Mic îndrumar spiritual

MIC INDRUMATOR SPIRITUAL (Prin bunavointa domnului ONETE – Pitesti- Romania) Cuvant inainte

Materialul pe care il prezentam are scopul de a ne ridica gradul de constientizare al rostului omului in univers si de a incerca o indrumare pentru ca fiinta umana sa-si implineasca un destin fericit aici pe Pamant cat si in vesnicie. Se prezinta la inceput ultima lucrare editata in anul 2003 de Institutul Mondial pentru Politica Ecologica a Planetei, a carei lectura trebuie sa ne sensibilizeze sufletul in asa fel incat sa ne consideram responsabili de faptul ca suntem complici la cataclismele ce au loc pe planeta, ce produc moartea a milioane de oameni sau ii duc in pragul saraciei si disperarii. Acest fenomen creste progresiv si sansa stapanirii lui este din ce in ce mai redusa. Sa facem ce se mai poate face pana cand nu va fi prea tarziu! Ne cladim fericirea pe nenorocirea altora iar copiii si nepotii nostri ne vor blestema pentru dezastrele planetare ce le vor mosteni din vina noastra. Savantii au avertizat de 20 de ani, prin studii laborioase asupra consecintelor poluarii, si inca din 1993 - cand Clubul de la Roma a editat "Prima revolutie globala" - si-au exprimat concluzia ca nu se poate face nimic deoarece omul fara o credinta autentica este iresponsabil si egoul care este luciferian este atras si inrobit de materie spre nenorocire. Se consoleaza multi cu ideea ca guvernele si stiinta vor rezolva problema, dar trebuie sa stim ca Dumnezeu a creat echilibre in natura, si dezechilibrele pe care omul le face din lacomie si imoralitate vor fi aspru pedepsite. Fortele naturii sunt uriase si omul nu este facut pentru a se razboi cu creatia lui Dumnezeu ci pentru a o iubi, altfel va fi lovit fara mila. Orice muritor este deci obligat sa constientizeze aceasta foarte grava problema, declarata deja ca fiind numarul unu a omenirii, si sa ingenunchezein rugaciune in fata lui Dumnezeu facandu-si datoria de a salva Pamantul. Chiar daca Dumnezeu va decide altfel, ne-am facut datoria si vom scapa de chinurile Iadului, constienti fiind de faptul ca viata este o tragedie jucata cu eroi comici si ca adevarul se afla nu in ceea ce oricum dispare ci in vesnicie. In continuare se prezinta vreo 70 de personalitati - din care mare parte incluse in dictionarele enciclopedice - cu preocupari stiintifice, filozofice, ezoterice si religioase pentru a nu ne simti singuri in actiunile noastre de spiritualizare a noastra si a semenilor.O prezentare aparte i se face lui Rudolf Steiner, creatorul Antropozofiei si al unei educatii spirituale a omului prin pedagogia Waldorf. Este filozoful care a avut marele har de a vedea cel mai bine si cu o mare luciditate in lumea cealalalta si a putea sa ne transmita o adevarata stiinta spirituala, cuprinsa in peste 400 de carti. Spre deosebire de mistici care vad franturi, in mod confuz si nu pot relata cele vazute, Rudolf Steiner ca un adevarat inainte mergator, ca si Ioan Botezatorul ne prezinta o adevarata stiinta spirituala cu ajutorul careia, sa devenim cu adevarat credinciosi in religia in care ne-am

nascut, si sa -L intampinam pe Mantuitor la a doua venire, ca adevarati crestini vrednici de Imparatia Cerului. Rudolf Steiner ne prezinta cunostinte teoretice cat si practici meditative, si ne asigura ca citirea oricarei lucrari de a sa ne introduce fara sa ne dam seama in lumea spirituala. Pentru a constata acest lucru prezentam cateva pagini din cartea sa '"Stiinta Spirituala - evolutia cosmica si fiinta umana'' La o prima citire par niste naivitati, dar un ganditor ce este mentionat in toate dictionarele enciclopedice nu poate fi naiv. Sa se incerce ca aceste 3 pagini sa fie invatate nu doar citite si apoi se va observa ca este o adevarata stiinta ; cu o bogatie de idei, cu o expunere pe care Dumnezeu i-a revelat-o astfel ordonata incat atentia si inteligenta sa fie folosite la nivel inalt, pentru a fi dezvoltate fortele sufletesti necesare asimilarii cunostintelor si patrunderii in lumea spirituala. Se pot provoca si pariuri cu cei ce considera ca sunt naivitati care nu au coerenta. Pentru usurarea intelegerii prezentam si un rezumat al acestor pagini cat si intrebari sistematizatoare. Dorinta noastra ar fi sa se recurga la aceste elemente ajutatoare numai dupa un efort sustinut prin lectura repetata a paginilor astfel ca sa avem maximum de beneficiu in dezvoltarera fortelor sufletesti. In continuare se face o incursiune in probleme religioase aratandu-se lipsa de exemplu personal al indrumatorilor spirituali, ascunderea adevarului, lipsa sinceritatii, pregatirea superficiala, fanatismul religios si ce ar trebui sa facem pentru a fi credinciosi adevarati si intelepti. Pentru cei ce se considera ca sunt in ordine cu comportamentul de crestini am selectat si niste reguli de spovedanie astfel ca citindu-le cu luare aminte fiecare sa se vada ca intr-o oglinda si sa se corecteze. Pentru intarirea credintei si a curajului de a ingenunchea cu demnitate, umilinta, uimire si iubire in fata lui Dumnezeu asa cum facea filozoful Nae Ionescu in biserica, si cum fac multe alte persoane cu constiinta bine trezita, prezentam si niste dovezi ale existentei lui Dumnezeu. In final se dau niste rugaciuni ce trebuiesc citite in genunchi, cat mai des cu putinta pentru a intretine relatia vie cu Tatal Ceresc si a interveni in rezolvarea problemelor noastre acum si in vesnicie. Puterea rugaciunii o motivam astfel : Medicul, parapsihologul, si terapeutul rus Nicolai Sergheevici Lazarev, in cele 8 carti publicate pana acum in care relateaza despre vindecarea rapida, in cateva luni, a bolnavilor de cancer in stadii foarte avansate, ne descrie modul sau de tratament care se poate rezuma prin exemplul urmator : Se prezinta la consultatie o femeie care se plange ca singura sa fiica de 23 de ani are cancer cu metastaze de grad IV. Lazarev priveste in campurile subtile ale neamului pana ce depisteaza ca o stra-strabunica in urma cu 250 de ani a tradat iubirea prietenului ei casatorindu-se din interes material cu altcineva. El vede cum de atunci pacatul a lovit in neam unii frati, copii, nepoti, stranepoti, care s-au imbolnavit si unii au murit din aceasta atingere a pacatului ce a venit de la ea ca o bila de biliard si urmeaza sa loveasca in continuare in stranepotii nenascuti inca. Mentionandu-se fapte, nume, si date calendaristice, interlocutorul ramane uluit de aceasta si intreaba ce trebuie sa faca.

Atunci Lazarev ii spune ca pentru a se produce vindecarea o persoana din neam trebuie sa se transforme, adica sa devina in mod autentic credincioasa. Privind din nou in campurile subtile constata ca persoana care este in stare de acest efort nu este nici mama, nici fiica bolnava ci un un anume frate al sotului. Indrumarea incepe si printr-o cunoastere ezoterico-filozofico-religioasa si o asceza intensa persoana se transforma si fata bolnava se vindeca complet, orice tumora disparand in 3 - 4 luni de zile. Printre indrumari un loc esential il ocupa rugaciuni chiar de sute de ori pentru iertara pacatului facut de stra-strabunica in urma cu 250 de ani, cat si depistarea pacatelor altor morti si vii din arborele genealogic si rugaciuni foarte multe pentru iertarea lor. De asemenea se fac rugaciuni si pentru ceilalti, inclusiv pentru sanatatea stranepotilor nenascuti inca. Misiunea lui Lazarev este de a privi mereu in campurile subtile ale persoanelor implicate si a le indruma corespunzator. Nu parasi pagina!Urmeaza:

Politica ecologica a planetei (Lucrare editata de Institutul pentru Politica Planetei).

La 12 aprilie 2002, Coreea de Sud a fost inghitita de o uriasa furtuna de praf din China. Scolile au fost inchise, cursele aieriene anulate, clinicile invadate de pacienti cu tulburari respiratorii. Pentru multi era aventuros sa iasa afara din cladiri. Daca furtuni de praf se mai manifestau in Coreea acestea nu puneau probleme fiind foarte rare si doar suparatoare, acum au devenit mai dese si ceea ce este grav sete faptul ca sunt sufocante, astfel ca daca iesi afara din casa trbuie sa pui o masca de panza la nas. Ocazional, chiar si Statele Unite sunt afectate. In aprilie 2001, o uriasa furtuna de praf masurand 1800 de km. de la est la vestsi 1200 km de la nord la sud, a traversat Pacificul acoperind cu praf vestul Statelor Unite de la granita cu Arizona pana in Canada.In martie 2002, o alta furtuna pornita din China a traversat vestul S. U. A . Bineanteles ca in China situatia este si mai grava . Cand incepe'' al -5-lea anotimp'' locuitorii oraselor estice precum Beijing si Tiajin se pregatesc de vremuri grele. Soferii s-au deprins sa circule cu farurile aprinse in timpul zilei, iar locuitorii isi acopera in mod obisnuit fetele cu masti chirurgicale, esarfe sau batiste. Pe langa respiratia dificila si praful care irita ochii, mai este si efortul neintrerupt de a scoate praful din locuinte si de a curata intrarile de praf si de nisip. Dar cel mai greu este de pastori si agricultori.

O furtuna de praf si nisip la 5 mai 1993, in nord-vestul Chinei a redus vizibilitatea ca noaptea, a distrus 170.000 de hectare cultivate, a avariat 40.000 de arbori , a ucis 6700 de animale, a spulberat 27.000 de hectare de sere de plastic, a ranit 278 de oameni si a ucis 49 si s-au anulat 42 de trenuri. In 5 aprilie 1998, in Mongolia Inferioara, o furtuna de praf si nisip ce a durat 12 ore a distrus 10.600 de hectare cultivate, 134 sere de plastic, a astupat 400 de puturi cu nisip, 130 ha de livezi devastate, 800 tone de furaje spulberate, 600 de adaposturi pentru oi distruse si 7000 de oi ucise. Din cauza furtunilor repetate in Mongolia Inferioara , peste 3.000.000 de ha de pasuni sunt degradate, ( din care 60% in mod grav), productia de furaje din regiune a scazut cu 43% si capacitatea pasunilor s-a redus cu 46%. Fapt graitor este ca greutatea corporala medie a animalelor de tractiune a scazut aproape la jumatate, fiind niste animale costelive. Suprafata impadurita a regiunii care in 1950 era de 1,13 milioane ha s-a redus acum la 530 ha majoritatea intr-o stare precara.Acest gen de deteriorare a ecosistemului poate fi intinlit in numeroase prefecturi si districte din nordul si vestul Chinei.Desertificarea din China este rezultatul presiunii excesive a oamenilor si a septelului asupra pamantului intr-o tara a carei populatie va atinge anul viitor 1,3 miliarde - aproape la fel de mult ca populatia de 1,5 miliarde a globului la inceputul secolului 20. Sub aceasta presiune demografica China acumuleaza deficite ecologice pe numeroase fronturi : pasunatul excesiv, araturile excesive, defrisarile excesive ale padurilor si pomparea excesiva a apei din sol.Ramanand prea putina vegetatie, in unele parti din nordul si vestul Chinei, vinturile puternice de la sfirsitul iernii si inceputul primaverii pot genera furtuni de praf care indeparteaza literalmente intr-o singura zi milioane de tone de sol fertil, a carui refacere poate sa necesite secole prin masurile foarte costisitoare luate de om; altminteri se transforma in deserturi. Transformarea suprafetelor fertile in deserturi nu este noua in China. Noua insa este frecventa si scara lor. Iata numarul furtunilor majore de praf si nisip din China intre 1950 - 1999, cu perspective pana in anul 2009:Deceniul 1950 - 1959 = 5 furtuni; 1960 -1969 = 8 furtuni; deceniul 1970 - 1979= 13; dec. 1980 - 1989 =16; dec 1990 - 1999 =23; dec 2000 - 2009 = 100 ( estimare preliminara pentru acest deceniu, bazata pe faptul ca in cei doi ani , 2000 si 2001, au existat peste 20 de furtuni majore). Procesul de desertificare afecteza direct 40% din suprafata Chinei, fiind concentrata in sase provincii si se raspandeste in inca patru. S-a creat primul institut din lume privind cercetarea desertificarii - CAREERI - si savantii spun ca fenomenul desertificarii este una din cele mai grave probleme de mediu. Cercetarile arata ca in anii 1950 - 1970 rata medie de raspandire a deserturilor a fost de 1560 km patrati pe an, in 1970-1980, a fost de 2100 de km patrati pe an, iar in 1980 - 1990 de 2460 km. Agentia Chineza de Protectie a Mediului raporteaza ca intre anii 1994 - 1999 desertul Gobi s-a extins cu 52.400 km patrati, o suprafata egala cu aproape jumatate din Pensylvania ( peste un sfert din Romania). Aceste cifre nu includ extinderea marelui desert Taklamakan, aflat mult mai la vest, nici cele cinci deserturi mai mici din Mongolia Interioara sau numeroasele deserturi noi care incep sa se formeze.

Desertul Gobi aflandu-se acum la numai 245 de km de Beijing, liderii chinezi incep sa realizeze gravitatea situatiei. Procesul desertificarii se concentreaza indeobste la marginile deserturilor existente, pur si simplu deoarece acestea sunt zonele care marcheaza limita ploilor si cu vegetatia cea mai redusa. Dar mai ingrijoratoare sunt noile suprafete desertice , pline cu dune de nisip, care se formeaza spontan in atit de multe comunitati din nord-vestul si nordul Chinei. Dunele de nisip care se formeaza la 80 de km de Beijing alarmeaza deja oficialitatile guvernamentale. O tendinta clara de desertificare arata si alte cca 90 de milioane de ha, ale Chinei, suprafata care consta in majoritate din pasuni, dar si unele suprafetwe cultivate, si care este aproximativ egala cu suprafata cultivata cu cereale in China. Acest proces de desertificare gindit in temeni lineari poate sa ia un aspect nelinear de evolutie mult accelerata datorita aglomerarii de oameni si animale care fugand din calea desertului, aglomereaza peste masura alte zone distrugindu-le rapid si angro ecosistermul. Exista unele dovezi ca tocmai acest lucru se intampla acum in China. De asemenea coreenilor a inceput sa le fie groaza de sosirea a ceea ce ei numesc '' al 5-lea anotimp, adica sezonol furtunilor de praf ce ocupa lunile de la sfirsitul iernii si inceputul primaverii. Japonia de asemenea, desi mai putin, sufera de pe urma acestor furtuni de praf, plingindu-se de zapada galbena si ploaia maronie care le brazdeaza parbrizele si ferestrele. Frustrarile coreene si japoneze fata de praful chinezesc, au dus la lansarea unei consultari mininsteriale trilaterale intre Coreea de Sud , China si Japonia in anul 1999. Industrializarea Chinei afacut ca o serie de suprafete sa fie smulse circuitului biologic iar culturile sa fie mutate pe zone putin prielnice din care unele pe parcurs au si fost abandonate . Industrializarea si urbanizarea au dus la un consum excesiv de apa ceea ce a facut ca panza de apa freatica sa coboare foarte mult si multe izvoare si parauri sa sece ceea ce accentueaza si mai mult ecosistemele. Dupa 1978 cand China a trecut la o economie de piata, nu au mai fost luate masuri de echilibrare a septelului de animale astfel ca , acestea inmultindu-se peste masura, prin pasunatul excesiv, alaturi de araturile si despaduririle excesive, produc dezechilibre ecologice foarte importante cu consecinte grave acum si in viitor, tinand seama si de cresterea intensa a populatiei. Fluviile Hai, Fluviul Galben si Huai au un deficit annual de 37 miliarde de tone de apa. Presupunand ca sunt necesare 1000 de tone apa pentru a produce o tona de cereale, deficitul acesta este echivalent cu 37 tone de cereale ce ar putea hrani 111 milioane de chinezi. Deficitele de apa se accentueaza si datorita incalzirii generale a climei ce cuprinde planeta. Statul a inceput sa aloce sume substantiale pentru impiedicarea desertificarii . Ministerul Padurilor a fost desemnat pentru aceasta.Fermierii din provincie sunt platiti sa renunte la culturile de cereale si sa planteze copaci. Pentru aceasta guvernul federal le plateste fermierilor cate 1500 kg de grau de hectar impadurit, cu conditia ca rata de supravietuire a copacilor sa fie de 80% in primul an, dar foarte greu se obtine acest procent din cauza pamintului nisipos, astfel ca randamentul plantarilor poate scadea chiar pina la 20%. Nu se stie sigur daca metoda va da rezultate deoarece furtunile de nisip au loc in special in lunile inuarie-mai cand copacii sunt desfrunziti si nu pot opri eficient vantul. In luna mai 2002 guvernul a anuntat ca va aloca 12 miliarde de dolari pentru impaduriri, in urmatorul deceniu, dar presedintele Comisiei pentru Mediu si Resurse din Congresul

National al Poporului arata ca remedierea terenurilor acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, ar costa 28,3 miliarde dolari . Pentru ca pasunile sa se refaca trebuie scazut foarte mult numarul oilor si caprelor care distrug crusta solului ce apoi este usor spulberat de vant. Acest fapt este greu de realizat deoarece o buna parte a populatiei rurale, traieste din cresterea acestor animale (sub pragul saraciei). Este posibil ca din cauza desertificarii in viitorul apropiat zeci de milioane de chinezi sa emigreze inafara tarii, caci in interior nu mai gasesc loc. Baza agricola a Chinei se restringe mereu datorita planului guvenamental de impadurire a 10,5 milioane ha de pamant arabil, abandonarii pamanturilor de productivitate din ce in ce mai slaba, acoperirea de dunele de nisip sau de nisipurile miscatoare ( De exemplu un document al Bancii Asiatice pentru Dezvoltare raporteaza ca intr-o zona din Gansu, 133.000 de ha de pamant arabil au fost abandonate nisipurilor miscatoare). Septelul si economia pastorala a Chinei va scadea dramatic in urmatorii ani datorita desertificarii pasunilor, cit si a masurilor speciale de a reduce numarul animalelor vinovate de distrugerea vegetatiei. Pierderea de pamant productiv, saracirea straturilor de apa si devierea apei de irigatie catre orase si industrie face tot mai dificila cresterea productiei de hrana. Aceste tendinte se combina cu evolutiile economice - inclusiv reducerea subventiilor pentru preturile cerealelor in ultimii ani, salariile mai mari din alte domenii care indeparteaza forta de munca din agricultura si orientarea catre culturi mai rentabile, cum ar fi legumele- pentru a reduce recolta de cereale a Chinei. Tara are un consum de 390 milioane tone de cereale annual, si anul 2002 va fi al treilea an consecutiv in care acest deficit nu poate fi acoperit deoarece de la 392 milioane tone in 1998 ea nu mai poate reliza decat cca 345 tone anual si daca acum a consumat din rezerve, intr-un viitor apropiat va trebui sa importe cereale. Daca China va trebui sa importe cereale aceasta ar fi o afacere buna pentru exportatori, care ar mari preturile, dar va duce la saracirea si mai mult a tarilor sarace sau a oamenilor saraci din celelalte tari, intr-o perioada de timp mai scurta decat orice alt eveniment din istorie. De fapt China care este o tara ce castiga anual din exporturile cu S.U.A., 80 de miliarde de dolari, se va descurca. Dar intrand pe piata de import a cerealelor si solicitand o cantitate mare de cereale avand in vedere populatia ei de 1,3 miliarde de locuitori, va face ca pretul cerelelor sa creasca si sa afecteze grav alte tari cu economie slaba.Nici o tara nu s-a confruntat vrerodata cu o catastrofa ecologica potentiala la scara Gavanului de praf care se formeaza acum in China. Se iau cateva masuri corecte cum ar fi cel de a plati fermierii sa planteze arbori pe terenurile fragile dar China mai are multe de facut pana sa reduca septelul la un nivel suportabil de sistemele naturale si sa stabilizeze straturile acvifere. In momentul de fata nu exista nici un plan in desfasurare sau pe planseta capabil sa opresca inaintarea deserturilor. Probabil ca nu-si face mari griji, deoarece economia ii va permite sa importe cerealele necesare asa cum Japonia importa 70% din necesar. Dar cum se vor descurca alte multe tari cu economii slabe, la cresterea preturilor cerealelor?

Economia mondiala este acum atat de mare incat cresterea ei in anul 2000, un singur an, a depasit-o pe cea din intreg secolul al XIX-lea. Cresterea populatiei Globului dupa anul 1950 este mai mare decat cea din precedentii 4 milioane de ani. Venitul individual a sporit de la 2582 dolari in 1950 la 7454 in 2001, aproape triplandu-se. In ciuda cresterii extraordinare a economiei globale in ultima jumatate de secol, 1,2 miliarde de oameni adica o cincime a omenirii, traiesc intr-o saracie abjecta. Nici o tara nu si-a stabilizat consumul, oricat de mare ar fi acesta. Cu toate ca economia globala s-a marit de aproape 7 ori intre 1950 si 2001 ecosistemul Pamantului nu s-a marit ci dimpotriva suporta presiuni din ce in ce mai mari privind necesitatile de apa, de pasuni, de teren arabil, de taiere de paduri, de depozitare a deseurilor, de pescuit oceanic etc. Extinderea deserturilor, frecventa marita a furtunilor de praf, cresterea temperaturii, adancirea straturilor de apa, rodarea solurilor, colapsul populatiei piscicole, topirea ghetarilor si cresterea nivelului marilor afecteaza nemijlocit perspectivele alimentare. Semnele acestea de tensiune, sunt in mare masura esecul pietelor. Piata are multe puncte forte , aducand lumii o bogatie pe care stramosii nostri nu si-ar fi putut-o imagina, dar are si cateva slabiciuni care nu au fost evidente arata timp cat intreprinderea umana era la o scara mult mai mica. Trei slabiciuni ale pietii se detasaza : lipsa de respect pentru pragurile de durabilitate ale sistemelor naturale, incapacitatea de a pretui adecvat serviciile naturii si esecul de a incorpora costurile indirecte ale furnizarii de bunuri si servicii in preturile acestora. Intr-un fel deficitul ecologic fundamental cu care se confrunta lumea este pierderea solului prin eroziunea vantului si apei. Ceea ce este foarte rau este faptul ca aceasta eroziune nu este reversibila la scara de timp semnificativa din perspectiva umana. Din regiunea Sahelului din Africa vor pleca in urmatorii 20 de ani, daca nu se iau masuri , 60 de milioane de oameni, fugind din calea desertului. Dar amenintati de desert sunt peste 1,4 miliarde de oameni, care traiesc nemijlocit de pe urma pamantului lor. Eroziunea solului nu este ceva nou dar pana in secolul trecut ea era depasita prin formarea de soluri noi prin dezagregarea rocilor si fixarea de vegetatie . Problema este ca acum relatia este inversa si ne cofruntam cu un deficit de sol masurat in miliarde de tone pe an si care reduce productivitatea pamantului. La inceputul anilor 1950 , 250 de oameni de stiinta din 21 de regiuni ecologice au tras concluzia ca 2 miliarde de ha de pamant, incluzand suprafete arabile, paduri si pasuni au fost degradate intr-o masura sau alta. Acestea depasesc de aprox. trei ori cele cca 700 de milioane de ha cultivate cu cereale in intreaga lume. Desi productia nu a scazut datorita noilor tehnologii agricole pana la un moment dat , cultivarea terenurilor care pierd stratul de sol fertil devine in cele din urma nerentabila, indiferent de nivelul tehnologic. In anul 1985 Statele Unite a creat C. R. P. ( Programul de Conservare a Rezervelor) care a scos din circuitul agricol 10% din suprafata arabila (14 milioane ha), pentru a fi plantate cu iarba si copaci, si a le salva atfel de eroziune. Exista putine oportunitati de extindere a productiei la noi suprafete arabile care sa compenseze pierderile. Cum necesarul de hrana al omenirii, s-a triplat in ultimii 50 de ani datorita cresterii populatiei, agricultura a fost fortata sa se extinda pe suprafete ce nu ar trebui arate. Poate ca cel mai dramatic exemplu in acest sens este Kazahstanul.

Aceasta fosta republica sovietica a fost in anii 1950 terenul unui vast proiect al pamanturilor virgine o initiativa prin care adeptii ei au promis ca productia de cereale va creste suficientpentru a face din Uniunea Sovietica , o supraputere agricola. In cativa ani, suprafata pasunilor arate si cultivate cu grau in Kazahstan le-a depasit pe cele din Canada si Australia la un loc. A fost un efort masiv dar pana la urma sortit esecului Pana in 1980, eroziunea solurilor cauzata de vant a facut ca peste jumatate din suprafata ( egala cu cea plantata cu grau de Canada) sa fie abandonata deoarece devenise nerentabila, in numai doua decenii. Recoltele de pe terenurile care inca se mai cultiva abia daca ajung la o tona pe hectar, in timp ce Franta obtine 9 tone / ha. In ciuda acestor experiente cateva eforturi de expansiune al aratului excesiv sunt in desfasurare. Unul consta in inlocuirea padurilor tropicale din Indonezia si Malaysia cu plantatii de palmieri de ulei care vor devasta diversitatea biologica a regiunii, fara nici o garantie ca se va putea planta pe termen lung. Un plan cu mult mai ambitios este in curs in Brazilia, unde fermierii ara o vasta savana semiarida situata la sud si la vest de bazinul Amazonului. Entuziasmul din Brazilia fata de potentialul acestei regiuni seamana in mod remarcabil cu cel manifestat de sovietici acum 45 de ani in timpul proiectului Pamanturilor Virgine din Kazahstan.

In timp ce deficitul de sol creste lent, cel de apa are o crestere rapida, si este cea mai subestimata problema de resurse cu care se confrunta lumea in prezent. In 18 tari cresterea populatiei a redus apa proaspata pentru o persoana la mai putin de 1000 metri cubi pe an cantitate minimum necesara. Momentan 533 de milioane de oameni sunt hraniti cu cereale produse cu un consum de apa care nu poate fi suportat de straturile acvifere. Deficitul mondial de apa este concentrat in China, subcontinentul Indian, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord.Cand pomparea apei din fantani depindea de puterea omului si animalelor, cantitatea pompata era limitata, dar acum cu dispozitivele mecanice puternice, acviferele pot fi epuizate in cativa ani. Locuitorii capitalei Yemenului ar putea fi curand fortati sa se mute altundeva in tara sau sa migreze in strainatate ingrosand randurile refugiatilor apei. Cei trei mari producatori de cereale - China, Statele Unite si India care impreuna reprezinta aproape jumatate din productia mondiala depind in diferite grade de irigatii ; in China 70%, in S U A 15%, iar in India 50%. In fiecare din aceste zone agricole cheie, nivelul apei freatice scade continuu. Fara irigatiile respective productia agricola scade la jumatate. Desi se spune adesea ca viitoarele razboaie din Orientul Mijlociu se vor purta probabil pentru apa si nu pentru petrol, competitia pentru apa din regiune se pare ca are loc pe piata mondiala a cerealelor. Acest lucru se poate vedea in Iran si Egipt care au depasit-o pe Japonia, principalul importator de cereale, ambele tari acoperind din importuri 40% din consumul de cereale. Numeroase alte tari lipsite de apa importa mare parrte dein cereale : Marocul 50%, Algeria 70%, Arabia Saudita 70%, Yemenul 80% Israelul peste 90%. Valorificarea apei in industrie poate fi cu usurinta de 50 de ori mai mare ca in agricultura , asa ca industria va consuma apa din ce in ce mai mult. India oarecum independenta de importul de cereale ca si China la inceputul anilor 90 a obtinut aceasta cu pretul scaderii rezervei stratului de apa freatica, dar cit timp se va putea aceasta . Crizele

nationale de apa nu sunt evenimente izolate. Daca tari mari ca China , India si Pakistan au deja deficite de apa ce se va intampla daca populatia lor va continua sa creasca asa cum este prevazut cerand si mai multa apa intr-un moment in care consecintele drastice ale epuizarii acviferelor sunt iminente? Daca tarile mari vor ajunge a importe cereale , pretul acestora se va dubla asa cum s-a intamplat in perioada 1972-1974, ceea ce va duce desigur la ingrosarea masiva a randurilor celor infometati si subnutriti care acum numara 815 milioane. Numao daca singura China va importa si numai 10% din necesarul de cereale - adica 40 de milioane de tone - va deveni peste noapte cel mai mare importator de cereale exercitand o presiune intensa asupra disponibilitatilor de export si marind preturile mondiale. Daca se va intampla acest lucru, probabil ca nu trebuie sa-l aflam din ziare. Va fi evident in magazinele alimentare. In economia apei, lumea a intrat pe un teritoriu necunoscut. Cererea de hrana fiind in crestere iar pomparea excesiva a apei din straturile freatice, deopotriva in tarile industrializate si in tarile in curs de dezvoltare, lumea este amenintata in urmatorii cativa ani de epuizarea concomitenta a acviferelor in zeci de tari. Cand se va intampla acest lucru pomparea va fi redusa in mod necesar la rata de refacere. Din nefericire, lumii ii lipseste experienta pentru a raspunde deficitelor de apa la scara in curs. Agricultura mondiala, deja impovarata cu deficitele de sol si apa, este amenintata de o crestere mare a numarului de locuitori la care se adauga miliarde de oameni doritori sa urce pe lantul trofic si sa consume cat mai multe produse animale.

Deoarece 70% din toata apa scoasa din rauri si din subsol este folosita pentru irigatii, investitiile in practici si tehnologii care sa utilizeze mai eficient apa sunt esentiale pentru orice strategie eficienta de ridicare a productivitatii apei. Pentru cei care consuma cantitati excesive de produse animaliere, '' coborarea '' pe lantul trofic le va imbunatati starea de sanatate concomitent cu un consum mai mic de cereale si prin urmare de apa. Se reduce de asemenea obezitatea si costurile asociate ale tratarii bolilor aferente acesteia.

Previziunile O. N. U. arata o crestere a populatiei pana in 2050, de 8-10 miliarde locuitori ai planetei.Agricultura mondiala asa cum este ea astazi s-a dezvoltat in ultimii 11.000 de ani intr-o perioada in care clima a fost remarcabil de stabila. Pamantul se incalzeste. Cei mai caldurosi 15 ani au fost toti dupa 1980. Cu greu trece o saptamana fara noi stiri despre topirea gheturilor, temperaturi record sau furtuni distrugatoare. In Alaska si Anzi ghetarii se retrag tot mai rapid iar date recente despre Himalaya arata ca si acolo ghetarii se topesc intr-un ritm alarmant. Odata ce anumite praguri sunt depasite, schimbarile pot surveni rapid si imprevizibil, lasand in urma o lume deconcertata si inspaimantata.

Uraganul Alicia a facut primul mare dezastru cu daune de 1,3 miliarde dolari ce a avut loc in 1983. La sfarsitul anului 2001, numarul catastrofelor cu daune de mai mult de un miliard de dolari a crescut la 34, din care 32 au fost legate de atmosfera iar 2 au fost cutremure.

Un studiu efectuat cu cativa ani in urma arata ca si o crestere de numai o jumatate de metru a nivelului marii ar produce daune si pierderi

ale proprietatilor de pe coasta S. U. A. intre 20 si 150 de miliarde de dolari. Printre orasele foarte jos situate care ar trebui sa investeasca masiv in protectia contra apelor in situatia ca nivelul marii ar creste cu un metru, se numara New Orleans, Miami, Washington D. C. si New YorkOare, mostenirea actualei generatii catre generatiile viitoare va consta in milioane de refugiati din calea cresterii apelor marii si megaproiecte de lucrari publice prin care comunitatile de coasta incearca sa se apere de nivelul in crestere al marii ?

Valurile intense de caldura pot provoca oamenilor intense suferinte sau chiar moartea. Un val de caldura cu temperaturi de 45 grade din estul Indiei, in mai 2002 a omorat 1030 de oameni numai in statul Andhra Pradesh, iar multi altii au murit in alte state invecinate. La Islamabad, si Pakistan, temperatura a atins in ziua de 14 iunie 2002, un dogoritor 48 de grade.Valurile de caldura devasteaza de asemenea recoltele. In vara lui 1988, S. U. A. au cunoscut efectele secetei si arsitei ce au redus recolta de cereale pentru prima data in istorie sub nivelul consumului intern. Din fericire pentru cele peste 100 de tari dependente de cerealele americane, S.U.A. au fost in masura sa rezolve problema din marile rezerve de cereale. Daca o asemenea criza s-ar repeta azi , lumea ar fi in dificultate deoarece S.U.A. nu mai dispun de rezerve atit de mari de cereale.

Costurile si beneficiile arderii combustibililor fosili pot fi de asemenea separate in timp. Beneficiile sunt imediate dar furtunile distrugatoare, cresterea nivelului marii, seceta si arsita se pot manifesta cu intarziere de decenii sau generatii.

Electricitatea eoliana este acum competitiva cu cea generata din alte surse chiar fara a include costurile deteriorarii climei asociate cu producerea de electricitate din combustibilii fosili. De asemenea energia eoliana poate fi folosita la prodicerea hidrogenului prin elctroliza apei. Trecerea de la o economie bazata pe combustibili fosili la una bazata pe energie regenerabila este in curs. Provocarea este acum de a accelera aceasta tranzitie inainte ca schimbarea climei sa scape de sub control.

Chinezii au invatat pe pielea lor valoarea serviciilor de control al inundatiilor pe care le ofera padurile. In vara lui 1998, in cateva saptamani inundatiile au produs un prapad ce a afectat 120 de milioane de oameni, cu pagube materiale de 30 miliarde de dolari( depasind valoarea productiei de orez si grau a Chinei, care este cel mai mare producator mondial la aceste cereale) fiind aproape sa destabilizeze economia chineza. In cele din urma s-a stabilit si cauza si aceasta a fost distrugerea a 85% din padurile ce acopereau initial bazinul fluviului Yangtze. S-a interzis taierea in continuare a padurilor bazinului si s-au luat masuri de reampadurire justificate prin faptul ca un copac in picioare este de trei ori mai valoros ( in dolari) decat unul taiat.

Piata este o institutie remarcabila. Ea aloca resurse putine cu o eficienta pe care nici o planificare centrala nu o poate egala. Piata echilibreaza cu usurinta cererea si oferta si fixeaza preturile. Cu toate

acestea ea are si neajunsuri . In cea mai mare parte a istoriei au fost putine motive de de preocupare pentru neajunsurile pietei, dar odata cu cresterea de 9 ori a economiei mondiale din secolul trecut, esecul de a solutiona aceste neajunsuri ale pietei vor fi costisitoare. Piata are trei slabiciuni fundamentale :1. Esecul de a incorpora in preturi costurile indirecte ale furnizarii de bunuri si servicii. Exemplu : Pretul unui litru de benzina nu include si cheltuielile pentru tratarea bolilor respiratorii, cresterea temperaturii globale, inmultirea furtunilor etc. , datorita poluarii prin motoarele ce consuma benzina. 2 Incapacitatea de a aprecia la justa lor valoare, serviciile naturii. Exemplu : oficialitatile din New York au constatat ca pentru purificarea apei necesara orasului numai prin mijloace tehnologice, sunt necesare 10 miliarde de dolari in cca. 10 ani pe cand daca se lasa natura sa-si faca lucrarea de purificare, costul este de numai 2 miliarde de dolari..3. Lipsa de respect fata de pragurile durabile ale sistemelor naturale cum ar fi locurile de pescuit, padurile, pasunile si straturile acvifere. Exemplu : Daca pescuitul oceanic intr-o anumita zona creste in timp ca urmare a cresterii cererii, pana cand depaseste cantitatea suportabila de peste a zonei si efectivele incep sa scada, pretul pestelui va incepe sa creasca. Raspunsul pietei la aceste preturi marite va fi sa investeasca mai mult in pescadoare, raspuns care va duce la colapsul zonei piscicole.Populatia globului, a urcat in 2002, la 6,2 miliarde de locuitori, cu aproape 80 de milioane ( sau cu 1,3%) mai mult decat in 2001.Sase tari sunt raspunzatoare de jumatate din cresterea anuala a populatiei globului : India ( 16 milioane), China ( 9 milioane), Pakistan ( 4 milioane), Nigeria ( 4 milioane), Bangladesh ( 3milioane), si Indonezia ( 2 milioane). Cele 48 de tari, calificate drept cele mai putin dezvoltate au rate de crestere apopulatiei si mai mari. Daca tendintele continua, populatiile insumate ale acestor tari aproape ca se vor tripla la jumatatea secolului- de la 658 de milioane la 1,8 miliarde.Printre tarile cu rate ale natalitatii extrem de ridicate ( sapte copii de femeie sau mai mult ), se numara Afganistanul, Angola, Burkina Faso, Burundi, Liberia Mali, niger, Somalia, Uganda si Yemen. Cresterea populatiei intr-un ritm necontrolat si in zone sarace este un fapt ce agraveaza problemele omenirii si de aceea la conferinta Internationala asupra Populatiei si a Dezvoltarii tinuta la Cairo in 1994, s-a convenit finantarea unui program pe 20 de ani privind populatia si sanatatea reproducerii, tarile in curs de dezvoltare acoperind doua treimi din costuri, iar tarile donatoare platind restul. Totalul cheltuielilor era prevazut sa fie de 17 miliarde dolari pana in 2000 iar apoi sa urce la 22 miliarde pana in 2015. In timp ce tarile in curs de dezvoltare si-au onorat in mare parte promisiunile, tarile donatoare nu au contribuit decat cu o treime din partea ce le revenea. Consecinta a fost ca 122 milioane de femei au ramas insarcinate fara sa fi dorit. O treime au facut avorturi, 65 de mii au murit la nastere si 844 de mii au suferit leziuni cronice sau permanente ca rezultat al sarcinii.

