microbiologie curs1

35
1 MICROBIOLOGIE GENERAL MICROBIOLOGIE GENERAL MICROBIOLOGIE GENERAL MICROBIOLOGIE GENERALĂ Ă Ă Conferentiar Conferentiar Conferentiar Conferentiar Dr. Dr. Dr. Dr. Nicodim Nicodim Nicodim Nicodim Iosif Iosif Iosif Iosif FiŃ FiŃ FiŃ FiŃ

Upload: tocianiuc-vlad

Post on 07-Aug-2015

322 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Microbiologie  Curs1

1

MICROBIOLOGIE GENERALMICROBIOLOGIE GENERALMICROBIOLOGIE GENERALMICROBIOLOGIE GENERALĂĂĂĂ

ConferentiarConferentiarConferentiarConferentiar Dr. Dr. Dr. Dr. NicodimNicodimNicodimNicodim IosifIosifIosifIosif FiŃFiŃFiŃFiŃ

Page 2: Microbiologie  Curs1

2

Ipoteze şi teorii premergătoare descoperirii microorganismelor

•teoria miasmatică a lui Hipocrat din Kos

•teoria contagiunii a lui Fracastro

SCURT ISTORIC

Page 3: Microbiologie  Curs1

3

- Admit existenŃa unor particule materiale ca agenŃi aibolilor molipsitoare

- Descoperirea microorganismelor: Leeuwenhoeck în 1675

SCURT ISTORIC

Page 4: Microbiologie  Curs1

4

SCURT ISTORIC

Fondatorii microbiologiei ştiinŃifice

Louis Pasteur (1822-1895)-descoperă natura microbiană a fermentaŃiilor şi infecŃiilor-infirmă definitiv teoria generaŃiilor spontane-prepară vaccinurile contra holerei aviare, antraxului şiturbării-identifică mai mulŃi agenŃi etiologici – stafilococii, streptococii, vibrionul septic

Page 5: Microbiologie  Curs1

5

Robert Koch (1843-1910)-formulează postulatele pe baza cărora un microb poate ficonsiderat agentul etiologic al unei infecŃii-observă primul fenomen de alergie şi prepară prima substanŃă revelatoare-pune la punct tehnica izolării bacteriilor în cultură pură-identifică agenŃii etiologici ai tuberculozei şi holerei

SCURT ISTORIC

Fondatorii microbiologiei ştiinŃifice

Page 6: Microbiologie  Curs1

6

Descoperirea virusurilorDimitri Iosifovici Ivanovschi (1864-1919)

-Primul virus fitopatogen: virusul mozaicului tutunului –Ivanovski, 1892-Primul virus zoopatogen: virusul febrei aftoase –Loffler şiFrosch, 1898Virusurile bacteriofagice: Twort, 1915;

Inceputurile imunologiei•Primele vaccinuri:

-Vaccinul antivariolic – Jenner, 1798-Vaccinurile preparate de Pasteur în perioada 1880-1890

•Primele seruri imune: Babeş şi Lepp, 1889•Demonstrarea primelor mecanisme de imunitate:

ProprietăŃile primelor mecanisme ale sângelui şi umorilor, Fodor, 1887

Fenomenul de fagocitoză – Mecinikov, 1882

SCURT ISTORIC

Page 7: Microbiologie  Curs1

7

Progresele microbiologie contemporane:Introducerea în terapia antimicrobiană a:

-Chimioterapicelor: Erlich. 1910 – salvarsanul, Domagk, 1932 – sulfamidele-Antibioticelor: Flemming, 1929 – penicilina introdusă înterapie în 1941-Microscopie electronică, izototpi radioactivi, noi metodechimice. Studiul ultrastructurii şi a mecanismelor fizioloficea microorganismelor prin tehnici moderne

•Dezvoltarea geneticii moderne microbiene: Avery, 1944 stabileşterolul de purtător al informaŃiei genetice al ADN

•Elucidarea mecanismelor infecŃiei virale: Gierer şi Schramm, 1956, Fraenkel Conrat, 1956 reproduc infecŃia numai cu acidul nucleic viral

