire şi calcule.

Metode de lucur:

Analiza cantitativă şi calitativă a producţiei de struguri şi a vinurilor s-a făcut pe baza

următoarelor determinări:

Determinarea greutăţii medii a ciorchinirlor (g);

Calcularea producţiei medii (t/ha);

Conţinutul în zahăr şi nivelul acidităţii din must la fiecăre soi.

Page 41: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

44

PARTEA A III-A

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Capitolul V

CAP. 5DESCRIEREA PRINCIPALELOR FENOFAZE DIN PERIOADA

DE VEGETAŢIE

În perioada de creştere şi fructificare, procesele se desfăşoară cu o intensitate maximă,

şi se pot observa cu ochiul liber. Procesele nu se desfăşoară într-un mod uniform şi cu o

succesiune strictă (la toţi butucii se potoate observa începutul şi sfârşitul diferitelor etape).

Aceste procese sunt determinate morfologic prin apariţia primelor picături de sevă şi

căderea frunzelor şi calendaristic.

În funţie de temperatura mediului, umiditatea solului, durata zilei de lumină, specie şi

soi, este determinată lungimea perioadei de viaţă. După climat, perioada durata perioadei de

viaţă este diferită, astfel în climatul temperat durata va fi de minimum 175 zile, medie 220 – 240

zile; în climatul subtropical şi mediteranean 250 – 270 de zile; în climat tropical 300 zile, iar

aproape de ecuator 335 zile.

Această perioadă se împarte in mai multe fenofaze:

Fenofaze de trecere – de la repaus la vegetaţie – plânsul, şi de la vegetaţie la repaus -

căderea frunzelor şi maturarea lemnului;

Fenofaze de creştere – înmuguritul, dezmuguritul, creşterea lăstarilor;

Fenofaze de fructificare – diferenţierea mugurilor de rod, creşterea boabelor, maturarea

boabelor. (Nastasia Pop, 2010).

5. 1. Plânsul

Are manifestaţie sub forma unor scurgeri de sevă din rănile cauzate de taiere. Această

fenofază are loc cu 15 – 30 zile înaintea dezmuguritului, ca urmare a creşterii rapide a ritmului

de absorbţie a sistemului radicular. Odată cu cesterea temperaturii solului la începutul

primăverii, are loc activarea respiraţiei celulare, reluarea absorbţiei a apei şi substranţelor

minerale, intensificarea creşterii sistemului radicular şi mobilizarea rezervelor.

Page 42: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

45

Conţinutul sevei in substanţă uscată deste de 1 – 3g/l, este bogata în substanţe minerale

( Ca, K, P, N) şi organice (tartraţi, acizi, substanţe azotoase, citochinine etc.), dar şi zaharuri 1-

2% , provenite din hidroliza amidonului depozitat în rădăcini. Cantitatea de sevă care se pierde la

un butuc este de 0,2-0,3l şi 5-8l(Liviu Coriolan Dejeu, 2010).

La soiurile urmărite, aceasta fenofază se desfăaseara cel mai devreme la soiul Fetească albă, în

perioada 24.03-29.03, iar cel mai târziu la soiul Sauvignon blanc în perioada 27.03-30.03

(Tabelul 5.1.).

5. 2. Înmuguritul

Reprezintă prima fenofază de creştere, în decursul căreia, mugurii îşi schimba culoarea

de la maro la verde, se umflă, iar solzii se despart. Ca urmare a creşterii intramugurale în care

celulele din conul de creştere se divid şi cele existente cresc în dimensiune, diametrul mare a

mugurelui suferă o mişcare de translaţie de la baza lui spre mijloc, având tendinţa de a se

desprinde uşor de pe coardă (se vor evita lucrarile de tăieri, legat, întreţinerea mijloacelor de

susţinere). Dacă temperatura de dezvoltare este în jur de 10°C, o parte a mugurilor nu mai

pornesc în vegetaţie, şi are loc o autoreglare în funcţie de fenomenul polarităţii (Nastasia Pop,

2010).

La toate soiurile urmărite, această fenofază are loc în aceeaşi perioadă 21.04-30.04

(Tabel 5.1.).