Este de asteptat ca zonele urbane sa absoarba tot excedentul populatiei din urmatorii 30 de ani. Dupa secole de migrare de la sat la oras, 3/4 din locuitorii lumii industrializate locuiesc la orase. Tarile in curs de dezvoltare urmeaza aceeasi tendinta. In 1950, 18% din locuitorii lumii

in curs de dezvoltare erau oraseni. Acest proces s-a dublat in 2000, ajungand la 40%, si se prevede ca in 2030 sa ajunga la 56%, cand in intreaga lume 60% din populatie va locui la oras.

In 2001, economia globala a crescut cu abia 2%, cea mai mica rata dupa multi ani. Cu crestere economica ce o depaseste doar cu putin pe cea a populatiei, Produsul Intern Brut pe persoana a urcat de la 7392 $ la 7454 $ un castig de sub 1%. Mare parte din incetinirea globala a putut fi pusa pe seama Statelor Unite, fiindca este de departe cea mai mare economie din lume si fiindca este peincipala piata de export pentru atat de multe tari. Dupa o crestere cu un robust 4,1% in 2000, economia S.U.A. a crescut cu numai 1,2% in 2001. Intre timp economia canadiana a scazut sincronizat, de la o crestere de 4,4% la 1,5%. In Europa Apuseana, toate cele patru tari industrializate mari au cunoscut declinuri ale cresterii in 2001. Franta, Italia si Marea Britanie au scazut de la 3% sau mai mult, la in jur de 2% , in timp ce Germania-cea mai mare din cele patru- a cazut de la 3% la sub 1%. Cresterile economiilor mari din America Latina s-au incetinit, de asemenea, substantial. Brazilia, cea mai mare economie din regiune, si-a incetinit cresterea de la 4,4% la 1,5%. In Argentina, economia a scazut cu 5%, iar in Mexic, cealalalta economie importanta din regiune, cresterea s-a redus de la 6,6% in 2000 la zero in anul 2001- una din cele mai drastice scaderi inregistrate printre economiile mari ale lumii. Cresterea economica a fost in pierdere de viteza si in Orientul Mijlociu. Pentru Arabia Saudita, principalul exportator de petrol din lume, scaderea a fost de la 4,5 % in 2000 la 2,2 % in 2001. Pentru Iran cresterea s-a mentinut la 5% insa Egiptul a scazut de la 5% la 3%. In Asia, Japonia a continuat seria performantelor slabe, trecand de la o crestere modesta de 2,2% in 2000, la un declin real in2001, de minus 0,4%. Pana nu va intreprinde reforme economice majore, incluzand solutionarea unei poveri primejdios de mari de credite bancare neperformante, Japonia va avea greutati in a sustine cresterea economica. Coreea de Sud care a realizat in 2000 o crestere de 9% si-a vazut acest procent redus la 3% in 2001. Tarile in curs de dezvoltare din Asia de Sud-Est nu s-au descurcat nici ele prea bine in aceasta perioada. Pe ansamblu, cresterea lor economica a cunoscut un declin. Indonezia de la 5% la 3%, Thailanda de la 4,6% la 1,8% iar Malaysia a primit o lovitura mare, de la 8% la aproape zero. India a scazut de la 5,4% la 4,3%, Bangladesh de la 5,5% la 4,5% Pakistanul stabil la 4%. China a continuat sa fie vedeta performantelor economice ale regiunii, cu o crestere de 8% in 2000 si doar o usoara scadere la 7,3% in 2001. Raman inca dubii in ce priveste statisticile economice din China, mai multi indicatori indirecti sugerand ca aceasta crestere a fost masiv supraestimata. Rusia 9% - 5%, Ucraina 6% - 9% (creste), Algeria 2,4% - 3,5%, Marocul 2,4% - 6,3%, Nigeria ramane constanta la 4%. Progresul economic si cel social nu s-au produs cu usurinta in Africa. Desi in ultimul deceniu economia regiunii si-a reluat cresterea, aceasta nu a fost capabila sa egaleze cresterea populatiei. In consecinta, venitul pe persoana din Africa Subsahariana s-a redus cu aproximativ 12% din 1980 pana in 1999. Speranta de viata, poate cel mai bun indicator social al progresului, este de numai 50 de ani si ea poate sa mai scada in acest deceniu pe masura ce epidemia HIV scurteaza milioane de vieti. Ce nu arata aceste date despre cresterea economica de la F.M.I. este proportia din produsul economic care nu este durabila in ceea ce priveste

mediul. Datele de care dispunem sugereaza ca pana la 8% din recolta mondiala de cereale s-ar putea baza pe o utilizare nedurabila a apei. La un moment dat, pomparea in exces a apei se va opri, fie din cauza ca este prea costisitoare pomparea ei dintr-un strat freatic tot mai adanc, fie mai probabil din cauza epuizarii acviferelor. Daca este vorba de un acvifer regenerabil, epuizarea inseamna ca pomparea va fi redusa obligatoriu la rata de refacere. Daca este vorba de un acvifer fosil-deci neregenerabil- pomparea va lua sfarsit. Prin defrisarea padurilor se cunoaste ce pagube pot fi pe termen mai lung.

Cam 3/4 din din locurile de pescuit oceanic sunt exploatate la limita sau peste limita suportabila, rezultatul fiind scaderea pe ansamblu a cantitatii de peste. Aceste tendinte si multe altele scot clar in evidenta riscurile asociate dependentei de niste date economice care nu fac distinctie intre productia durabila si cea nedurabila. Omiterea acestei distinctii duce la un exagerat simt al progresului si la un fals sentiment de securitate.

Nivelul apei freatice este acum in scadere in principalele zone producatoare de hrana : Campia Chinei de Nord, Punjab in India si sudul Marilor Campii din S.U.A.

Recoltele de cereale dezamagitoare din 2000 si 2001, au redus stocurile mondiale prevazute de cereale din acest an, altfel spus cantitatea din silozuri la inceputul noii recolte,a scazut la 24% din consumul anual, cel mai scazut nivel din ultimii 20 de ani. Un nou deficit de cereale in 2002, duce la cresterea pretului painii, carnii, oualelor si altor produse obtinute direct sau indirect din cereale. ( Ceea ce se intampla deja deoarece seceta din 2002 si 2003, a dus la dublarea pretului graului, fapt nemaiantanlit inca din 1974). Intrucat o tona de cereale se produce consumand 1000 de tone de apa, tarile care au apa putina, stiind ca in viitor apa se va imputina si mai mult, recurg la importul de cereale care implicit inseamna si import de apa. Astfel, in ultimii ani Iranul si Egiptul importa 40% din cerealele necesare, fiecare, luand-o inaintea Japoniei care de mult timp era cel mai mare importator de grau din lume. Populatia Iranului si Egiptului continua sa creasca, semnificativ, dar nu si rezervele de apa. Exportatorii de cereale sunt deci si exportatori de apa. Canada exporta anual 18 milioane tone de cereale deci 18 miliarde tone de apa. Similar exportul anual de cereale al Statelor Unite, de 90 milioane tone, reprezinta 90 miliarde tone de apa, cantitate care depaseste debitul anual al fluviului Missouri. Adecvarea resurselor de hrana si a celor de apa sunt strans legate intre ele. Aproximativ 70% din apa pompata din subsol sau captata din rauri este folosita pentru producerea hranei, 20%, este utilizata in industrie si 10% revine consumului casnic. In conditiile in care 60% din recolta mondiala de cereale este produsa pe terenuri irigate, tot ceea ce reduce cantitatea de apa pentru irigatii, reduce si cantitatea de hrana. Importurile de cereale de catre China reprezinta principala cauza a lipsurilor cerealelor pe piata cat si marirea preturilor. Intr-o tara ca China, in care recolta de cereale depinde in proportie de 70% de

irigatii, insuficienta apei devine rapid o problema de siguranta nationala.

Cantitatea de peste prins in intreaga lume in anul 2000, ultimul an pentru care sunt disponibile date globale, a fost de 94,8 milioane tone. Dupa decenii de crestere constanta, cantitatea de peste oceanic s-a plafonat si de la finele anilor 1980 a fluctuat intre 85 si 95 de milioane tone. In jur de 3/4 din locurile de pescuit oceanic sunt exploatate la limita sau peste limita de suportabilitate. O treime din acestea rezervele sunt in declin. Cantitatea de peste oceanic prins in intraga lume s-a redus cu 60.000 tone annual. Dovezi recente indica un declin rapid al productiei in Atlanticul de Nord, unde cantitatile din multe specii populare de pesti s-au redus la jumatate in ultimii 50 de ani, desi eforturile de pescuit s-au triplat. Colapsuri inflamante au existat anterior, dar la scara locala, pe cand de data aceasta declinul este la nivelul oceanului planetar.

Cel putin 2,5 miliarde de dolari din fondurile guvernamentale sunt cheltuiti anual pentru subventionarea pescuitului in Atlanticul de Nord, suportand veniturile si parte din combustibilul si echipamentul vaselor de pescuit. In intreaga lume, subventiile pentru pescuit totalizeaza cel putin 15 miliarde dolari, dar este posibil sa fie substantial mai mari. In 1993, O.N.U. a raportat ca toate costurile de operare ale pescuitului din intreaga lume au depasit cheltuielile comerciale cu peste 50 miliarde dolari annual. Fara subventii, industria mondiala a pescuitului ar da faliment. Aproximativ 350 de milioane de oameni din intreaga lume se bazeaza pe peste ca principala sursa de proteine. Pe langa aceasta, pescuitul oceanic si industriile asociate furnizeaza mijloacele de subzistenta a inca 200 de milioane de oameni. Este un numar mare care trebuie intretinut de o industrie falimentara. Subventiile ascund faptul ca practicile curente ale pescuitului sunt nedurabile atat economic, cat si ecologic. Banii din subventii au ajutat la construirea unei flote de pescuit avansate tehnologic, numarand mai mult de 23.000 de vase in greutate de peste 100 de tone fiecare. Navele masive cum ar fi traulerele, trag plase mari, prinzand rapid cantitati mari de peste. Unele vase au la bord facilitati de prelucrare. Vapoarele consuma cantitati mari de energie : este nevoie de doua ori mai mult combustibil pentru a captura o tona de peste in prazent decat in urma cu 20 de ani. Pe ansamblu flota mondiala de pescuit, are capacitatea de a prinde de doua ori mai mult peste decat o pot suporta oceanele lumii. In ultimii ani s-a pus un accent deosebit pe acvacultura si acum aceasta asigura 27% din piata mondiala de peste. Pentru a proteja populatiile de peste, consumatorii isi pot reduce consumul general de peste sau cel putin sa cumpere in mod responsabil pesti erbivori ( fiindca un kg de peste carnivor are nevoie de 5 kg de peste consumst), sau prinsi din locuri de pescuit corect exploatate. Consiliul de Administratie Marina, o organizatie internationala independenta de acreditare, a certificat sase locuri de pescuit ca durabile. Exploatarea atenta a locurilor de pescuit poate fi asemuita cu utilizarea prudenta a unei

investitii: pastrand capitalul fix, oamenii pot trai indefinit din dobanzi.

Suprafata globala a padurilor este un indicator cheie al sanatatii planetei. O padure recicleaza nutrientii, regularizeaza clima, stabilizeaza solul , trateaza deseurile, asigura habitat si ofera oportunitati de recreere. Conform unei evaluari conservatoare, aceste servicii valoreaza peste 4 ,7 trilioane de dolari suma egala cu o zecime din produsul mondial brut. In intreaga lume, padurile acopera in jur de 3,9 miliarde de hectare, aproape o treime din suprafata uscatului, daca se exclud Antarctica si Groenlanda. Pierderile de paduri in deceniul 1980-1990 au fost urmatoarele : Africa 7,8%, Asia 7%, Oceania 1,8%, America de Nord si Centrala !%, America de Sud 4,1%. In intreaga lume s-au pierdut 94 milioane ha. In zonele tropicale despadurirea se accelereaza, depasind probabil 13 milioane de ha anual. In timp ce in multe parti ale lumii taierea copacilor se accelereaza, aproape jumatate din padurile ramase sunt periclitate. Institutul pentru Resurse Mondiale estimeaza ca in 10-20 de ani, daca nu mai repede, in jur de 40% din padurile intacte ale lumii, daca nu se iau masuri, vor fi disparut, considerand ratele actuate ale despaduririlor. In intreaga lume , numai in jur de 290 milioane de ha sunt protejate, dar chiar si acestea sunt amenintate de exploatare ilegala.Din 200 de zone cu diversitate biologica ridicata din intreaga lume, taierea ilegala a copacilor ameninta 65%. Pe scurt defrisarile ilegale au defrisat paduri publice de pe intreg globul, reducand interesul localnicilor de a investi intr-o economie forestiera durabila si acumuland pierderi anuale de venituri pentru guvernele din jur de 15 miliarde de dolari annual. Plantatiile de paduri acopera mai bine de 187 milioane de ha mai putin de 5% din totalul suprafetelor impadurite, dar contribuie cu 20% din productia mondiala curenta de lemn. Pe masura ce padurile naturale sunt epuizate sau intra sub protectie, in viitor o proportie tot mai mare din cererea de lemn va fi satisfacuta din fermele de arbori. Niste plantatii bine planificate si conduse pot satisface eficient cererea de cherestea. Din nefericire, lumea a vazut multe plantatii aparute pe seama unor paduri seculare sau cu o mare diversitate naturala. In unele cazuri guvernele garanteaza concesiuni de paduri companiilor forestiere, cu conditia replantarii cu arbori, dar, dupa ce defrisaza, companiile lasa locul dezgolit si se muta altundeva. In Indonezia, de exemplu, au fost alocate pentru dezvoltare ca plantatii de cherestea industriala 9 milioane de ha, dar din acestea au fost replantate numai 2 milioane ha. Zonele lipsite de ecosistemele forestiere originare si de habitatul asociat au pierdut vegetatia care stabilizeaza solul, recicleaza nutrientii si previne eroziunea. Aceste terenuri isi pierd repede utilitatea si devin un pasiv. Chiar daca sunt inlocuite de plantatii, functionarea unei plantatii de monocultura este departe de a unei paduri seculare, unde un numar de specii de diferite varste joaca un rol biologic particular, procesele ecosistemului fiind astfel obligate sa se modifice.

In ultima jumatate de secol cererea de apa s-a triplat. Printre indicatorii cei mai raspaniti ai lipsei de apa sunt secarea cursurilor de apa, a fantanilor si disparitia lacurilor. Printre fluviile care au

inceput sa sece o parte a anului se numara Colorado in S.U.A( cel mai mare din sud-vest), Amu Darya in Asia Centrala, Fluviul Galben ( unul din cele doua fluvii majore ale tarii), Hai si Huai in China raul Fen deja nu mai exista), Indusul in Pakistan.In Africa Centrala lacul Ciad si-a micsorat suprafata cu 95% in ultimele decenii. In China, aproape o mie de lacuri au disparut numai in provincia Hebei. Coborarea nivelului apei freatice cu 8 metri numai in 2001, in unele parti din rasaritul Iranului, a cauzat secarea multor fantani si din aceasta unele sate au fost evacuate. Puturile de apa ce extrag apa de sub campia Chenaran fac ca rezervele de apa sa scada cu repeziciune, depasind mult rata de refacere. In Yemen, tara cu 19 milioane de locuitori, nivelul apei freatice coboara cu peste 2 metri in fiecare an. In bazinul unde este capitala, extractia apei depaseste refacerea cu un factor de cinci, coborand nivelul apei freatice cu 6 metri anual . Foraje recente pana la 2 km nu au gasit apa, asa ca in absenta unor noi resurse capitala Yemenului va ramane fara apa la sfarsitul acestui deceniu. In 1995, 166 milioane de oameni locuiau in 18 tari unde disponibilul mediu de apa era sub 1000 metri cubi annual de persoana- cantitate necesara pentru satisfacerea nevoilor fundamentale de hrana, baut, si igiena. In viitor aceasta situatie se va agrava continuu astfel ca alte sute de milioane de oameni vor suferi efectiv datorita lipsei de apa.Datorita lipsei de apa, e posibil ca suprafetele irigate ale lumii sa fi ajuns la final sau sa fi intrat in declin.

Desi in 2001 cresterea economica s-a incetinit in mare parte a lumii, emisiile de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili si-au continuat neabatut tendinta ascendenta, depasind 6,5 miliarde de tone. In 1950 nivelul emisiilor de carbon a fost de 1,6 miliarde tone, in 1977 de trei ori mai mari, iar in 2000 de patru ori mai mari. Aceste emisii sunt raspunzatoare de topirea ghetii, ridicarea nivelului marii si un numar sporit de furtuni distrugatoare. Patru sectoare majore produc emisiile de carbon. Generarea

electricitatii 42%, transporturile 24%, procesele industriale 20% si utilizarile casnice 14%. S.U.A. sunt raspunzatoare de 24% din emisii, China de 14%, Rusia de 6%, Japonia de 5%, si India de 5%. Au fost propuse diferite masuri politice pentru a contracara schimbarea climei si a reduce concentratiile de bioxid de carbon si alte gaze cu efecte de sera. Cel mai proeminent este Protocolul de la Kyoto care cere statelor industrializate sa-si reduca emisiile cu cel putin 5% sub nivelul din 1990. Pentru a intra in vigoare, tratatul trebuie ratificat de 55 de tari industrializate si din fostul bloc rasaritean, reprezentand 55% du\in emisii. Pana la inceputul lui iunie 2002, 74 de tari raspunzatoare de 35,8% din emisiile de CO2 au ratificat protocolul, incluzand Japonia si toate statele din Uniunea Europeana. Dar S.U.A si Australia refuzand ratificarea, asa ca probabilitatea ca el sa intre in vigoare este considerabl diminuata. Potrivit Consiliului American pentru o Economie Eficienta Energetic, intensitatea carbonului din economia americana a fost redusa cu 17% intre 1990 si 2000, dar emisiile totale au crescut in acea perioada cu 14% din cauza unei cresteri cu 39% a activitatii economice. Folosirea altor forme de energie in viitor, cum ar fi energia vantului, geotermala, a

hidrogenului, se asteapta ca sa contribuie la rezolvarea acestor probleme cu care se confrunta omenirea.

De asemenea transportul pe biciclete este unul din importantele obiective pentru reducerea poluarii prin carburanti.Un numar important de orase, mai cu seama in tarile industrializate, promoveaza bicicleta ca o forma durabila de transport, dezvoltand benzi pentru ciclisti si oferind stimulente pentru folosirea bicicletelor la naveta. S.U.A., Danemarca, Germania, India, Spania, Canada, China, Italia ,Olanda, Suedia, Franta, Japonia,etc., si-u marit foarte mult productia de biciclete. In Copenhaga, o treime din populatie se deplaseaza la locul de munca pe biciclete. In 2004, programul inovator City Bike din Copenhaga va oferi 3000 de biciclete pentru utilizare gratuita in oras. Parcul total de biciclete se asteapta sa creasca, pe masura ce urbanistii intentioneaza sa creasca taxele de parcare pentru masini, deja mari, cu cate 3% anual, in urmatorii 15 ani, sa impuna taxe ridicate pentru carburanti si inregistrarea autovehicolelor si sa concentreze in viitor dezvoltarea in jurul liniilor ferate. In Suedia, in toate zonele urbane , o deplasare din zece se face cu bicicleta , ca acelasi numar cu mijloacele de transport in comun si aproape 40% pe jos. Numai 36% din deplasari se fac cu masina. In Olanda, bicicletele sunt folosite pentru 27% din deplasari. Productia de bicicletepe glob s-a dublat fata de cea de automobile.Totusi lansarea pe piata a unei game foarte variate de autoturisme face ca multi oameni sa prefere acest mijloc de transport astfel ca in unele tari scade transportul pe bicicleta. Este vorba in primul rand de constientizarea fsau nu a faptului ca bicicleta inseamna multe avantje : economie financiara, intretinerea sanatatii, nepoluare, limitarea intinderii asfaltarilor pentru sosele si parcari, riscul redus de accidentare, etc.

Cei 15 ani, cei mai caldurosi de dupa 1867 de cand se fac masuratori, au survenit cu totii dupa 1980. Datele arata ca tremperatura creste continuu. In intervalul 1899-1901, temperatura medie globala era de 13,88 grade C iar in intervalul 1999-2001, era de 14,44 grade C. Patru cincimi din aceasta crestere a survenit in ultimele doua decenii ale secolului. Previziunile Comisiei Intrrguvernamentale pentru Schimbarile Climatice ( IPCC) sunt insa mult mai ingrijoratoare, in acest secol temperatura urmand a creste cu 1,4 - 5,8 grade deci de 2 - 10 ori fata de secolul trecut. Chiar daca in lume se iau masuri de protejare a ecosistemelor convertindu-le in parcuri sau rezerve, daca cresterea temperaturii nu va putea fi controlata, nici un ecosistem de pe pamant nu va putea fi salvat. Putem trece de la o economie bazata pe carbon la o economie bazata pe hidrogen. Avem tehnologia pentru a face acest lucru. Avem oare intelepciunea si vointa de a restructura economia energiei inainte ca schimbarea climei sa scape de sub control ?

O serie de studii noi raporteaza ca gheturile de pe pamant se topesc mai repede decat a prevazut IPCC in raportul de referinta emis la inceputul anului 2001. Un studiu al USGS arata ca ghetarii se retrag acum in toate cele 11 lanturi muntoase din Alaska, si ca numarul

ghetarilor a scazut de la 150 in anul 1850, la 50 astazi. El prevede ca ghetarii ramasi vor disparea in 30 de ani.Oamenii de stiinta au constatat ca ghetarii se topesc accelerat in mai multe regiuni muntoase incluzand Anzii din America de Sud, Alpii Elvetieni, Pirineii Francezi si Spanioli. Vasta masa de zapada/gheata din Himalaya, a treia dupa Antarctica si Groenlanda in ceea ce priveste cantitatea de apa proaspata depozitata, este de asemenea in retragere din ce in ce mai accelerata. Pe masivul Kilimanjaro intinderea de gheata s-a redus cu 33% numai intre 1999 - 2000 , si se considera ca ea va dispare complet in urmatorii 15 ani. In ultimii 5 ani, banchiza Larsen B din Peninsula Antarctica a pierdut mai mult de 5700 km patrati de gheata din care jumatate a disparut in primele luni ale anului 2002. Iceberg-uri cu dimensiunea statului Delaware care s-au desprins, sunt o amenintare pentru vapoarele din zona. In timp se Polul Sud este acoperit de un continent de gheata, Polul Nord este acoperit de Oceanul Arctic. Gheata pe Marea Arctica se topeste cu repeziciune. In ultimii 15 ani stratul de gheata s-a subtiat cu 42% - de la o medie de 3,1 m la 1,8 m . De asemenea el s-a retras cu 6% din 1978. Impreuna, retragerea si topirea au redus la jumatate masa ghetii. Inexistenta ghetii chiar si numai in perioada de vara va face ca razele solare sa nu mai fie reflectate de gheata ci sa fie absorbite de apa, astfel ca temperatura sa creasca si fenomenul incalzirii se autoalimenteaza. Dovada o reprezinta descoperirea de ape deschise la Polul Nord de catre un spargator de gheata in august 2000. De asemenea cercetatorii au observat ca si intinsa calota de gheata a Groenlandei a inceput sa se topeasca. Generatia noastra este prima care are capacitatea de a schimba clima Pamantului si de asemenea prima care se confrunta cu problema etica daca avem sau nu dreptul s-o schimbam.

Obezitatea este un fenomen ce ia amploare in societatea umana. Astfel procentul de supraponderali este de 61% in S.U.A., 54% in Rusia, 51% in Marea britanie, 50% in Germania, peste 50% in Europa. Numarul obezilor creste si in tarile in curs de dezvoltare in raport de prigresul economic : Brazilila 36%. China 15%. Ceea ce de asemenea este foarte ingrijorator este faptul ca ritmul obezitatii creste tot mai mult, si cuprinzand si tinerii. In S.U.A. cel putin un tanar intre 6 si 17 ani este obed.

Tarile industrializate detin 4/5 din cele 520 de milioane de automobile ale lumii. Milioane de hectare de pamant arabil din lumea industrializata au fost asfaltate pentru sosele si parcari. Fiecare masina din S.U..A. necesita 0,07 ha de teren asfaltat pentru drumuri si spatii de parcare. Pentru fiecare 5 masini, o suprafata cat a unui teren de fotbal este acoperita cu asfalt. Odata asfaltat, pamantul nu mai este usor de recuperat. Asa cum a observat odata specialistul in problemele mediului Rupert Cutler, '' asfaltul este ultima recolta a pamantului.'' Suprafata asfaltata in America pentru drumuri si parcari este de cca 16 milioane ha, iar cea cultivata cu grau de fermierii americani este in medie de 21 milioane ha. In S.U.A. sunt 3 automobile la 4 oameni iar in Europa apuseana si Japonia sunt de regula unul la doi oameni. Tarile in curs de dezvoltare cresc masiv achizitionarea de automobile, din cele 11 milioane produse anual. Aceasta inseamna ca razboiul dintre masini si recolte se poarta pe ogoare si orezarii din tari unde foamea este la ordinea zilei. In India si China, doua tari care impreuna au 38% din

populatia globului, rezultatul acestui conflict va afecta securitatea alimentara de pretutindeni. Desi China are o suprafata aproximativ egala cu a Statelor Unite, cei 1,3 miliarde de locuitori ai ei sunt concentrati intr-o treime a tarii - o fasie de o mie de mile de pe coasta estica si sudica unde este localizata suprafata arabila. Suprafetele cultivate cu orez in China dau doua recolte pe an si deci pierderea oricarui hectar in favoarea automobilului inseamna o dubla lovitura. Sa nu uitam ca China a depasit Statele Unite la productia de otel, utilizarea ingrasamintelor chimice, si productia de carne de vita si ca este o economie uriasa, din 1980 cu cea mai rapida crestere din lume. Asfaltarile pentru parcurile de masini si sosele sunt deci in plin avant. Situatia din India este similara. Desi India are numai o treime din suprafata Chinei, si ea are peste un miliard de locuitori si dispune in prezent de 8 milioane de vehicule cu motor. Satele si orasele Indiei in rapida crestere inghit deja ogoarele.Competitia pentru pamant dintre masini si agricultura tinde sa devina o competitie dintre bogati si saraci, intre cei care-si pot permite automobile si cei care se lupta sa-si asigure hrana. Guvernele care subventioneaza o infrastructura pentru automobile cu veniturile colectate de la intreaga populatie aduna efectiv bani de la saraci pentru a sustine masinile celor bogati. Daca, asa cum pare acum probabil, in tarile in curs de dezvoltare posesia unui automobil nu depaseste o minoritate instarita, aceasta devine un transfer continuu si in mare parte invizibil de venituri de la saraci la bogati.Intr-o lume avida de pamant, a venit timpul de a reevalua viitorul automobilului, de a proiecta sisteme de transport care sa ofere mobilitate intregii populatii, nu doar minoritatilor instarite, si sa faca acest lucru fara sa ameninte securitatea alimentara. De asemenea trebuie avuta in vedere actiunea automobilului asupra schimbarii climei, poluarii aerului, aglomerarea traficului, accidentele de circulatie etc. Securitatea alimentara a viitorului depinde acum de resstructurarea bugetelor pentru transporturi - mai putine investitii pentru autoturisme si sosele si mai multe pentru cai ferate si biciclete. Cresterea populatiei impune cresterea numarului de animale, pasunatul excesiv, si distrugerea pasunilor prin calcarea lor frecventa de copitele animalelor, spulberarea si eroziunea solului si deci transformarea pasunilor in tinuturi aride, fara vegetatie.O evaluare a regiunilor aride ale Pamantului facuta de O.N.U. in 1991 estima pierderile productiei animale din cauza degradarii pasunilor la peste 23 miliarde de dolari. New Yok-ul produce zilnic 11.000 tone de gunoi, si primarul orasului propune sa se inceteze reciclarea metalului, sticlei si plasticului pentru a economisi bani. Problema gunoiului orasului are trei fatete : problema economica, provocare pentru mediu si un posibil cosmar in relatiile publice. Cand groapa de gunoi, Fresh Kills, a New York-ului a fost inchisa definitiv in martie 2001, gunoaiele au trebuit carate catre locuri indepartate din New Jersey, Pennsylvania, si Virginia - unele la 480 km departare. Presupunand o incarcatura de 20 tone pentru fiecare din remorcile folosite la transportul pe distante mari, ar fi nevoie de 550 camioane

zilnic pentru indepartarea gunoiului din New York. Acestea ar forma un convoi lung de 14 km impiedicand traficul, poluand aerul si crescand emisiile de carbon. Acest convoi zilnic l-a determinat pe viceprimarul orasului, care a supervizat inchiderea gropii de gunoi, sa spuna ca a scapa de gunoaiele orasului este acum '' ca o operatiune militaea cotidiana''. Gropile de gunoi ocupa loc. Pentru fiecare 40.000 de tone se ocupa 40 de arii, deci pentru cele 11.000 de tone de gunoaie zilnice ale New york-ului se ocupa 11 arii zilnic respectiv 40 de ha anual. Se pierde de asemenea o mare suprafata inconjuratoare deoarece groapa de gunoi cu potentialele ei deseuri toxice trebuie izolata de zonele rezidentiale.Biroul primarului New York-ului a propus incinerarea ca solutie la problema gunoiului. Dar arderea zilnica a 11000 tone de gunoi nu va face decat sa mareasca poluarea aerului orasului, deja nesanatos. Ca si caratul , incinerarea trateaza simptomele nu si cauza muntelui de gunoi al New York-ului. Produsele consumabile, de unica folosinta, explica mare parte din gunoiul pe care-l producem. Este usor sa neglijam cate produse de unica folosinta exista pana cand facem o lista. Provocarea cu care ne confruntam acum este de a inlocui economia de consum cu o economie a reducerii, a reutilizarii si a reciclarii. Pamantul nu mai poate tolera poluarea, risipa de energie, daunele aduse de minerit si despaduririle pe care le pretinde economia de consum. Pentru orase ca New York-ul, principala problema este nu ce sa se faca cu gunoiul ci cum sa se evite producerea lui. New York-ul recicleaza numai 18% din deseurile sale municipale, Los Angeles 44%, Chicago 47%, Seattle si Minneapolis 60%. Dar nici acestea nu sunt aproape de potentialul maxim al reciclarii gunoaielor. Exista multe posibilitati de a reduce muntele zilnic de gunoi. Una este sa se interzica recipientele de unica folosinta pentru bauturi, ceea ce Danemarca si Finlanda au facut-o deja inca din 1980. Exista si alte castiguri ale reutilizarii recipientelor pentru bauturi. Astfel, recipientele refolosibile sunt transportate inapoi la firma de imbuteliere a bauturilor racoritoare sau a berii de aceleasi camioane care furnizeaza bauturile, reducand nu numai gunoiul, ci si congestionarea traficului, consumul de energie si poluarea aerului. Dispunem de tehnologia necesara pentru a recicla practic toate componentele gunoiului. De exemplu Germania, obtine acum 72% din hartie din fibre reciclate. In cazul sticlei, aluminiului si plasticului, ratele potentiale de reciclare sunt si mai mari. Trebuie numai ca fiecare individ sa vrea acest lucru . Dar daca dorim sa ne consideram ''foarte civilizati'' si sa folosim cat mai multe lucruri de unica folosinta, sigur ca vom evita materialele reciclabile. De fapt asa ne-a invatat reclama facuta si acum este greu sa ne dezvatam. Iata ce consecinte poate avea o reclama gindita special pentru consumul imediat, fara a evalua consecintele pe termen lung si se stie ca acesta este unul din neajunsurile economiei de piata. Utilizarea cat mai intensa a taxelor ecologice reprezinta solutia pentru protectia mediului ambiant, diminuarea risipei si formarea unui comportament corespunzator. Spre exemplu printr-o taxa mai mica pentru motorina cu continut ultraredus de sulf, Marea Britanie a reusit la finele anului 1999 sa treaca complet la utilizarea acestui tip de motorina. De asemenea Danemarca, folosind cele mai ridicate taxe din lume pentru combustibilii fosili si energie, a reusit dezvoltara celei mai mari

industrii eoliene. Scopul restructurarii taxelor este de a face piata sa spuna adevarul ecologic. Pana in prezent, deplasarile de taxe au fost de proportii reduse si au dat rezultate pozitive, chiar daca modeste. Crearea unei eco-economii pretinde deplasari de taxe mult mai semnificative, astfel incat preturile sa reflecte pe deplin costurile si sa produca mutatiile dorite in comportamentul individual si colectiv

Mari personalitati cu preocupari stiintifico-filozofico-ezoterico-religioase:

THOMAS MOORE Cunoscut psihoterapeut si scriitor din New England. A publicat multe articole in domeniul psihologiei arhetipale si jungiene, al mitologiei si al artei. Moore si-a petrecut 12 ani intr-un ordin religios catolic, fiind calugar. Si-a luat doctoratul in studii religioase la Universitatea Syracuse, a absolvit cursurile de teologie ale Universitatii din Windsor, si pe cele de muzicologie ale Universitatii din Michigan si de muzica si filozofie ale Universitatii DePaul.In America de Nord si in Europa este considerat un lector si un scriitor important in psihologia arhetipala, al mitologiei si al artelor.

JOACHIM WACH (1898-1955) Doctor in filozofie, precursorul lui Mircea Eliade la Catedra de Istorie a Relig. din Chicago.Ceea ce ne propune el este o sinteza foarte elaborata privind relatiile dintre religie si societate, si implicatiile sociale ale fenomenului religios la nivel economic, juridic, cultural si institutional.

FRITJOF CAPRA Fizician, contemporan, cercetator in fizica cuantica.''Cu 5 ani in urma am trait o experienta care m-a determinat sa o apuc pe un anumit drum si care a condus la redactarea cartiiTaofizica -o paralela intre fizica moderna si mistica orientala.Ma aflam pe malul oceanului intr-o dupa-amiaza de vara tirzie, priveam valurile rostogolindu-se si-mi ascultam propria respiratie cind, deodata, am avut revelatia intrgului meu univers angajat intr-un dans cosmic gigantic. Fiind fizician, stiam ca nisipul, pietrele apa si aerul din jurul meu sunt formate din molecule si atomi in vibratie, iar acestea la rindul lor, din particule care interactioneaza producind sau distrugind alte particule. Stiam de asemenea ca atmosfera terestra este permanent bombardata de fascicole de ''raze cosmice'', particule de mare energie care sufera multiple ciocniri. Toate acestea imi erau familiare din cercetarile mele in fizica energiilor inalte, dar pina la acel moment le receptasem numai la nivelul graficelor, diagramelor si teoriilor fundamentate matematic. Acolo pe acea plaja experienta mea trecuta se insufleti; am ''vazut''cascade de energie revarsindu-se din spatiul in care particulele erau create si distruse ritmic; am ''vazut'' atomii elementelor si pe aceea ai propriului meu corp prinsi in dansul cosmic al energiei; i-am simtit ritmul si i-am ''auzit'' muzica si in acel moment am stiut ca

acesta era dansul lui Shiva, zeul dansatorilor cel divinizat de hindusi. Am petrecut multi ani desavirsindu-mi studiile de fizica si am fost implicat alti citiva ani in munca de cercetare. In acelas timp am ajuns sa ma interesez de mistica orientala si sa constat asemanarile acesteia cu fizica moderna. Ma fascinau mai ales enunturile paradoxale din Zen care-mi aminteau de paradoxurile teoriei cuantice. La inceput, a face legatura intre ele era un exercitiu pur intelectual. Depasirea prapastiei care exista intre gindirea rationala, analitica, si experienta meditatiei asupra adevarului mistic a fost si este inca foarte dificila pentru mine.'' Cartea savantului in fizica cuantica Fritjof Capra ''Taofizica'', reprezinta o inedita explorare a paralelismelor dintre fizica moderna si filozofiile orientale, avansind ideea conform careia traditiile misticii orientale pot constitui un cadru filozofic coerent celor mai avansate teorii din fizica.