SCURT ISTORIC

Page 8: Microbiologie  Curs1

8

•Dezvoltarea imunologiei şi constituirea ei ca ramurăindependentă a ştiinŃelor biologice

-Studii privind mecanismele anticorpogenezei-Bazele celulare ale imunităŃii-Fenomene de alergie

•ApariŃia de noi discipline de graniŃă-Imunochimia-Imunogenetica-Imunopatologia

SCURT ISTORIC

Page 9: Microbiologie  Curs1

9

Dezvoltarea microbiologiei în România:

• Microbiologie medicală-Victor Babeş (1851-1926) fondatorul şcolii româneşti de microbiologie-Incluziile Babeş Negri în turbare, genul Babesia

-Primul tratat de bacteriologie -1883

-Ioan Cantacuzino, Constatin Ionescu – Mihăieşti, MihaiCiucă, Dumitru Combiescu, Constatin Levaditi

SCURT ISTORIC

Page 10: Microbiologie  Curs1

10

•Microbiologie veterinară:

Paul Riegler (1867-1936)-Fondatorul şcolii româneşti de microbiologie veterinară

-ÎnfiinŃează Institutul Pasteur

-Primul profesor de microbiologie şi anatomie patologică

-Alexandru Vechiu, Alexandru Ciucă, ConstatinCernăianu, Nicolae Stamatin, Ilie Popovici, NicolaeMunŃiu, Alexandru Pop, Constatin Surdan, ValentinVolintir

SCURT ISTORIC

Page 11: Microbiologie  Curs1

11

Microb (microorganism) – vieŃuitor mic, invizibil cu ochiul liber

Grupe de microorganisme:

Bacterii – unicelulare procariote, metabolic active, se multiplicăprin diviziune simplă (sciziparitate) unele bacterii pot sporula: sporul – formă de conservare

Virusuri – acelulare, conŃin un singur acid nucleic, metabolic inerte, nu se multiplică singure, sunt sintetizate de o celulă gazdă, parazite obligatorii şi absolute

Ciuperci microscopice – celulare eucariote, unele prezintădiferenŃiere celulară pe funcŃii – nutriŃie şi reproducŃie, sporul –formă de multiplicare frecvent procese sexuate

GeneralităŃi

Page 12: Microbiologie  Curs1

12

Ramurile microbiologieigenerală -Bacteriologie

• Microbiologie -Virusologiespecială -Micologie

- Ramuri aplicative -Microbiologie medicală-Microbiologie medical vet.-Microbiologia industrială-Microbiologoa marină-Microbiologia solului

GeneralităŃi

Page 13: Microbiologie  Curs1

13

•Caractere comune, generale prin care se deosebesc de altegrupede microorganisme.

Bacteriile sunt:• Organisme unicelulare ceea ce înseamnă că o singură celulăreprezintă toate atributele speciei, neavând nevoie în realizareamanifestărilor vitale de concursul altor celule

• Bacteriile au o structură de tip procariot alcătuite din:- perete celular- citoplasmă- materie nucleară care nu este separată de celelaltecomponente printr-o membrană

BacteriologieBacteriologieBacteriologieBacteriologie

Caractere generale ale bacteriilor

Page 14: Microbiologie  Curs1

14

• Acizii nucleiciADN concentrat într-un cromozom unicADN formaŃiuni dispersate în citoplasmă numite plasmideARN ribozomal

• NutriŃia este-de tip absortiv pentru accesul substanŃelor nutritive în celulă-fototrof sau chimioorganotrof sub aspectul asigurării energieinecesare proceselor nutritive

Bacteriile posedă echipament enzimatic propirucu rol metabolizant:

-le permite să efectueze reacŃii de degradare şi biosinteză-capacitatea de a se multiplica în medii inerte

Caractere generale ale bacteriilor

Page 15: Microbiologie  Curs1

15

• RespiraŃia se realizează prin reacŃii de oxido-reducere-aerobă ce se desfăşoară în prezenŃa O2-anaerobă ce se desfăşoară în absenŃa O2