5. 3. Dezmuguritul

Este faza în timpul căreia are loc umflarea mugurilor, îndepărtarea catafilelor şi apariţia

treptată a primelor rudimente de frunzuliţe, respectiv apariţia lăstarului sub presiunea sevei în

ascensiune. Dezmuguritul se produce într-o perioadă de timp relativ scurtă, de aproximativ 2-3

săptămâni.

Declanşarea dezmuguritului are loc la mijlocul lunii aprilie, atunci când temperatura

medie zilnică depăşeşte în mod contant 10º C. Dat fiind faptul că în această perioadă mugurii

sunt foarte sensibili, este necesară o atenţie deosebită în cadul lucrărilor de primăvară în

plantaţiile viticole. (Bucur Georgeta Mihaela, 2011). La soiurile urmărite, fenofaza dezuguritului

a avut loc apropae în aceaşi perioada cu fenofaza înmuguritului, şi anume din 21.04 pana în

30.04.

Page 43: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

46

5. 4. Creşterea lăstarilor

Această fenofază începe atunci cand din mugurele principal de iarnă, axul principal

începe să se alungească şi să se ingroaşe şi apoi să continue prin etalarea frunzelor,

inflorescenţelor şi cârceilor până la stadiul adult. Astfel după dezmugurire, lăstarul îşi realizează

creşterea prin alungirea internodurilor preformate în faza de mugure. Ulterior, alungirea

lăstarului se accentuează, datorită activării celulelor meristematice intercalate din internoduri, şi

apoi formarea noilor internoduri de către celulele meristematice apicale.

Fenofaza va lua sfârşit odatî cu distrugerea prin îngheţ şi căderea vârfurilor de creştere,

având o durată cuprinsă între 120-150 de zile (Liviu Mihai Irimia, 2012). Dintre soiuri, creşterea

lăstarilor a început cel mai devreme la Fetească albă 28.04-03.05, iar cel mai tarziu la Sauvignon

blanc 30.04-06.05.

5. 5. Înfloritul

Această fenofază este marcată fenologic de la deschiderea primei flori , iar sfârşitu este marcat

de deschiderea ultimei flori. Înfloritul are loc concomitent cu creşterea lăstarilor. Înfloritul se

desfăşoară în mai multe etape: începutul înfloritului, când sunt deschise 10-15% din flori, iar

maximul înfloritului este când 75% din flori nu prezintă caciuliţă, marcând sfârşitul înfloritului.

Fenofaza de înflorit este influenţată de umiditatea, agrotehnica aplicată şi temperatura.

Temperatura optimă acestei fenofaze este de 20-25°, iar umiditatea optimă de 55-65%.

Nefavorabile sunt ploile reci şi îndelungate care influenţează negativ provocând avortarea

florilor şi meierea boabelor

(Sursă:http://vineco.ro/admin/content_files/files/d_4.1_raport__descriptiv_sumar_a_fenologiei_

vitei_de_vie.pdf). Această fenofază are loc cel mai devreme la soiul Traminer 29.05-02.06, iar

cel mai târziu la Sauvignon blanc 31.05-04.06.

5. 6. Creşterea boabelor

Fenofază care începe în acealţi timp când cad ultimele corole ale florilor şi aceasta

durează până la intrarea în pârgă a strugurilor. Durata de desfăşurarea a acestei fenofaze este

între 5 şi 6 saptamani, acest fapt ţinând cont de condiţiile climatice a zonei şi de soi. Este

important ca temperatura sa aibă valaorea de minim 20°C pentru această fenofază, aceasta

Page 44: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

47

favorizând multiplicarea celulelor (durează 2-3 săptămâni), apoi se instalează elognaţia celulelor

(Sursă: http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/CICLUL-BIOLOGIC-AL-

PLANTELOR-H98.php).