BERTRAND RUSSEL (1872- 1970) . Filozof si logician britanic. A fundamentat logisismul si teoria tipurilor in ''Principia matematica'' scrisa in 3 volume in colaborare cu A. N. Whitehead. S-a implicat social fiind democrat liberal, impartasind vederile socialistilor englezi, dar a criticat bolsevismul dupa o calatorie in Rusia in 1920. A militat pentru pace si a luptat impotriva pericolului nationalismului si a utilizarii armelor nucleare in scopuri militare. A creat un tribunal international( Tribunalul Russel) pentru judecarea crimelor din razboiul american in Vietnam. Lucrari publicate: ''Probleme de filozofie'', ''Introducere in filozofia matematica'', ''Analiza spiritului'', ''Analiza materiei'', ''Educatie si ordine sociala'', '' Icar sau viitorul stiintei''.A scris de asemenea un singur roman : ''Satan in suburbii'' pentru care a luar Premiul Nobel pentru literatura (1950)Despre lucrarea in trei volume scrisa in colaborare cu A. N. Whitehead spune cu un umor amar : ''Am muncit amindoi atit de mult, si totusi nu am putut sa demonstram ca intr-adevar 1+1=2.

BOGDAN PETRICEICU HASDEU ( 1838-1907). Scriitor, lingvist , folclorist si istoric roman. Membru al Societatii Academice Romane. '' Hasdeu a fost un smerit si devotat muncitor. A fost un om genial, a dispus de cunostinte neobisnuite in toate domeniile, a cutezat sa viseze o mare enciclopedie nationala, incercata prin ''Magnum Etymologicum''.In atitea ramuri ale stiintei istorice si filologice, el a fost un deschizator de cale.'' ( N. Iorga)'' A fost un geniu universal si a izbutit aproape peste tot. In vremea lui el stia tot si era la curent cu toate''. (G. Calinescu) ''Geniu de o inspaimintatoare vastitate, unul din cele mai uluitoare genii pe care le-a zamislit neamul romanesc'' (M. Eliade)Tragica moarte a fiicei sale , Iulia l-a facut sa se indrepte spre filozofia oculta, lasindu-ne ca marturii ale cercetarilor sale cartile ''Sic cogito'', ''Protocoalele sedintelor de spiritism'', fotografii ale spiritelor, mormintul-poema al Iuliei din Cimitirul Belu si Castelul spiritist Cimpina ( ambele construite dupa indicatiila date de Iulia din lumea cealalalta).

EMANUEL SWEDENBORG (1688-1772). Om de stiinta suedez, o autoritate in metalurgie, inginer de mine, militar, astronom , medic, zoolog,

anatomist, economist si deputat; era o adevarata enciclopedie. A studiat de asemenea teologia si i s-a prezis o cariera stralucita. Era fiul unui episcop protestant si inclinat in mod natural spre introspectie si experienta religioasa. Doctor in filozofie la 21 de ani, Swedenborg a calatorit in intreaga Europa, pentru a se intinli cu somitatile stiintifice ale timpului sau. Cind s-a intors in Suedia in 1714 cunostintele sale universale si teoriile sale stiintifice indraznete , care-l fac si azi sa apara in postura unui precursor de geniu, i-au adus faima si onoruri. In anul 1743, el scria: ''Domnul mi s-a aratat si mi-a dat puterea de a comunica cu spiritele si cu ingerii.''Din acel moment, Swedenborg a renuntat la stiinte si s-a consacrat descrierii lumii spirituale, care i se dezvaluia progresiv, si pe care a facut-o cu precizia pe care o dobindise, gratie formatiei sale stiintifice. Cartile lui i-au influentat pe : Goethe, Lavater, Jung. Insusi Kant a dovedit capacitatile de clarvazator ale lui Swedenborg si a vorbit despre aceasta peste tot in lucrarea sa Visurile unui vizionar . Este celebra viziunea incendiului din Stockholm in 1759, de la 500 de km distanta.

SRI AUROBINDO ( 1872- 1950) . Nascut la Calcuta, la 7 ani este trimis de tatal sau, ce era medic, la ''studii serioase'' in AngliaTimp de 13 ani Sri Aurobindo se va ''scalda'' in cultura occidentala care de altfel ii va recompensa cu prisosinta aptitudinile academice. In 1893 , cu diploma de la Cambridge sub brat, se intoarce in India ca profesor de franceza si engleza la Colegiul de stat din Baroda , avind si un post la secretariatul particular al Maharajahului statului. Avea o capacitate de a studia iesita din comun citind o lada de carti intr-o saptamina. Apoi se instaleaza la Calcuta si se avinta in politica, urmarind eliberarea Indiei de sub englezi. In acelas timp se adinceste in experiente interioare, pentru a dobindi puteri revolutionare. Este inchis un an din cauza activitatii revolutionare, si-n aceasta izolare si meditatie isi da seama ca ocupatia tarii sale de catre o forta straina nu este decit o latura a unei probleme mai vaste : aceea a transformarii naturii umane. Se retrage la Pondichery in 1910 si va incepe adevarata munca , pentru a cobori la radacina problemei umane, in constiinta celulelor.

G. I. GURDJIEF (1877-1949 ) A facut studii stralucite de teologie si medicina, la scoala greceasca si apoi la cea ruseasca. Dupa aceea a intrprins, in Asia Centrala lungi calatorii impreuna cu un grup de ''cercetatori ai adevarului'', calatorii ce au fost hotaritoare pentru formarea gindirii sale. A fondat in nordul Caucazului, un ''Institut pentru Dezvoltarea Armonioasa a Omului'', dar revolutia din 1917 l-a obligat sa se expatrieze la Istambul, apoi in Franta. In 1922 s-a stabilit in mica manastire din Avon, linga Fontainbleau, unde faima i-a atras un cerc de discipoli proveniti din mediile intelectuale engleze si franceze. In 1933 s-a stabilit definitiv la Paris. Aici a continuat sa predea in continuare invatatura sa ezoterica, intreprinzind in acelas timp frecvente calatorii in S. U. A. unde avea numerosi discipoli. Lucrari scrise: ''Tot si toate'', ''Povestirile lui Belzebut catre nepotul sau'', ''Intinliri cu oameni remarcabili''

P. D. USPENSKI (1878-1947)

Fizician si filozof rus, discipol al lui G. I. Gurdjief . Prin grija lui, invataturile Maestrului au fost publicate in 4 carti : ''Fragmente dintr-o invatatura necunoscuta'', ''A patra cale'', ''Tertium Organum'', ''Psihologia evolutiei posibile a omului''.

ANTON DUMITRIU (1905- 1992 ) Filozof si logician roman, Profesor universitar la Bucuresti. Valorifica traditiile filozofice greco-latine, indeosebi ontologia aristotelica. Preocupari pentru fundamentarea filozofica a epistemologiei, pentru paradoxele logico-matematice si logicile polivalente. La 24 de ani este licentiat in Matematici si la 29 de ani este asistent la cursul de geometrie descriptiva de la Politehnica din Bucuresti. La 33 de ani isi sustine doctoratul in ''Litere si filozofie'' cu teza ''Bazele filozofice ale stiintei'' si devine asistent la cursul de Logica, la Facultatea de litere si filozofie - Bucuresti, urcand treptat gradele universitare pina la Profesor titular al Catedrei de Logica. In 1946-1948 este deputat in Parlament, dar in 1948 este inlaturat din Universitate impreuna cu toti marii dascali ai Universitatii. Dupa o absenta de 16 ani din viata sociala, in 1964 este numit cercetator la Centrul de logica al Academiei, iar putin mai tirziu seful sectorului de cercetari. Scrie lucrarea ''Mecanismul logic al 'matematicilor'', publicata de Editura Academiei in1968. Intre 1942 si 1947 a fost director al publicatiei universitare Caiete de filozofie.A colaborat la cele mai importante reviste romanesti de filozofie si cultura: Revista de Filozofie, Revista Fundatiilor Regale, Revistele: Azi, Facla, Dacia Noua, Acta Logica, Revue Roumaine des Sciences Sociales, si altele.Publica de asemenea la revistele: Scientia (Milano), International Philosophical Quarterly (New York), Notre Dame Journal of Formal Logic (Notre Dame, S. U. A. ) The Journal of History of Philosophy ( Washington), Il Dialogo (urbino), International Logic Reviev (Bologna), Il Contributo (Roma) etc. A fost ales membru al Academiei Mediteranea del Dialogo ( Roma), al Academiei Marchese ( Ancona), si al Centrului superior de Logica si stiinta comparata. De asemenea a fost cooptat in Consiliul Stiintific al revistelor: Il Contributo (Roma), Theotia (Geneva-San Sebastian) si International Logic Reviev (Bologna). Este Profesor onorific la Facultatea libera de filozofie comparata (Paris) si la Institutul superior de stiinte umane ( Urbono). A primit pentru opera sa numeroase premii: Marele premiu de Stat, acordat de Academia Romana pentru cartea Logica noua (1940), Premiul Societatii Gazeta Matematica, pentru intreaga activitate stiintifica (1947), Premiul Academiei Romane pentru cartea Solutia paradoxelor logico-matematice (1968), Premiul Revistei Saptamina (1981), Premiul Academiei Romane pentru cartea Aletheia (1984), Premiul Revistei Flacara (1984), Premiul Revistei Atheneu (1985) . Profesorul Anton Dumitriu a fost decorat cu medalia 23 August pentru ca a semnat memoriul profesorilor universitari prin care se cerea iesirea noastra din razboi (acordata in 1969). A scris 21 de carti din care 11 de logica 7 de filozofie si 3 de istoria culturii. (Bazele filozofice ale stiintei, Logica polivalenta, Solutia paradoxelor logico-matemetice, Istoria logicii, Orient si

Occident, Philosophia mirabilis, Aletheia, Eseuri, Culturi eleate si culturi heracleitice, Homo excelsus, Teorie si sistem, Mecanismul logic al matematicilor, Eseuri, Curs de istoria logicii s. a. ) De asemenea a scris 22 de studii in limba romana si 34 de studii in limbi straine, pe teme de matematica, logica, si filozofie.

SOLOMON MARCUS ( 1925-) Matematician roman, profesor universitar membru corespondent al Academiei Contributii in domeniul semioticii, lingvisticii matematice, istoriei stiintei si poeticii matematice.Teme abordate: ''Viziunea poetica si viziunea stiintifica'', ''O teorie cuantica a constiintei'','' Omul ca persoana si cosmos,'' ''Cultura nu poate fi decit totala ''. ''Utopia cuceririi naturii'','' Emotionalul, suport al liricului '','' Inainte de nasterea universului'','' Citeva principii ale poeticii bacoviene'', ''Timpul psihologic la Thomas Mann''

GEORGE BALAN ( 1929 ) Licentiat in filosofie si teologie;

absolvent al Conservatorului din Bucuresti; doctorat in estetica la Universitatea din Moscova, obtinut cu teza ''Despre continutul filozofic al muzicii'' (1960) A fost o prezenta marcanta deosebit de activa, in viata muzicala romaneasca, pina la sfirsitul anilor 1970; stralucit profesor, s-a straduit sa faca muzica inteligibila celor multi prin cartile sale, prin comentarii radiofonice si lectii publice ( dintre care cele din 1973-1977 de la Atheneul Roman sint memorabile). A fost initiatorul Antropozofiei in Romania, si a scris 65 de carti in limbile romana, germana , engleza, franceza si spaniola, pe teme de muzica, cultura etc. Prin preocuparile sale cu continut ezoteric a cazut in dizgratia regimului comunist si este nevoit sa ia calea exilului. Stabilit in Germania, infiinteaza in orasul Sankt Peter ( in tinutul Padurea Neagra) o scoala , o comunitate si o miscare ce poarta denumirea ''Musicosophia'', asezamint destinat melomanilor, cu iradiere larg europeana, bine cunoscut pe plan international, avind filiale si sustinind congrese si seminarii in numeroase tari.

RAIMOND MOODY Fost profesor de filozofie, doctorul Raimond Moody, a abandonat catedra pentru a deveni medic psihiatru. Facind investigatii despre fenomenul supravietuirii constiintei dupa moarte, el a cules marturiile unor oameni care au fost readusi la viata dupa ce fusesera considerati morti din punct de vedere clinic. Raymond Moody si-a publicat rezultatul cercetarilor in cartile ''Viata dupa viata'', si ''Lumina vietii de dincolo''lucrari care s-au bucurat de un mare succes in S. U. A. si strainatate. Dupa comunicarile lui, si alti medici au facut astfel de cercetari ajungind si ei la aceleasi concluzii si anume ca exista viata dupa moarte. Amintim pe medicii : MELVIN MORSE, MICHAEL SABOM, MICHAEL GROSSO, KONNETH

RING, si ROBERT SULLIVAN.

DAVID BOHM Profesor emerit la Universitatea din Londra si laureat al Premiului nobel pentru fizica. Este autorul lucrarilor: Teoria

cuantica, Cauzalitate si sansa in fizica moderna, si Totalitatea si ordinea implicata In dialogul sustinut cu marele lider spiritual indian, iluminatul Krisnamurti, in cartea Sfirsitul timpului, se releva faptul ca omenirea evolueaza pe o cale gresita, si ca ea nu poate iesi decit mergind de la interesele inguste si particulare, spre ceva general si in cele din urma sa mearga inca si mai adanc in puritatea compasiunii, a iubirii si a inteligentei care-si au originea intr-o sursa primordiala aflata dincolo de gindire, dincolo de timp, chiar si dincolo de spatiul gol al mintii.

JAMES PIKE Episcop de san Francisco, a fost una din personalitatile religioase cele mai celebre din S. U. A. In 1966, fiul sau mai mare, Jim, se sinucidea la virsta de 20 de ani. Cincisprezece zile mai tirziu, reverendul Pike constata misterioase deplasari de obiecte in camera sa. Ideea ca fiul sau mort incerca ''sa-i vorbeasca'' sfirsi prin a i se mpune si in cursul a cinci sedinte conduse cu ajutorul mediumurilor, episcopul putu intr-adevar, sa se intretina cu cel mort. Condus si de formatia sa de jurist James Pike se inconjura de toate precautiile posibile pentru a evita riscurile de a fi inselat si avu grija sa-i puna fiului sau intrebari al caror raspuns mediumurile nu le puteau cunoaste. In verificarea fenomenelor, episcopul colaboreaza cu o serie de specialisti: J. Phinem directorul la Institutul de studii asupra omului, Jan Stevenson, psihiatru si neurolog, profesor la facultatea de medicina de la Universitatea din Virginia, Karlis osis, directorul cercetarilor de la Societatea americana de cersetare psihica, Gardner Murphy directorul Fundatiei Menninger si presedintele Societatii americane de cercetare psihica, Chester Carlson, inventatorul Xerox-ului, si membru al Consiliului de administratie al Centrului de studii al institutiilor demicratice. In cartea sa , Dialog cu cei de dincolo, episcopul si juristul James Pike demonstreaza existenta vietii de dupa moarte, una din comunicarile facute cu fiul sau mort, Jim, fiind facuta cu cel mai mare medium american Arthur Ford, si fiind realizata la televiziunea canadiana.

FRANCOIS BRUNE Nascut in 1931 este licentiat in teologie si scrieri sacre, si a fost profesor de dogmatica si de scrieri sacre la marile seminarii din Nantes, Rodez, si Bayeux. A scris Mortii de vorbesc ( 1994 ), Pentru ca omul sa devina Dumnezeu (1992), In direct cu lumea cealalalta (1993, in colaborare cu prof. Remy Chauvin) A citit peste 300 de carti in domeniul paranormalului, si a asistat la numeroase experiente ce i-au confirmat existenta celeilalte lumi.CARLOS WARTER Doctor in medicina (psihiatrie), si filozofie are dreptul de libera practica in S.U.A. si Chile. Este psihoterapeut si autor de carti si de conferinte publice. Din 1985 este presedintele Fundatiei Mondiale de Sanatate pentru Dezvoltare si Pace si vicepresedintele Programului de Studii Externe al Universitatii Internationale din Hawaii. Intre alte distinctii si premii, Dr. Warter a primit titlul si misiunea de Mesager al Pacii din partea Natiunilor Unite in 1987 si Distinctia Pax Mundi a Academiei Diplomatice Dag Hammasskjold in 1989. A scris peste 15 carti in limbile engleza si spaniola. A vorbit ca invitat de onoare la numeroase intruniri si conferinta academice, stiintifice sau de constientizare.

Calatoreste foarte mult, pe la zeci de Cercuri Initiatice ( in noptile petrcute in singuratate in piramidele din Mexic, A avut parte de fenomenul extracorporalizarii) pentru a promova activitatile in slujba umanitatii si mentinerea procesului evolutiv al rasei umane prin centrarea pe valorile esentiale. Sursa acestei abordari a Lucrului Interior este asemanatoare cu cea a tuturor scolilor active, de constientizare, din cursul istoriei. Maniera sa unica de integrare a cunoasterii stravechi si a esentei personale s-a dezvoltat in contextul invataturilor psihologice si spirituale cu care a intrat in contact. Aceasta sinteza unica numita psihosinergie - sinergia mintii si sufletului- este prezentata in tara si in lume in cadrul unor tabere sapientiale, semunarii, cursuri, si grupuri de studiu care integreaza aspectele majore ale activitatii psihologice si spirituale. A condus cercetari privind constiinta si prin folosirea valorilor esentiale, a dezvoltat o metoda de vindecare individuala si sociala care pregateste in cadrul unor comunitati, grupuri care sa se poata adresa, la rindul lor, unor cercuri mai largi. In ultimii 20 de ani a pregatit peste 70.000 de persoane din diferite medii sociale, inregistrind rezultate intr-un spectru larg de la accelerarea constientizarii proprii si cresterea imunitatii la imbunatatirea starii emotionale si a relatiilor de familie si de serviciu, precum si a relatiilor de afaceri si din administratie. Poate fi contactat la: HYPERLINK http://WWW.CARLOSWARTER.COM WWW.CARLOSWARTER.COM CWARTERMD(around)CARLOSWARTER.COM Tel 305-532 5850 Sau : Dr Carlos Warter c/o Health Communications, Inc. Miami Beach, FL 33140 S. U. A.

WILLIAM BRUGH JOI Doctor in medicina, autor al cartii ''Transformarea'' in care scrie:''Iubirea, radiatia neconditionata emanind din chakra inimii, are o asemenea putere incit ii antreneaza si pe cei mai sceptici in Procesul Transformational . Energia este aceea care ridica privirile abatute, vindeca suferinta anilor de stradanie, hraneste sufletul in pornirea lui de unire cu spiritul, anima materia si transforma ceea ce nu trebuie sa fie inceea ce trebuie. Esenta fortei de coeziune leaga totul de Dumnezeu. Aceasta iubire este non-afectiva, non-sexuala, non-mentala. Ea are putere sa spiritualizeze instantaneu, impregnind fiecare individ cu o traire superioara a legaturii universale si a valorilor universale. Senzatia este divina si nu are importanta daca starile rationale o inteleg. Aceasta Iubire este energia care te aduce acasa: o intoarcere la comuniunea cu Dumnezeu'' A avut parte de fenomenul extracorporalizarii, intr-o noapte petrecuta in marea Piramida a lui Keops, cit si de asemenea de a potoli cu ajutorul fortelor paranormale, intr-o imprejurare anume, suflarea vintului. Poate fi contactat la adresa : Sky Hi Ranch, Lucerne Valley, California.

MARCUS GOSSLER Astronomul care in cartea Dictionarul stiintelor de granita face o inventariere a fenomenelor paranormale afirmind: ''Am dorit sa arat ca un anumit''skepsis sanatos'' este necesar si in ezoterism, dar ca pe de alta parte o atitudine spirituala critic-stiintifica nu inseamna nicidecum o respingere a gindirii ezoterice'' (1995)

BENDER HANS (1907-1993) Medic si psiholog, este considerat parintele parapsihologiei in tarile de limba germana. A creat la Freiburg, in Germania Institutul pentru Zone de frontiera ale Psihologiei si Psihoigienei; In 1953 a tinut catedra de parapsihologie de la Universitatea din Freiburg, care actualmente este tinuta de catre profesorul Yohannes Mischo.

BENEDETTO AL XIV-lea ( Prospero Lambertini, 1675-1758) Numele acestui papa, este legat de parapsihologie prin cercetarile pe care le-a efectuat pe cind inca era cardinal, asupra fenomenelor asa-zise supranaturale si pe care le-a expus in lucrarea sa De Canonizatione, pe care nu putini astazi o considera primul text deschis si stiintific dedicat fenomenelor paranormale. Analizind ''miracolele'' persoanelor propuse pentru canonizare, el a anticipat de fapt multe pareri de baza ale parapsihologiei moderne si a eliberat aceste fenomene de aura divina sau diabolica pe care epoca sa le-o atribuise.

BROWN ROSEMARY Medium englez, prin intermediul caruia marii muzicieni din trecut (Liszt, Schubert, Berlioz, Bach, Beethoven etc. ) ar continua sa-si transmita operele lor. In realitate, Brown, care are in jur de 70 de ani ( in 1997), este cvasi ignoranta in muzica. Cu toate acestea, in stare de transa, scrie compozitii nuzicale foarte complexe, in stilul respectivilor autori, pe care nu este in stare sa le cinte. Expertii in muzica au estimat in mod pozitiv compozitiile sale.

EDGAR CAYCE (1877-1945) A fost unul din mediumii cei mai dotati ai timpului respectiv.A fost bolnav, a cazut in transa si s-a vindecat datorita indicatiilor pe care le primea prin propria persoana din lumea cealalalta.Mii de diagnosticuri si de retete au fost indicater de catre Cayce in cursul carierei sale. El a afirmat , in transa, ca informatiile sale veneau din subconstientul bolnavului insusi si dintr-un fel de subconstient colectiv sau memorie a naturii. Exista in S.U.A. in Virginia Bich, asociatia de rugaciune si vindecare ''Edgar Cayce'', care se bazeaza pe cele cca 12.000 de lecturi pe care Cayce le-a facut in stare de transa.

CASSOLI PIERO (1918) Medic si parapsiholog s-a numarat printre fondatorii Centrului de Studii Parapsihologice din Bologna, al carui presedinte este. De asemenea este unul din cei doi membri italieni ai Parapsihology Assocciation si a studiat numerosi senzitivi italieni si straini. Dintre numeroasele sale opere amintim in mod deosebit Vindecatorul, rod al experientelor de zeci de ani cu vindecatori ce abordeaza problema pranoterapiei.

SIR WILLIAM CROOKES (1832-1919). Fizician englez foarte renumit pentru activitatea sa stiintifica si pentru descoperirile facute: elementul chimic taliu, tuburile cu raze catodice, radiometrul. S-a interesat intotdeauna in mod activ de fenomenele paranormale si a fost presedintele Societatii pentru cercetare Psihica din Londra A studiat cu foarte mare grija unii din vestitii mediumi ale timpului sau printre care D. D.Home si Florence Cook, sustinind buna credinta si nevinovatia acestora. A publicat diverse opere despre fenomenele spiritiste si este

considerat unul dintre pionierii cercetarii psihice, cit si cel care a initiat experimentarea stiintifica pe mediumi.

UGO DETTORE (1905-1992) Licentiat in istorie si filozofie, autor de romane si povestiri, initiator al unor importante opere enciclopedice. S-a interesat mult de parapsihologie , in special de aspectele ei istorice si epistemologice si este autorul a numeroase opere. In mod deosebit amintim Celalalt regat, marea enciclopedie Omul si necunoscutul , Normalitate si paranormalitate s. a. DI SIMONE GIORGIO (1925) Profesor de arhitectura al Universitatii din Napoli, se ocupa inca de foarte tinar de parapsihologie. A contibuit la fondarea Centrului Italian de Parapsihologie si a revistei Informatii de parapsihologie. A scris: Experiente inafara corpului, Dialoguri cu dimensiunea X, Convorbiri cu A, Adevaratul Christ. Este fondatorul si presedintele Institutului Gnosis pentru studiul ipotezelor supravietuirii.

HANS DRIESCH (1867-1941) Filozof german, profesor al Universitatii din Koln. Specializat in embriologie, a dezvoltat teoria ''vitalismului'', adica a finalismului implicit in creatie. Membru al Societatii pentru cercetare psihica din Londra, al carrui presedinte a fost timp de doi ani ( 1926-1927). Experimentind cu mediumi valorosi, intre care fratii Schneider, s-a covins de realitatea fenomenelor mediumice, si cu caracter psihic. A dedicat paranormalului numeroase lucrari, intre care amintim Memoriile.

DUCASSE CURT JOHN (1881-1969) Filozof american, profesor universitar. In domeniul parapsihologiei s-a dedicat in special problemei supravietuirii si a fenomenelor (bilocatie, transa, semnificatii incrucisate etc.) care par sa o sustina. Lui ii revina in mare parte interesul stirnit pentru tema supravietuirii, astazi atit de raspindita intre parapsihologii mai deschisi si mai angajati. Printre lucrarile sale amintim : Fenomenele paranormale, Stiinta si supravietuire.

DU PREL KARL (1839-1899) Filozof si cercetator german al stiintelor naturale, a aderat mai intii la teoria lui Darwin, dar studiul spiritismului l-a purtat spre o conceptie diferita a realitatii, care intelege si dimensiunile spirituale. Sustinator convins al supravietuirii si a posibilitatii de contact intre dimensiunea terestra si cea transcedentala, Du Prel a aderat la doctrina lui Alain Kardec, marele spiritist. A dedicat lucrari acestor teme.EDISON

THOMAS ALVA (1847-1931) Inginer american, devenit celebru datorita inventiilor sale, printre care fonograful. Mereu s-a preocupat cu mare interes de fenomenele paranormale si era convins de posibilitatile de comunicare cu cei morti incercind sa proiecteze si un aparat de comunicare cu mortii dar pe care n-a mai apucat sa-l realizeze.

ALBERT EINSTEIN (1879-1955) Matematician, fizician si filozof care a formulat faimoasa teorie a relativitatii care a modificat in mod hotarit gindirea secolului nostru. S-a dovedit totdeauna foarte deschis in

consultarile fenomenelor paranormale, dupa cum demonstreaza prefata pe care a scris-o la lucrarea lui Upton Sinclair Radio mental.

MIRCEA ELIADE (1907-1986) Savant roman, cunoscut prin opera sa in domeniul istoriei religiilor, a studiat la Bucuresti, si in India apoi a predat la diferite universitati europene si americane. A scris numeroase lucrari de mare valoare stiintifica despre fenomenologia religioasa si despre marile mituri ale omenirii intre care amintim Tratat de istoria religiilor si Samanismul si tehnicile extazului.

JULIUS EVOLA (1898-1974) Ezoterist, filozof, orientalist, poet si pictor din Roma.A scris: Traditia ermetismului, Misterul Graalului, Doctrina trezirii, Yoga potentei.

NATUZZA EVOLO (1924) Nascuta la Paravati in Calubria , Natuzza ( Fortuna) Evolo are de cca 40 de ani semnele stigmatizarii si retraieste patimile lui Hristos in fiecare Post Mare. Pe prosopul cu care sterge singele apar inscrisuri si desene reprezentind motive religioase. Natuzza vorbeste cu mortii si cu sfintii reusind sa diagnosticheze bolile si sa aline suferintele

EILEEN CAADY. Americanca ce a realizat in Findhorn , sat de pe

coasta septentrionala a Scotiei, la inceputul anilor 1960, o comunitate pe baza invataturilor spirituale primite in stare meditativa. Datorita acestor invataturi Eileen si sotul ei au reusit sa transforme un pamint nisipos, rece si trist intr-o gradina plina de viata ale carei flori si zarzavaturi au stirnit stupoarea agronomilor din jumatate din lume. Toate acestea ar fi fost realizate cooperind cu ''deva'' , spiritele naturii ce guverneaza fiecare specie vegetala in parte. La Findhorn s-a creat o comunitate care lucreaza astazi pentru un mai bun viitor al umanitatii, pentru o viziune diversa si mai spirituala a lucrurilor, pentru pace. CAMILLE FLAMMARION (1842-1925) Celebru astronom francez, mare populrizator al materiei. In ultimii ani ai vietii sale a aderat la cercetarea psihica spiritualista si a strins o vasta cazuistica pe care a publicat-o in diverse carti. In 1923 a fost presedinte al Societatii pentru Cercetare Psihica din Londra. Printre operele sale cele mai vestite sunt: Moartea si misterul si Casele bintuite.

GUSTAVE GELEY . Medic francez de origine poloneza , impreuna cu alti cercetatori a fondat Institutul Metapsihic International din Paris al caror director a fost ani de zile. A experimentat cu mediumi si clarvazatori, a fost initiatorul mulajelor mediumice ca probe ale materializarilor . A fost animat de o mare rigoare stiintifica si sub conducerea sa institutul a dobindit faima de institut de cercetare valoros si serios. VICTOR HUGO (1802-1885) Renumit scriitor francez ce credea in clarviziune si in reincarnare. Sunt celebre experientele sale spiritiste

conduse ani de zile pe insula Jersey unde a fost exilat din motive politice.

WILLIAM JAMES (1842-1910) Psiholog si filozof, a fost profesor al Universitatii Harvard si este unul din exponentii majori ai filozofiei americane. S-a numarat printre membrii fondatori ai Societatii Americane pt. Cercetare Psihica din New York.A condus doi ani si societatea asemanatoare din Londra. Faima sa de om de stiinta serios si autoritatea sa de necontestat au convins pe multi de realitatea fenomenelor paranormale de care se ocupa si au atras asupra acestora interesul lumii academice. Are numeroase scrieri in revistele de specialitate. CARL GUSTAV JUNG (1875-1961) Mare psiholog american care a avut mereu un mare interes pentru fenomenele paranormale. Si-a sustinut examenul de diploma in medicina cu o teza asupra ''fenomenelor oculte'' rezultat al sedintelor mediumice cu o bucatareasa si si-a cultivat toata viata acest interes, care l-a impins si spre filozofiile orientale, spre alchimie, spre astrologie. A fost in legatura cu cei mai mari parapsihologi si de asemenea bun prieten cu Mircea Eliade. WEBSTER CHARLES LEADBEATER (1847-1934) Monah englez, devine teozof si episcop al bisericii catolico-liberale fondata de ei insusi. A fost si clarvazator si in operele lui a descris rezultatele investigatiilor sale de clarviziune: lumi invizibile, omul interior, etc. A trait mult in India si a fost colaboratorul lui Annie Besant. El l-a descoperit pe Krisnamurti.

SIR OLIVER JOSEPH LODGE (1851-1940) Fizician englez cu realizari deosebite mai ales in domeniul electricitatii. A fost mai multi ani presedintele Societatii pentru Cercetare Psihica din Londra. A comunicat cu spiritul fiului sau decedat, si este considerat unul din exponentii cu autoritate ai spiritismului stiintific. A lasat nenumarate opere dedicate cercetarii psihice. CESARE LOMBROSO (1835-1909) Antropolog si psihiatru, profesor al Universitatii din Torino. Initial materialist si sceptic, a fost impotriva fenomenelor spiritiste pina in momentul in care are ocazia sa experimenteze cu mediumul Paladino, dupa care a publicat o serie de articole in favoarea fenomenelor si teoriilor spiritiste, si de asemenea ale telepatiei. WILLIAM MACKENZIE (I877-1970) Nascut in Anglia , a trait mult in Italia si a fost un celebru filozof, biolog si specialist in metapsihica. De la inceputul secolului a experimentat cu cei mai mari senzitivi europeni, dar nu a aderat niciodata la spiritism; isi sustine teoria sa evolutiva asupra capacitatilor paranormale. A vorbit de psihismul colectiv (sau polipsihism), raspunzator de marile fapte ale umanitatii si a considerat marile personalitati ale artei, religiei, stiintei ca mediumi capabili de a capta si interpreta acest psihism colectiv. Amintim printre operele sale principale Marile aventuri spirituale.

MATTHEW MANNING (1956) Unul din cei mai celebri senzitivi actuali. Nascut in Anglia, a prezentat inca de copil fenomene de

poltergeist, de scriere si desene automate. In aceasta ultima activitate a atins nivele artistice foarte inalte, realizind desene in stilul marilor maestri ai trecutului (Durer, Matisse, Picasso, etc.) . Intr-o anumita perioada s-a dedicat indoirii metalelor si altor experimente de psihokinezie, supunindu-se mereu de buna voie, controalelor stiintifice. De mai multi ani, Manning s-a decis sa-si puna capacitatile in slujba omului si sa se dedice cu succes activitatii de vindecator. In cursurile si seminarele sale, el ii invata si pe ceilalti sa se vindece singuri dirijindu-si in mod oportun propriile energii si servindu-se de vizualizari. EDGAR MITCHELL (1930) Licentiat in inginerie si astronautica, a fost cel de-al saselea om care a pus piciorul pe Luna in 1971, in timpil zborului Apollo 14. In cursul acestei misiuni, Mitchell a realizat din initiativa personala, experimente de telepatie Pamint-Luna stabilite dinainte cu patru persoane. Rezultatele au fost pozitive, si au demonstrat ca perceptia extrasenzoriala ignora barierele spatiale. Actualmente Mitchell s-a retras din aeronautica si a fondat Institutul de Stiinte Noezice, un centru care studiaza constiinta si potentialul uman si realizeaza in acest domeniu o importanta munca de pionierat.

ALLAN ROBERT MONROE (1915) Comerciant american , celebru din 1950 pentru ale sale calatorii inafara trupului, pe care le studia sistematic. Iesirile sale din corp au fost studiate in laborator evidentiindu-se analogii intre acestea si starea onirica. De asemenea, Monroe a dezvoltat tehnici pentru a iesi de buna voie din corp, pe care le-a expus in cartile sale.

STAINTON WILLIAM MOSES (1839- 1892) Pastor protestant englez, a fost un mare medium si un exponent cu autoritate al spiritismului stiintific. Si-a descoperit propriile capacitati in timpul sedintelor cu alti mediumi si a experimentat ani de zile cu cercetatori valorosi, producind o foarte vasta gama de fenomene: aporturi, levitatii, scriere automata, voce si scriere directa, lumini si muzica paranormala. Totdeauna a fost considerat ca fiind de o absoluta seriozitate si stimat de contemporanii sai. A fondat in 1881 si a condus pina la moarte revista Light, o autentica si bogata sursa de informatii asupra marii mediumitati din acel timp. Avea diferite calauze spirituale, care i-au dictat opera sa fundamentala, Invataturi spiritiste.

GARDNER MURPHY (1890-1983) Psiholog, profesor al Universitatii din New York, a fost tot timpul interesat de parapsihologie si este considerat unul din cei mai valorosi cercetatori moderni. A organizat experimente de telepatie Paris-New York impreuna cu Warcollier; sunt importante si studiile sale despre clarviziune, aparitii, preziceri. A prezidat atit Societatea pentru Cercetare Psihica din Londra cit si pe cea din New York si a fost presedintele celebrului Congres International de Parapsihologie din Utrecht, patronat de Fundatia de Parapsihologie in timpul caruia a fost adoptat oficial termenul de ''parapsihologie''. Murphy a fost un cercetator senin deschis si legat de metoda stiintifica. A scris diferite carti si numeroase reviste de specialitate.

HENRY F. W. MYERS ( 1843-1901) Specialist in limbi clasice , a trait la Cambridge si s-a numarat printre fondatorii Societatii pt.

Cercetare Psihica din Londra. Este considerat unul dintre cei mai mari teoretici eni ai cercetarii psihice caruia i-a dedicat toata energia sa. A experimentat in domeniul hipnozei, telepatiei, clarviziunii, si mediumitatii; a initiat ancheta din care s-a nascut celebra carte Fantasmele celor vii, clasica pentru fenomenele de aparitii si mai ales a creat un sistem filozofic asupra paranormalului pe care si l-a exprimat in opera sa fundamentala publicata postum, Personalitatea umana si supravietuirea sa. Dupa moartea sa , s-a manifestat - pe cit se pare - in diferite automatisme, producind fenomenul corespondentelor incrucisate ( cross-corespondence) considerat unul din cele mai importante fenomene in sustinerea supravietuirii dupa moarte.

THERESE NEUMAN (1898-1962) Vizionara si stigmatizata germana ce a trait in Konnersreuth. Clarvazatoarea retraia in fiecare vineri suferinta lui Hristos, suferind dureri si singerind din abundenta. S-au relatat despre ea fenomene paranormale extraordinare: xenoglosie, clarviziune, telepatie, levitatie, bilocatie. A stat pentru mai bine de 36 de ani fara sa manince, luind numai putina anafura. Dupa moartea sa au fost relatate numeroase miracole legate de invocarea ajutorul sau.