• Multiplicarea se realizează- obişnuit asexuat,

-prin diviziune simplă sau sciziparitate-în anumite condiŃii pot interveni unele procesesexuate cu schimb de material genetic

Caractere generale ale bacteriilor

Page 16: Microbiologie  Curs1

16

In natură, bacteriile există sub două forme biologice:-forma vegetativă întâlnită la toate bacteriile care defineşteînsuşirile unei bacterii-forma sporulată întâlnită numai la unele bacterii având rolde conservare a bacteriilor respective

Bacteriile au o răspândire ubicvitară

In contact cu organismele pot avea efect:-benefic-nefavorabil fiind capabile să declanşeze boli de gravitate variabilă.

Caractere generale ale bacteriilor

Page 17: Microbiologie  Curs1

17

Caractere morfologice ale bacteriilor

Constante fizice

Dimensiunile bacteriilor-se situează sub limita vizibilităŃii macroscopice (100 µµµµm) -numai cu ajutorul microscopului

-pentru a aprecia dimensiunile celulei bacteriene-unitatea de măsură – micronul (µµµµ) sau micrometrul (µµµµm) 1 µµµµm = 10-3 mm-cu ajutorul micrometrelor (ocular şi obiectiv)-prin comparare cu elemente ce au dimensiuni cunoscute

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR

Page 18: Microbiologie  Curs1

18

-Sub raportul dimensiunilor, bacteriile prezintă o mare variabilitate:-marea majoritate a bacteriilor au dimensiuni cuprinse

-între 2-10 µµµµm lungime-0,5-1 µµµµm grosime

-FaŃă de valorile medii există abateri destul de pronunŃate mai ales în privinŃa lungimii, variaŃiile se corelează cu:-specia-mediul de cultură-vârsta culturii

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR

Page 19: Microbiologie  Curs1

19

Sub raportul dimensiunilor, bacteriile pot fi clasificate în 3 categorii:

-bacterii de dimensiuni mici sub 1 µµµµm (ex. streptococii, franciselele, micoplasmele)

-bacterii de dimensiuni mijlocii de 1-3µµµµm (ex. cocobacili, salmonelele, proteus etc.)

-bacterii de dimensiuni mari peste 3 µµµµm unele formând chiarfilamente de zeci de µµµµm (ex. clostridiile, leptospirele, spirochetele)

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR

Page 20: Microbiologie  Curs1

20

• Volumul celulelor bacteriene este foarte mic.Raportul dintre suprafaŃa bacteriilor şi volumul lor este foarte mare,

-implică o mare suprafaŃă de contact între celula bacteriană şimediul-explică în parte schimbul intens şi rapid de substanŃe

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR

Page 21: Microbiologie  Curs1

21

Forma bacteriilor este controlată genetic-variază destul de mult în funcŃie de condiŃiile de mediu

Polimorfismul acestor microorganisme este relativ limitat- caracterizat de cele mai multe ori prin predominanŃaformei tipice pentru specia dată.

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 22: Microbiologie  Curs1

22

Forma bacteriilor reprezintă un criteriu taxonomic important.

Aprecierea acestui caracter să se facă:-pe culturi tinere cu creştere activă-pe medii de cultură corespunzătoare-în condiŃii optime de temperatură, oxigenare, pH etc.

In culturi vechi şi în condiŃiile cultivării pe medii improprii-apar celule cu forme aberante, cu polimorfism accentuat, ramificate, filamentoase, bombate-pe lângă modificările morfologice se modifica şiafinitatea tinctorială.

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 23: Microbiologie  Curs1

23

După forma celulei, bacteriile pot fi grupate în 6 mari categorii:1. sferice2. cilindrice3. cocobacilare4. spiralate5. filamentoase6. pătrate

1. Bacteriile sferice (coci) sunt bacterii rotunde izodiametrice, înrare cazuri ele sunt perfect rotunde.

In funcŃie de sfericitate se deosebesc următoarele aspecte:-forma rotundă (ex. Stf. aureus)-forma ovoidală (ex. Str. pyogenes, Str. equi)-forma lanceolată (Str. lanceolatum)-forma renală sau reniformă (Neisseria spp.)