Creşterea boabelor a început cel mai devreme la soiul Fetească albă (16.06 - 22.07), la

Traminer (15.06 - 18.07), iar cel mai tarziu la Sauvignon blanc (16.06 - 22.07). Intrarea în pârgă

s-a realizat în aceeaşi perioada la soiurile Fetească albă şi Traminer (30.07 - 09.08), iar la soil

Sauvignon Blanc (30.07 - 09.08)

5. 7. Maturarea Boabelor

Această fenofază începe de la intrarea în pârgă a boabelor şi se încheie la maturitatea

deplină. Durata fenofazei este de obicei cuprinsa înrtre 30 şi 90 de zile în functie de condiţiile

climatice. Procesele ce au loc in această fenofază sunt: creştrea boabelor, se modifică consistenţa

ţesuturilor, apariţia pruinei, acumularea zaharurilor, diminuarea acidităţii, acumularea

compuşilor fenolici, activarea enzimatică, modificare în conşinutul mineralelor şi sporirea

conţinutului în vitamine(Liviu Coriolan Dejeu, 2010).

Datorită condiţiilor climatice din anul 2012, maturarea s-a realizat mai devreme decât în

alţi ani. Soiul Fetească albă se maturează cel mai devreme (28.08 - 06.09), în aceeşi perioadă

maturându-se şi soiul Traminer, iar cel mai târziu soil Sauvignon blanc(01.09 - 09.09).

5. 8. Maturarea lemnului

Această fenofaza începe odată cu sfârşitul creşterii lăstarilor şi până la caderea

frunzelor, desfăşurându-se în acelşi timp cu maturarea strugurilor. Maturarea începe de la baza

lăstarului, observându-se prin schimbarea culorii scoarţei, care trece de la verde la cafeniu

deschis sau închis în funcşie de soi. În timpul acestei fenofaze, ţesuturile acumulează substanţele

de rezervă(azot în special) în razele medulare şi în parenchimul lemnos, iar conţinutul în apa

scade, de la 80-90% la 40-50%. Datorită acestor procese, se diferenţiază scoarţa, creşte duritatea

lăstarului şi se impregnează cu lignină, celuloză şi hemiceluloză(Bucur Georgeta Mihaela, 2011).

Lemnul atinge maturitatea cel mai devreme la soiurile Fetaescă albă şi Traminer (25.09

– 07.10), iar cel mai tărziu la Sauvignon blanc (29.09 – 12.10).

Page 45: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

48

5. 9. Căderea frunzelor

Marchează sfârşitul perioadei de vegetaţie şi intrarea în repaus fiziologic. Această

fenofază începe normal în jurul datei de 10-15 octombrie şi poate dura până în 15 noiembrie. În

această perioadă, substanţele de rezervă migreză spre coarde, braţe. Moartea frunzelor are loc

datorită distrugerii cloroplastelor care nu mai sintetizează amidon, creşte conţinutul de acid

abscisic care grăbeşte îmbătrânirea ţesuturilor, formând suber care provoacând căderea frunzelor

(Sursă:http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/CICLUL-BIOLOGIC-AL-

PLANTELOR-H98.php).

Căderea frunzelor a avut loc în aceşi perioadă la toate soiurile(30.10-03.11).

Tabelul 5. 1

Desfăşurarea principalelor fenofaze

Soiul

Fenofaza Feteasca alba Traminer Sauvignon blanc

Plânsul 24.03 - 29.03 25.03 - 29.03 27.03 - 30.03

Înmuguritul - dezmuguritul 21.04 - 29.04 22.04 - 29.04 21.04 - 30.04

Începutul creşterii lăstarilor 28.04 - 03.05 29.04 - 04.05 30.04 - 06.05

Începutul înfloritului 30.05 - 02. 06 29.05 - 02.06 31.05 - 04.06

Sfârşitul înfloritului 30.05 - 02.06 29.05 - 02.06 31.05 - 04.06

Începutul creşterii boabelor 12.06- 19.07 15.06 - 18.07 16.06 - 22.07

Pârga 30.07 - 09.08 30.07 - 09.08 02.08 - 12.08

Maturarea deplină a

boabelor 28.08 - 06.09 01.09 - 07.09 01.09 - 09.09

Maturarea lemnului 25.09 - 5.10 25.09-7.10 29.09-12.10

Căderea frunzelor 30.10 - 03.11 30.10 - 03.11 30.10 - 03.11

Page 46: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

49

Capitolul VI

CAP. 6PRODUCŢIA ŞI CALITATEA

6. 1. PRODUCŢIA ŞI CALITATEA STRUGURILOR.