STEEL HENRY OLCOTT (1832- 1907) Functionar oficial si avocat american, ziarist si cercetator al fenomenelor mediumnice. In America a cunoscut-o pe Helena P. Blavatky si a fondat cu ea Societatea Teosofica. A trait mult timp in India, contribuind decisiv prin marile sale capacitati organizatorice, la raspindirea teosofiei; a condus Societatea pina la moartea sa, dupa care a fost luata de Annie Besant. Lui i se datoreaza multe insemnari importante despre Blavatky. PASQUALINA PEZZOLA (1908) Traieste la Civitanova Marche ( Bologna) si a demonstrat inca de foarte tinara extraordinare capacitati de clarviziune indreptate mai ales spre scopuri de diagnosticare. Ea cade in transa si calatoreste cu corpul astral pina la pacient. Ea a fost cercetata indelung de contele Lorenzo Mancini, de sora acestuia Giuseppina care era medic; mai recent au experimentat pe ea doctorul Piero Cassoli, dr. Enrico Marabini si Massimo Inardi, toti trei medici bolognezi, care au facut relatari in reviste si conferinte. Azi, Pasqualina nu mai face diagnosticari la distanta, care o obosesc mult, ci se limiteaza sa viziteze direct pacientii. Totusi, capacitatile sale de clarviziune sunt inca prezente.

CORRADO PIANCASTELLI (1930) Sociolog si jurnalist napolitan, cunoscut de multi ani ca ''mediumul entitatii A'', dupa numele entitatii care se manifesta in timpul transelor sale. Acestea au inceput pe cind Piancastelli era un baietel si s-au manifestat mereu printr-un inalt nivel intelectual, mai mult decit s-ar astepta de la un baietel. La ora actuala conduce Centrul Italian de Parapsihologie din Napoli. Cazul sau a fost cercetat indelung de profesorul Giorgio di Simone.

PIPER LEONORE (1859-1950) Celebru medium american, apreciata mai ales pentru transele in timpul carora demonstra extraordinare cunostinte de clarviziune. Prin intermediul ei se manifestau entitati ale decedatilor care furnizau date foarte precise, si de asemenea a avut o contributie importanta la faimoasele corespondente incrucisate. A fost cercetata de ilustri cercetatori din Statele Unite si Anglia, printre

altii de faimosul filozof William James care s-au convins de sinceritatea si seriozitatea faptelor.

HARRY PRICE (1881-1948) Cercetator englez, care si-a dedicat viata studiului senzitivilor si mediumilor si cazurilor de bintuire. In special s-a ocupat d e studierea fratilor Schneider, Eileen Garrett si a faimoaselor bintuiri a parohiei din Borley, care a durat ani de zile si careia I-a dedicat numeroase articole. A fost mereumfoarte critic, riguros, si acut in judecata, suspectind trucurile. A scris diverse carti, rodul propriilor cercetari ( Casa cea mai bintuita din Anglia, Confesiunile unui vinator de spirite )

FRNCESCO RACANELLI (1904-1978) Vindecator foarte dotat inca de copil, licentiat in drept, a obtinut apoi o adoua licenta in medicina pentru a-si putea exercita in liniste activitatea sa de vindecator: i-au fost intentate mai bine de 5 procese pentru exercitarea abuziva a meseriei de medic. Originar din Puglia, Racanelli a trait aproape mereu la Florenta, unde si-a desfasurat si activitatea benefica in favoarea suferinzilor. Numai prezenta sa si simpla atingere a minilor sale alinau durerile si vindecau boli de diferite origini. Racanelli era foarte religios si intelegea activitatea sa de vindecator ca pe un serviciu pus in slujba aproapelui, in spiritul caritatii. A scris si citeva carti despre felul sau deosebit de a vindeca bolnavii. Este amintit ca una dintre personalitatile cele mai deschise si generoase din intregul domeniu al paranormalului.

RESCH ANDREAS (1934) Sacerdot de origine italiana, din congregatia Mintuitorului, cu resedinta la Innsbruck.. Licentiat in psihologie clinica, se ocupa de parapsihologie de multi ani. Are o editura proprie (Resch Verlag), unde publica o revista specializata si cartile din seria Imugo Mundi si un institut de cercetare dotat intre altele cu o mare biblioteca parapsihologica. Incepind din 1970, Resch tine cursuri de paranormalogie la Academia Alfonsiana din Roma, care face parte din Universitatea Luterana. Este secretarul general de la Imugo Mundi si organizeaza la fiecare doi ani un mare congres international.

BANKS JOSEPH RHINE (1895-1982) Psiholog american, care este considerat parintele parapsihologiei stiintifice intrucit experimentele sale celebre cu metoda statistico-cantitativa dezvoltate timp de mai bine de 50 de ani la Universitatea Duke din Durham (Carolina de Nord) au conferit parapsihologiei o demnitate stiintifica, incit a fost primita in Asociatia Americana pentru Progresul Stiintelor (A A A S). Experimentele au inceput in 1930 sub calauzirea profesorului McDougall al carui asistent era Rhine si foarte curind au dus la infiintarea Laboratorului de Parapsihologie si la crearea Jurnalului de Parapsihologie, unde erau publicate rezultatele experimentelor. Rhine si-a inceput cercetarea sa asupra telepatiei pentru a trece apoi si la alte fenomene de perceptie extrasenzoriala ( clarviziune, precognictie) si la psihokinezie. In general Rhine nu experimenta cu senzitivi ci cu studenti si se servea de carti de joc si zaruri in evaluarea statistica. A trebuit sa infrunte criticile si ostilitatile a destui oameni de stiinta, si cu toate acestea a stiut sa depaseasca aceste dificultati si sa se bucure, datorita experimentarii sale foarte riguroase, de stima generala. Incepind din 1965 , Laboratorul de Parapsihologie intra in cadrul

Fundatiei pentru Natura Omului, creata de insusi Rhine pentru promovarea cercetarii parapsihologice la nivel international. Rhine a scris mai multe lucrari in care descrie experimentele sale: Noile frontiere ale mintii, Puterile spiritului, Perceptia extrasenzoriala.

CHARLES RICHET (1850-1935) Medic si filozof , laureat al Premiului Nobel in 1913 unul din cercetatorii cei mai stimati ai timpului sau. A fost un precursor in multe domenii si s-a dedicat cu pasiune si cercetarii paranormalului indeosebi hipnozei, fenomenelor mediumnice si celor de perceptie extrasenzoriala. A experimentat cu mediumi si senzitivi, intre care Eusapia Paladino, si, in 1905 a fost presedintele Societatii pentru Cercetare Psihica din Londra. A contribuit la fondarea Institutului Metapsihic International din Paris, in 1919, al carui presedinte onorific i-a si fost. El a inventat termenul de ''metapsihica'' care astazi in general este preferat celui de ''parapsihologie''. Onest si curajos, a fost mereu animat de un spirit pionieristic si de o mare initiativa, astfel incit nu ezita sa-si puna in pericol propriul nume pentru apararea cercetarilor carora se dedica cu pasiune. Printre operele sale amintim in mod deosebit Tratat de metapsihica.

JAN STEVENSON (1918) Profesor de psihiatrie al Universitatii din Virginia, se ocupa de multi ani de parapsihologie, si indeosebi de telepatie, precognictie, aparitii si mai ales ''inregistrarea vietilor precedente'', respectiv ipoteza reincarnarii. Amintirile cercetate de Stevenson sunt de tipul: copii foarte mici , abia invatind sa vorbeasca isi amintesc alte vieti, alte situatii, alte ambiante care nu au nimic de-a face cu ambianta actuala. Analizind si controlind aceste amintiri, avind o cazuistica foarte vasta , din toata lumea, a fost posibila constatarea unei ample analogii intre amintirile copiilor si situatiile intimplate in mod real. Au existat recunoasteri de persoane , de case, de obiecte. In plus, acesti copii care isi amintesc prezinta pe corp adeseori semne de cicatrici numite semne de nastere corespunzind ranilor care ar fi dus la moartea personalitatilor precedente.Dupa ce a studiat sute de astfel de cazuri, Stevenson a ajuns la concluzia ca nu se poate vorbi de coincidente si ca , in schimb, este mai probabil ca cele ce-si amintesc copiii sa apartina efectiv vietilor precedente.

RENE SUDRE (1880-1968) Cercetator francez, s-a ocupat cu mare acuratete si competenta de toate ramurile parapsihologiei, schitind un cadru clar in lucrarea sa binecunoscuta Tratat de parapsihologie. A promovat atit cercetarea calitativa, cit si pe cea cantitativa si s-a ocupat si de psi-ul animalelor. A fost directorul Institutului Metapsihic International din Paris si a Revistei de Metapsihica. Este considerat unul din cei mai importanti cercetatori ai parapsihologiei din acest secol.

CARL H. W. TENHAEFF (1894-1981) Psiholog francez, primul care a avut o catedra de parapsihologie la Utrecht ce i-a fost incredintata in anul 1953 dupa ce functionase acolo vreme de 20 de ani ca docent. S-a ocupat de spiritism din frageda tinerete si a studiat temeinic numerosi mediumi folosind cu precadere metoda calitativa. Subiectul sau cel mai renumit a fost, fara nici o indoiala Gerard Croiset, cu care a efectuat lungi si memorabile experiente.

PIETRO UBALDI (1886-1972) Profesor de limbi straine, senzitiv, a scris inspirat de ''inteligente externe'' lucrari cu un continut net superior culturii sale. Deosebit de originala si de puternica este Marea Sinteza , scrisa in 1930, unde apar cunostinte, chiar stiintifice, care anticipeaza epoca sa, si sunt profund inovatoare. Operele lui Ubaldi se detasaza prin profunzime, intuitie, originalitate si o spiritualitate sincera si adevarata.

VLADIMIR SOLOVIOV (1853-1900) Cunoscut filozof si ginditor rus. A avut prima viziune mistica la 9 ani dupa care a traversat o perioada de ateism . La 18 ani, o lectura atenta a lui Spinoza l-a familiarizat cu filozofia speculativa , consolidindu-i totodata gustul pentru misticism si panteism. Ceea ce l-a influentat insa definitiv a fost gindirea postkantiana. La Univversitatea din Moscova, unde tatal sau era profesor, a studiat, rind pe rind, matematica, fizica, istoria, filologia, si teologia. In Anglia pe cind se afla la Britsh Museum, a avut o a doua viziune mistica . Pe a treia si ultima a avut-o in Egipt. Doctoratul si l-a luat cu o dizertatie despre Critica principiilor absracte, la Universitatea din Sankt- Petersburg. Tot aici sustine Prelegeri despre divino-umanitate, prezentind un sistem complet despre cosmologie speculativa si teologie filozofica avind printre audienti pe Tolstoi si Dostoevski.In lucrarea Rusia si biserica universala , redactata in franceza, cu toate ca ramine fidel ortodoxismului, Soloviov recunoaste primatul Apostolului Petru si al bisericii catolice. Din aceasta cauza avut mari conflicte cu autoritatile ecleziastice rusesti trebuind sa se impartasasca la preotii greco-catolici dar nu a abandonat niciodata credinta pravoslavnica. In unele din scrierile sale a fost mai platonic decit Platon si mai hegelian decit Hegel; in altele, fascinat de conceptia organicista vede omenirea ca un organism individual., Absolutul insusi aparindu-i sub specia organicitatii.In Fundamentele filozofiei teoretice Soloviov ne apare ca un precursor al fenomenologiei husserliene, mai cu seama cind insista asupra faptului ca experienta imediata nu ofera nici o baza pentru distinctia intre perceptiile veridice si cele iluzorii, ori intre starile de reverie si cele de trezie. Din punctul lui de vedere daca adevarul ar fi oferit de constiinta imediata nu ar mai trebui sa-l cautam, iar filozofia s-ar dovedi inutila sau imposibila, ceea ce nu este adevarat.Nae Ionescu, N. O. Lossky si Berdiaev ii acorda un loc important in operele lor, Rozanov, Florenski, Bulgakov sau Sestov neputind fi intelesi fara acest precursor extraordinar, care nu a trait suficient pentru a-si incheia sistemul .

NICOLAI ONUFRIEVICI LOSSKI (1870 -1965). Filozof rus stabilit in S.U.A. autor al unui sistem filozofic ce cuprinde elemente de platonism, personalism si mistica. Opere principale: Fundamentarea intuitionismului, Lumea ca tot organic . Filozof rus, profesor universitar la Moscova. Din 1922 a trait la Paris. Fondatorul doctrinei''noul crestinism'' (Un nou Ev Mediu) varianta a existentialismului crestin. Gindirea sa este o critica a rationalismului si o meditatie asupra posibilitatii de implinire a omului, in concordanta cu spiritul profund al credintei crestine.

JOHANNES ECKHART (1260-1328) Supranumit Meister. Filozof si teolog german, calugar dominican. A ilustrat o conceptie pantrista cu

elemente rationaliste, egalitariste si umaniste. A fost judecat de Inchizitia din Koln si tezele sale au fost condamnate printr-o bola papala dupa moarte cu mentiunea : ''a dorit sa sunoasca mai mult decit se cuvenea''.

ANDREI PLESU ( 1948 ) Filozof roman. Discipol al lui Constantin Noica. Lucrari privind filozofia artei ( Pitoresc si melancolie, Limba pasarilor ) si pe teme morale ( Minima Moralia). Monografii ( Francesco Guardi). Autor al Jurnalul-ui de la Tescani. Ministru al Culturii; ministru de Externe. Autor al cartii Despre ingeri . Ed. Humanitas 2003

BERNARD LIEVEGOED (1905- 1980) Medic psihiatru si arhitect indonezian, doctor in medicina. A imbratisat Antropozofia pe care o aplica in unele din cele 21 de carti al caror autoe este cu aplicatii in domeniul psihiatriei, psihologiei, pedagogiei curative si sociale, dezvoltarea organizarii, educatiei, arhitecturii etc.

CONSTANTIN ENACHESCU Doctor in psihiatrie si psihologie, roman, contemporan,autor a mai multor carti. In cartea ''Experienta vietii interioare si cunoasterea de sine'' ne prezinta aspecte ale psihicului si constiintei umane in cazul unor experiente limita, paranormale. Autorul este si un bun cunoscator al filozofilor si al sistemelor filozofice Reamintim ca FUNDATIA MIRABILIS promoveaza Terapiile naturale, un stil de viata sanatos, pentru a nu ne imbolnavi, o viata echilibrata de ordin personal si interuman, dar si la nivel planetar, omenirea sa traiasca in armonie cu toate celelalte specii animale si vegetale, peste care omul a fost pus stapan, nu sa le asupreasca sau sa le distruga, ci cu intelepciune sa le controleze, sa le ocroteasca. Descoperirile uimitoare din ultimii ani, intuite inca din antichitate de ilustri filozofi si de marii oameni religiosi, demonstreaza ca Adevarul este UNIC, si stiinta trebuie sa slujeasca acestui Adevar. Pentru cei care vor sa afle mai mult:

De vizitat site-ul Asociatiei Romane de Psihologie TranspersonalaWWW.arpt.home.ro

RUDOLF STEINER (1861-1925) .

Filozof austriac, naturalist, pedagog, matematician, creatorul doctrinei antropozofice. A fondat la Stuttgart scoala Waldorf. ( Dictionar Enciclopedic). Inca de mic fiinta sa manifesta un dublu caracter : Adincirea simultana in universul sensibil si cel suprasenzorial. Treptat elementele suprasenzoriale i se dezvaluie cu o forta si o putere tot mai crescinda. Pentru privirea-i de copil mortii nu mai sunt umbre invizibile. La scoala primara este impresionat de geometrie si desen iar preotul satului ii trezeste interesul pentru sistemul copernician si pentru slujbele religioase. Cunoaste mai apoi pe Carl Haeckel care-i transmite dragostea pentru literatura germana. Ochii deschisi spre lumea sensibila ii transmit imagini mai cenusii decit privirea launtrica dar el stie ca ele se completeaza si cea mai mare dorinta a lui este aceea de a face tuturor cunoscute aceste doua lumi. La virsta de 14 ani il descopera pe Kant si se adinceste in studiul ''Criticii ratiunii pure'', in studiul dogmaticii, simbolisticii si istoriei ecleziastice. Studiaza cartile de initiere matematica ale lui Heinrich Borchert Lubsen luind contact cu geometria analitica, trigonometria, calculul diferential si integral.. Datorita profesorului Hugo von Giim are preocupari in domeniul fizicii si chimiei. Citeste ''Istoria universala'' a lui Karl von Rotteck, fapt ce-i trezeste interesul pentru Johannes von Miller si Tacit. La 15 ani isi cistiga existenta meditind elevi si se adinceste in lucrarile lui J.F. Herbart. La 18 ani studiaza filozofia lui Fichte, Shelling si Hegel. Se adinceste in continuare in filozofia lui Kant si citeste '' Istoria filozofiei''de Thilo. Intra la Scoala Tehnica Superioara din Viena cunoscind pe Felix Koguzki pe care-l considera ''trimisul Maestrului''.

Preocupat de Spatiu si Timp studiaza pe F. T. Vischer. Urmeaza cursuri la Facultatea de Medicina, fiind in acelas timp atras de fizica lui J. R. Mayer. Citeste de asemenea lucrarile de estetica ale lui Schiller. La 19 ani aprofundeaza opera literara a lui Goethe, ;;Metafizica'' de Herbart, ''Estetica - stiinta formei '' de Zimmerman, si ''Morfologia generala '' de E. Haeckel. La 21 de ani este preocupat indeosebi de lucrarile stiintifice ale lui Goethe. Se apuca de studiul temeinic al anatomiei si fiziologiei, elaborind o teorie a metamorfozelor. La 23 de ani studiaza filozofia lui Eduard von Hartmann. La 25 de ani ca urmare a publicarii primei sale carti Bazele unei teorii a cunosterii la Goethe (1886) , a fost chemat la Weimar, pentru a pregati editarea Operelor stiintifice ale lui Goethe. A depus o bogata activitate culturala in Viena, Weimar si Berlin, ca editor al operelor lui Goethe, scriior, redactor si pedagog. Frecventeza cercuri de artisti si intelectuali remarcabili. La 27 de ani i se incredinteaza redactarea Revistei Saptamanale Germane, fapt ce-i prilejueste contacte cu diferite personalitati politice. De asemenea cunoaste pe pastorul evanghelic Alfred Forney si anturajul intelectual al acestuia. La 29 de ani incepe studierea operei filozofului Nietzsche si devine colaborator al arhivelor din Weimar. La 30 de ani isi da doctoratul in filozofie. La 33 de ani publica ''Filozofia libertatii '' si ''Nietzsche-un adversar al epocii sale''. La 36 de ani conduce revista ''Magazinul Literturii'' si in cadrul ''Societatii literare independente'' tine un ciclu de conferinte pe tema ''Marile curente ale literaturii germane de dupa 1848''. La 37 de ani este preocupat de studierea operei lui Max Stirner comparativ cu filozofia lui Hegel. Il cunoaste pe Bruno Wille si Wilhem Bolsche , impreuna cu care participa la fundarea ''Universitatii libere'' De asemenea frecventeaza Liga''Giordano Bruno''si ocupa un post de profesor de istorie la Universitatea populara din Berlin ceea ce-i prilejueste cunoasterea indeaproape a mediilor muncitoresti si a problemei sociale. La 39 de ani realizeaza o serie de opere: ''Ideile si Doctrinele secolului XIX'', ''Egoismul in filozofie'', ''Mistica la inceputurile timpurilor moderne'', ''Crestinismul ca fapt mistic''. Devenind si un conferentiar foarte apreciat a fost numit in 1902 Secretarul general al sectiei germane a Societatii Teozofice fara sa fi fost membru al acesteia. A primit, cu scopul de a promova crestinismul ca virf al unei spiritualitati stiintifice considerindu-i pe teozofi mai apti pentru aceasta decit ceilalti oameni, dar orientarea Societatii Teozofice in special spre mistica orientala l-a facut sa renunte la Societatea teozofica destul de repede si creaza in 1913 o noua asociatie, Antropozofia, cu sediul la Dornach, in Elvetia, unde s-a construit, pe baza planurilor lui, Goetheanum, vasta sala destinata reprezentatiei dramelor-mistere ale lui Goethe, cit si altor activitati antropozofice. La 50 de ani publica''De la Buddha la Hristos'' iar peste un an ''Bhagavad Gita si Epistolele Sf. Pavel''. Tine numeroase conferinte publice in toata Europa si publica numeroase alte carti. Dupa sfirsitul secolului, s-a indreptat in special spre fundamentarea Stiintei spirituale orientata antropozofic. Prin conferintele sale tinute in intreaga Europa, prin relatiile sale cu artisti, oameni politici, savanti si mistici, Steiner a exercitat in timpul sau, o influenta discreta dar profunda asupra contemporanilor. Aceasta s-a mentinut pina in zilele noastre, cind, Antropozofia are centre in 57 de tari; in Franta exista numeroase institute de cercetare si

scoli antropozofice, foarte active. Rudolf Steiner, a fost un luptator neobosit pentru spiritualizarea umanitatii, scriind 29 de carti, si sustinind conferinte in toata Europa ce au fost editate in peste 400 de carti. Daca opera sa reia, numeroase elemente din stravechile traditii initiatice si mistice, principala ei importanta si originalitate este aceea ca a redat-o foarte complex, conform clarvederii cu care a fost dotat inca de la nastere, insotita de spiritul critic al omului de stiinta , astfel ca el este creatorul stiintei spirituale. Antropozofia deschide celor care o studiaza o noua imagine despre om si lume. Rezultatele spiritual stiintifice obtinute de Rudolf Steiner isi arata efectele lor practice in impulsul de innoire a multor domenii de viata ca : pedagogie (scolile Waldorf) medicina, terapeutica, arhitectura, decoratie, pictura, sculptura, giuvaergerie, euritmie, plastica vorbirii, arta dramatica, muzica, poezie, agricultura ( metoda biodinamica), domeniul social (tripartitia organismului social) etc. Lucrari aparute in limba romana : Scrierile de stiinte naturale ale lui Goethe ( 5 vol. ) Linii fundamentale ale unei teorii a cunoasterii in conceptia despre lume a lui Goethe, Adevar si stiinta, Filozofia libertatii, Friedrich Nietzsche, un luptator contra timpului sau, Conceptia despre lume a lui Goethe, Mistica la inceputurile vietii spirituale ale epocii noi si legatura ei cu conceptia moderna despre lume, Teozofie. Introducere in cunoasterea suprasensibila a lumii si menirea omului, Cum se dobindesc cunostinte despre lumile superioare, Din cronica Akasha, Treptele cunoasterii superioare, Stiinta spirituala, Patru drame-mister, Conducerea spirituala a omului si a omenirii, Calendarul sufletesc antropozofic, Un drum catre cunoasterea de sine a omului, Pragul lumii spirituale, Enigmele filozofiei, Despre enigmele omului, Despre enigmele sufletului, Geniul spiritual al lui Goethe manifestat prin ''Faust'' si prin basmul ''Sarpele verde si crinul'', Punctele centrale ale problemel sociale in necesitatile vietii contemporane si in viitor, Structura tripartita a organismului social si situatia momentului, Cosmologie, religie si filozofie, Principii antropozofice, Arta vindecarii, Povestea vietii mele, Apocalipsa lui Ioan, Arta educatiei, Arta recitarii si declamatiei,

Arta si cunoasterea artei, Bazele spiritual-stiintifice pentru prosperarea agriculturii, Bhagavad-Gita si Epistolele lui Pavel, Christos si lumea spirituala, Consideratii ezoterice asupra legaturilor karmice ( 5 vol.), Crestinismul ca fapt mistic si misterele Antichitatii, Cum se dobindesc cunostinte despre lumile superioare? , Cunoasterea initiatica, Cunoasterea lui Hristos, Cunoasterea sufletului si a spiritului, De la Iisus la Hristos, Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane, Educarea practica a gindirii, Entitatile spirituale in corpurile ceresti si in regnurile naturii, Ezoterismul crestin, Comentarii asupra evangheliilor (4 vol ) , Evanghelia a-V-a, Evolutia oculta a omului, Fiziologie oculta, Ierarhiile spirituale, Impulsurile stiintei spirituale in dezvoltarea fizicii (2 vol.), Istorie oculta, Indrumari pentru o educatie ezoterica, Lumea simturilor si lumea spiritului, Macrocosmos si microcosmos, Manifestarile karmei, Metamorfozele vietii sufletesti. ( 2 vol.), Metodica si fiinta modelarii vorbirii, Misiunea lui Mihael, Misterul biblic al genezei, Misterul temperamentelor omenesti, Mistica. Gind uman, gind cosmic, Mituri si mistere egiptene, Noua spiritualitate

si trairea lui Hristos, Observarea naturii. Matematica. Experimentul stiintific si Antropozofia, Omul in raport cu animalele si spiritele elementelor, Omul suprasensibil si conceptia antropozofica, Orientul in lumina Occidentului, Pazitorul Pragului, Poarta initierii, Pragul lumii spirituale, Puncte centrale ale problemelor sociale, Reincarnare si karma, Stiinta initiatica si cunoasterea astrilor, Taina Sfintei Treimi, Teosofia rosicrucienilor, Trezirea sufletelor, Un drum spre cunoasterea de sine, Universul, Pamintul si Omul. Sa nu fi fost si ocultist , astazi , ar fi studiat in toate universitatile, sociologul, savantul, filozoful de geniu, inspiratorul de scoli si clinici, innoitorul artei teatrului, a cuvintului si a gestului, a sunetului si a formei, a liniei si a culorii, etc. Dar el este de cealalalta parte a baricadei. El vede fiintele si lucrurile in realitatea lor suprasensibila, necunoscuta de noi. Aceasta lume in care el se misca cu aceeasi usurinta cu care ne miscam noi acasa sau pe strada ne este inchisa si la nivelul actual actual al simturilor noastre sau al ratiunii care se bazeaza pe ele, ea pare din primul moment ceva imposibil, deoarece scapa controlului facut cu simturile obisnuite. In acelasi timp, vastitatea acestei priviri tulbura, nelinisteste. O prezicatoare are o a doua vedere, instinctiva, pe care nu o poate intelege si care, foarte adesea , are drept pret un dezechilibru organic sau psihic. In ceea ce-i priveste pe clarvazatorii care se ridica la viziuni la fel de grandioase ca cele ale unui Swedenborg sau ale lui Wiliam Blake, in viziunile lor intra o parte de bizarerie de neinteles care face sa se nasca reticenta si neincredere in cititorul captivat de frumusetea imaginii. Cum sa discerni intre stralucirile adevarului si creatiile proprii adevarului? Aceste probleme la rezolva aparitia in lume a lui Rudolf Steiner care se ridica cu viziunea la cele mai mari inaltimi dar cu o luciditate atit de mare incit pune de acum baze stiintifice stiintei spirituale. Dupa Rudolf Steiner, gindirea umana poate deveni insreument al noii ''clarvederi''. Conditia va fi extinderea si intensificarea ei. Ea va garanta astfel claritatea constientei care va conferi valoare cercetarilor spirituale. Gindirea umana se va uni cu actul creator care ''a gindit Universul'' Ea se va identifica cu fenomenele vietii. De pilda , va urma etapele unei metamorfoze, oricare ar fi schimbarile aparentelor. Recreind astfel unitatea intre lucruri, ea va avea o viziune globala si perpetua a ideii. Ca urmare o va constientiza ca pe o forta cosmica, o forta care ''gindeste in ea''. In raport cu aceste idei durabile si vii, cugetarile noastre cerebrale, vor aparea ca umbre proiectate, ca niste scheme. Ori, tocmai a fost descoperit creierul electronic, caculatorul, cel care manipuleaza aceste scheme si aceste umbre. El ofera formule instantanee, capodopera a tehicii. S-a pierdut insa constienta faptului ca fenomenul gindirii in om isi are originea in Ideea suprasensibila care se stinge producind undele fizice si subfizice pe care le capteaza sistemul nervos. In urmele lasate in creier, aceste umbre ale gindirii reale sunt deja moarte. calculatorul nu inregistreaza decit gindire moarta; de altminteri ,tocmai ca este moarta , de aceea o poate inregistra, o poate cifra. Dar cine a sapat aceste urme? Cum s-au produs aceste umbre? Ideea cosmica pe care o percepe gindirea vie nu este de aceeasi natura cu aceea a unui calculator. Calculatorul nu poate decit sa macine praful rationamentelor legate de conditiile pamintesti, el insusi fiind un produs al acestei supraproductii a gindirii.

Halucinogenele demonstreaza ca intr-adevar exista aceasta gindire vie, aceasta cunoastere directa. Dar crearea unor disocieri artificiale, intre sensibil si suprasensibil , in care nu i se acorda cunoasterii ezoterice locul cuvenit si in care conditia luciditatii nu este luata in seama , prin centrarea pe un ''Eu ''constient in stare atit sa le provoace cit si sa le opreasca si, mai ales, sa aiba controlul moral asupra lor, aceasta imprudenta deci este pedepsita de Dumnezeu, distrugindu-se coeziunea sufletului si organismului. In ciuda prodigioaselor succese ale stiintei si tehnicii, datorita unei gindiri moarte , nu vii, popoarele se afunda intr-o criza a civilizatiei care ameninta toate structurile : dezumnizare, lipsa de comunicare, egoism, ipocrizie, poluare, consum ezagerai, nedreptate, coruptie, saracie, foamete, lipsa asistentei sociale, somaj, robotizarea omului program prelungit de munca , lacomia de bani, incultura, lipsa de credinta sau religiozitate de forma, dispret fata de intelepciune , fata de filozofie, superficialitate, destramarea familiei, scaderea natalitatii, criza de timp, luarea in desert a lui Dumnezeu. Ceea ce ni se prezinta drept triumfuri ale unei societati mecaniciste poarta intotdeauna la urma urmei, aceeasi pecete : distrugerea, moartea la nivel planetar. Ceea ce se infaptuiste dupa metodele inaugurate de Rudolf Steiner duce dimpotriva, la viata : viata solurilor carora le reda fertilitatea, viata trupurilor care reinvata arta vindecarii, cea a constientelor care se echilibreaza pe masura ce se deschid intelepciunii. Acel '' rau de a trai'' care roade generatiile noi, aruncate prea repede pe drumuri fara iesire, se transforma intr-o bucurie grava, aceea de te simti responsabil de Pamint si de viitorul lui, de rasa umana si de destinul ei unic in sinul unui univers armonios ierarhizat. Dar desigur ca aceasta prin insusirea , cu destul efort asa cum ne-a destinat Dumnezeu, a teoriei si practicii antropozofice.Departe de a fi de domeniul trecutului, Antropozofia lui Rudolf Steiner ne ofera solutia ideala, a dezvoltarii unei gindiri vii, a unei clarvederi in suprasensibil cu luciditate, astfel incit sa putem trai atit in lumea ingeilor cit si a oamenilor asa cum el a demonstrat-o.

Texte extrase din cartea ''Povestea vietii mele'' - de Rudolf Steiner

Pentru mine Goethe, a fost un spirit care a stut sa uneasca fiinta umana de restul universului, dind naturii locul cuvenit in activitatea omului. Bineinteles nu sunt de condamnat cei care dobimdesc convingeri teoretice in privints reincarnarilor sau a multor alttor fenomene a caror studiere nu ar putea fi posibila decit cu mijloace suprasensibile: caci in acest domeniu, o convingere pe deplin valabila poate fi dobindita si

printr-o judecata sanatoasa, lipsita de idei preconcepute, lucru posibil chiar si atunci cind spiritul nu a ajuns inca la contemplarea fenomenelor respective; totusi in aceasta privinta eu nu am urmat niciodata calea teoretica.Incercam sa aflu din ce cauza idealismul unei filozofii curajoase ca a lui Fichte si Hegel nu reusise nicidecum sa atinga spiritul viu. Imi spuneam ca nu reprezentarea intr-o forma sensibila constituie frumosul , ci reprezentarea materiei intr-o forma spirituala. Scopul artei mi se parea a fi acela al transportarii universului spiritual in cel senzorial.

Inaintind tot mai mult in lumea simturilor, se manifesta tendinta de a obtine intr-un fel o prelungire a sensibilului dincolo de perceptibil; ca si cind traind cu ajutorul imaginatiei, cineva ar incerca sa afle cauza iluziilor sale in alte iluzii.

Lumea e iluzorie pentru oricine o percepe prin simturi; dar daca gindirea libera se alatura perceptiei senzoriale, atunci iluzia este saturata de realitate; spiritul uman devenind constient de sine, intilneste spiritul universului. Si in acel moment, omul isi da seama de faptul ca spiritul universal nu se ascunde sub valul material, ci actioneaza chiar in profunzimile sensibilului. Pentru mine aflarea spiritului lumii nu depindea de concluzii logice si nici nu-l cautam prelungind activitatea simturilor. Aceasta revelatie s-a produs atunci cind omul, in timpul evolutiei sale, s-a inaltat de la perceptie la experienta gindirii libere de sensibil.

Inaltarea pina in regiunile obiective ale spiritului , inlatura luciditatea constienta; insa meditind cu rabdare, informatiile percepute sunt reintegrate mai tirziu in domeniul constientei. Unul din motivele care m-a determinat sa scriu ''Filozofia Libertatii'' a fost acela de a demonstra ca universul sensibil este in realitate de esenta spirituala si ca omul traieste deja in spirit daca intelege cu adevarat natura, facand din sufletul sau un instrument de cunoasterii. De asemenea am cautat sa arat felul in care lumea morala se infatisaza dintr-odata inaintea ochilor sufletului, atunci cind acesta se deplaseaza pe plan spiritual; in plus era vorba de o mai buna punere in evidenta a faptului ca lasindu-se dirijat de legile eticii, omul nu renunta citusi de putin la libertatea sa......Numeroasele serate muzicale ce se tineau la Weimar au dus la cunoasterea celor mai apreciati artisti si a operelor lor.

Cine manifesta un interes obiectiv in privinta spiritismului, fara a urmari intrebuintarea lui in propriile cercetari, acela poate intelege deplina importanta a intentiilor si greselilor spiritelor. Cautarile mele au urmat intotdeauna alte cai decit cele ale spiritismului indiferent de forma acestuia.

Toate conceptiile au luminat in acea epoca adevarul general ca fiintele si evenimentele lumii nu pot fi lamurite daca gindirea este folosita pentru ''explicare''; dimpotriva acest lucru este posibil prin dobindirea puterii de a contempla -in gindire-fenomenele in raportul sub care ele se explica reciproc, unul devenind problema iar celalalt solutia-

si sub care insusi se descopera ca solutie a enigmei universului exterior perceput. In acelas timp, mi s-a infatisat adevarul ca in lume si in evenimentele sale dominant este Logosul, Intelepciunea, Cuvintul.....Bineinteles, in creier spiritul se naste din materie dar inainte de aceasta creierul material este zamislit de spirit.

Un singur motiv ma facea sa resping teoriile fizice si fiziologice: intr-adevar acestea atribuiau elementelor spirituale - a caror putere foonta umana o simte in ea- o origine pur imaginara caci oamenii de stiinta nu cunosc direct, empiric, materia ci doar au gindit-o reprezentindu-si-o in asa fel incit nu poate fi atins punctul in care ea devine spirit. O asemenea materie a carei realitate este sustinuta de aceste teorii, nu exista nicaieri. Experiente de acest gen sunt aidoma situatiei cind esti nevoit sa urci un virf greu accesibil. Incerci tot felul de cai si dupa eforturi zadarnice iti dai seama ca te afli in acelas loc.

Aflindu-ma in fata unor reprezentari extrase din universul sensibil, nu pot afirma realitatea experientei mele imediat cunoscute decit daca observarea unui subiect sau aunui obiect, simturile mele ii garanteaza adevarui\l. Cu totul altfel stau lucrurile atunci cind intru in legatura cu fiinte sau fenomene apartinind lumii spirituale, cu ajutorul cunoasterii prin idee si spirit. Fiecare privire aruncata in acest univers, imi impune o convingere imediata: durata obiectului contemplarii mele depaseste la nesfirsit momentele contemplarii. De exemplu daca se cunoaste intuitiv ''Eul'' fiintei omane ca formind cea mai intima esenta a omului, se intelege faptul ca acest ''Eu'' exista deja inainte de a se fi invesmintat intr-un corp fizic si ca nu vapiei odata cu venirea mortii. Ceea ce simtim astfel este o manifestare directa, asa cum este pentru privirile noastre manifestarea culorii rosii a unui trandafir.Am inteles toate aceste lucruri sub influenta vietii meditative.O asemenea cunoastere empirica nu se poate impaca cu niciuna cu nici una din acele teorii ale cunoasterii care confera constiitei umane anumite limite, dincolo de care situeaza''cauza primara '', ''lucrurile in sine'' inaccesibile cunoasterii .