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 24: Microbiologie  Curs1

24

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 25: Microbiologie  Curs1

25

2. Bacterii cilindrice (bacili sau bastonaşe)-la aceste bacterii raportul dintre cele două axe (longitudinală şi transversală) variază destul de mult, uneleavând aspect cilindric bine definit

• După aspectul capetelor se disting:-bacterii cu capetele drepte (ex. B. anthracis)cu capetele rotunjite (ex. B. cereus)cu capetele ascuŃite (Fusobacterium necrophorum)

Marginile laterale ale celulei-sunt de obicei paralele-pot fi şi apropiate la capete dând aspect de suveică-sau se îndepărtează spre capete imprimând aspect de pişcotsau măciucă (ex. Corynebacterium)

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 26: Microbiologie  Curs1

26

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 27: Microbiologie  Curs1

27

3. Bacterii cocobacilare (cocobacili)-uşor alungite, intermediare ca formă între coci şi bacili-ex. bacteriile din genurile Pasteurella, Haemophilus, Bordetella, Brucella etc.

Page 28: Microbiologie  Curs1

28

4. Bacterii spiralate sau helicoidale•au formă alungită, prezintă diferite curburi distingându-se forme:

-forma de virgulă cu încurbare într-un singur plan (ex. Vibrio sp)-forma în S cu încurbare în două planuri (ex. Campylobacter, Arcobacter)

•forma spiralată rigidă cu spire strânse şi capete ascuŃite (ex. Spirillium volutans, Gastropirillium suis, Helicobacter canis)

•forma spiralată flexibilă (ex. Bracchispira hyodysenteriae, Leptospira spp.)

Page 29: Microbiologie  Curs1

29

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 30: Microbiologie  Curs1

30

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 31: Microbiologie  Curs1

31

5. Bacteriile filamentoase-sunt bacterii alungite având ca prototip actinomicetele

-formează filamente lungi şi ramificate asemănătoare unormicelii-au aspect filamentos apar şi la unele bacterii cilindrice, îndeosebi în condiŃii de cultivare necorespunzatoare sauinfecŃii cronice-bacteriile cresc în lungime ajungând la câtiva zeci sau sutede microni fără a se mai diviza transversal (ex. bacilulnecrozei, bacilul rujetului)

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 32: Microbiologie  Curs1

32

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 33: Microbiologie  Curs1

33

6. Bacteriile pătrate-au forma unor pătrate cu latura de 1,5-11 µµµµm şi o grosimeinegală, - uneori formează placarde de 8-16 pătrate la care se vădnet planurile de diviziune, s-au evidenŃiat în unele ape hipersaline (ex. genul Quadra si Agmenellum)

MORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILORMORFOLOGIA BACTERIILOR----FormaFormaFormaForma----

Page 34: Microbiologie  Curs1

34

Forme posibile la bacterii: 1-coc sferic; 2-coc oval; 3-coc asimetric lanceolat; 4-coc reniform; 5-bacil cu capetele rotunjite; 6-bacil cu capetele retezate; 7-bacil cu capetele bombate; 8-bacil cu forma de suveică; 9-cocobacil; 10-forma încurbată într-un singur plan; 11-forma spiralată cu spire mari; 12-forma spiralată cu spire mici; 13-forma filamentoasă; 14-forma pătrată.

Page 35: Microbiologie  Curs1

35

Chestionar 1

1. Dimensiunile mijlocii ale bacteriilor sunt:a) Intre 1-3/0,5-1mmb) Intre 1-3/0,5-1µmc) Intre 1-3/0,5-1nm

2. Forma rotunda a bacteriilor se intalneste la :a) Corynebacteriib) Bacilic) Stafilococi

3. Bacteriile cilindrice au axele longitudinale si transversale:a) Diferite ca marime, longitudinal mai lungb) Egalec) Axul transversal mai lung decat cel longitudinal

4. Bacteriile filamentoase pot avea aspect de:a) Spirala flexibilab) Spirala rigidac) Filamente lungi ramificate