Producţia de struguri stă la baza stabilirii rentabilităţii si a economiei, în aplicare

masurilor agrotehnice pentru . Cantitatea de recoltă este influenţată direct de mărimea

strugurilor, numărul lor pe butuc şi vigoarea de creştere butucilor.

În tabelul 6.1 este prezentată producţia de struguri în kg/butuc.

Tabelul 6. 1

Producţia struguri kg/butuc

Nr.

crt. Soiul (Varianta)

Numărul

kg/but.

Valoare

relativă(%)

± Diferenţa

Semnificaţia

diferenţei

Coef.

Variab.

(s%)

1 Traminer 1,7 93 -0,1 - 6,6

2 Sauvignon blanc 1,6 87,2 -0,2 - 7,7

3 Fetească albă 2,1 119,8 +0,4 ** 7,2

Media experienţei (Mt.) 1,8 100 7,2

DL 5% = 0,1

DL 1% = 0,2

DL 0,1% = 0,5

Cantitatea medie de corchini pe butuc la soiurile studiate în experienţă au avut valori

diferite în cadrul variantelor studiate, obervându-se faptul că valorile varianţei este cuprinsă între

1,6 şi 2,1. Media experienţei a celor trei variante, a avut valoare de 1,8.

În comparaţie cu media experienţei care este considerată varianta martor, cele trei

variante au prezentat diferenţe, asigurate statistic.

Astfel soiul Feteasca albă a avut o cantitate medie de 2,1 kg/butuc, înregistrând cea mai

ridicată valoare, având o semnificaţie distinct semnificativă faţa de martor, soiul Traminer

Page 47: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

50

prezintă o productie cu valoarea de 1,7 kg/butuc, prezentând o valoare nesemnificativă faţă de

martor, iar soiul Sauvignon blanc cu valoare de 1,6 înregistrând tot o valoare nesemnificativă

faţă de martor (media experienţei).

Coeficienţii de variabilitate calculati pentru producţia de struguri pe butuc, la variantele

urmărite au avut valori cuprinse între 6.6% la soiul Traminer şi 7.7% la Sauvignon blanc,

rezultând o variabilitate mica faţă de media caracterului analizat ( cantitatea kg/butuc) care are o

valoare de 7.2%.

În urma acestor statistici, în legătura cu cantitatea de struguri pe butuc, rezultă ca soiul

cu cea mai mare cantitate este Fetească albă, în timp ce la Sauvignon blanc se înregistrează cea

mai scăzută producţie dintre soiurile analizate, iar soiul Traminer se încadrează ca soi

intermediar în această experientă.

Tabelul 6. 2

Producţia de struguri în t/ha

Nr.

crt. Soiul (Varianta) t/ha

Valoare

relativă(%)

± Diferenţa

Semnificaţia

diferenţei

Coef.

Variab.

(s%)

1 Traminer 6,8 94,9 -0,4 - 4,5

2 Sauvignon blanc 6,3 87,9 -0,9 - 3,3

3 Fetească albă 8,4 117,3 +1,2 - 2,5

Media experienţei (Mt.) 7,1 100 3,4

DL 5% = 0,2

DL 1% = 0,3

DL 0,1% = 0,6

În tabelul 6.1.2. este prezentată producţia de struguri măsurată în t/ha a variantelor

studiate.

Numărul mediu de t/ha la soiurile de viţă de vie studiate în experienţă nu au avut valori

diferite în cadrul variantelor studiate, obţinânduse valori ale varianţei cuprinsă între 6,3 şi 8,4,

media experienşei pentru această caracetristică analizată în rândul a celor trei soiuri având

valoarea de 7,1.

În comparaţie cu media experienţei, considerată martor, s-au înregistrat diferenţe

asigurate statistic.

Page 48: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

51

Toate soiurile studiate au înregistrat faţă de martor o valoare nesemnificativă, soil

Fetească albă cu producţia cea mai ridicată de 8,4 t/ha, înregistrând totuşi o diferenţa pozitivă

faţa de martor, urmat de soiul Traminer cu o valoare de 6,8 t/ha, iar Sauvignon blanc

înregistrează cea mai scăzuta valoare de 6,3 t/ha.