Studiul atent al crestinismului a lasat in sufletul meu urme adinci uneori suficient de valoroase. Experienta a inceput odata cu plecarea din Weimar, incheindu-se cu redactarea lucrarii ''Crestinismul ca fapt mistic''.... Cine contempla universul spiritual cind este nevoit sa-si exprime opiniile, are de fiecare data impresia exteriorizarii propriei lui fiinte. El nu patrunde in domeniul spiritului prin intermediul unor abstractii, ci cu ajutorul unei contemplari vii. Insasi natura, replica sensibila a spiritualului, nu se exprima in concepte sau teorii, ea infatisaza lumii formele-i multiple si devenirea sa. Dezvoltarea mea spiritualaa a fost intotdeauna independenta de imprejurarile particulare. De fapt am ferma convingere ca lucrurile s-ar fi intimplat la fel si daca viata mea exterioara ar fi avut un curs cu totul diferit.Pe timpul vacantelor, la 14-16 ani continuam cu inflacarare sa-l citesc pe Kant. Erau pagini pe care le reluam de 20 de ori la rind. Voiam sa-mi fac o idee despre legaturile dintre gindurile umane si natura creatoare. Pe

cind Kant patrundea in sfera reflexiilor mele, nu aveam nici o idee despre locul ocupat de acest filozof in evolutia spiritului omenesc. In acea vreme atitudinea mea fata de Kant era lipsita de orice spirit critic: insa filozofia lui nu m-a ajutat nicidecum sa progresez.... Consideram ca fiind o datorie faptul de a cauta adevarul cu ajutorul filozofiei. Trebuia sa studiez matematica si stiintele naturale, iar convingerea mea e ca nu puteam percepe adevarata lor natura decit cu ajutorul unei solide baze filozofice. Cu toate acestea, priveam universul spiritual ca pe o realitate, individualitatea spirituala a fiecarei fiinte dezvaluindu-mi-se cu toata limpezimea necesara. Corpul fizic impreuna cu activitatea, nu era decit manifestare exterioara.

Imi amintesc de studiul filozofiei lui Eduard von Hartman cu o permanenta impotrivire launtrica. Ma dezgusta profund situarea adevaratei relitati in inconstienta, dincolo de experienta sufletului constient si transformarea constiintei intr-o imaginara si vaga reflectare a relului. Dupa parerea mea experientele sufletului constient au puterea de a patrunde in realitatea adevarata ; insa cu conditia ca aceasta activitate sa fie intarita launtric. Rinduirea exterioara a lumii ajunge la o etapa a desfasurarii sale in care termina de realizat binele si raul intre lucruri si evenimente. Doar in acest moment fiinta umana se trezeste la constienta , continuidu-si evolutia catre un tel liber ales, independent de lucruri si fapte, extragindu-si sensul izvorului intregii finte. Chiar si punerea problemei pesimismului si optimismului imi pare o jignire adusa liberei entitati umane.

Participam la reuniunile de simbata seara unde puteau fi vazuti si alti istorici ai bisericii, sau teologi citeodata filozoful Adolf Stohr. Intr-o conversatie cu parintele catolic Wilhem Neuman vorbeam despra natura lui Cristos, exprimindu-mi parerea ca datorita unei influente supraomenesti, Christos se intrupase in Isus din Nazareth si ca de la misterul Golgotei, fiinta sa spirituala asista la evolutia omului, traind in el. La aceasta conversatie intre mine si preot, participa si un spirit astral ce reprezenta dogma catolica, si care atunci cind preotul se departa de dogma il batea pe umar iar preotul se indrepta din nou spre dogma.

Oare un trandafir frumos desfrunzit de un vint nemilos nu si-a indeplinit misiunea si anume de a-i cinta privirile oamenilor? Ce s-ar intimpla daca miine natura ar distruge cerul instelat? Nu existenta in timp ci'' esenta lucrurilor ''este cea care da fiintelor perfectiunea. Idealul spiritului formeaza un univers aparte, ce trebuie sa aiba o existenta proprie, si pe care nici o natura induratoare nu-l poate salva. Este vrednic de mila omul ce nu-si afla propriile satisfactii in sinul universului sau spiritual, fara a fi mereu obligat sa apeleze la natural! Ce ar ajunge libertatea noastra divina daca natura ne-ar tine intr-una de mina ca pe niste copii? Natura trebuie sa ne refuze totul, pentru ca, ajungind in posesia fericirii, acest lucru sa constituie recompensa eforturilor noaste launtrice si libere. Goethe a aspirat la o conceptie spirituala despre lume, asa incit poate oferi un sprijin serios in sensul afirmarii spiritualitatii naturii, insa nu gasesti referiri la universul spiritual, caci nu si-a dus conceptia

spirituala despre natura, pina la o viziune clara a spiritului,el ajungind doar pina la nivelul ideii.....L-am cunoscut de asemenea pe remarcabilul doctor Breuer, care in colaborare cu dr. Freud ajutase la nasterea Psihanalizei; impartasea insa doar cercetarile de inceput ale psihanalizei. Dr. Breuer vorbea despre Shakespeare in cel mai surprinzator mod cu putinta. Era interesant sa-l auzi aplicindu-si teoriile pur medicale operelor lui Ibsen sao sonatei Kreutzer a lui Tolstoi.

Laistner era unul dintre putinii oameni cu care puteam discuta despre idealismul filozofilor germani, cum ar fi Hegel , Fichtre, Schelling si altii. El cauta pe cineva care sa se ocupe de editarea operelor complete ale lui Schopenhauer si ale operelor alese ale lui Jeam-Paul. Asa incit am acceptat aceasta dubla insartcinare, adaugind astfel preocuparilor mele obisnuite si studierea si studierea filozofului pesimist Schopenhauer si a filozofului paradu\oxal Jean Paul. De altfel pentru mine era o acytivitate foarte pasionanta : caci intotdeauna am simtit o placere deosebita sa ma adincesc in studiul unor opinii contrare convingerilor mele.

Ma confruntam cu tot felul de pareri materialist-stiintifice, idealiste etc. si in tot felul de variante. Simteam nevoia sa-mi aplec atentia asupra lor, sa ma misc in mijlocul lor; insa la drept vorbind nu-mi luminau citusi de putin lumea spirituala. Pentru mine ele erau doar aparente , si nu realitati. Cele spuse ar putea da senzatia ca de fapt totul imi era indiferent; dar nu este asa. Aveam absolut alte sentimente. Fiecare lucru imi trezea cel mai viu interes si nimic nu-mi era strain caci ma feresc sa gresesc, o judecata sau o impresie introducind inca de la inceput un element personal. .... Citi oameni nu cad victime aspectului fascinant al intelectualismului! Acestia inving foarte repede opiniile ce le sunt contrare. Insa cine traieste in universul contemplarii - cum trebuie sa fie lumea spirituala - vede justetea relativa a celor mai diferite puncte de vedere trebuind mereu sa evite a percepe- in adincul sufletului- lucruri sub un singur aspect in detrimenrul altuia. ''Esenta'' lumii exterioare se dezvaluie de indata ce se realizeaza o apropiere patrunsa de dragoste si renuntare pregatind o retragere catre patria spirituala a sufletului. Asa se invata adevarata vietuire in spirit. Punctele de vedere intelectuale diferite dau nastere la confruntari in timp ce contemplarea spirituala vede in ele doar niste ''puncte de vedere'' Lumea isi modifica infatisarea in functie de modul in care este privita.... Se crede ca pentru a cunoaste sufletul sau ''Eul'' trebuie sa se deosebeasca de obiectul cunoasterii. Insa e foarte posibila o respectare a acestei cerinte, pastrind totusi ideea unei uniri psihice cu spiritul, fapt pentru care este suficient a-i imprima sufletului un fel de miscare oscilatorie facindu-l cind sa atinga spiritul, cind sa mediteze asupra lui insusi . Inaltarea pina in regiunile obiective ale spiritului inlatura luciditatea constienta; insa meditind cu rabdare informatiile percepute sunt integrate mai tirziu in domeniul constientei. Nietzsche considera ca orice idee generala trebuie sa se bazeze pe stiinta asa ca in 1896 exemplul lui mi-a demonstrat clar pericolul

reprezentat de unele idei pozitiviste, pentru cei aflati in cautarea spiritului.El nu intelegea ca , inaltindu-te la nivelul spiritului, ceea ce este pur omenesc, ramine; nu isi dadea seama cum se poate trai in domeniul intelectului; credea ca acolo este posibil doar sa gindesti, ratacind astfel in raceala abstrctizarii.Intr-un anumit moment al vietii mi-a fost dat sa ma apropii de doua suflete omenesti in regiunile universului in care patrunsesera dupa ce pasisera pragul mortii. Dovezi ale existentei lui Dumnezeu

Daca pentru a se feri de dusmani unele animale au forme sau culori asemanatoare cu mediul, este de inteles, cum sa intelegem si faptul ca multe animale au aranjate aceste forme si culori in mod artistic, cu desene si picturi care uimesc si incanta prin frumusete si complexitate. Ele nu sunt facute pentru a functiona ci sunt facute pentru a fi frumoase. Admiram fluturii cu aripile lor minunate, admiram pestii de acvariu sau florile, si ne miram de formele , desenele si culorile lor. Al cui este acest autograf pus pe minunatele creaturi ?

Zebra de ce are dungile negre si albe in parti egale si simetrice, fara a sti daca este negru pe alb sau alb pe negru ?

Cine ii spune cameleonului care este culoarea mediului si cum reuseste sa si-o schimbe imediat ?

Imprastiati o cantitate mare de mazare pe podea de oricate ori vreti si veti observa ca niciodata nu se vor aduna in desene minunate. Priviti insa fotografiile marite ale fulgilor de zapada si veti constata ca sunt incredibil de perfecti.Zapada cade sub forma a miliarde si miliarde de astfel de fulgi hexagonali. Cineva inteligent i-a construit cu broderii splendide, cum n-ar putea sa teasa nici o femeie, si facand sa nu existe doi fulgi de zapada cu acelas desen.

De ce canta cocosul noaptea la anumite ore perturband somnul gainilor si al altor animale ?Nu cumva daca vom cunoaste aceste fenomene curioase vom ajunge sa-l cunoastem cat mai bine si pe Dumnezeu ? De ce anumite animalele carnivore mananca numai anumite specii de animale, dupa care alearga cu multa perspicacitate, incordare, dorinta si viteza, desi alte specii, usor de prins, si preferate de alte carnivore, le pot trece ''pe sub nas'' neinteresandu-le si nemancandu-le nici daca ar muri de foame ?

Ce avantaj are animalul numit ''Lenesul'' de la miscarea foarte inceata, care daca este sa luam in seama evolutia speciilor cu adaptarea si selectia naturala, aceasta lentoare este foarte paguboasa pentru existenta acestui animal. Si totusi animalul n-a disparut de-a lungul mileniilor.

Cum au putut unele persoane ca Giri Bala si Tereze Newman sa traiasca fara sa manance nimic si nici sa bea apa chiar 20 de ani ? Ele au trait in secolul 20 si au fost cercetate de oamenii de stiinta.De unde stia Tereze Newman limba aramaica atunci cand curgandu-i sange din stigmate, vedea si descria scena rastignirii lui Hristos in aceasta limba ce se vorbea pe vremea aceea ?

La stigmatizati de ce sangele curge pe talpa piciorului asezat in pat , culcat cu fata in sus, de la calcai spre degete in sensul invers al fortei gravitationale, asa cum este pozitia in cazul rastignirii ?

De ce omul are un intelect cu un potential mult mai mare decat este utilizat ? Geniile folosesc numai 10 % din acest potential ?Daca ar fi fost opera evolutiei ar fi trebuit ca potentialul sa fie la nivelul nevoilor si nu cu 90% mai mare.

Dupa teoria evolutionista parul de pe corpul omului a disparut datorita purtarii hainelor si deci nemaiavand nici un rost.Dar problema este de ce nu a disparut de tot?! Nu exista de loc pe toata fata la femei, si o parte a fetei la barbat iar in regiunea barbii la barbat creste viguros. Oare fata care este expusa intemperiilor si care la toate animalele este protejata, nu trebuia protejata si la om ?!Pe de alta parte de ce parul pubian si cel din regiunea axilara creste viguros desi este acoperit de vestimentatie ?Pentru a proteja capul parul trebuie sa creasca continuu si sa aiba asemenea culori si aspect incat este numit podoaba capilara ?Daca nu are nici o logica privind viata organismului, nu cumva fiindca pur si simplu asa vrea sa se semneze Dumnezeu pe corpul nostru ?

De ce un sarpe sta nemancat timp de 6 luni de zile? S-a constatat la o gradina zoologica ca un sarpe piton a stat nemancat 2 ani si 6 luni de zile.

Cum de poate sa stea nemancat un crocodil timp de 3 ani de zile ?

Ce inseamna pe corpul omului '' cusatura '' de pe pielea cuprinsa intre anus si sex ?Nu cumva exista pentru a ne trezi curiozitatea si cercetand aceasta sa ne implicam atat de mult in cunoastere incat implicit vom ajunge sa-l cunoastem si pe Dumnezeu ? Cum de reusesc unele pasari migratoare sa revina exact la cuibul din anul anterior ?

Este de inteles ciripitul pasarilor in paduri ca limbaj de comunicare dar de ce si canta de incanta si pe om ? Cine a invatat-o pe privighetoare sa cante asa de complex si frumos ?

Daca hibernarea este buna de ce nu hiberneaza decat foarte putine animale, si cine le-a invatat sa hiberneze ?

Ce-i face pe mistici sa paraseasca intreaga creatie , orice preocupari lumesti , sa-si inchida toate simturile pentru a nu mai avea nici o senzatie de la mediul exterior, si indreptandu-se inspre un anumit simt interior ? Ei se roaga astfel : Nu ma intereseaza creatia Ta cu tot Pamantul, stelele, si florile ci in aceasta grota eu Doamne te vreau doar pe Tine.

De ce atunci cand sunt atinse anumite parti ale corpului, omul se gadila si rade fara un motiv anume ?

De ce miriapodele au atat de multe picioare, iar serpii niciunul, si cu toate acestea si unii si altii se deplaseaza fara probleme ?

De ce sunt atat de multe fenomene paranormale ?

De ce cainele se detasaza net de alte animale prin afectivitate, si devotament, cand ar putea foarte bine sa traiasca fara aceste caracteristici ca si foarte multe alte animale ? Nu avem aici dovada ca Dumnezeu creaza diversitate dupa cum voieste El ? Stiu ca Podisul Tibet exista desi eu nu l-am vazut. Pot crede deci si in Dumnezeu chiar daca mie nu mi s-a aratat dar ascultand marturia altora

Cunoastem particulele elementare in starea de bombardare cu fotoni in reactoarele nucleare, dar cum or fi ele in realitate, in starea lor naturala ?

De ce pisica se spala pe unde poate ajunge desi nu este necesar deoarece si restul corpului este la fel de curat si de ce in raport cu marea majoritate a animaleleor isi acopera neaparat excrementele ?

De ce porcului ii place sa se scalde in noroi ? De ce este lacom la mancare si se ingrasa peste masura fapt ce nu se observa la alte animale ?

Datorita persistentei in necredinta, nu numai ca ajungem sa ne indoim de posibilitatea vietii de dupa moarte dar incetam chiar sa o dorim asa cum un om in grva foamei pierde senzatia de foame dupa 5 - 6 zile.

Daca am sta la o distanta de cineva de o palma si fiecare am avea 1% mai multi electroni decat protoni, forta de respingere ar fi atat de mare incat ar fi suficienta pentru a ridica o greutate egala cu cea a Pamantului. Cine a echilibrat aceste particule atat de perfect ? Astronomii spun ca Pamantul a fost si este mereu in pericolul de a fi distrus de corpuri ceresti ce ratacesc prin univers. Cine il apara de atatea miliarde de ani ?

Un ulm produce la a patra generatie atatea seminte incat s-ar putea umple intreg sistemul solar cu ulmi daca toate semintele ar rodi. De ce aceasta risipa ?

Intr-o lingurita de apa sunt tot atatea molecule de apa cate lingurite de apa sunt intr-un ocean. Iata cum doreste Dumnezeu sa-si arate puterea si sa ne uimeasca!

Pamantul este ca un bob de nisip de pe toate plajele lumii daca este sa-l consideram sub raport numeric.Se estimeaza ca-n galaxia Calea Lactee sunt peste 100 de miliarde de stele. Daca ar trebui sa ne uitam la fiecare cate o secunda ne-ar trebui 10.000 de ani. Si sa ne amintim ca sunt peste 50 de miliarde de galaxii in univers.

Pentru fiecare particula elementara exista si o antiparticula ; unde este Hrist este si anti-Hrist.

Miracolele reprezinta materializarea intentiilor lui Dumnezeu. Nu oricine a vazut miracole dar oricine a vazut coincidente stranii. Acestea sunt mici miracole in care Dumnezeu ramane anonim. Orice cladire este dovada prezentei unui maestru constructor sau a unui arhitect. Casa noastra comuna este Cosmosul. S-a determinat stiintific ca lungimea zilei creste cu 0,002 secunde pe secol. Numarand inapoi ajungem la ''Big-Bang-ul'' ce a dat nastere Universului si Pamantului. Dar cine a produs ''Big-Bangul ?

Daca energia soarelui nu ar fi perfect stabilita, Pamantul ar ingheta sau ar fi inundat de topirea ghetarilor. Cine tine acest echilibru ?

Apa are una din cele mai simple molecule pentru ca sa poata strabate membranele celulelor vii si sa determine metabolismul. Nu trebuia ca o minte ascutita sa faca aceasta ?

Ochiul , aceasta bijuterie a organismului a fost creat de la inceput sa poata vedea. Nu l-a creat lumina treptat.

Exista 50.000 de feluri de paianjeni, unii mari incat pot manca un soarece, altii mici incat abia pot fi vazuti cu ochiul liber. Unii pot tese o panza cu un fir cu un diametru de doua milionimi dintr-un centimetru. Cine i-a invatat sa-si teasa panza din fire extraordinar de elastice si rezistente, in comparatie cu care chiar si otelul este slab ? Panzele la inceput nu puteau fi reusite dar atunci cum de au putut fi prinse insecte, pentru a se hrani ?Au fost luati paianjeni in sateliti si s-a constatat ca si in conditiile lipsei de informatie data de forta gravitationala si-au tesut panza. Cine i-a progrmat astfel ?

De ce fiecare om are o amprenta unica ?

De unde aceasta extraordinara capacitate a omului de a putea deosebi orice fizionomie umana intanlita de-a lungul intregii sale vieti, de a deosebi un individ de altul, imediat, la prima vedere ?Ce importanta are aceasta performanta in sustinerea teoriei evolutioniste ?

Evenimentele nu se desfasoara la intamplare ci ele au un scop anume. Sa ne gandim la o biocenoza si la un ecosistem.

Omul este in competitie cu ceilalti pentru a supravietui si in consecinta este rau si imoral. Dar de ce totusi dragostea, blandetea si

celelalte virtuti au supravietuit ? Constiinta iluminata nu poate fi decat vocea lui Dumnezeu.

In univers totul este in miscare. Cine a dat impuls si a pornit miscarea ?

Exista destule persoane ce pot cunoaste evenimente ce se vor desfasura in viitor ( premonitie, previziune, profetie ).Unele profetii au fost consemnate in carti, printre care Biblia, Profetiile lui Nostradamus, Profetiile lui Edgar Cayce etc., si s-au implinit de-a lungul timpului.

De asemenea multor persoane li se dezvaluie in vis sub forma de simboluri sau in mod direct, evenimente viitoare fara nici o legatura cu preocuparile sau gandurile lor.

Multi atei cand sunt in pericol de moarte devin credinciosi. Invers, nu s-a constatat niciodata ca un credincios aflat in pericol mare sa devina necredincios.

Existenta unui organ de simt este o dovada a existentei unei realitati pe care el s-o perceapa. Multi oameni sunt inzestrati cu aptitudini metafizice. De ce daca lumea suprasenzoriala nu ar exista ?

Totul in lume este schimbator si trecator, dar trebuie sa fie si ceva neschimbator caci altfel forta ce a facut universul ar depinde de schimbare si nu ar mai fi atotputernica ea ci schimbarea. Dar nici schimbarea nu ar fi atotputernica fiindca nu poate fi neschimbatoare. Dar nici neschimbarea nu e atotputernica daca nu va putea sa se schimbe. Concluzia este ca Dumnezeu este schimbare si neschimbare si mai presus de ele.

Stiinta nu face decat sa descopere ceea ce a facut deja Cineva.

Un mecanism nu functioneaza cu exceptii, ci stereotip conform legilor naturale. Dar noi constatam ca in natura exista si anumite exceptii : toate combinatiile cu hidrogen inafara de apa sunt otravitoare , toate corpurile se contracta la rece, inafara de apa ( era necesar pentru ca vietatile din apa sa fie protejate de ghiata ce prin marirea volumului se asaza deasupra ca o plapuma ce mentine dedesubt apa lichida ; toate minunile, profetiile, extracorporalizarile, telepatia, somnambulismul, clarvederea, clarauditia, premonitia, etc. sunt exceptii de la legile naturii. Exceptiile de la legile naturii sunt o dovada a existentei lui Dumnezeu. El este atotputernic si face ceea ce voieste.

Biblia spune ca va imprastia pentru o perioada de timp poporul izrael si apoi il va aduce din nou in tara lui. Faraonul Egiptului Meneptah se lauda intr-o inscriptie ca samanta lui Izrael nu mai exista. Pe Arcul de T riumf construit de Titus cu ocazia distrugerii Ierusalimului in anul 71 e.n., scrie : '' S-a sfarsit cu Iudeea '' ; Hitler a incercat sa-i extermine. Totusi evreii se plimba azi linistiti pe sub Arcul de Triumf, statul Izrael a luat din nou fiinta dupa 1877 de ani, fiind prin sine si diaspora cea mai mare forta politica si financiara din lume iar Dinastiile

Faraonice ale Egiptului , cat si Imperiul Roman au disparut. Cate popoare n-au disparut in istorie si cate teritorii n-au ramas pustii !Dar lui Izrael Biblia i-a prezis ca va exista, va prospera , va avea mari necazuri ca prin ele sa-l recunoasca pe fiul lui Dumnezeu.

Legea a-2-a a termodinamicii arata ca intr-un sistem inchis totul ar evolua de la ordine la dezordine, haos, anarhie, acestea fiind ireversibile. Daca universul ar fi din vesnicie asa cum sustin unii oameni de stiinta ar trebui sa ne aflam in acest haos ireversibil. Iata insa ca Atotputernicul Dumnezeu pastreaza ordinea, contra legii entropiei

Fiecare ovul si spermatozoid uman contin informatii ce ar putea fi cuprinse in 2000 de carti. Si totusi aceste informatii sunt inscrise pe doua minuscule celule. Cine a putut realiza aceasta performanta de informatie si ordine decat Dumnezeu ?

Toate elementele radioactive se transforma in final in plumb, si oamenii de stiinta au determinat chiar si durata scestor transformari pentru diferite elemente. Daca universul ar fi existat din vesnicie, toate ar fi numai plumb.

Afirmatia materialismului dialectic ca realitatea, numita in stiinta ''spatiu-timp continuu'' este singura existenta este contrazisa de existenta gaurilor negre, care reprezinta granita dintre realitatea noastra, si o alta realitate care este inafara de timp adica eterna.

Ceva este fierbinte in raport cu ce este mai fierbinte ca el iar acesta tot asa in raport cu ceva si mai fierbinte s. a. m. d. pana la un maxim. Acest maxim de fierbinte, de bun, de puternic, de mare, de inteligent etc. este Dumnezeu.

Infinitatea de forme nu poate elimina ceea ce numim perfectiunea absoluta. Asa cum infinitul exista ( si chiar matematica opereaza cu el) si perfectiunea absoluta trebuie sa existe, deci si Dumnezeu.

Orice lucru este folosit intr-o conexiune , deci are un scop. Cine l-a facut asa decat Scopul Suprem !?

Nimeni nu a inchinat opere de arta, capodopere, ateismului, in schimb exista atatea opere, inchinate credintei deci lui Dumnezeu.Cine le-a inspirat ?

De secole si milenii oamenii se roaga. Daca o parte din ei nu ar fi primit raspuns nimeni nu s-ar mai fi rugat. Acest raspuns la rugaciuni mai ales cand totul pare imposibil este inca o dovada a existentei lui Dumnezeu.

Toate suferintele umane nu sunt o dovada a ateismului ci ca exista o lege a actiunii si reactiunii si un Tata Ceresc ce are in vedere pedepsirea dar si mangaierea noastra.

Exista multe lucruri fara ca noi sa le cunoastem. Anumite plante si animale au fost descoperite recent cum sunt cele de pe fundul marilor,

unele animale si plante din tinuturi mai putin explorate, vietatile microscopice, etc.

Frederic Engels, conducatoeul propagandei ateiste, s-a intors la Dumnezeu la batranete. In tratatul desore teologul David Struss, el a scris : ''Viata trebuie readusa la Cel ce a murit de bunavoie pe cruce pentru toti oamenii''.

De ce copiii si puii de animale se joaca foarte mult ?

De ce baietelul se joaca cu masinute iar fetita cu papusi ?

De ce orice copil iubeste animalele si vrea sa se joace cu ele ?

De ce unele comportamente ale animalelor nu au nici o legatura cu perpetuarea speciei ? Cine le-a facut pe toate intr-un anume fel?

Cercetarile fizicii cuantice au ajuns la concluzia ca materia provine din spirit.

Rudolf Steiner prin Antropozofia sa bazata pe vedere in Cronica Akasa ne-a descris in zeci de carti in spirit stiintific cum a luat nastere si care este evolutia viitoare a omului si universului.

Prin cultura spre Dumnezeu

Randurile de mai jos scrise destul de lapidar au numai rostul de a ne pune pe ganduri si a ne indrepta spre DumnezeuIn istoria omenirii, raman personalitati ale caror idei urmasii le studiaza in universitati. Despre aceste personalitati scriu apoi alte personalitati, impresionate de profunnzimea ideilor lor. Daca in general dupa moartea majoritatii oamenilor nu mai ramane mai nimic, inseamna ca aceste personalitati intr-un fel traiesc, sunt ca si contemporane cu noi. Daca citim o poezie de Eminescu, sau ascultam un concert de Bach ii percepem ca si contemporani, spre deosebire de strabunicii nostri care de fapt pentru noi parca n-au existat niciodata .Este lucrarea lui Dumnezeu aceasta prin care isi trimite solii sa schimbe omenirea si sa fie ''nemuritori''.Cand ne vom prezenta la judecata de apoi si ne va intreba Dumnezeu despre ei , ce vom putea spune ? Ne va felicita ca nu ne-am insusit valorile umanitatii ce dainuie in istoria lumii, sau ne va privi ca pe niste sarmani lenesi. Este foarte posibil sa ne trimita la rescolarizare, dar in astfel de conditii, ca sa nu mai putem fi captati de ceea ce nu ramane ca valoare. Viata ne implica in cotidian din ce in ce mai mult, si scapam din vedere marile valori. Nu au ramas indiferenti la toate acestea, Patapievici (doctor in fizica), Anton Dumitriu (logician), Solomon Marcus (matematician) Fritjof Capra ( cercetator in fizica cuantica), David Bohme ( laureat al premiului Nobel pentru fizica), Andrei Plesu etc., etc., etc., etc., .......Deci esrte bine sa stim cel putin cate ceva despre :Alfred Binet, Francois Boucher, Andre Breton, , Calvin, Emile Charcot , Teilhard de Chardin, Frederic Chopin, Yogananda, Cicero, Auguste Comte, Perugino, Picasso, Confucius, Antonio Corelli, Francois Couperion, Cuvier, Salvador Dali, John Dalton , Dante, Aristofan, Aristotel, Democrit,

Dumas, Durer, Aurobindo, Einstein, Epictet, Epicur, Mathieu, Matisse, Anton Dumitriu, Pirandello, Balan George, Anaximandru, Faraday, Freud, Bossuet, Gauguin, Andre Gide , Gobineau, , Eliade, Engels, Gurdjief, Guicciardi, Haeckel, Haydn, Mozart, Maupassant, Hegel, Plesu, Pascal, Heidegger, Ernest Junger, Krisnamurti, Ibsen, E. Ionescu, Eliade, James, Jung, Kafka, Kant, Mircea Florian, Nae Ionescu, Kipling, Lamarck, Cioran, Celsus Toma d-Aquino,, Lamartine, Berdiaev, Descartes, Dickens, Bachelard Lobacevski, Balzac, Baudelaire, Lao-Tzi, Laplace, Lawrence, Brukner, Fichte, Fidias, Saint-Simon, Sappho, Bouchrdon , Seneca, Sf. Augustin, Rodin, Rolland, Delacroix, La Bruyere, Leibnitz, Euclid, Euripide, Stravinski, Brecht, Schopenhauer, Teocrit, Tiziano, Lessing, Goethe, Gogol,, Lenin, Diderot, Duchamp , Chateaubriand, Flaubert, Fontenelle, Vivaldi, Wagner, Locke, Loyola, Camus,, Alexis Carel, Anaximene, Rossini, Lully, Lumiere, Darwin, Defoe, Luther, Botticelli, Machiavelli, Malebranche, Schumann, Shakespeare, Ceaicovski, Wach Joachim, Turgheniev, Twain, Champaigne, Champollion, Soloviov, Dumezil, Frazer, Mallarme, Buffon, Manet, Thomas Mann, Cehov, Feuerbach, Fourier Maharishi Poussin, Ptolemeu, Marx, Tolstoi,Tucidide, J. Stuart Mill, Ronsard, Rontgen, Cantacuzino, Cagliostro, Gorgias, Weber, Wilde, Greco, Modigliani, Moise, Monet, Montaigne, Montesquieu, Noica, Cervantes, Sorel, Spengler, Cezanne, Origen, Petrarca, Pitagora, Diogene, Ramakrisna, Dostoievski, Stendhal, Strauss, Platon, Erasmus, Eschil, Poe, Plutarh, Karl Popper, Puskin, Quetzaquatl, Meister Eckhart, Rabelais, Ravel, Remarque, Rembrandt, Frazer, Renoir, Reynolds, Iosif Flavius, Mediccis, Michelangelo, Paul Ricoeur, Rilke, Manzoni, Marcus Aurelius, Rousseau, Jaspers, Rubens, J. P. Sartre, Steiner, Schonberg, Bernard Schaw, Shellei, Sostskovici, Kierkegaard, Sosrate, Parhon, Purcell, Sofocle, Lermontov, Solon Spinoza, Racine, Rameau, Pitagora, Polictet, Schubert, Tacitus, Titeica, Schelling, Schiller, Van Eyck, Velasquez, Verlaine, Vigny, Villon, Leonardo da Vinci, Voltaire, Wittgenstein, Schonberg, Scarlatti, Wright, John Protagoras, Proust, Whycliff, Xenofon, Young. Zenon, Ulrich Zwingli, etc., etc., etc., etc., etc., .....

Mic indreptar pentru spovedanie

1 Am zis ca voi frecventa Biserica atunci cind voi ajungela batrinete.2 Am cosiderat ca Dumnezeu este milostiv si - mi va ierta pacatele.3 N-am dat invatatura despre credinta celor nestiutori.4 Am privit la privelisti pacatoase, jocuri, risete in hohote etc.5 M-am rusinat a ma ruga la Dumnezeu.6 Nu mi-am facut semnul Sf. Cruci cind am trecut pe linga Biserica, sau troita sau cruce.

7 Am facut semnul Sf. Cruci cu capul acoperit cind am trecut pe linga locurile sfinte. 8 Am slujit mai mult decit lui Dumnezeu, fapturilor Lui: parintilor, copiilor, fratilor, sotiei, prietenilor etc. 9 Am ris de cei ce nu se duceau la distractii dracesti, cu bauturi, tigari, dansuri, glume si cintece curvesti. 10 M-am pudrat, m-am parfumat, m-am spalat cu sapunuri scumpe parfumate.11 M-am dus la descintatoare, vrajitoare, fermecatoare.12 Am citit si tinut in casa carti de descintece, de vraji, de farmece si de dezlegarea farmecelor, de explicarea viselor, a zodiilor13 Am crezut in srigoi, vircolaci, descintece, vraji, farmece, si-n ghicitul cu zodia, cu Psaltirea, cu cafea , ghicirea cu mortii, etc.14 Am purtat rosu ca sa nu ma deochi, am uns toate cu usturoi de Sf. Andrei, am purtat pelin la Rusalii.15 Am purtat cercei, inele, bratari, margele, salba.16 Mi-am facut alunite pe fata.17 Am jurat drept la judecata fara sa fi fost silit, si m-am oferit deseori sa jur.18 Am obiceiul de a zice "zau'' sau ''stie Dumnezeu''19 Obisnuiesc sa dracuiesc20 Am suduit de cele sfinte...singur, in fata copiilor, sau adultilor.21 Am lucrat Dumineca si alte sarbatori, la mine si la altii; am fost la vinatoare in astfel de zile.22 Am facut praznuiri dracesti cu jocuri si cintari curvesti, betii, glume curvesti, risete zgomotoase, sfezi, sudalme etc.23 Am stat in biserica fara evlavie.24 N-am cercetat regulat Sfinta Biserica.25 Am venit prea tirziu la Sf. Biserica, am iesit mai inainte de savirsirea Sfintei Liturghii.26 N-am citit si n-am ascultat cuvintele Dumnezeiesti din Sf. Scriptura in Dumineci si Sarbatori.27 Am vorbit in Biserica sau m-am uitat inapoi.28 Am oprit copiii si pe altii de la rugaciuni si de la ascultarea Dumnezeiestelor invataturi.29 N-am laudat pe Dumnezeu de 7 ori pe zi , dupa datorie.30 Cind n-am putut lua parte la Sf. Liturghie, nu m-am rugat acasa in timpul acela.31 N-am fost regulat la Biserica in zilele Sfinte zicind ca ma pot ruga si acasa.32 Am stat la masa si m-am sculat de la masa fara rugaciune si fara blagoslovenie.33 La masa am mincat cu lacomie, am vorbit orice, am ris si alte neorinduieli am facut.34 Nu am invatat copiii, rugaciunile pe care trebuie sa le stie orice crestin: Imparate Ceresc, Prea Sf. Trime, Tatal nostru, Crezul, Psalmul 50, Poruncile Dumnezeiesti, Poruncile Bisericii, Fericirile. 35 Nu i-am invatat pe copii faptele milosteniei trupesti si sufletesti, pacatele de moarte, pacatele impotriva Duhului Sfint si cele strigatoare la cer si alte invataturi si rugaciuni folositoare de suflet.36 Nu am certat copiii nici nu i-am pedepsit pentru faptele rele, nu i-am oprit a pleca noaptea de acasa vagabondind.

37 Nu mi-am cinstit parintii cu cuvintul si cu fapta.38 Am pacatuit in intelegere cu sotia (sotul), contra Legii lui Dumnezeu pentru a nu face copii.39 Am mincat si am baut peste masura la ospete, petreceri, jocuri, baluri etc.40 Am platit slujbe la preot pentru dusmani sa se roage la Dumnezeu sa-i pedepseasca.41 Am avut cugete si pofte trupesti necuviincioase42 Am citit carti, si am vazut filme curvesti, necuviincioase.43 Am pacatuit cu sotia mea (sotul meu) simbata, Duminnica, lunea, miercurea, vinerea, in cele 4 posturi si in ajunurile din cursul anului. 44 Am avut mare pofta de a ma imbogati.45 Am vindut marfa cu un pret mai mare decit facea.46 Am furat din averea publica.47 Nu m-am tinut de invoiala, tocmeala, contractul si de fagaduintele facute cu altii.48 N- am dat milostenie celor pe care i-am vazut in lipsa.49 Am banuit pe altii de pagubirea averii mele a cinstei etc.50 Am judecat si osinditi pe altii pe nedrept.51 N-am intors paguba facuta aproapelui meu.52 Am rapit pacea aproapelui meu.53 Am mostenit avere de la parinti, facuta necinstit.54 Am grait minciuni cu care am pricinuit altora paguba sufleteasca si trupeasca.55 Am vorbit cu doua intelesuri.56 Ma falesc cu rudenii bogate si de cinste.57 Am purtat rochie prea scurta sau prea lunga, si pantofi sau ghete cu tocuri inalte.58 Mi-am impodobit casa cu obiecte luxoase.59 Am cautat sa fiu dupa moda lumii.60 Am lasat pe altii sa pacatuiasca pentru ca eu sa am cistig de pe urma lor.61 Am plins cu lacrimi amare cind am piernut bunuri materiale, sau cinste lumeasca si am cazut in deznadejdie.62 Am vorbit vorbe spurcate si am facut glume pricinuitoare de curvie.63 Am jucat, dansat, batut pinteni, chiuit, plesnit din palme, am pasit si saltat curveste.64 Am avut visuri necurate care mi-au venit din inchipuirile patimase, din imbuibare si betie.65 Am purtat corespondenta cu scopul desfrinarii.66 N-am salutat pe cei cu care m-am invrajbit, sau n-am raspuns la salutul lor.67 Am lacomia pintecelui.68 M-am dus la circiuma.69 Am mincat peste masura, ba chiar si inainte si dupa prinz si dupa cina tot la fel.70 M-am judecat cu rudele mele.71 Am scuipat pe altii.72 M-am injurat, ocarit, sau batut cu fratii si surorile .73 Am cirtit impotriva lui Dumnezeu cind am fost in necazuri.74 Am batut animalele, le-am injurat si le-am impovarat peste puterile lor.75 N-am avut rabdare, n-am avut blindete.76 Am tinut minte raul.