Coeficientul de variabilitate calculat pentru producţia de tone la un hectar, a înregistrat

la soiurile studiate valori cuprinse între 2,5% la Fetească albă şi 4,5% la soiul Traminer, iar la

soiul Sauvignon blanc 3,3%, media coeficientului de variabilitate fiind de 3,4%.

În urma rezultatelor obtinute penreu determinarea producţiei de struguri în t/ha, s-a

observat ce mai mare producţie la soiul Fetească albă, urmat de soiul Traminer, iar cu valoare şi

cu o producţia cea mai scăzută, dar apropiat de Traminer, soiul Sauvignon blanc.

6. 2. CALITATEA PRODUCŢIEI

Determinarea calităţii strugurilor pentru vin se realizează prin criterii biochimice. Dintre

cele mai inportante substranţe care intra în compoziţia boabelor, menţionăm acizii organici şi

zaharurile, care imprimă valoare gustativă, nutritivă şi potenţialul alcoolic a soiului.

Cantitatea de zahăr pe care o conţine un soi este influenţată de mediul de dezvoltare,

clima, si particularităţile soiului.

Greutatea medie a strugurilor din soiurile studiate este prezentată în tabelul 6.2.

Tabelul 6. 3

Greutatea medie a unui strugre (g)

Nr.

crt. Soiul (Varianta)

Greutate

medie a

stugurelui

(g)

Valoare

relativă(%)

± Diferenţa

Semnificaţia

diferenţei

Coef.

Variab.

(s%)

1 Traminer 90 105,1 +4,3 * 2,2

2 Sauvignon blanc 81 94,6 -4,7 - 1,2

3 Fetească albă 86 100,4 +0,3 - 4,2

Media experienţei (Mt.) 85,7 100 2,5

DL 5% = 3,8

DL 1% = 6,3

DL 0,1% = 11,8

Page 49: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

52

Greutatea medie a ciorchinilor la soiurile de viţa de vie studiate în experienţă au avut

valori diferite în cadrul variantelor studiate, obţinându-se valori cuprinse între 81 şi 90.

Media experienţei pentru caracteristica analizată a celor trei variante a avut valoare de

de 85,7 (g). S-au făcut comparaţie cu media experienţei care este considerată martor, şi au fost

înregistrate diferenţe asigurate statistic.

În urma comparţiilor soiul Traminer cu greutatea medie a ciorchinilor de 90 g a

înregistrat o valoare semnificativ pozitivă faţa de martor, iar soiurile Fetescă albă cu greutatea

media a chiorchinelui de 86 g şi Sauvignon blanc 81 g, au înregistrat valori nesemnificative faţă

de martor.

Coeficientul de variabilitate calculat pentru greutatea medie a ciorchinilor la soiurile

testate, a cuprins valori de 1,2% la soiul Sauvignon blanc şi 4,2 la soiul Fetească albă ceea ce

determină o variabilitate mica spre mijlocie a caracterului analizat, care a avut o valoare medie

de 2,5%.

Astfel rezulă, că soiul la care ciorchinii au prezentat o greutate mai mare a fost la soiul

Traminer, iar cea mai scazută la Sauvignon blanc, soiul Fetească albă prezentând o valoare

medie.

Tabel 6.2.1

Conţinutul în zaharuri (g/l)

Nr.

crt. Soiul (Varianta)

Conţinut

în

zaharuri

(g)

Valoare

relativă(%)

± Diferenţa

Semnificaţia

diferenţei

Coef.

Variab.

(s%)

1 Traminer 250 110,2 +23,2 *** 0,8

2 Sauvignon blanc 220 97,2 -6,4 - 0,7

3 Fetească albă 210 92,6 -16,8 - 1,4

Media experienţei (Mt.) 226.2 100 1,0

DL 5% = 5,0

DL 1% = 8,2

DL 0,1% = 15,4

Cantitatea de zaharuri din mustul obţinut din fiecare soi studiat în experienţăa prezentat

valori cuprinse între 210 şi 250 g/l.

Page 50: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

53

Media experienţei pentru caracterul analizat la musturile celor trei soiuri a avut valoare

de 226,2 g/l.