77 Am mustrat cu nemilostivire.78 M-am lenevit a ma ruga lui Dumnezeu.79 M-am culcat neinchinat seara si dimineata, am plecat la treaba fara a ma ruga mai intii.80 Nu mi-am facut rugaciune la sculare.81 Am stat la masa fara a-mi face rugaciune si Sf. Cruce.82 M-am lenevit a ma ruga lui Dumnezeu noaptea cind m-am trezit din somn.83 M-am lenevi in a-mi cerceta si marturisi pacatele.84 M-am lenevit a face fapte bune.85 M-am lenevit a aprinde candela, luminarea si tamiie sfintita, la facerea rugaciunilor.86 M-am lenevit a face Sfestanie in casa la fiecare zi intii a lunii sau macar odata pe an.87 N-am sfintit casa cind am intrat intii in ea, nici fintina, nici vasele ce s-au spurcat.88 Am lasat mormintul rudelor mele, neingradit.89 Am fost tovaras sau prieten cu cei ce iau in batjocura Sfinta Credinta si Sfintele Taine ale Bisericii ortodoxe.90 Am aminat pocainta de pe o zi pe alta, de pe una an pe altul.91 M-am lenevit a certa si pedepsi pe fiii mei trupesti si sufletesti pentru abateri de la vietuirea crestineasca.92 M-am lenevit a-mi spovedi toate pacatele de 4 ori pe an, nici de 3, 2 sau macar odata pe an.93 N-am indemnat pe pacatos sa paraseasca pacarul si sa petreaca o viata mai buna.94 N-am invatat pe cel neinvatat si nepriceput.95 N-am sfatuit bine pe cel ce avea trebuinta de sfat.96 Nu m-am rugat lui Dumnezeu pentru aproapele meu.97 Nu l-am mingiiat pe cel intristat.98 Nu am suferit ocarile in rabdare.99 N-am iertat greselile celor ce mi-au gresit.100 Nu am mers sa cercetez pe cei din inchisoare.101 N-am cercetat pe cei bolnavi.102 N-am primit pe cel strain in casa mea.103 Nu ma preocupa problemele omenirii : saracia, lipsa apei, foametea, poluarea, asistenta medicala, lipsa de instruire etc.

Despre credinta

Observam cu mirare ca Francmasoneria spre exemplu, a existat si exista ''in spatele usilor inchise'', si ca in ea activeaza mari oameni politici si conducatori de state.Rosa-Crucis, Francmasoneria, Gnoza simoniana, Hermes Trismegistus, Zoharul, Cabala, Aritmozofia, Alchimia, Astrologia, Geomantia, Fiziognomia, Chiromantia, Taumaturgia, Goetia, Iluminarea, Calatoriile extatice, Teodoxia universala, Spiritismul, Dedublarea, Erotismul diabolic, Sabatul , toate acestea sunt manifestari oculte ale unor cercuri secrete despre care omul de rind nu stie nimic. In ceea ce priveste Biserica, desi este considerata separata de stat, statul o foloseste totusi in politica lui . Papa, nu este primit in orice tara ortodoxa, iar dusmania dintre Biserica ortodoxa si catolica, a durat peste 900 de ani. Exista peste 3000 de culte si secte religioase. Biblia contine numeroase contradictii dar foarte interesant este faptul ca extrem de putini oameni le cunosc! Marea majoritate a oamenilor considera ca fiecare cuvint din Biblie exprima adevarul dar daca ar fi asa nu ar exista atit de multe confesiuni. Fiecare cult se bazeaza pe accentuarea unor parti din biblie si neglijarea altora cit si pe interpretarea in anumite moduri a diferitelor texte biblice. Aceste interpretari s-au facut in urma unor analize in cadrul intrunirilor religioase (concilii, sinoade s.a.) si s-au fixat in dogme.Dar ca si in politica au existat opinii diferite si s-au constituit dogme diferite, si deci culte diferite. Datorita comportamentului necorespunzator al clericilor au existat reforme si contrareforme cu crude si mari varsari de sange.Pana la urma diversitatea religioasa a invins si ea exista. Ca acesta nu este un lucru rau se poate constata din faptul ca in toate tarile s-a ajuns la concluzia ca o institutie fara opozitie, cum a fost mult timp Biserica, devine foarte imorala. De aceea constitutiile statelor au decis ca Biserica trebuie sa fie separata de stat, si ca omului trebuie sa i se garanteze libertatea religioasa. Fiecare religie se pretinde a fi curata ca o domnisoara neprihanita dar cercetand istoria unei biserici pe langa faptele bune te poti ingrozi de imoralitatea ierarhilor si superficialitatea lor. Privind Biserica Ortodoxa, greu se va gasi o carte care sa mentioneze documentar, imoralitatile deoarece aceasta ar insemna slabirea sentimentului national ceea ce este foarte rau pentru un stat.

In cartea ''Picatura de istorie '' acad. Razvan Teodorescu, aminteste de multimea prea putin cultivata dar foarte rigorista a clericilor ortodocsi, care datorita, faptului ca o parte din clericii din dinastia Paleologilor era filo-occidentala si trecusera de la ortodoxism la catolicism, au considerat jaful asupra Constantinopolului din anul 1204, al cruciadei a patra catolice asupra ortodocsilor, ca fiind o pedeapsa divina Pe de alta parte alte carti spun ca occidentalii catolici au jefuit pe ortodocsi deoarece ii considerau scapatati de la credinta si ca transformasera Constantinopolul intr-un cuib de negustorie. Taranul roman stie ca bancile care il executau silit de bunurile materiale din cauza datoriilor, ruinandu-l, erau in casele preotilor, ce aveau de asemenea relatii financiare cu bancile, si ca preotii erau de regula fii ai boierilor pe mosiile carora el taranul trudea din greu. Mosiile bisericilor erau de asemenea in timpurile trecute avere buna pentru preot iar el taranul napastuit, privea cu amar la ele iar la Craciun din porc trebuia sa dea preotului din porc ''soldul popii'' Pentru cine cauta mai insistent se gasesc inserate in anumite carti pagini in care se vorbeste de patima bauturii si a lacomia pantecelor specifica preotilor ortodocsi de-a lungul vremii si ea se poate constata si acum in multe cazuri.Calugarul Nicolae Steinhardt relateaza in cartea sa ''Jurnalul fericirii'' ca in inchisoare pocaitii adventisti erau foarte tari sufleteste si asa de cunoscatori de Scriptura ca preotii ortodocsi erau de departe depasiti.. Am vazut cu totii la televizor ca preotii rusi in cardasie cu tarismul prosperau pe baza poporului si nesuferiti fiind de popor, au fost eliminati din viata societatii de catre revolutia bolsevica si astfel a aparut comunismul cu ateismul lui ce a facut din biserici cluburi de jocuri distractive. Iata unde a dus comportamentul imoral al preotilor! De asemenea tot in cartea ''Picatura de istorie'' se arata ca sociologul german Max Weber (1864 - 1920), in urma unor anchete sociologice facute in ultimul deceniu al sec. XIX , a tras concluzia ca mentalitatea protestanta produce mai multa bogatie decat cea catolica iar cea catolica mai multa bogatie decat cea ortodoxa. Azi se constata ca dupa statisticile O.N.U. , primele 6 tari din lume cu cel mai inalt venit ''per capita'' sunt protestante, iar din cele 22 de tari cu venit de peste 600 de dolari , 7 sunt protestante; pentru a completa acest aspect se arata ca potrivit acelorasi date oficiale, dintre tarile cu venit anual al locuitorilor intre 200 si 600 de dolari majoritatea sunt catolice, pentru a cobori in zonele acestui spectru mondial unde ortodocsi, musulmani, hindusi, budisti isi impart limita de jos care este una a saraciei. Se poate adauga ca de 300 de ani protestantismul si catolicismul domina economic ortodoxismul. Este de remarcat faptul ca si intrarea in Uniunea Europeana cat si investitiile de capital se fac astfel ca tarile ortodoxe sunt lasate la urma.Nesiguranta comportamentului moral al oamenilor si institutiilor a facut ca si in stat puteririle sa fie separate, si sa se schimbe din 4 in 4 ani prin alegeri. Cel mai ascutit instinct al omului este acela de a avea dreptate; pentru aceasta omul isi da chiar si viata. Au existat martiri si impotriva crestinismului ce s-au urcat pe esafod cu acelas curaj ca si crestinii.Curios este faptul ca literatura ateista este aproape necunoscuta, Biblia nefiind deci cunoscuta in mod critic asa cum ar trebui pentru a fi cat mai aproape de adevar. In cadrul cultelor catolic si ortodox nu se studiaza Biblia de catre mireni, si foarte multi nu au citit-o niciodata.

Cum sa stii atunci care-i adevarul daca de fapt esti destul de ignorant in problema respectiva ? S-ar mai infrunta cu atita inversunare oamenii daca ar sti ca in Biblie au fost incluse doar o parte din texte si ca mai sunt multe altele ce au fost considerate ca nefiind revelate si au fost numite texte apocrife? Atita timp cat chiar si in textele existente in Biblie exista multe contradictii si ambiguitati ce dau nastere la interpretari diferite cum de nu avem intelepciunea de a fi retinuti in a trage concluzii categorice, si de a nu intra in conflicte chiar pina la cruzime? Ca Biblia da nastere la contradictii o dovedeste faptul ca nu se predica decit fragmentar, neglijindu-se foarte multe parti, ca nu intinlesti decat extrem de putine persoane care sa fi cunoscut-o critic citind carti ateiste, si ca nu exista carti care sa combata ateismul.Atunci daca omul accepta comportamentul religios prin credinta si nu prin cautarea in mod critic a adevarului, ce rost mai au conflictele religioase? Adevarul este ca Dumnezeu raspunde omului dupa parerea pe care omul o are despre El. Platon scria : 7 ani de cercetare in tacere ii sunt necesari omului pentru a cunoaste adevarul, insa are nevoie de 14 ani pentru a invata cum sa-l faca cunoscut semenilor sai.O afirmatie unanim acceptata poate fi doar in parte adevarata, deoarece adevarul are mai multe fatete. Filozoful Francis Bacon scria : ''Daca un om va incepe cu certitudini, el va sfarsi in indoiala; dar daca va fi gata sa inceapa indoindu-se, va sfarsi in certitudine. De aceea incepe cu indoieli''. In timp ce ateismul este religia recunoscuta a comunistilor, necredinta este tot atat de raspandita si in lumea libera. Din 100 de copii englezi numai 40 cunosc doar inceputul rugaciunii ''Tatal nostru'', 17 nici macar atat, 40 nu stiu cine a fost Iisus, 73 nu stiu nimic despre Rusalii. In Paris numai 5% din populatie frecventeaza servicii religioase, iar in Londra doar 3%. Nu putem condamna categoric ateii, deoarece exista destula necredinta in cei ce se declara credinciosi asa cum o dovedesc faptele .Mare parte din critica adusa religiei este din pacate adevarata. Credinta nu duce totdeauna la sfintenie. Calitatea credintei in Dumnezeu depinde de conceptia pe care o ai despre El si de faptele pe care le savarsesti. Nu se poate spune adevarul absolut. Domnul Hristos a vorbit in parabole, Sfantul Pavel marturiseste ca imparte doze diferite de adevar : lapte spiritual celor ce sunt inca copii, si hrana tare celor maturizati. Ce ar putea face un iubitor al pacii cu numele lui Dumnezeu de ''Domnul ostirilor''?( in ebraica ''Dumnezeu -Armate''). Orbul are doar patru simturi in loc de cinci ca restul oamenilor. Nu cumva ateilor le lipseste un simt pe care il au credinciosii ? Pentru ateu, credinta in Dumnezeu este un mit desi pentru credincios este tot atat de naturala ca toate celelalte simturi. Religia te chiama la lupta si sacrificiu si religia care nu primeste tragicul, nu este religie. Este bine sa mai stim ca parintele arhimandrit Teofil Paraianu , in cartea sa '' Amintiri despre duhovnicii pe care i-am cunoscut''- Ed. Teognos 2003 , spune ca majoritatea calugarilor din manastiri sunt ca niste chiriasi ce au credinta nesemnificativa dar le convine modul acela de viata cat si statutul social pe care li-l da postura de calugar. De asemenea spune ca singurul calugar ce a avut har divin a fost Arsenie Boca

(spune ca nici chiar parintele Cleopa nu avea har divin) dar si el dadea gres in sfaturile ce le dadea pe baza intuitiei si de asemenea daca la inceput sfatuia lumea sa se calugareasca mai spre sfarsitul vietii le spunea sa stea in lume. Se constata din aceasta carte o toleranta mare la spovedanie a staretului arhimandrit Arsenie Papacioc de la Manastirea Techirghiol, si putinele carti citite datorita ocuparii timpului cu spoveditul mirenilor. Parintele arhimandrit Teofil Paraianu fiind mai sever are mai putini enoriasi la spovedit fiindca dandu-le canoane acestia nu mai vin a doua oara. Totusi sa nu uitam ca o foarte mica parte din credinciosi au fost si sunt crestini autentici care au facut si fac mari sacrificii pentru credinta, devenind pustnici si acestia reprezinta poarta stramta, forta, minunea prin care Dumnezeu a lucrat si lucreaza cu harul sau.

Intrebari despre credinta

De ce nu este cunoscuta Biblia de oameni si chiar in amanunt?Ce spun numeroasele texte religioase apocrife?Ce spun manuscrisele de la Marea Moarta?De ce nu sunt cunoscute numeroasele contradictii din Biblie?De ce multe texte biblice nu sunt comentate niciodata?De ce nu sunt cunoscute doctrinele diferitelor culte?De ce nu exista curajul de a merge la diferite culte pentru a le cunoaste?De ce la unele culte nu adera nici un filozof?De ce lumea nu stie mai nimic de filozofia oculta?De ce sunt extrem de rari cei care au citit critici ateiste ale Bibliei?De ce s-au dusmanit peste 900 de ani Biserica ortodoxa si catolica?De ce Papa, nu este primit in multe tari ortodoxe?De ce preotii sunt foarte lacomi de avere?De ce sunt atit de multe obiceiuri in ortodoxie?De ce obiceiurile ortodoxe variaza de la un loc la altul?De ce foarte putina lume cunoaste istoria religiilor?De ce Biserica catolica are un Institut de parapsihologie iar altele sunt impotriva?De ce sunt asa de costisitoare ceremoniile ortodoxe?De ce o mare parte din bani nu intra in fondul bisericii ci al preotului?De ce unele culte neoprotestante se considera fratesti dar totusi nu se unesc?De ce a fost separata biserica de stat ?

Ortodoxie intr-adevar.

Socieratea Misionara Romana, a editat in anul 1991, cartea lui Clive Staples Lewis, - " Crestinismul redus la esente". Aceasta carte a fost publicata in sute de mii de exemplare si le-a slujit multor intelectuali drept calauza pentru intoarcerea la o credinta vie si mintuitoare in Dumnezeu. Autorul a fost un savant cu o vasta cultura filozofica, stiintifica si literara, unul din cei mai apreciati profesori ai Oxfordului si a scris un numar de 58 de carti de o uimitoare varietate tematica: apologetica crestina, filozofie, critica literara, romane, poezie, etc. C. S. Lewis a trecut in tineretea lui printr-o perioada de ateism, in anii de liceu, studentie si primii ani de profesorat la Oxford. Prin cercetarile sale filozofice, prin lecturile sale teologice, si prin convorbiri cu prieteni credinciosi, trecind prin stadii de gindire ca romantism, idealism, si apoi crestinism, C. S. Lewis a revenit in anul 1929 in biserica, imbratisind credinta crestina. In anul 1980, la mai bine de 20 de ani de la moartea sa, Clive Staples Lewis este studiat intr-un numar impresionant de carti savante care se scriu pe marginea lucrarilor sale si este prezentat prin epitete ca:"una din cele mai logice minti ale secolului", "un exceptional cruciat al credintei crestine", "unul din cei mai ascultati si mai cititi oameni ai Angliei, "cel mai citit apologist crestin al secolului", etc. In "Crestinismul redus la esente" pag. 108, se mentioneaza urmaroarele: "Teologia este ca si o harta. A invata doar doctrinele crestine si a medita doar la ele, fara a merge mai departe, este mai putin real si atragator decit ceea ce poate a simtit cineva intr-un moment de extaz intr-un desert. Doctrinele nu sunt Dumnezeu: ele sunt un fel de harta. Dar harta este bazata pe experienta a sute de oameni care au avut realmente legaruri cu Dumnezeu- experiente in comparatie cu care orice emotii si sentimente pioase pe care le-am putea avea noi, sunt foarte elementare si foarte confuze. In al doilea rind daca vrei sa mergi mai departe trebuie sa folosesti harta. Ceea ce se intimpla intr-o stare de extaz, chiar in desert se poate sa fie real si inaltator, dar nu rezulta nimic din experienta aceea . Ea nu duce nicaieri. Nu te determina la nici o actiune. De fapt, acesta este motivul pentru care o religie vaga, sa-l simti pe Dumnezeu in natura si asa mai departe, este atit de atragatoare. Este numai emotii, fara nici o actiune din partea ta; este ca si cum ai privi valurile Atlanticului de pe tarm. Dar studiind Atlanticul in felul acesta, nu vei ajunge niciodata in America si nici nu vei obtine viata vesnica prin simplul fapt ca ai simtit prezenta lui Dumnezeu in flori sau in muzica. De asemenea, nu vei ajunge nicaieri nici daca doar privesti la harta fara sa iesi pe ocean. Dar pe ocean nu vei fi in siguranta fara harta. Cita vreme te multumesti cu plimbari pe plaja oceanului, ceea ce zaresti tu este mult mai placut decit cind privesti la o harta. Dar daca vrei sa mergi in America, harta iti va fi de mult mai mare folos decit plimbarile pe plaja. Daca crestinismul nu este decit o doza in plus de sfaturi bune, atunci crestinismul nu are nici o importanta. N-am dus lipsa de sfaturi bune in ultimii patru mii de ani. Dar indata ce privesti la orice scrieri cu adevarat crestine, descoperi ca ele vorbesc despre ceva cu totul diferit de religia populara".

Dar oamenii au ramas in acest mileniu al uriasei dezvoltari intelectuale, la nivelul acestei religii populare in care se practica doar cultul si se citesc- daca se citesc -scrieri cam copilaresti. Teologia este vasta, si diversa, dar oamenii cit si preotii- ceea ce este foarte grav- lenevesc in ceea ce priveste cautarea spirituala, cautarea lui Dumnezeu.Dovada o reprezinta sumele enorme care se percep la celebrarea unor ceremonii religioase, in raport cu timpul si munca depusa, si fata de care in primul rind preotii, dar si mirenii care sunt implicati in aceasta murdarie, au pierdut demnitatea umana , ce decurge din poruncile crestine de a fi insetati dupa dreptate, de a fi milostivi, de a fi umili, de a nu fi lacomi, de a nu fi stapiniti de bogatie, de a nu crea precedente nefaste, de a nu-si mari dorintele ci dimpotriva de a le tempera prin asceza. Din valoarea acestor plati de regula, ori intreaga valoare , ori 3/4 din ea intra direct in buzunarul preotilor fiindca ori nu se taie chitanta de loc ori se taie doar pentru 1/4 din valoare. Dovada o reprezinta imbogatirea lor rapida in mijlocul unor oameni in care foarte multi fac fata traiului zilnic, cu foarte mare greutate neavind un loc de munca. Se profita foarte mult exact de ceea ce reprezinta Lucifer si anume de problema orgoliului, in mocirla caruia se scalda preoti si mireni, si isi asigura astfel un loc in iad; preotii din pricina lacomiei iar mirenii din cauza fricii, rusinii, sau mindriei de a se afisa. Oamenii, in general sunt foarte lasi in problema de a atrage atentia preotilor asupra comportamentului imoral ; dar si ei sunt fratii nostri si trebuie ajutati sa fie mintuiti si nu sa fie clientii lui Satana. Vom fi raspunzatori ca nu-i corectam! Nu poate pune nimeni monopol pe Ortodoxie, si un crestin adevarat este doar cel ce se comporta corespunzator, fara legatura cu functia pe care o ocupa in ierarhiile bisericesti. Ori, adularea preotilor datorita frumusetii ceremoniilor religioase, pe care ei trebuiesc sa o faca in virtutea functiei pe care o au, face ca mirenii sa-i supraaprecieze si sa confunde in multe cazuri marfa cu ambalajul si sa cada in aceeasi cursa in care toti isi inchipuiesc ca Dumnezeu are nevoie de spectacole si de rugaciuni de cereri lumesti si nu de un comportament indreptat spre sfintenie. Atunci cind comportamentul preotului si al mireanului nu se schimba , participarea la ceremonia religioasa, pote fi chiar periculoasa prin lipsa de responsabilitate si seriozitate a celor care se culca linistiti pe o ureche, considerind ca Dumnezeu le este dator sa-i ierte de toate imoralitatile, deoarece au participat la serviciile religioase. Ca si cind aceasta ar fi singura regula de comportament, cele mai multe persoane religioase, spun ca sa nu judeci pentru a nu fi judecat. Dar aceleasi persoane ca de altfel aproape toti oamenii judeca ba chiar acuza, si pedepsesc. Dovada elocventa este violenta deosebita ce se manifesta intre preotii si enoriasii diferitelor culte cu ocazia unor situatii conflictuale intre Biserici, ca sa nu mai vorbim de cruzimile facute de Inchizitie, de varsarile de singe ce au avut loc in numele crestinismului de-a lungul istoriei. Si aici avem de observat superioritatea celor ce-si zic pocaiti, care dau dovada de civilizatie, datorita fortei credintei lor si a rusinii de a se comporta cu niste instincte ce par animalice. Si totusi parintele staret Arsenie Papacioc ne da exemplu pe Sf. Antonie cel Mare care spune ca dintre virtuti cea mai importanta este Dreapta-judecata. Sa ne amintim ca mai exista si o sfinta minie.

De fapt ce s-ar intimpla cu un copil care ar fi lasat de capul lui, si nu ar fi mereu corectat si educat?Chiar si oamenii adulti traiesc intr-o continua analiza si corectare a ceea ce fac, fiindca aceasta este esenta omului: de a fi o fiinta rationala. Daca nu ar exista justitie, in societatea umana civilizata ar fi anarhie, si tilharie. Chiar daca am spune ca l-am dat pe cineva pe mina justitiei, este tot o judecata si inca una severa. De asemenea a lasa tuturor faradelegilor numai pe seam organelor legii, este absurd , fiindca ele nu pot sti niciodata ce se intimpla in viata fiecarui fiecarui om. Filozoful austriac Karl Popper, la virsta de 80 de ani , in cartea sa ''Pentru ca lumea sa fie mai buna'', spune ca omul trebuie sa aiba dezvoltat spiritul critic pe care sa-l aplice in viata cu tactul corespunzator adaptat situatiei astfel ca lucrurile sa fie indreptate pe fagasul cel bun de la inceput cind nu este prea tirziu. Fara implicarea noastra nu se poate face mai nimic, asa ca avem datoria crestineasca de a sesiza raul inca de la formarea sa , si de a lua toate masurila\e pentru ca el sa nu se dezvolte. Si cea mai eficienta masura este de a educa omul in spirit religios, dar nu facind din el un fanatic dogmatic ci un om de cultura vasta care isi da seama , ca fiecare dogma cuprinde in felul ei o fateta a adevarului, si-n toleranta cu toate confesiunile aprobate de Constitutii, trebuie sa ne exercitam cultul religios in care ne-am nascut, nu intimplator. Aceast sfat al Bibliei ''nu judeca sa nu fii judecat'' trebuie interpretat in mod corect si in corelatie cu ''ferice de cei insetati dupa dreptate'', ''mustra pe fratele tau'', minie-te dar la apusul soarelui minia ta sa-ti treaca''. Este bine sa stim ca este foarte greu sa definesti niste termeni sau niste expresii. Spre exemplu cuvintului ''cultura '' s-au dat pina acum 60 de definitii, fara a se gasi inca definitia perfecta. Cititi carti religioase, de polemica si o sa vedeti cum chiar la sfinti gasiti un limbaj deosebit de violent, batjocoritor, sarcastic, acuzator etc. Stim din Biblie ca Domnul Hristos i-a izgonit pe negustorii din templu cu biciul, si se stie ce limbaj violent a avut atunci cind s-a adresat, rabinilor evrei. Cum sa indrepti omul daca nu judeci situatia , nu-i arati pacatele, si nu-l mustri, ( asa cum spune in Biblie)? Este mult mai comod sa nu superi pe nimeni , sa nu-ti riposteze nimeni uneori destul de urit, si toata lumea sa te flateze cu pretinsa ta bunatate. Dar , daca esti constient ca semenul tau se duce in iad unde este ''scrisnirea dintilor'', nu te mai poti considera bun ci te simti responsabil si vinovat de faptul ca nu l-ai indreptat , si-ti dai seama ca din aceasta cauza si tu pierzi mintuirea. Stim de asemenea din Biblie ca Domnul Isus a spus : ''va dau pacea mea'' , dar si : '' n-am adus pacea ci sabia fiindca voi desparti parinti de copii, frate de frate etc.'' , ''propovaduiti evanghelia de pe acoperisul caselor '' , '' imparatia cerurilor se ia cu navala si cei curajosi pun mina pe ea'', ''pentru mine veti fi numiti nebuni si acesta este semnul ca sunteti ai Mei, fiindca nebuni sunt ei'', ''cine se va rusina de mine, ma voi rusina si eu de el la judecata inaintea Tatalui'', ''cine vrea sa fie mintuit sa ia crucea si sa ma urmeze'', ''plecati de la Mine blestematilor, ca eu niciodata nu v-am cunoscut pe voi care lucrati fara-de-lege (atitudine bisericoasa fara fapte)'', ''vinde totul, imparte-l saracilor si urmeaza-Ma'', ''este mai bine sa-ti scoti ochiul care a pacatuit decit sa-ti arda in foc tot trupul'', ''credinta ta te-a mintuit'' etc.

Parintele Cleopa ne sfatuia sa mergem in viata ca pe o carare intre doua ziduri , unul fiind frica de Dumnezeu iar celalalt frica de moarte. Nu se constata de loc acest aspect, al lipsei de teama, in bisericile neoprotestante ale asa-zisilor pocaiti. Acolo pentru orice gresala atit pastorul cit si mireanul este judecat imediat, ca o datorie, fara teama, rusinea, indolenta si lasitatea din cadrul Bisericilor Ortodoxe. Nu se doreste prin aceasta dizertatie raul preotilor, ci ajutorul lor. Datorita unei vieti usoare, si indestulate, datorita unui respect prea mare, preotul poate deveni ca un dictator ce crede ca tot ce face el este exceptional. Ori, ar fi bine sa stie ca in spate foarte multa lume ii acuza de neomenie, care este criteriul esential in mintuire; si de asemenea stradania de a fi modest pina la umilinta in vorba si fapta, fiinca Domnul Hristos a fost sarac si a spalat picioarele celorlalti. Nu se pretinde chiar imposibilul dar coruptia si chiar intoleranta Bisericii noastre Ortodoxe, sunt mult discutate intre oameni.Cine se teme sa-i atrga atentia preotului despre neregulile observate, considerind-o un pacat, trebuie sa-si verifice cite alte zeci de pacate are, si ca in cele zece porunci nu se afla si teama de preot. Abia atunci cind va atentiona pe preot poate observa daca acesta este modest, intelegator sau ranchiunos. Se stie cite certuri sunt intre preoti pentru posturi , functii si venituri si ca pilele functioneaza bine in Biserica Ortodoxa. Sa se observe cum multi oameni -mai ales la tara- il injura pe Dumnezeu in modul cel mai urit, pornografic, si preotul, nu atrage decit foarte rar atentia asupra acestui fapt, iar la spovedanie, cind omul marturiseste ca injura cu cele sfinte, este iertat destul de usor, nefiind oprit de multe ori de la impartasanie. Ori a injura oribil pe Dumnezeu este ca pacatul impotriva Duhului Sfint. Deci Dumnezeu poate fi batjocorit in cel mai scirbos mod, dar preotului nu i se atrage nici macar atentia asupra greselilior. Iata de ce este recomandat sa atragem atentia preotilor asupra comportamentului imoral si chiar in mod sever, fiindca ei trebuie sa fie neaparat cel mai bun exemplu in comportare deoarece slujesc in lacasul Domnului, si dupa ce ne-am indeplinit aceasta datorie o perioada de timp sa ne spovedim, asa cum se procedeaza pentru iertarea pacatelor, desi, logica arata ca acesta nu este un pacat ci o fapta buna, o datorie. Asa dupa cum gindim de sincer, asa sa ne ajute Dumnezeu! Doamne ajuta-ne sa ne ducem la Biserica la fel de mult ca pocaitii neoprotestanti, si sa avem toti preotii la fel de morali, ca pastorii lor, care sa ne sadeasca in suflete setea arzatoare dupa Dumnezeu asa cum fac minunatii nostri calugari si calugarite, o mica parte din mireni si o mica parte din preoti ! In conditiile actuale, cu ce incredere si dragoste sa mai vina omul la biserica?! Se construiesc si s-au construit biserici si ne amagim ca sporeste credinta, dar omului caruia ii este greu sa mearga 15 minute cu autobuzul pina la biserica , si vrea biserica "la scara "ii va fi greu in aceste timpuri in care intelectul este dezvoltat, sa ramina statornic in credinta, datorita ignorantei teologice in care traieste.Insetarea dupa dreptate si dupa Dumnezeu nu poate veni in timpurile actuale decit prin cunoastere teologica interconfesionala, prin filozofie, experiente paranormale, cultura etc. Numai insotita de aceasta cunoastere, evlavia va fi la nivelul timpurilor noastre - cu un intelect foarte dezvoltat - o evlavie profunda , autentica, pentru care practicile

folosite la imbogatire prin intermediul cultului ar fi fapte strigatoare la cer, fapte pierzatoare ce dau fiinta umana pe mina lui Lucifer. Deci omul trebuie sa incerce din rasputeri sa elimine ignoranta teologica, sa aibe deci harta cu care sa poata naviga, si nu doar sa admire in larg, apa ce ne poate insela intocmai ca un miraj. Si nu este greu de loc sa isi formeze cit de cit un bagaj teologic, cu care sa-si mareasca luciditatea in aceste probleme arzatoare. Sunt multe teologii, si trebuisc cunoscute citeva, sa nu fugim de ele ca de ciuma fiindca in ele traiesc fratii nostri. Nu inseamna ca daca o teologie se bazeaza pe mii de volume, celelalte nu se bazeaza si ele pe mii de volume, argumentindu-si sustinerile, chiar in opozitie cu celelalte, si fiind imbratisate nu numai de teologi, ce ar fi banuiti de ambitii personale, ci si de mirenii respectivelor teologii, care le considera perfect adevarate. Numai ca Adevarul este unul singur iar teologiile sunt doar ca fetele unui poliedru . Bineinteles ca mai sunt si fete deformate dar nu toate, asa cum pretinde fiecare dogma teologica. Ca si celelalte teologii, si Ortodoxia noastra pretinde ca este singura adevarata, dar oricind un musulman care nu bea, nu comite adulter, nu insala, nu consuma carne de porc si mai ales miluieste, se roaga de 5 ori pe zi, tine ramadanul la nivel national etc. , oricind deci, acest musulman va sustine ca teologia noastra nu este adevarata din moment ce a condus la dezvoltarea unei Biserici cam nemilostive in practica. Cu 3% populatie ortodoxa in lume, se poate considera ca 97% din populatia globului este imbecila ceea ce e absurd, si chiar luciferian. Pe de alta parte, sigur ca poarta poate fi strimta asa cum a fost secta esenienilor; dar ei aveau bunurile in comun, se alimentau lacto-vegetarian, nu se casatoreau, erau abstinenti, etc.; ori Ortodoxia noastra nu se poate lauda cu asa ceva decit in cazul calugarilor. Asta nu inseamna ca Ortodoxia , pentru cel nascut in ea, nu are cea mai mare valoare. Toate structurile sufletesti ale ortodoxului rezoneaza cel mai bine cu Ortodoxia si nu cu altceva. Este ca si cind ne-am duce in China si am aborda modul de alimentatie de acolo. Nu ne-ar fi prea placut si poate ne-am si imbolnavi dupa un timp. Acelas fapt se poate observa cu acupunctura, care are eficienta exceptionala , doar pentru chinezi, rezonind cel mai bine cu structurile lor psiho-somatice. Asa cum nu poate fi confundata literatura cu profesorul ce nu este in stare sa fie un bun pedagog, nici Ortodoxia nu se poate confunda cu categoria unor preoti si altor ierarhi imorali, desi, se constata ca este murdarita prin fapte, din ce in ce mai tare. Ortodoxia trebuie sa se implice intr-o cunoastere integrala a problematicii spirituale, pentru a face din mireni niste oameni intr-adevar credinciosi. Floarea ei rara cit si forta ei o reprezinta monahismul , chiar cu o cunoastere simpla dar sa nu uitam ca el se bazeaza pe asceza. In lume este nevoie de multa cultura generala, de cunoasterea diferitelor teologii,, de filozofie, de ajutarea directa a semenului, de modestie, de respectarea valorilor etc. Dovada sta faptul ca nefiind satisfacute aceste cerinte se accelereaza paginizarea lumii, cu Occidentul prosper in frunte. Cine a auzit in Bisericile Ortodoxe predicindu-se despre zeciuiala prevazuta in mod expres in Biblie, despre problema nr. 1 a omenirii care este poluarea, despre violenta in familie, despre inrobirea omului de catre materie, despre alimentatia corecta, despre stres, despre distractii, despre invatamint, despre comportarea concreta a unor persoane, despre coruptie, etc. ? Sa ne luam si noi dupa "pocaiti" caci ei

nu neglijaza aceste probleme!Ce bine, si ce usor este atunci cind nu ne implicam, nu ne complicam si nu ne explicam! Asa se face ca unii mireni care vin in fiecare duminica la biserica, si-au adormit de tot simtul responsabilitatii, al mustrarii de catre constiinta, si distrindu-si sufletul cu frumoasa slujba ortodoxa capata convingerea ca pacatele le vor fi iertate, datorita participarii la slujba. Ei au uitat cu desavirsire ca-n Biblie scrie si:" Plecati de la mine blestematilor ca Eu niciodata nu v-am cunoscut pe voi cei care lucrati fara-de-lege''. In Biblie exista si multe contradictii, si inadvertente, asa ca interpretarea ei in spiritul literii asa cum fac neoprotestantii este paguboasa. Marele parinte al Bisericii ortodoxe Origen, a interpretat-o foarte mult alegoric si crestinismul ii datoreaza mult lui Origen pentru consolidarea doctrinei crestine, si combaterea paginismului, si interpretarilor lui Celsus. Cititi pe marii mistici ( Sf. Tereza d' Avilla, Meister Eckhart, Evagrie Ponticul, Angelus Silesius, Sf. Ioan al Crucii, Dionisie Areopagitul, Sf. Ioan Casian, Tauler, Sf. Caterina de Siena, etc.) si veti constata cum nu mai sunt chiar robi ai fiecarui cuvint din Biblie, dar toti pun pe primul plan comportamentul exemplar pentru a obtine mintuirea. Ei nu asteapta iertarea decit facind mari eforturi pentru a o obtine. Trebuie de asemenea sa ne amintim ca-n Biblie scrie si un episod in care Domnul Iisus nu a putut sa vindece intr-o localitate pe bolnavi deoarece acestia nu aveau credinta, si ca intotdeauna spune: ''Credinta ta te-a mintuit. Du-te si sa nu mai pacatuiesti''! Dumnezeu face intr-adevar pasi spre noi, dar si daca noi facem pasi spre El. De aceea trebuie criticata nepasarea, fiindca fratii nostri impreuna cu preotul imoral se duc bine-mersi in iad. Greselile nu se iarta toata ziua- bunaziua, ci conditia este ca dupa spovedanie sa nu mai fie repetete. Sa nu ajungem cumva in situatia urmatoare: '' Ma doare-n cot de Dumnezeu / Fac ce face si preotul meu / Caci el ma iarta mereu''. Se impune deci, in acest secol, al inteligentei, sa avem cit mai multa informatie spirituala, cit mai multe actiuni crestine. Printre alte multe preocupari ce pot fi spirituale, incercati-o si pe cea pe care v-o propune creatorul Antropozofiei, Rudolf Steiner.El spune ca Antropozofia nu este o religie, dar ea poate consolida sentimentul religios al omului, in confesiunea in care s-a nascut.Acest mare ginditor, filozof austriac a avut foarte rara sansa de a vedea in lumea spirituala inca din copilarie, de a studia temeinic stiintele naturii, filozofia , matematica, pedagogia,fizica, arta, religia etc. ( in citeva fiind doctorand ) pentru a veni in ajutorul omului si a prezenta ca nimeni altul de complex aparitia , evolutia, rostul universului si al omului. A avut o comportare exemplara, si a muncit ca un rob pentru spiritualizarea omenirii. Pentru credibilitate, cautati-l in orice dictionar enciclopedic si incercati sa cititi cartea lui "Filozofia libertatii"( in care nu este nimic ,ezoteric, ocult ci pura filozofie). Observati in librarii cum cartile lui au o vinzare foarte buna iar la anticariate nu le veti putea gasi fiindca se vind "ca piinea calda". Rudolf Steiner ne prezinta o teologie- sa-i spunem asa - primita direct prin viziune in lumea suprasenzoriala.Nu se poate ca sa nu te cutremuri atunci cind, in sfirsit, afli in amanunt, ce este omul, universul, si Dumnezeirea, si care sunt conditiile

mintuirii, cit si lungul si greul drum al ei. Ce folos are pacatosul cind de fapt va plati cu virf si indesat pentru toate nedreptatile facute? Rudolf Steiner ne incredinteaza ca citind cartile lui, patrundem de fapt de la inceput, desi inconstient, in lumea spirituala. Pe masura aprofundarii cunoasterii antropozofice, la un moment dat, omul poate singur, vedea in lumea spirituala , prin diferite exercitii de practica spirituala, dar spre deosebire de alte tehnici mistice sau yogine , avind la baza Antropozofia, va intra, nu confuz, eronat, ci foarte lucid. De asemenea datorita cunosterii teoretice a Antropozofiei, mai intii nu mai exista pericolul ca entitatile negative sa ne induca in eroare. Datorita acestei luciditati de care misticii nu au parte, a putut, Steiner sa ne prezinte, ce este omul, de unde vine si incotro merge, in cca 30 de carti scrise personal si peste 400 de carti scrise in urma conferintelor pe care le-a tinut in lume. Dar atentie! Desi la prima vedere cartile lui , poate par simple, este nevoie de dezvoltarea unor forte sufletesti speciale cu care sa poata fi intelese, si aceste forte se dezvolta prin perseverenta in a le citi. Este de asemenea nevoie de a sistematiza pemanent ideile, pe care Sfinta Treime in mod special i le reveleaza lui Steiner, nu perfect ordonat, pentru ca printr-o atentie marita si ordonatoare sa ne dezvoltam fortele sufletesti si gindirea vie cu care suntem primiti in lumea spirituala, chiar fara sa ne dam seama. Vom intinli in cartile lui Steiner si teoria reincarnarii. Sa nu ne grabeasca Satana sa parasim studiul; fiindca in timpurile noastre chiar crestinii , o treime, cred in reincarnare. Verificati in Biblie si observati ca desi multe texte au fost scoase au mai ramas unele referitoare la reincarnare: Matei XI-14, XVII-10-13, Marcu VI-14-16, VIII- 28, IX-11-13, Luca I-17, Ioan X-16, XXI-22-23, Apocalipsa X-11. Desigur ca parintii bisericii n-au avut ginduri rele cind au scos reincarnarea din biblie, ci au dorit sa sperie cit mai tare pe om ca sa faca totul intr-o singura viata; dar iata ca firea omului s-a dovedit a fi mai pacatoasa decit bunele intentii, si omul este azi un lenes spiritual care crede ca se va mintui, cu destule pacate, si eventual participarea din cind in cind la slujba.Daca batem cu pumnul in masa ca suntem cunoscatori in probleme religioase, putem face aceasta dupa ce am citit si analizat si toate textele apocrife, care sunt destul de multe, o parte fiind incluse chiar si in unele Biblii ortodoxe ( de ce doar in unele?). Exista cca. 30 de evanghelii, din care 26 sunt declarate apocrife, nerevelate, dar de unde avem aceste garantii cind noua ni se ascund, pentru a nu le cunoaste? Biserica ar avea rolul de a le prezenta si critica, si nu de a le ascunde asa cum de fapt procedeaza si cu o mare parte din Biblie. A auzit spre exemplu cineva , predici din textele : Ecleziastul, Ezechiel, Iov, Deuteronomul, Leviticul, Rut, Cartea lui Tobit,Cartea Iuditei, Cartea lui Baruh, Cartea Macabeilor, etc. ? Ce au vrut alte religii ca : Gnosticismul, .Maniheismul, Montanismul, Hiliasmul, Arianismul, Nestorianismul, Bogomilismul, etc.? De ce nu avem voie sa stim? Pina la urma tot filozofii, par sa fie mai profunzi si mai sinceri, fiindca ei ne atrag atentia asupra complexitatii fenomenului religios, si vazind aceasta nu vom mai avea, ignoranta si violenta manifestata in istoria crestinismului, prin atitea schisme, reforme, lupte, dusmanii, intoleranta si varsare de singe.