În comparaţie cu media obţinută a zaharurilor (considerată varanta martor), au fost

înregistrate diferenţe asigurate statistic. Astfel soiul Traminer cu o cantitate de 250 g/l zaharuri în

must, înregistrează cea mai mare valoare foarte semnificativ pozitivă, urmată de soiul Sauvignon

blanc cu o cantitate de 220 g/l zaharuri în must, prezentând faţa de varianta martor o valoare

nesemnificativă şi soiul Fetească albă cu, cantitatea cea mai scăzută de 210 g/l zaharuri în must,

înregistrănd de asemenea o valoare nesemnificativă faţă de varianta martor.

Calculul coeficienţiilor de variabilitate pentru cantitatea de zaharuri in must la soiurile

testate, au avut valori cuprinse între 0,7% la soiul Sauvignon blanc şi 1,4% la soiul Fetească

albă, ceea ce denotă o variabilitate mică spre medie a caracterului analizat, a cărui valoare medie

s% pe experientă este de 1,0%.

Rezultă ca mustul cu cea mai mare concetraţie în zahar dintre cele trei soiuri s-a

înregistrat la soiul Traminer , în timp ce la soiul Fetească albă s-a înregistrat ce mai scăzută

cantitate, iar mustul obtinut din soiul Sauvignon blanc prezintă cantitatea intermediară de zahăr

în must dintre soiurile testate.

Tabelul 6. 4

pH-ul total din must

Nr.

crt. Soiul (Varianta)

Valoare

absolută

Valoare

relativă(%)

± Diferenţa

Semnificaţia

diferenţei

Coef.

Variab.

(s%)

1 Traminer 5,7 97,7 -0,1 - 1,8

2 Sauvignon blanc 5,8 99,4 0,0 - 1,7

3 Fetească albă 6 92,6 +0,2 - 1,7

Media experienţei (Mt.) 5,8 100 1,7

DL 5% = 0,3

DL 1% = 0,4

DL 0,1% = 0,8

În urma analizelor efectuate asupra mustului din fiecare variantă, nu s-a determinat nici

o diferenţă semnificativă în comparaţie cu martorul care este considerat a fi media experienţei de

5,8. Totuşi variantele au prezentat următoarele valori: Soiul Fetească albă prezintă cea mai

Page 51: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

54

ridicată valoare a pH-ului, de 6, urmat de soiul Sauvignon blanc cu o valoare de 5,8, iar cea mai

mică valoare aparţine soiului Traminer avănd un pH de 5,7.

Coeficienţii de variabilitate calculaţi pentru valoarea pH-ului a prezentat valori de 1,7%

la soiurile Fetească albă şi Sauvignon blanc şi 1,8% la soiul Traminer. Astfel se determină o

variabilitate medie spre mare a caracterului analizat.

Tabelul 6. 5

Aciditatea totala a mustului exprimată în g/l H2SO4

Nr.

crt. Soiul (Varianta)

Absolută

g/l H2SO4

Valoare

relativă(%)

± Diferenţa

Semnificaţia

diferenţei

Coef.

Variab.

(s%)

1 Traminer 4,5 85,5 -0,8 - 3,4

2 Sauvignon blanc 5,4 103,4 +0,2 - 5,6

3 Fetească albă 5,8 111,1 +0,6 * 4,6

Media experienţei (Mt.) 5,2 100 4,5

DL 5% = 0,4

DL 1% = 0,7

DL 0,1% = 1,3

Cantitatea de acid sulfuric din mustul soiurilor studiate în experienţă a prezentat valori

diferite în cadrul variantelor studiate, aceste valori se încadrează între 4,5 şi 5,8, iar media

experienţei luată ca martor a avut valoare de 5,2.

În comparaţie cu media experienţei (varianta martor), soiul Fetească albă prezintă o

valaorea cea mai ridicată a acidităţii, de 5,8 fiind semnificativ pozitivă faţă de martor. Soiul

Sauvignon blanc prezintă o valaore intermediară între variante, fiind nesemnificativă ca, şi la

Traminer cu valoare de 4,5.

Coeficienţii de variabilitate calculaţi pentru cantitatea de acid sulfuric din must la

variantele testate, au prezentat valori cuprinse între 3,4% la soiul Traminer şi 5,6% la soiul

Sauvignon blanc, fapt ce denotă o variabilitate mica spre media a caracterului analizat (cantitatea

de acid sulfuric din must) care prezintă valoarea medie de s% pe experienţă de 4,5%. În urma

datelor obţinute în privinţa acidităţii mustului, se poate preciza că, mustul cu cel mai mult acid

sulfuric este cel din soiul Fetească albă, urmat de Sauvignon blanc, ca variantă intermediară, şi

soiul Traminer cu cea mai scăzută cantitate de acid sulfuric.

Page 52: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

55

6. 3. VINURI OBŢINUTE

Tabelul 6. 6 Analiza vinurilor obţinute

Paramentrul determinat

Sortimentul

Fetească albă Traminer Sauvignon balnc

Concentraţia alcoolica(%vol) 12,1 14,5 12,7

Aciditatea totală(g/l acid tartric) 6,1 5,8 6

Aciditate volatilă(g/l acid acetic) 0,14 0,13 0,11

Doxid de sulf total(mg/l) 88 90 89

Dioxid de sulf liber(mg/l) 31 33 32

Zaharuri nereducătoare(g/l) 2,9 3,4 3,1

În urma analizelor efectuate asupra vinurilor obţinute din cele trei soiuri testate, s-a

remarcat faptul că toate se încadrează în categoria vinurilor de calitate superioare şi cu, caracter

D.O.C. (Denumire de origine controlată).

S-au obţinut vinuri seci, toate vinurile prezintă o cantitate de zahăr rezidual cuprins între

2,9 şi 3,4 g/l, astfel vinul obţinut din soiul Traminer, prezintă cel mai ridicat nivel de zahăr dintre

sortimentele obţinute, urmat de Sauvignon blanc cu 3,1 g/l, iar Feteasca albă cu 2,9 g/l.

Aciditatea vinurilor obţinute se încadrează între 5,8 şi 6,1 g/l acid tartric, cel mai acid

fiind vinul obţinut din soiul Fetească albă, cu aciditatea de 6,1 g/l acid tartric, urmat de vinul

obţinut din soiul Sauvignon blanc cu aciditatea de 6 g/l acid tartric, iar cel mai scăzut nivel al

acidităţii în comparaţie cu vinurile obţinute, prezintă vinul obţinut din traminer cu 5,8 g/l acid

tartric.

Aciditatea volatilă exprimată în g/l acid acetic, este cuprinsă între valorile de 0,11 şi

0,14. Vinul din soil Fetească albă prezintă cel mai ridicat nivel de acid volatil în comparaţie cu

vinurile obţinute din soiurile testate. Astfel vinul din Fetească albă prezintă 0,14 g/l acid acetic,

vinul obţinut din Traminer 0,13 g/l, iar cel mai scăzut nivel prezintă vinul din soiul Sauvignon

blanc cu 0,11 g/l acid acetic.

Tăria alcoolică a vinurilor, se încadrează la cele de calitate superioară, datorită

condiţiilor climatice din vara anului 2012, soiurile au reuşit sa acumuleze zaharuri în cantităţi

destul de ridicate. Astfel vinul obţinut din Traminer are cea mai ridicată concentraţie alcoolică de

14,5% vol. alcool. Vinul obţinut din soiul Sauvignon blanc prezintă o tărie alcoolică de 12,7%

Page 53: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

56

vol. alcool, iar vinul obţinut din soiul Fetească albă, prezintă în comparaţie cu vinurile obţinute,

cea mai scăzută concentraţie alcoolică de 12,1%vol. alcool.

CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRILOR

ÎNTERPRINSE

Prin studiile realizate asupra soiurilor Fetescă albă, Sauvignon blanc şi Traminer, s-a

urmărit comportamentul soiurilor în condiţiile din centrul viticol Ciumbrud, rentabilitatea

cultivării acestor soiuri în zona respectivă, obţinerea de informaţii privind producţia soiurilor şi

calitatatea lor, cât şi calitatea vinurilor obţinute din acestea.

Soiurile studiate îşi efectueză activitatea în aceaşi ordine în care au intrat în vegetaţie,

ele prezentand diferenţe foarte mici înte ele, mai ales Soiul Fetească albă şi Traminre care au

perioade foarte apropiate între ele, daca ne referim la fenofazele principale. Cel mai timpuriu soi

este Fetească albă, urmat in deaproape de soiul Traminer, iar cel mai târziu este soiul sauvignon

blanc.