Ca sa ne dam seama de slaba influenta a Ortodoxiei noastre, la mintuirea oamenilor , trebuie sa ne gindim si la cuvintul biblic "pocait" care a fost scos din vocabularul ortodoxilor ca o rusine desi alte culte il onoreaza la maximum. Cei ce spun ca sunt pocaiti onorind acest cuvint, au in multe privinte, un mare avans fata de noi ortodoxii. Pastorii lor, de asemenea cu inalte studii teologice universitare, spre deosebire de ai nostri ii instruiesc temeinic pe toti membrii bisericii ( fata de noi, enoriasii lor sunt ca niste profesori), si nu se vede aproape nimic care sa-i faca de rusine. Predicile lor sunt deosebit de profunde si iata ca si omul este transformat: nu bea , nu fumeaza, nu injura, nu jigneste, nu se judeca, nu comite adulter, nu leneveste, studiaza, nu ia in desert numele Domnului si este prezent in Biserica de 2-3 ori pe saptamina etc. Sa facem si noi la fel, in Ortodoxia noastra care este de fapt mult mai completa, avind in frunte monahi, pustnici, sfinti, moaste, arta bizantina, liturghie, cintare sacra net superioara, taine, canoane, ceremonii, obiceiuri frumoase etc. Pacat ca nu avem invatatori din acestia care sa nu mai lase lumea foarte ignoranta si in Ortodoxia noastra! Incearca cei de la "Oastea Domnului" dar cite necazuri nu au din partea celorlalti preoti ! Satana nu doarme! Asa cum spune Domnul Iisus Hristos oamenii se cunosc ca si pomii dupa roadele pe care le aduc si dupa cum se poate constata, ele sunt foarte slabe in Bisericile Ortodoxe, unde nu sunt mai mult de 20% care sa se comporte corespunzator, pe cind in bisericile neoprotestante ( asa numitii "pocaiti" ) acest procent este de 80%. Exista deci 20% din neoprotestanti, care nu se poarta corespunzator si lumea ii da exemplu ca rezultat al religiei lor , dar de ce nu se ia in seama cele 80% de procente de reusite deci de 4 ori mai multi decit la ortodoxi ? Fiindca iata, daca analizam ''Indreptarul prntru spovedanie" al Bisericii Ortodoxe constatam ca neoprotestantii ( pocaitii) nu au nevoie de el fiindca ei de fapt respecta aceste reguli, desi sunt citeva sute. Desigur ca trebuie sa tinem seama de doctrina lor teologica, si nu le putem pretinde, ritualurile noastre sau alte reguli specifice fiecarui cult, dar in ceea ce priveste majoritatea regulilor de comportament ei le respecta ca pe litera de evanghelie. Nu s-a vazut aproape de loc pocait care sa injure, sa se certe, sa nu se roage intens si foarte des, sa nu se straduiasca sa-si educe copiii in profunda credinta, sa nu se straduiasca sa invete si pe altii sa fie profunzi credinciosi, sa nu puna pe locul intii pe Dumnezeu si apoi familia, sa rida zgomotos, sa fumeze, sa fie beat, sa tipe de minie, sa se ocupe de spiritism, sa poarte fel de fel de bijuterii, sa se fardeze, sa se judece prin tribunale, sa zica "zau", sa lucreze in ziua de odihna, sa nu se duca la Biserica de cel putin doua ori pe saptamina, sa danseze, sa participe la petreceri cu bautura, joc , cintece curvesti si glume deocheate, sa nu fie punctual la slujba, sa nu citeasca si sa nu cunoasca "Sfinta Scruptura", sa stea la masa fara rugaciune, sa nu stie foarte multe rugaciuni, sa nu compuna pe loc rugaciuni, sa nu faca milostenie, sa nu dea zecimea din venitul lunar, sa nu-si cinsteasca parintii, sa se abtina de la nasterea de copii , sa citeasca carti sau sa vada filme necuviincioase, sa fure, sa minta, sa nu aiba cuvint, sa curveasca, sa-si expuna trupul provocator, sa se laude, sa fie mindru, sa plinga amarnic, sa se duca in circiumi, sa bata si sa injure animalele, sa nu aiba rabdare, sa nu se impartasasca si sa nu-si spele picioarele lunar (dupa

exemplul Domnului Hristos ), sa nu se roage pentru aproapele si pentru toti oamenii, sa nu ia in serios cercetarea celor din inchisori, ingrijirea bolnavilor, sa nu-I multumeasca lui Dumnezeu la orice pas, sa nu-L slaveasca in sute de cintece pe care fiecare le stie, sa nu compuna numeroase cintece si poezii in slava lui Dumnezeu etc. Dupa cum ne dam seama, ei pot si inca destul de usor , sa respecte aceste reguli cu care noi ne luptam din greu, si nu prea reusim. Iata deci ca se poate! Numai sa vrem.Poate ca insistenta pe o cunoastere corespunzatoare a Sfintei Scripturi ii ajuta.Bineinteles ca nu exista padure fara uscaturi, si asa cum am spus un procent de 20% din ei lasa de dorit si poate ca Satana ni-i scoate in cale tocmai pe acestia, astfel incit sa nu ne mai intereseze nimic din cea ce au bun. De obicei acestia 20% sunt din cei convertiti de nu prea multi ani neavind o baza puternica , care sa asigure o transformare cit mai substantiala. Comportamentul celor buni se aseamana in multe privinte cu cel al calugarilor, si de asemenea, al credinciosilor de la "Oastea Domnului" ce este un virf al Bisericii Ortodoxe. Iata deci ca nu mai trebuie sa ne parasim religia noastra ortodoxa, pentru a merge la pocaitii neoprotestanti, ci avem in Biserica ortodoxa, ceva asemanator pocaitilor privind studiul Sf. Scripturi, slava prin foarte multe cintece, predici mai lungi si mai profunde, unde alaturi de preot oricine poate predica. Avem de asemenea mireni de foarte buna calitate: blinzi, instruiti, binevoitori ca si la ceilalti pocaiti. Dar seriozitatea si severitatea cu care pocaitul este tratat este maxima. Nu au voie sa intre in circiuma pentru nici un motiv. Mirean sau pastor, pentru o gresala marunta esti judecat exact asa cum recomanda Biblia : intii iti atrage atentia cel ce ti-a observat gresala; daca nu te indrepti sau nu recunosti iti atrag atentia 2-3 persoane, si daca nici atunci nu recunosti esti pus in discutia intregii Biserici; daca nici atunci nu recunosti sau nu promiti ca te vei indrepta esti eliminat din situatia de membru al Bisericii. Poti ramine in postura de prieten, dar neincrederea din privirile celorlalti iti creaza asa mustrari de constiinta incit de regula ori te indrepti, ori pleci. De ce sa aruncam cu noroi unii in altii, cind de fapt putem imprumuta ceea ce este bun de la fiecare!? Din albie se arunca doar apa murdara nu si copilul. Se dau exemple anumite secte care fac lucruri oribile, dar acestea sunt o parte din cele peste 3000 de categorii religioase, si asa cum nici Biserica nationala nu le admite , nici celelalte confesiuni nu le admit, cu atit mai mult cu cit blindetea le caracterizeaza.Dar inseamna pur si simplu o ticalosie sa pui in spinarea oricarui cult neoprotestant, ceea ce face o secta , ce-si tine cultul in mod ascuns, nefiind aprobata de guvern. Unele culte, printre care si "Oastea Domnului" nu sunt asa de severe, dar omul bine educat religios, care este acolo, stie foarte bine sa pastreze dreapta masura. Nu este bine sa se treaca de la o religie la alta, ci doar sa meditam la realizarile diferitelor confesiuni si sa le avem si noi ortodoxii. Frumusetea si bogatia Ortodoxiei nu mai trebuiesc dovedite si neoprotestantii (pocaitii) au facut mare gresala cind au interpretat Biblia doar " ad literam'' si sustin ''solo Scriptura'' fiindca traditia are radacini adinci in istoria umanitatii si acestea sunt pline de sacralitate ( nu prea straine de unele

texte apocrife, sau necanonice). Prin aceasta stricta limitara doar la Sfinta Scriptura, ei nu se pot lauda cu moastele ce reprezinta dovezi supreme de sfintire a omului, si nici cu monahismul si pustnicia care, prin renuntarile lor extraordinare la lume pentru Dumnezeu, te lasa pur si simplu fara glas.Dumnezeu a facut in asa fel incit sa existe o paleta foarte larga de fapte pentru ca noi sa ne ocupam de ele, sa meditam asupra lor, si sa ne straduim a ajunge la Adevarul care ne va face liberi. Dovada o reprezinta Biblia Ev. Ioan X-16 unde Domnul Hristos spune: ''Am si alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Si pe acelea trebuie sa le aduc, si vor auzi glasul Meu si vor fi o turma si un pastor''. In acest sens fiecare om ar trebui sa cunoasca foarte multa istorie a religiilor, filozofie a religiei, psihologie a religiei, sociologie a religiei, multe teologii (nu numai una) , filozofie, psihologie, psihiatrie, psihanaliza, ezoterism etc. Sa incercam deci sa ne pocaim si in Ortodoxie asa cum spune Biblia, si intr-un oras, cu doua milioane de oameni ca Bucurestiul sa avem cite o biserica la doua sute de persoane adica zece mii de biserici, iar intr-un oras de 200.000 persoane, sa avem, o mie de biserici. Daca ne-am duce la biserica asa cum se duc "pocaitii" ( adventistii, baptistii, penticostalii, martorii lui Iehova, evanghelistii etc. ) ne-ar trebui practic cite o biserica la fiecare bloc. Putem sa invatam unii de la altii si sa luam ce este bun, bineinteles fiecare cu Biserica si teologia lor dar in loc sa facem asa, ne insultam cu dispret unii pe altii intocmai ca pisica ce unde nu ajunge ii pute. Cu atita ignoranta ne imbatam cu apa rece, prin construirea citorva biserici de care se vor bucura in primul rind preotii. Sa nu semene mai tirziu- Doamne fereste!- cu niste muzee, asa cum este in Occident, desi religia a fost libera! Si, sunt ignoranti occidentalii in cultura si religie? Sunt, fara indoiala.Sa facem o incercare si sa vedem daca nu vom spulbera ignoranta , dezvoltindu-ne fortele sufletesti speciale pentru acces catre Dumnezeu, si catre Ortodoxie invatind (nu doar citind) patru pagini extrase din cartea "Stiinta oculta" de Rudolf Steiner, capitolul "Evolutia cosmica si fiinta umana. Originea spiritulu- Faza saturniana"! Dumnezeu sa ne ajute! I Pentru a intelege trebuie sa stim ca omul are de fapt pe linga corpul fizic inca alte trei componente: corpul eteric, corpul astral si Eu-l . Corpul fizic s-a format pe o planeta care cu miliarde de ani in urma era formata din ceva extrem de subtil asemanator cu senzatia de caldura pe care o simtim , nu in exterior, ci atunci cind spunem: ''Mi-e cald''. Aceasta planeta stiinta spirituala a denumit-o Saturn. Dupa o perioada de existenta planeta Saturn s-a metamorfozat intr-o alta planeta numita Soare formata din elemente gazoase. Pe acest Soare vechi ( care nu este acelas cu cel de acum), corpul omului evolueaza si i se adauga corpul eteric. Dupa o perioada de timp si planeta Soare se metamorfozeaza, si devine o alta planeta, numita Luna, formata din elemente lichide. Pe aceasta Luna veche ( care nu este tot una cu Luna actuala), omul primeste corpul astral. Dupa o alta perioada de timp, Luna se metamorfozeaza si ea si devine solida adica este Pamintul nostru de astazi. Pe Pamint omul primeste Eu-l.II Avem deci pina in prezent urmatoarea evolutie planetara : Saturn, Soare, Luna, Pamint. In viitor, Pamintul impreuna cu toate planetele vor dispare si vor aparea metamorfozate ( asa cum spune si Apocalipsa lui Ioan) pe rind in noi planete si anume : Jupiter, Venus , si Vulcan .

Toate acestea sunt vazute de Rudolf Steiner prin clarvedere in lumea suprasensibila cu miliarde de ani in urma asa cum i-a dat harul Dumnezeu. Multa lume a vazut la televizor emisiuni in care s-a aratat ca omul are intr-adevar aceste corpuri. Planetele actuale din sistemul nostru solar ce au aceleasi denumiri cu cele ce au existat la inceput, au aparut si ele pe parcurs ce celelalte au disparut si in cartea ''Stiinta oculta '' Rudolf Stener ne prezinta toate detaliile.III In ceea ce priveste Ierarhiile spirituale acestea sunt, de jos in sus , urmatoarele:Spiritele clarobscurului sau: Fiii vietii, Mesageii, Ingerii, Angheloi etc.Spiritele focului sau ArhangheliiSpiritele personalitatii sau: Arhei, Sp. Timpului, Principi, Principalitati, Primordiali, Eoni, Incepatori etc.Spiritele formei sau: Exusiai, Puteri, Elohimi , Domnii, etc.Spiritele Miscarii sau: Dinamis, Virtuti, Tarii etc.Spiritele intelepciunii sau : Kyriotetes, Stapiniri, Dominari etc.Spiritele vointei sau TronuriSpiritele armoniei sau HeruvimiiSpiritele iubirii sau SerafimiiIV Odata cu evolutia planetelor are loc si o evolutie a fiintelor umane si a ierarhiilor spirituale, care se concretizeaza printra altele in prigresul starilor de constienta, de luciditate. Progresiv, exista urmatoarele stari de constienta :- constienta de mineral , pe care o dobindeste fantoma umana pe vechiul Saturn- constienta de somn profund pe care o aveau ingerii la inceputul evolutiei saturniene, apare la om ca stare permanenta pe vechiul Soare, o are si acum, pe Pamint, atit omul cit si animalele, doar cind dorm profund, o au plantele ca stare permanenta.- constienta de vis care apare la om pe vechea Luna , o are omul pe Pamint cind viseaza ( de asemenea animalele), apare la ingeri mai inainte de vechea Luna si anume pe vechiul Soare.- Constienta starii de veghe, a luciditatii omului ce apare la om pe Pamint; la ingeri aparuse mai inainte pe vechea Luna, la Arhangheli aparuse si mai inainte,pe vechiul Soare, iar la Arhai, aparuse si mai inainte pe prima planeta, vechiul Saturn (unde omul avea constienta de mineral, Ingerii de somn profund (la inceput, apoi clarobscura) Arhanghelii de somn cu vise, Arhaii de stare de veghe , iar restul ierarhiilor ( Puteri, Virtuti, Dominari, Tronuri, Heruvimi si Serafimi ) au o constienta supralucida , de clarvedere in grade din ce in ce mai inalte, in functie de treapta, si apropiere de Dumnezeu.- Constienta de clarvedere ( supraluciditate ) ce o au acum in urma evolutiei planetei originare pina la starea de Pamint, Ierarhiile spirituale de deasupra omului. Omul va evolua de asemenea trecind prin toate treptele ierarhice de la Inger in sus si va ajunge dincolo de cele 9 trepte ale Ierarhiilor Spirituale, a zecea Ierarhie cea mai aproape de Dumnezeu ca o cununa a chinului ce i-a fost dat spre a evolua prin sprijinul lui Dumnezeu dar si prin vointa proprie de a invinge piedicile pe care Satan le pune in fate omului, cele mai multe, ca niste miraje foarte atragatoare. Daca raminem in aceste pofte ale mirajelor foarte atragatoare, aducatoare de pacate tratindu-le cu multa superficialitate ( crezind gresit ca vom fi iertati de Dumnezeu) ne va chinui foarte tare

Satana cindva ; acum sau dupa moarte cit si in noi reincarnari pina la distrugere fiindca Dumnezeu este iubire si tot ce nu se va contopi in iubire, fiind ceva impur, se va desfiinta. Ascultarea de Dumnezeu inseamna sa ne indreptam continuu numai spre El in toate incercarile prin care trecem, si sa ne biciuim simturile care in general ne duc spre Satana si deci spre pacate.

Intrebari privind ortodoxismul:

Cine a editat cartea "Crestinismul redus la esente" si in ce an?Ce pregatire are autorul, cite carti a scris si in ce domenii?Cum era perceput autorul la 20 de ani de la moartea sa?Cu ce compara C. S. Lewis, scrierile sfinte?Care este diferenta dintre extaz si cunoastere religioasa?Cit cistiga pe ora un preot cu ocazia unei ceremonii religioase?In slujba cui se afla preotul si mireanul, cind sunt de acord cu ceremoniile foarte costisitoare? Care virtute spune Sf. Antonie cel Mare ca este cea mai importanta?Cum poti mustra pe cineva daca nu-i arati faptele rele?Ce s-ar intimpla daca nu ar exista justitia intr-un stat?Ce recomanda filozoful Karl Popper?Mai este nevoie sa mustram sever daca am inlaturat raul inca de la aparitie?Cum poti fi insetat dupa dreptate daca nu judeci situatia ?Cite definitii s-u dat cuvintului ''cultura''?Ce atitudini manifesta mirenii si teologii in cazul conflictelor religioase?Este iubire adevarata cind nu indreptam omul si il lasam sa ajunga in Iad?Pocaitii neoprotestanti sunt indulgenti cu pacatele fratilor?Daca ne propunem sa ajutam semenul numai prin rugaciune, nu facem tot analiza pactelor?Cit de des ne rugam pentru iertarea pacatelor semenilor?Cit de des ne rugam pentru iertarea celor decedati?Ce a adus Domnul Iisus : pacea sau sabia?Ce spune Domnul Hristos sa faci cu ochiul care pacatuieste privind?Vorbiti despre credinta, acceptind ca pe un fapt normal sa vi se spuna nebun?Ce le va zice Domnul Hristos celor ce L-au slavit dar au lucrat fara-de-lege?Cum sfatuia Parintele Cleopa pe oameni sa se comporte in viata?Cum sunt ajutati oamenii sa nu mai injure pe Dumnezeu si cele sfinte?Ce cunoastere teologica are mireanul ortodox?Ce procent cuprinde crestinii ortodoxi din intreaga lume?

Citi ortodoxi dau zeciuiala prevazuta de Biblie? Dar pocaiti?Ce importanta are credinta omului in actiunea de vindecare facuta de Domnul Iisus?Care este conditia pentru ca boala sa nu mai revina?Ce raport este intre religie si Antropozofie?Cine a fost Rudolf Steiner?Ce se intimpla daca citim cartile lui Rudolf Steiner?Ce deosebire este intre practicarea misticismului si Antropozofiei?Cite carti de Antropozofie s-au scris personal de R. Steiner, sau dupa conferintele lui?Ce forte dezvolta lectura cartilor lui R. Steiner?Cite texte biblice apocrife sunt si cite ati citit?In ce versete biblice se afirma despre reincarnare?Cunoasteti teologia curentelor religioase cu care s-a confruntat Ortodoxia?Ce este iconoclastia si in ce secole s-a manifestat?Ce pregatire au pastorii pocaitilor?Ce stiti despre ''Oastea Domnului''?Cit la suta din ortodoxi si neoprotestanti se comporta ca adevarati crestini?De cite ori pe an se spovedeste fiecare ortodox?Cum se comporta ortodoxii, in general cu animalele?Cum sunt sfintit de fiecare ortodox zilele de odihna si cele de sarbatori?Citi oameni se roaga inainte si dupa masa?Ce procent din ortodoxi merg in mod regulat la Biserica?Ce tema au cele mai multe cintece la petreceri, nunti etc.?Cite cintece, poezii si rugaciuni stiu ortodoxii si pocaitii neoprotestanti?De cite ori ati citit Biblia pina acum?Cite formatiuni religioase crestine sunt?In ce consta frumusetea si importanta Ortodoxiei?Cite staule spune Domnul Iisus ca are?Ce domenii trebuie sa cunoasca un bun credincios pentru a fi tolerant?Cite biserici ar trebui daca fiecare ortodox ar fi si un crestin practicant?Cit de religiosi sunt oamenii in Occident?

STIINTA OCULTA - de Rudolf Steiner

Evolutia cosmica si fiinta umana

Faza saturniana 18 Dacã vrem sã ne formãm o imagine aproximativã a condiþiilor existente pe vechiul Saturn, trebuie sã avem în vedere fãptui cã în acea vreme nu exista încã nimic din creaturile ºi lucrurile pãmîntene, din toate cîte astãzi formeazã regimul mineral, vegetal ºi animal. Acestea au luat naºtere abia în perioadele ulterioare ale evoluþiei..Dintre fiinþele pãmîntene pe care le putem percepe fizic, exista numai fiinþa umanã, ºi - dupã cum am spus - numai în calitate de corp fizic. Or, astãzi, în afarã de minerale, vegetale, animale ºi oameni, existã ºi alte fiinþe care, deºi nu se manifestã într-un corp fizic, aparþin totuºi Pãmîntului. Asemenea entitãþi existau ºi pe Saturn, iar activitatera lor au avut ca efect evoluþia ulterioarã a umanitãþii. Dacã ne îndreptãm organele de percepþie spiritualã asupra perioadei de mijloc a întrupãrii saturniene - ºi nu spre începutul sau sfîrºitul ei - acesta ne apare ca fiind construitã în mod esenþial din cãldurã. Nu gãsim nimic gazos, lichid sau solid. Toate aceste stãri ale materiei apar mai tîrziu. Sã ne imaginãm cã un om înzestrat cu organele noastre senzoriale s-ar apropia de lumea saturnianã ca observator; nu ar avea altã senzaþie în afarã de cea de cãldurã. Intrînd în spaþiul ocupat de Saturn, el ar percepe numai o cãldurã - diferitã de cea din exterior - neuniformã, zonele calde alternînd cu altele mai reci; aceastã cãldurã i-ar apare ca radiind potrivit anumitor linii nu întotdeauna dreptei. Diferenþele de temperaturã ar da într-adevãr naºtere unor forme neregulate. Deci, observatorul ar avea în faþa lui un fel de fiinþã cosmicã alcãtuitã numai din cãldurã ºi cu o stare deseori schimbãtoare. Omul de azi cu greu îºi poate imagina ceva alcãtuit numai din cãldura; pentru el, aceasta nu este o stare, ci numai nivelul de temperaturã a corpurilor gazoase, lichide sau solide. De exemplu, fizicianul va considera absurd felul în care vorbim aici despre cãldurã. Va spune: „Existã corpuri solide, lichide ºi gazoase; însã cãldura nu este decît starea în care se aflã unul dintre aceste corpuri. Atunci cînd particulele unui gaz se aflã în miºcare, aceastã miºcare este perceputã sub formã de cãldurã. Ca urmare, acolo unde nu existã nici mãcar gaz, nu poate fi vorba de vreo miºcare de acest gen, deci nici de cãldurã". Pentru cercetãtorul spiritual lucrurile se prezintã însã altfel. El vorbeºte de cãldurã ca despre un gaz, un lichid sau un solid, chiar dacã o considerã drept substanþã mai subtilã decît cea a unui gaz.Acesta din urmã nu este decît cãldurã condensatã, dupã cum lichidul este gaz condensat ºi solidul, lichid condensat. 17 Pentru ºtiinþa spiritualã, existã corpuri calorice tot aºa cum existã ºi corpuri gazoase sau vaporoase.. Dacã vrem sã-l urmãrim pe cercetãtorul spiritual în acest domeniu, este necesar sã admitem posibilitatea unei percepþii psihice. In lumea accesibilã simþurilor fizice, cãldura se prezintã într-adevãr ca o stare particularã a unui corp gazos, lichid sau solid; dar aceastã stare nu este decît aspectul exterior al cãldurii sau, mai bine zis, efectul ei. Fizicienii nu cunosc decît acest efect al cãldurii, ºi nu natura sa lãuntricã. Incercaþi deci sã faceþi cu totul abstracþie de cãldura emanatã de corpurile materiale ºi sã evocaþi numai senzaþia avutã atunci cînd spuneþi: „Mi-e cald" sau „Mi-e frig". Aceastã experienþã interioarã este singura care poate da o idee despre ceea ce era Saturn în aceastã fazã a evoluþiei sale. Am fi putut strãbate întreg spaþiul ocupat de

Saturn, dar nu am fi întîlnit nici un gaz care sã poatã exercita vreo presiune ºi nici un corp lichid sau solid care sã poatã produce o impresie luminoasã, însã în orice punct al acestui spaþiu am fi avut, fãrã vreo impresie din afarã, sentimentul existenþei unei anumite cãlduri. Mai este oare necesar sã spunem cã presupunerea noastrã nu s-ar fi putut realiza niciodatã? Un om din zilele noastre nu ar fi putut niciodatã juca rolul de observator al vechiului Saturn. Ipoteza de mai sus a avut numai scopul de a uºura înþelegerea lucrurilor despre care vorbim. Pe un asemenea corp ceresc condiþiile nu erau deloc prielnice animalelor, plantelor ºi mineralelor, în forma lor actualã. Fiinþele pe care cunoaºterea supra-senzorialã le percepe din faza saturnianã, se aflau la un nivel evolutiv cu totul diferit de cel al actualelor fiinþe pãmînteºti perceptibile, în primul rînd, ele nu posedau un corp fizic ca al nostru. Cînd vorbim aici de corp fizic, trebuie sã evitãm a ne gîndi la corpul fizic al omului actual. Este important sã facem deosebire între corpul fizic ºi cel mineral. Corpul fizic este supus unor legi pe care le descoperim în lumea mineralã de astãzi. Dar corpul fizic al omului nu este stãpînit numai de aceste legi; mai este strãbãtut ºi de substanþe minerale. Or pe Saturn nu putea fi vorba de existenþa unui asemenea corp fizic mineral, ci a unei corporalitãþi supuse unor legi fizice care nu se manifestau decît prin efecte calorice. Deci, acel corp fizic era un corp de cãldurã, diafan, subtil, de naturã etericã. ªi întregul Saturn era alcãtuit din asemenea corpuri, rudimente primare ale corpului omenesc actual, fizic, mineral, format mult mai tîrziu prin adãugarea de substanþe gazoase, lichide ºi solide. Dintre fiinþele - altele decît cele umane - ce se dezvãluie conºtiinþei supra-senzoriale în momentul examinãrii perioadei sarurniene, sînt ºi entitãþi care nici mãcar nu aveau nevoie de corp fizic. Cel mai de jos element al lor era un corp eteric; în schimb posedau un altul, superior tuturor elementelor umane. Cea mai înaltã parte constitutivã a omului este Omul-Spirit. Aceste fiinþe saturniene aveau însã un element superior acestuia; între corpul lor eteric ºi Omul-Spirit existau ierarhizate toate elementele descrise în prima parte a acestei cãrþi: corpul astral, „Eul", „Eul" spiritual ºi Spiritul vieþii. 11 Ca ºi Pãmîntul nostru, Saturn era înconjurat de o atmosferã, cu deosebirea cã aceasta era de naturã spiritualã, o emanaþie de fiinþe dintre cele amintite ºi de multe altele.. Intre globul caloric al lui Saturn ºi aceste fiinþe - care-ºi cufundau elementele naturii lor în „corpurile de cãldurã" ale acestui glob - aveau loc schimburi continui. ªi chiar dacã în înseºi aceste corpuri nu exista viaþã, în ele se manifesta viaþa fiinþelor din mediul înconjurãtor. Le-am putea compara cu un fel de oglinzi ce nu reflectau imaginile acestor fiinþe, ci stãrile lor de viaþã. 20 In Saturn nu am fi putut descoperi nimic viu, ºi totuºi el acþiona însufleþind spaþiul ceresc înconjurãtor, reflectînd în acest spaþiu - ca un ecou - viaþa ce o primea; întregul Saturn era o oglindã a vieþii cereºti.. Printre fiinþele sublime a cãror viaþã era reflectatã în acest mod, se numãrã ºi cele pe care le putem numi „Spiritele înþelepciunii"; pentru ºtiinþa spiritualã creºtinã, ele sînt „Kyriotetes" sau „Dominãri". Activitatea lor nu începe, ci se terminã în amintita perioadã de mijloc a evoluþiei saturniene. Inainte de a deveni conºtiente de oglindirea propriei lor vieþi în corpurile calorice ale Iui Saturn, fiinþele respective au trebuit sã le facã pe aceste corpuri capabile de aceastã

oglindire. Din aceastã cauzã, activitatea lor intervine imediat dupã începutul fazei saturniene, în perioada cînd substanþa globului era haoticã, incapabilã de a reflecta ceva. Pentru a descrie exact experienta avutã în timpul cercetãrii spirituale, nu ar trebui sã se spunã: Saturn era înconjurat de o atmosfera", ci: „Atunci cînd cunoaºterea supra-senzorialã devine conºtientã de Saturn, ea devine conºtienta ºi de o atmosferã ce învãluie acest glob, ºi de fiinþe de cutare sau cutare fel". Expresia „Existã un lucru sau altul" poate fi permisã; cãci, de fapt ea se foloseºte ºi în limbajul obiºnuit, atunci cînd se descrie ceea ce este în realitate o experienþã psihicã din timpul unei percepþii senzoriale. Dar, în cele ce vor urma - trebuie sã avem mereu în vedere aceastã remarcã. Ea rezultã de altfel din însuºi ansamblul acestei expuneri. 2 Examinînd aceastã masã dezorganizatã, observaþia spiritualã ajunge chiar la începutul evoluþiei saturniene. Ceea ce vedem aici nu posedã încã proprietãþi calorice. Dacã vrem sã o caracterizãm, nu am putea-o compara decît cu una dintre calitãþile omului, ºi anume cu „voinþa". Pe atunci nu exista absolut nimic altceva decît voinþã, adicã o stare pur psihicã.. Dacã urmãrim de unde provine aceastã voinþã, aflãm cã ea constituie emanaþia unor Fiinþe sublime care, parcurgînd trepte ce cu greu pot fi imaginate, au ajuns atît de sus, încît la începutul evoluþiei saturniene ele erau capabile sã extragã voinþa din propria lor naturã, revãrsînd-o în afarã. 5 Dupã cîtva timp, acþiunea acelor „Spirite ale înþelepciunii" - despre care am vorbit mai înainte - s-a exercitat asupra voinþei astfe emanate. ªi aceastã voinþã, pînã atunci total lipsitã de însuºiri, primeºte calitatea de a reflecta viaþa în spaþiul ceresc.. Fiinþele a cãror fericire consta în emanarea vieþii în universul pe cale de a se naºte al lui Saturn, le putem numi „Spirite ale voinþei". Ezoterismul creºtin le cunoaºte sub numele de „Tronuri". Odatã cu atingerea - sub acþiunea voinþei ºi a vieþii - unei anumite etape din evoluþia saturnianã, îºi încep activitatea ºi alte entitãþi aflate în atmosfera lui Saturn. Le putem numi „Spirite ale miºcãrii*. Pentru ezoterismul creºtin, acestea sînt cunoscute sub numele de „Dynamis" sau „Virtuþi". Aceste fiinþe nu aveau nici corp fizic ºi nici eteric. Cel mai de jos element al lor era un corp astral. 8 Atunci cînd corpurile saturniene au dobîndit facultatea de a reflecta viaþa, aceastã viaþã reflectatã s-a impregnat cu proprietãþi ce îºi aveau locul în corpul astral al „Spiritelor miºcãrii''. Urmarea a fost cã în acel moment, Saturn pãrea cã aruncã în spaþiul cosmic senzaþii, sentimente ºi alte forþe psihice. Intreaga planetã pãrea o fiinþã înzestratã cu suflet, ce manifesta simpatii ºi antipatii. In realitate aceste .manifestãri psihice nu erau decît reacþiile psihice ale „Spiritelor miºcãrii".. 19 ªi aceastã activitate a durat cîtva timp; apoi au început activitatea altor fiinþe: „Spiritele formei" („Exusiai" sau „Puteri"), la care cel mai de jos element era tot un corp astral; dar aflat pe un alt nivel evolutiv decît corpul astral al „Spiritelor miºcãrii").. Daca acestea din urmã nu produceau în viaþa reflectatã decît manifestãrile unei sensibilitãþi colective, acþiunea corpului astral al "Spiritelor formei" face ca aceste manifestãri sã parã aruncate în spaþiul cosmic de cãtre fiinþe distincte. Am putea spune cã „Spiritele miºcãrii"au fãcut ca întregul Saturn sã parã o fiinþã înzestratã cu suflet. 4 In ce priveºte „Spiritele formei", ele se împart între fiinþe distincte, aºa încît, în aceastã perioadã, Saturn apare ca un ansamblu de fiinþe înzestrate cu proprietãþi psihice.. Sã ne imaginãm o murã alcãtuitã din

mici bobite, ºi vom avea o imagine a lui Saturn. Pentru viziunea supra-senzorialã, acest glob pare a fi constituit - în aceastã etapã a evoluþiei - din fiinþe distincte, bineînþeles fãrã viaþã sau suflet propriu, dar care reflectã viaþa ºi sufletul fiinþelor sublime ce-1 populeazã. In aceastã perioadã a evoluþiei saturniene intervin fiinþe al cãror cel mai de jos element este tot un corp astral, dar înãlþat la un asemenea nivel evolutiv, încît el acþioneazã ca un „Eu" omenesc de astãzi. Strãbãtînd aceste fiinþe, „Eul" priveºte spre Saturn ºi-ºi transmite natura fiinþelor vii care-1 populeazã. Astfel, ceva din Saturn este proiectat în spaþiul universal, ceva asemãnãtor acþiunii personalitãþii omeneºti în viaþa actualã. Entitãþilor care produc acest efect le vom da numele de „Spirite ale personalitãþii" (în ezoterismul creºtin: „Archai" sau „Principate"). Ele conferã micilor particule saturniene aparenþa personalitãþii. Cãci personalitatea propriu-zisã nu existã pe Saturn; numai imaginea, înveliºul ei exterior. Aceste spirite posedã adevãrata lor personalitate în atmosfera saturnianã. ªi tocmai din cauzã cã natura lor se reflectã - dupã cum am vãzut - în corpurile saturniene, acestora li se acordã 16 substanþa subtilã pe care am descris-o mai sus ca fiind de naturã caloricã. 7 Pe întreg cuprinsul lui Saturn nu existã nici o viaþã interioarã, dar „Spiritele personalitãþii' recunosc imaginea propriei lor vieþi interioare în ceea ce le vine de la acest glob sub formã de cãldurã.. 13 Atunci cînd se produc toate acestea, „Spiritele personalitãþii" se aflã la nivelul atins de omul actual ºi trec prin „starea lor umanã".. Dacã privim acest lucru în mod obiectiv, trebuie sã ne putem reprezenta faptul cã o fiinþã poate fi „umanã" ºi fãrã a avem constituþia omului din zilele noastre. Deci, „Spiritele personalitãþii" sînt „oameni" pe Saturn. Cel mai de jos element al lor nu este un corp fizic, ci un corp astral ºi un „Eu". De aceea, ele nu pot transmite experienþele acestui corp astral unui corp fizic ºi unuia eteric, ca omul actual. Totuºi, aceste „Spirite ale personalitãþii'', nu numai cã posedã un „Eu", ci ºi ºtiu de el, datoritã cãldurii primite de la Saturn. Deci ele sînt „Oameni" în alte condiþii decît cele de pe Pãmînt. 10,14 In continuarea evoluþiei, pe Saturn încep sã se desfãºoare fenomene de altã naturã. Dacã pînã aici totul era numai oglindire a unei vieþi ºi a unei sensibilitãþi exterioare, acum începe un fel de viaþã interioarã. In lumea vieþii saturniene apar, ici ºi colo, lumini carese aprind si apoi se sting.. In unele locuri apar licariri tremuratoare, fulgere care brãzdeazã cerul în altele. Corpurile de cãldurã încep sã scînteieze, sã strãluceascã ºi chiar sã radieze. ªi prin atingerea acestei trepte a evoluþiei, noi entitãþi dobîndesc posibilitatea exercitãrii unei activitãþi. 15,20 Este vorba de "Spiritele focului", cunoscute în creºtinism sub numele de „Arhangheli". Aceste fiinþe posedã un corp astral, însã la acest nivel al evoluþiei lor nu-i pot da nici un impuls; 9 dacã nu ar putea acþiona asupra corpurilor de cãldurã saturnianã, „Spiritele focului" n-ar fi capabile sã trezeascã vreo senzaþie sau vreun sentiment în corpul astral; aceastã activitate le dã posibilitatea conºtientizãrii propriei lor existenþe.. Ele nu-ºi pot spune: „Exist", ci doar: „Ambianþa mea îmi permite sã exist". Aceste entitãþi au percepþii ce constau în amintitele fenomene luminoase de pe Saturn, fenomene care constituie - într-un fel - „Eul" lor. Ele trezesc în „Spiritele focului" o anumitã conºtientã, pe care o putem considera ca „imaginativã", asemãnãtoare cu cea a omului aflat în stare de vis, dar mult mai însufleþitã; este vorba de imagini nu coerente