În privinţa producţiei de struguri, soiul cel mai productiv a foist Fetească albă, cu o

producţie de 8,4 t/ha , urmat de soiul Traminer cu o cantitate de 6,8 t/ha, iar cea mai mică

producţie a avuto Sauvignon blanc cu o cantitate de 6,3 t/ha.

În ceea ce priveşte calitate producţiei, soiul Traminer a avut cea mai mare greutate

medie a strugurelui şi nivelul cel mai ridicat in zaharuri faţă de celelalte soiuri, dar faţa de

aicitate înregistrează o diferenţă negativ semnificativă faţă de varianta martor (media

experienţei).

Dintre soiurile studiate, cel mai defavorizat la cantitate a fost soiul sauvignon blanc, iar

la calitate înregistrează valor intermediare, iar la calitate cel mai defavorizat a fost soiul Fetească

albă.

În ceea ce priveşte calitatea vinurilor, cel mai de calitate vin obţinut a fost din soiul

Traminer, care are ca mai ridicată tarie alcoolică, si zaharuri în limite optime pentru vinuri de

calitate superioară, iar din vinuri, cele mai mici valori le prezintă vinul din Fetească albă cu

concentraţia alcoolica si zahar rezidual scăzute faţa de vinurile obţinute.

Page 54: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

57

BIBLIOGRAFIE

1. BABEŞ Anca, 2006, Ampelografie – lucrări practice, Editura AcademicPress, Cluj-

Napoca.

2. BRANAS, J., 1974, Viticulture, imprimérie Déhan Montpellier.

3. BUCUR Georgeta Mihaela, 2011, Viticultură, Editură necunoscută, Bucureşti.

4. CONSTANTINESCU, Gh., 1971, Viticultură generală, EDP, Bucureşti.

5. DUMITRIU, I.C, 2008, Viticultură, Editura Ceres, Bucureşti.

6. DEJEU Liviu, C., 2010, Viticultură, Editura Ceres, Bucureşti.

7. IRIMIA Liviu, M.,, 2012, Biologia, ecologia şi fiziologia viţei de vie, Editura Ion

Ionescu de la Brad, Iaşi.

8. MÜLLER, K., 1986, „Einflub der Bewirtschaftung, Wasservensorgung und Dungung

von Weinbergsboden auf den Fraubenertrang und die Mostqualitat Mitteilungen

Klosterneuburg”. Rebe und vein, Obstbau und Fruchteverwertung.

9. OPREA Şt., 1995, Cultura viţei de vie, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

10. OŞLOBEANU M. şi colab., 1980, Viticultură generală şi specială, Editura Didactică şi

Pedologică, Bucureşti.

11. OŞLOBEANU M. şi colab., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în România. Editura

Ceres, Bucureşti.

12. POP Nastasia, 2005, Ecologia viticolă, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca.

13. POP Nastasia, 2010, Viticultură generală, Editura EIKON, Cluj-Napoca.

14. STROE Marinela, 2012, Ampelografie,Editură necunoscută, Bucureşti.

15. http://www.oiv.int/oiv/info/ enstatistiquessecteurvitivinicole#bilan

16. http://faostat.fao.org/site/636/ DesktopDef ault.aspx?PageID= 636#ancor

17. http://faostat.fao.org

18. http://www.onvpv.ro/documente/admin/CAIET%20DE%20SARCINI%20DOC%20AIU

D_250ro.pdf

19. http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2011/06/Planul-de-analiza-si-acoperire-riscuri-

Alba.pdf

20. http://www.info-delta.ro/viticultura-in-tulcea-24/feteasca-alba-39.html

21. http://www.thedrinksbusiness.com/2013/01/aussie-wine-trends-6-semillonsauvignon

22. http://www.alcoholicscience.com/2010/12/wine-grape-varieties-and-their-wines.html

Page 55: Model Redactare Liceta USAMV

SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud

58

23. http://vineco.ro/admin/content_files/files/d_4.1_raport__descriptiv_sumar_a_fenologiei_

vitei_de_vie.pdf

24. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/CICLUL-BIOLOGIC-AL-

PLANTELOR-H98.php