ºi fugare, ci care au o adevãratã legãturã cu jocurile de lumini de pe Saturn.. 27 Acest schimb între „Spiritele focului" ºi „corpurile calorice" saturniene face sã aparã, pe calea evoluþiei, primii germeni ai organelor senzoriale omeneºti.. Organele cu ajutorul cãrora omul percepe astãzi lumea fizicã, încep sã se manifeste în prima lor formã de subtile rudimente eterice. Fantomele omeneºti - la care nu am vedea altceva decît arhetipurile luminoase ale organelor lor senzoriale - devin perceptibile viziunii clarvãzãtoare. Aceste organe sînt deci rodul activitãþii „Spiritelor focului"; dar acestea nu participã singure la formarea lor. ªi alte fiinþe pãtrund odatã cu ele în universul saturnian. 6, 12 Sînt entitãþi aflate pe un nivel evolutiv atît de ridicat, încît se pot servi de aceste organe senzoriale rudimentare pentru a contempla manifestãrile vieþii saturniene, le numim „Spirite ale iubirii" („Serafimii" creºtinismului). Fãrã ele, „Arhanghelii" nu ar putea avea conºtienta pe care am descris-o mai înainte. „Serafimii" observã aceste manifestãri într-o stare de conºtientã ce le permite comunicarea lor „Arhanghelilor" sub formã de imagini.. Ele înºiºi renunþã la toate avantajele ce le-ar putea obþine de pe urma acestei contemplãri, la orice satisfacþie, la orice plãcere, lãsînd totul în favoarea „Arhanghelilor". Dupã aceste experienþe, o nouã erã se deschide în existenþa saturnianã. Fenomenelor luminoase li se adaugã altele. Descrierea celor dezvãluite viziunii supra-senzoriale din aceastã perioadã, ar putea sã parã pentru mulþi ca fiind absurdã. 30,29 In interiorul lui Saturn se produc un fel de frãmîntãri de senzaþii gustative; se resimt, în diferite regiuni, gusturi dulci, amare sau acre, percepute în spaþiul ceresc sub formã de sunete, ca un fel de muzicã.. Aceste fenomene dau unor noi entitãþi posibilitatea sã desfãºoare o activitate pe Satura. 30 Este vorba de „Fiii clarobscurului" sau „Fiii vieþii", pe care creºtinismul îi numeºte „îngeri". Intre aceste fiinþe ºi frãmîntãrile de senzaþii gustative - care au, în interiorul globului, o miºcare de du-te-vino - se stabileºte un raport, fapt ce permite corpului eteric al acestor fiinþe sã intre în acþiune, ajungînd la un fel de metabolism. Ele fac sã pãtrundã viaþa în Saturn, ceea ce duce la producerea proceselor de nutriþie ºi secreþie. ªi asta nu fiindcã aceste fiinþe ar constitui cauza directã a. acestor procese -activitatea lor le provoacã în mod indirect. Aceastã viaþã internã oferã ºi altor entitãþi posibilitatea de a interveni în globul saturnian; sînt 28, „Spiritele armoniilor", pe care creºtinismul le numeºte „Heruvimi". Aceºtia transmit „Fiilor vieþii" - sau „îngerilor" - un fel de conºtientã obscurã - mai vagã ºi mai obscurã decît conºtienta de vis a omului din zilele noastre ..- asemãnãtoare cu cea pe care omul o are în somnul fãrã vise (adicã este atît de lipsitã de intensitate, încît nu putem fi conºtienþi de ea). ªi totuºi existã; ea diferã de conºtienta din starea de veghe atît prin intensitatea, cît ºi prin natura sa. 21 Aceastã „conºtientã a somnului profund" o au ºi plantele actuale. Chiar dacã nu transmite nici o impresie a lumii exterioare, ea coordoneazã totuºi procesele vitale, armonizîndu-le cu fenomenele cosmice. In faza saturnianã despre care vorbim, „Fiii vieþii" nu-ºi pot da seama de aceastã activitate de coordonare; însã „Spiritele armoniilor" o cunosc ºi, de aceea, ei sînt adevãraþii agenþi. Toatã aceastã viaþã se desfãºoarã în ceea ce am prezentat ca „fantome umane". Acestea apar viziunii supra-senzoriale ca fiinþe vii, însã viaþa lor nu este decît aparentã, în

realitate este vorba de cea a „Fiilor vieþii", care se folosesc - într-un fel - de ele pentru a-ºi manifesta propria lor existenþã.22 Sã ne îndreptãm acum atenþia asupra acestor fantome umane înzestrate cu viaþã aparentã, în cursul perioadei saturaiene despre care vorbim, ele îºi schimbã mereu forma; iau cînd o înfãþiºare cînd alta. Apoi aceste forme se fixeazã, pãstrîndu-se temporar. ªi asta datoritã faptului cã ele încep sã fie influenþate de acele spirite care au intervenit chiar la începutul evoluþiei saturaiene, adicã de „Spiritele voinþei" (sau „Tronurile").. 23 Ca urmare, fantoma umanã însãºi se prezintã într-o stare de conºtientã dintre cele mai rudimentare, mai simplã ºi decît cea a somnului fãrã vise. Este starea de conºtientã a mineralelor din zilele noastre.. 24,25 Ea stabileºte armonia dintre natura interioarã ºi lumea exterioarã. Pe Saturn, coordonarea acestei armonii este realizata de „Spiritele armoniilor", astfel încît omul apare ca o imagine a însãºi masei saturniene. In aceastã etapã, ceea ce Saturn este la nivel macro, omul este la nivel micro.. 40, 39 ªi astfel a apãrut, primul germen a ceea ce ºi astãzi, la omul actual, se aflã în stare de germen: Omul-Spirit sau Atma. In interiorul masei saturniene, aceastã voinþã umanã obscurã se dezvãluie percepþiei supra-senzoriale prin manifestãri ce pot fi asemãnate cu mirosurile.. 38 In interior, spre spaþiul cosmic, se manifestã ceva în genul unei personalitãþi care, în loc sã fie dirijatã de un „Eu" lãuntric, este mînuitã din afarã ca o maºinã iar cei care o mînuiesc sînt „Spiritele voinþei".. Dacã revedem expunerile fãcute pînã aici, vom observa cã, începînd cu perioada de mijloc a evoluþiei saturniene, fazele acestei deveniri pot fi caracterizate comparînd efectele lor cu impresiile noastre senzoriale. La început Saturn se manifestã sub formã de cãldurã; apoi se produc fenomenele luminoase, dupã care intrã în joc gusturile ºi sonoritãþile; în sfîrºit apare ceva care se manifestã în interiorul globului sub formã de senzaþii olfactive, iar spre exterior ca un „Eu" omenesc acþionînd maºinal. Dar ce era inainte de inceputul timpului? Dar ce era înainte de apariþia stãrii calorice? Acele manifestãri saturniene nu se mai pot compara cu nici una din realitãþile accesibile simþurilor exterioare. Starea precedentã cãldurii de pe Saturn nu poate fi cunoscutã de omul actual decît în viaþa sa interioarã. Atunci cînd se cufundã în gîndurile sale, fãrã a fi constrîns de vreo impresie exterioarã, în ele se petrece ceva imperceptibil simþurilor fizice, ceva accesibil numai viziunii superioare, într-adevãr, starea caloricã a lui Saturn este precedatã de manifestãri existente numai pentru cine percepe supra-sensibilul. Putem numi trei dintre aceste manifestãri: cãldura pur psihicã - imperceptibilã în exterior - lumina pur spiritualã - care în afarã este întuneric - ºi o esenþã spiritualã de o perfecþiune absolutã, care nu are nevoie de nici o existenþã exterioarã pentru a fi conºtientã de sine O cãldurã pur interioarã însoþeºte apariþia „Spiritelor miºcãrii"; 34 o luminã pur spiritualã este legatã de apariþia „Spiritelor înþelepciunii".. ºi o purã spiritualitate însoþeºte prima emanaþie a „Spiritelor voinþei". Odatã cu apariþia cãldurii pe Saturn, evoluþia noastrã pãrãseºte deci domeniul vieþii interioare, a purei spiritualitãþi, pentru a intra într-o existenþã manifestatã în exterior. Bineînþeles, este foarte greu ca gîndirea contemporanã sã înþeleagã faptul cã 35 ceea ce numim „timp" apare - pentru prima datã - odatã cu starea caloricã a lui Satura..Intr-adevãr, stãrile anterioare sînt atemporale; ele aparþin acelui domeniu din univers pe care ºtiinþa spiritualã îl numeºte

„Permanenþã". Din aceastã cauzã, atunci cînd va fi vorba - în aceastã carte - de stãri ce fac parte din „Permanenþã", expresiile referitoare la condiþiile temporale nu se folosesc decît comparativ, pentru o mai uºoarã înþelegere. Limba omeneascã nu poate descrie ceea ce premerge „timpul" decît cu ajutorul termenelor ce implicã noþiunea de timp. De asemenea, trebuie sã mai spunem cã, chiar dacã primele trei faze ale lui Satura nu s-au succedat - în sensul actual al cuvîntului - nu le putem descrie decît una dupã alta; în plus, cu toatã „permanenþa" sau simultaneitatea lor, ele decurg una din alta, în aºa fel încît aceastã dependenþã poate fi comparatã cu o succesiune în timp. Aceste indicaþii referitoare la primele stãri saturniene aruncã o razã de luminã ºi asupra originii acestor stãri. Din punct de vedere pur raþional, ne putem întreba, bineînþeles, de fiecare datã cînd ajungem la o origine, care este originea acesteia. Dar în domeniul realitãþii acest lucru nu este posibil. Pentru a înþelege sã luãm un exemplu. Atunci cînd vedem niºte urme pe un drum, putem întreba de unde provin. Rãspunsul ar putea fi: „De la o maºinã". Apoi putem întreba de unde venea ºi încotro se ducea maºina respectivã. Iarãºi este posibil un rãspuns întemeiat pe fapte. Apoi mai putem întreba cine se afla în maºinã, ce intenþii avea, cu ce se ocupa, etc. In cele din urmã ajungem la un punct în care însãºi faptele pun capãt, bineînþeles, acestui interogatoriu. Cine îl continuã însã, deviazã de la intenþia iniþialã ºi nu ar face-o decît ca rutinã, în exemplul ales este uºor de aflat momentul în care faptele impun sfîrºitul întrebãrilor. Dar cînd este vorba de probleme cosmice, acest lucru nu este la fel de evident. Totuºi, privind mai atent, observãm cã orice întrebare referitoare la „originea" stãrilor saturniene descrise pînã acum nu-ºi mai are rostul; cãci am ajuns într-un domeniu în care fiinþele ºi lucrurile nu se justificã prin ceea ce le precede, ci prin însele. Rezultatul evoluþiei saturniene este deci germenul fiinþei umane, format pînã la un anumit punct. El este înzestrat cu o conºtientã elementarã, obscurã, despre care am vorbit mai înainte. Sã nu ne imaginãm cã aceastã dezvoltare a început abia în ultima perioadã saturnianã. „Spiritele voinþei" acþioneazã de-a lungul întregii evoluþii saturniene; dar rezultatul activitãþii lor este mai vizibil percepþiei supra-senzoriale îndeosebi în ultima perioadã. De altfel, nu existã nici o delimitare între activitãþile diferitelor grupe de entitãþi spirituale. Atunci cînd se spune cã mai întîi acþioneazã „Spiritele voinþei", apoi „Spiritele înþelepciunii", etc., asta nu înseamnã cã aceste spirite sînt active numai în mod succesiv; ele acþioneazã de-a lungul întregii evoluþii saturniene, însã activitatea lor este mai clar observabilã în perioadele respective, cînd avem - ca sã zicem aºa - conducerea evoluþiei. 37 Intreaga evoluþie saturnianã poate fi deci consideratã ca o prelucrare sãvîrºita de „Spiritele înþelepciunii", „Spiritele miºcarii", "Spiritele formei", etc., asupra emanaþiei „Spiritelor voinþei".. Prin aceastã activitate, înseºi aceste entitãþi spirituale parcurg o evoluþie. De exemplu, dupã ce viaþa le-a fost reflectatã de Saturn, „Spiritele înþelepciunii" se înalþã cu o treaptã. Rodul activitãþii lor dezvoltã facultãþile propriei lor naturi. Ca urmare, 36 dupã ce ºi-au încheiat activitatea, ele trec printr-o stare asemãnãtoare somnului.. Perioadele lor de activitate pe Saturn sînt urmate de altele, în decursul cãrora trãiesc, - într-un fel - în alte lumi. Atunci interesul lor nu mai este îndreptat spre Saturn.

Din aceastã cauzã, percepþia clarvãzãtoare distinge în evoluþia saturnianã o pantã ascendentã, urmatã de una coborîtoare. Faza de urcare dureazã pînã la formarea stãrii calorice. Apoi, odatã cu apariþia fenomenelor luminoase, începe declinul. ªi atunci cînd -datoritã „Spiritelor voinþei" - fantomele umane au cãpãtat formã, Entitãþile spirituale încep sã se retragã puþin cîte puþin; lumea saturnianã piere ºi apoi dispare. 31 Intervine un fel de pauzã, de timp de odihnã. Germenul uman se dezorganizeazã; nu dispare, dar intrã într-o stare comparabilã cu cea a unei seminþe care se odihneºte în pãmînt, aºteptînd germinarea ce va da naºtere unei noi plante. Astfel, germenul fiinþei umane se odihneºte în sînul Cosmosului, aºteptînd o nouã trezire. Iar la sosirea acestui moment, Entitãþile spirituale au dobîndite - în alte împrejurãri - facultãþi ce le vor permite sã acþioneze din nou asupra germenului uman.. 32 „Spiritele înþelepciunii" ºi-au dezvoltat - în corpul lor eteric - o facultate ce le permite sã se bucure de viaþã (ca pe Saturn), cit ºi sã extragã din ea propria lor naturã, pentru a o dãrui altor fiinþe. „Spiritele miºcãrii" sînt acum pe aceeaºi treaptã evolutivã pe care se aflau „Spiritele înþelepciunii" pe Saturn. Inainte, cel mai de jos element al lor era un corp astral; acum ele posedã un corp eteric. La fel, ºi celelalte entitãþi spirituale au atins un nivel evolutiv mai ridicat; ca urmare, toate pot acþiona asupra germenului uman altfel decît pe Saturn.. 33 Dar, la sfîrºitul evoluþiei saturniene, acest germene uman se descompusese. Deci, pentru ca fiinþele spirituale - evoluate între timp - sã-ºi poatã continua activitatea de unde au întrerupt-o, germenul uman trebuie sã treacã din nou, repede, prin fazele evoluþiei lui saturniene.. Intr-adevãr, percepþia supra-senzoriala constata ca rudimentara fiinþã umanã reapare ºi începe sã se dezvolte ea însãºi, datoritã forþelor primite pe Saturn. Ea apare din întuneric ca o entitate-voinþã, dobîndeºte o aparenþã de viaþã ºi psihism, pînã la a se manifesta sub forma personalitãþii maºinale pe care o avea la sfîrºitul evoluþiei saturniene.

Cifrele ingrosate indica raspunsuri la intrebari

Intrebari ( sistematizeaza continutul )

Stiinta oculta- faza saturniana (pag. 107-119)

I Cite corpuri are fiinta umana?II Care sunt starile planetare prin care a trecut si va trece in viitor Pamintul?III Care sunt Ierarhiile spirituale de sus in jos?IV Cite forme de constienta cunoasteti?

11 Din ce era formata atmosfera lui Saturn? 2 Care este inceputul fazei saturniene? 3 Cum erau reprezentate plantele pe Saturn? 5 Ce fac Kyriotetes?20 Reflecta ceva Saturn? 8 Care este actiunea Spiritelor miscarii?19 In ce consta diferenta dintre corpul astral al Spiritelor formei si al Virtutilor? 4 Care este actiunea Exusiailor?17 Ce reprezinta caldura in stiinta spirituala?35 Cind apare timpul?16 Din ce era alcatuit corpul fizic uman pe Saturn? 7 Care este rolul caldurii pe Saturn?13 Cine atinge constienta starii umane pe planeta Saturn?14 Cind incepe un fel de viata interioara pe planeta?10 Ce rol au luminile intermitente?27 Cum apar primii germeni ai organelor senzoriale omenesti?12 Ce rol au germenii de organe senzoriale omenesti?15 Ce nivel de evolutie are corpul astral al Spiritelor focului?

6 Care este actiunea Serafimilor? 9 In ce mod realizeaza Spiritele focului constienta imaginativa?29 Ce reprezinta sunetele percepute in spatiul ceresc ca un fel de muzica?30 Cum apare metabolismul pe Saturn?22 Cine fixeaza temporar fantomele umane?21 Care este actiunea Spiritelor armoniilor si a ingerilor in raport cu fantoma umana?28 Ce constienta au Fiii vietii si cum apare ea?25 Cum actioneaza Heruvimii asupra fantomei umane?24 Cine stabileste armonia dintre interiorul si exteriorul fantomei umane?40 Cind apare Atma si in ce stare se afla?23 Care este starea de constienta a fantomei umane?39 Ce manifestari pot fi asemanate cu mirosurile pe Saturn?38 Ce vizualizeaza mai clar, perceptia suprasenzoriala, privitor la Spiritele vointei la sfirsitul evolutiei saturniene?34 Aparitia caror spirite este insotita de o lumina pur spirituala?37 Ce efecte au activitatile desfasurate de ierarhiile spirituale asupra lor insile36 Ce se intimpla cu ierarhiile dupa ce isi inceteaza activitatea pe Saturn?31 Ce se intimpla cu germenul uman in timpul pauzei dupa faza saturniana?33 Ce se intimpla cu fiinta umana dupa pauza saturniana?32 Ce se intimpla cu Spiritele intelepciunii si Spiritele miscarii dupa pauza saturniana?

Intrebari ( nu sistematizeaza continutul )

Stiinta oculta- faza saturniana (pag. 107-119)

I Cite corpuri are fiinta umana?II Care sunt starile planetare prin care a trecut si va trece in viitor Pamintul?III Care sunt Ierarhiile spirituale de sus in jos?IV Cite forme de constienta cunoasteti?

17 Ce reprezinta caldura in stiinta spirituala?35 Cind apare timpul?16 Din ce era alcatuit corpul fizic uman pe Saturn? 7 Care este rolul caldurii pe Saturn?13 Cine atinge constienta starii umane pe planeta Saturn?31 Ce se intimpla cu germenul uman in timpul pauzei dupa faza saturniana?10 Ce rol au luminile intermitente?11 Din ce era formata atmosfera lui Saturn?3 Cum erau reprezentate plantele pe Saturn?39 Ce manifestari pot fi asemanate cu mirosurile pe Saturn?27 Cum apar primii germeni ai organelor senzoriale omenesti?22 Cine fixeaza temporar fantomele umane?5 Ce fac Kyriotetes?19 In ce consta diferenta dintre corpul astral al Spiritelor formei si al Virtutilor?37 Ce efecte au activitatile desfasurate de ierarhiile spirituale asupra lor insile12 Ce rol au germenii de organe senzoriale omenesti?33 Ce se intimpla cu fiinta umana dupa pauza saturniana?8 Care este actiunea Spiritelor miscarii?14 Cind incepe un fel de viata interioara pe planeta?15 Ce nivel de evolutie are corpul astral al Spiritelor focului?24 Cine stabileste armonia dintre interiorul si exteriorul fantomei umane?36 Ce se intimpla cu ierarhiile dupa ce isi inceteaza activitatea pe Saturn?6 Care este actiunea Serafimilor?9 In ce mod realizeaza Spiritele focului constienta imaginativa?29 Ce reprezinta sunetele percepute in spatiul ceresc ca un fel de muzica?30 Cum apare metabolismul pe Saturn?4 Care este actiunea Exusiailor?21 Care este actiunea Spiritelor armoniilor si a ingerilor in raport cu fantoma umana?28 Ce constienta au Fiii vietii si cum apare ea?20 Reflecta ceva Saturn?25 Cum actioneaza Heruvimii asupra fantomei umane?2 Care este inceputul fazei saturniene?40 Cind apare Atma si in ce stare se afla?23 Care este starea de constienta a fantomei umane?34 Aparitia caror spirite este insotita de o lumina pur spirituala?32 Ce se intimpla cu Spiritele intelepciunii si Spiritele miscarii dupa pauza saturniana?

Stiinta oculta

Faza saturniana - rezumat

Din punct de vedere pur raþional, ne putem întreba, bineînþeles, de fiecare datã cînd ajungem la o origine, care este originea acesteia. Dar în domeniul realitãþii acest lucru nu este posibil. Pentru a înþelege sã luãm un exemplu. Atunci cînd vedem niºte urme pe un drum, putem întreba de unde provin. Rãspunsul ar putea fi: „De la o maºinã". Apoi putem întreba de unde venea ºi încotro se ducea maºina respectivã. Iarãºi este posibil un rãspuns întemeiat pe fapte. Apoi mai putem întreba cine se afla în maºinã, ce intenþii avea, cu ce se ocupa, etc. In cele din urmã ajungem la un punct în care însãºi faptele pun capãt, bineînþeles, acestui interogatoriu. Cine îl continuã însã, deviazã de la intenþia iniþialã ºi nu ar face-o decît ca rutinã. In exemplul ales este uºor de aflat momentul în care faptele impun sfîrºitul întrebãrilor. Dar cînd este vorba de probleme cosmice, acest lucru nu este la fel de evident. Privind mai atent, vom observa cã orice întrebare referitoare la „originea" stãrilor pe care le vom descrie nu-ºi mai are rostul; cãci suntem într-un domeniu în care fiinþele ºi lucrurile nu se justificã prin ceea ce le precede, ci prin însele.1 Asa ca plecand de la un punct anume trebuie sa stim ca in cosmos exista cu miliarde de ani in urma un fel de ''masa dezorganizata''. Examinînd aceastã masã dezorganizatã, observaþia spiritualã vede cum ea se organizeaza intr-un fel, capatand o caracteristica asemanatoare cu vointa. Acesta este punctul de pornire al evolutiei si acestei mase i se da denumirea de Saturn.care nu era nimic altcevat decît voinþã, adicã o stare pur psihicã.. Dacã urmãrim de unde provine aceastã voinþã, aflãm cã ea constituie emanaþia unor Fiinþe sublime, ingeresti, care, parcurgînd trepte ce cu greu pot fi imaginate, au ajuns atît de sus, încît la începutul evoluþiei saturniene erau capabile sã extragã voinþa din propria lor naturã, revãrsînd-o în afarã.Aceste fiinte se numesc Spiritele Vointei sau Tronuri, in ezoterismul crestin, si se afla pe treapta a-7-a de evolutie.

2 Ca ºi Pãmîntul nostru, Saturn era înconjurat de o atmosferã, cu deosebirea cã aceasta era de naturã spiritualã, o emanaþie de Fiinþe sublime, ingeresti, care nici macar nu aveau nevoie de un corp fizic.3 Pe un asemenea corp ceresc, cum era Saturnul, condiþiile nu erau deloc prielnice animalelor, plantelor ºi mineralelor, în forma lor actualã si trebuie sã avem în vedere fãptul cã în acea vreme nu exista încã nimic din creaturile ºi lucrurile pãmîntene, din toate cîte astãzi formeazã regimul mineral, vegetal ºi animal. Acestea au luat naºtere abia în perioadele ulterioare ale evoluþiei. 4 In Saturn nu am fi putut descoperi nimic viu, ºi totuºi el acþiona însufleþind spaþiul ceresc înconjurãtor, reflectînd în acest spaþiu, ca o oglinda, viata Fiintelor spirituale ce-l inconjurau Printre fiinþele sublime a cãror viaþã era reflectatã în acest mod, se numãrã ºi cele pe care le putem numi „Spiritele înþelepciunii"; pentru ºtiinþa spiritualã creºtinã, ele sînt „Kyriotetes" sau „Dominãri" si se afla pe treapta a-6-a. Activitatea lor intervine imediat dupã începutul fazei saturniene, în perioada cînd substanþa globului era incapabilã de a reflecta ceva. Inainte de a deveni conºtiente de oglindirea propriei lor vieþi în Saturn, fiinþele respective au trebuit sã- l facã pe acest Saturn capabil de aceastã oglindire. 5 Atunci cînd Saturn a dobîndit facultatea de a reflecta viaþa, s-a impregnat cu proprietãþi ce îºi aveau locul în corpul astral al spiritelor ce se afla pe treapta a -5-a si anume „Spiritele miºcãrii'', sau ''Dynamis'' sau ''Virtuti''. Urmarea a fost cã în acel moment, Saturn pãrea cã aruncã în spaþiul cosmic senzaþii, sentimente ºi alte forþe psihice. Intreaga planetã pãrea o fiinþã înzestratã cu suflet, ce manifesta simpatii ºi antipatii. In realitate aceste .manifestãri psihice nu erau decît reacþiile psihice ale „Spiritelor miºcãrii".. 6 Aceastã activitate a durat cîtva timp; apoi a început activitatea altor fiinþe: „Spiritele formei" (Exusiai" sau „Puteri") ce se afla pe urmatoarea treapta si anume a-4-a. Cel mai de jos element al lor era tot un corp astral, dar aflat pe un alt nivel evolutiv decît corpul astral al „Spiritelor miºcãrii". Daca ''Spiritele Miscarii'' nu produceau în viaþa reflectatã decît manifestãrile unei sensibilitãþi colective, acþiunea corpului astral al "Spiritelor formei" face ca aceste manifestãri sã parã aruncate în spaþiul cosmic de cãtre fiinþe distincte. Saturn seamana cu o mura ale carei bobite reflecta viata in spatiu. 7 Dupa aceasta intervin fiinþe al cãror cel mai de jos element este tot un corp astral, dar înãlþat la un asemenea nivel evolutiv, încît el acþioneazã ca un „Eu" omenesc de astãzi. Strãbãtînd aceste fiinþe, „Eul" priveºte spre Saturn ºi-ºi transmite natura fiinþelor vii care-1 populeazã. Astfel, ceva din Saturn este proiectat în spaþiul universal, ceva asemãnãtor acþiunii personalitãþii omeneºti în viaþa actualã. Entitãþilor care produc acest efect le vom da numele de „Spirite ale personalitãþii" (în ezoterismul creºtin: „Archai" sau „Principate"). Ele conferã micilor particule saturniene doar aparenþa personalitãþii, cãci personalitatea propriu-zisã nu existã pe Saturn ci numai imaginea, înveliºul ei exterior. Aceste spirite posedã adevãrata lor personalitate în atmosfera saturnianã. Si tocmai din cauzã cã natura lor se reflectã - dupã cum am vãzut - în corpurile saturniene, acestora li se acorda o substanþa subtila de naturã caloricã. Pe întreg cuprinsul lui Saturn nu existã nici o viaþã

interioarã, dar „Spiritele personalitãþii " recunosc imaginea propriei lor vieþi interioare în ceea ce le vine de la acest glob sub formã de cãldurã.. 8 Atunci cînd se produc toate acestea, „Spiritele personalitãþii" se aflã la nivelul atins de omul actual ºi trec prin „starea lor umanã". Dacã privim acest lucru în mod obiectiv, trebuie sã ne putem reprezenta faptul cã o fiinþã poate fi „umanã" ºi fãrã a avea constituþia omului din zilele noastre. Deci, „Spiritele personalitãþii" sînt „oameni" pe Saturn. Cel mai de jos element al lor nu este un corp fizic, ci un corp astral ºi un „Eu". De aceea, ele nu pot transmite experienþele acestui corp astral unui corp fizic ºi unuia eteric, ca omul actual. Totuºi, aceste „Spirite ale personalitãþii'', nu numai cã posedã un „Eu", ci ºi ºtiu de el, datoritã cãldurii primite de la Saturn. Deci ele sînt „Oameni" în alte condiþii decît cele de pe Pãmînt. 9 Omul de azi cu greu îºi poate imagina ceva alcãtuit numai din cãldura. Pentru el, caldura nu este o stare, ci numai nivelul de temperaturã a corpurilor gazoase, lichide sau solide. De exemplu, fizicianul va considera absurd felul în care vorbim aici despre cãldurã. Va spune: „Existã corpuri solide, lichide ºi gazoase; însã cãldura nu este decît starea în care se aflã unul dintre aceste corpuri. Atunci cînd particulele unui gaz se aflã în miºcare, aceastã miºcare este perceputã sub formã de cãldurã. Ca urmare, acolo unde nu existã nici mãcar gaz, nu poate fi vorba de vreo miºcare de acest gen, deci nici de cãldurã". Pentru cercetãtorul spiritual lucrurile se prezintã însã altfel. El vorbeºte de cãldurã ca despre un gaz, un lichid sau un solid, chiar dacã o considerã drept substanþã mai subtilã decît cea a unui gaz. Acesta din urmã nu este decît cãldurã condensatã, dupã cum lichidul este gaz condensat ºi solidul, lichid condensat. Pentru ºtiinþa spiritualã, existã corpuri calorice tot aºa cum existã ºi corpuri gazoase sau vaporoase.. Dacã vrem sã-l urmãrim pe cercetãtorul spiritual în acest domeniu, este necesar sã admitem posibilitatea unei percepþii psihice. In lumea accesibilã simþurilor fizice, cãldura se prezintã într-adevãr ca o stare particularã a unui corp gazos, lichid sau solid; dar aceastã stare nu este decît aspectul exterior al cãldurii sau, mai bine zis, efectul ei. Fizicienii nu cunosc decît acest efect al cãldurii, ºi nu natura sa lãuntricã. Incercaþi deci sã faceþi cu totul abstracþie de cãldura emanatã de corpurile materiale ºi sã evocaþi numai senzaþia avutã atunci cînd spuneþi: „Mi-e cald" sau „Mi-e frig". Aceastã experienþã interioarã este singura care poate da o idee despre ceea ce era Saturn în aceastã fazã a evoluþiei sale. Am fi putut strãbate întreg spaþiul ocupat de Saturn, dar nu am fi întîlnit nici un gaz care sã poatã exercita vreo presiune ºi nici un corp lichid sau solid care sã poatã produce o impresie luminoasã, însã în orice punct al acestui spaþiu am fi avut, fãrã vreo impresie din afarã, sentimentul existenþei unei anumite cãlduri interioare.10 Ceea ce numim „timp" apare - pentru prima datã - odatã cu starea caloricã a lui Satura..Intr-adevãr, stãrile anterioare sînt atemporale; ele aparþin acelui domeniu din univers pe care ºtiinþa spiritualã îl numeºte „Permanenþã". Din aceastã cauzã, atunci cînd va fi vorba - în aceastã carte - de stãri ce fac parte din „Permanenþã", expresiile referitoare la condiþiile temporale nu se folosesc decît comparativ, pentru o mai uºoarã înþelegere. Limba omeneascã nu poate descrie ceea ce premerge „timpul" decît cu ajutorul termenelor ce implicã noþiunea de timp.

De asemenea, trebuie sã mai spunem cã, chiar dacã primele trei faze ale lui Satura nu s-au succedat - în sensul actual al cuvîntului - nu le putem descrie decît una dupã alta; în plus, cu toatã „permanenþa" sau simultaneitatea lor, ele decurg una din alta, în aºa fel încît aceastã dependenþã poate fi comparatã cu o succesiune în timp. Aceste indicaþii referitoare la primele stãri saturniene aruncã o razã de luminã ºi asupra originii acestor stãri.11 Dar ce era inainte de inceputul timpului? Dar ce era înainte de apariþia stãrii calorice? Acele manifestãri saturniene nu se mai pot compara cu nici una din realitãþile accesibile simþurilor exterioare. Starea precedentã cãldurii de pe Saturn nu poate fi cunoscutã de omul actual decît în viaþa sa interioarã. Atunci cînd se cufundã în gîndurile sale, fãrã a fi constrîns de vreo impresie exterioarã, în ele se petrece ceva imperceptibil simþurilor fizice, ceva accesibil numai viziunii superioare. Intr-adevãr, starea caloricã a lui Saturn este precedatã de manifestãri existente numai pentru cine percepe supra-sensibilul. Putem numi trei dintre aceste manifestãri : cãldura pur psihicã - imperceptibilã în exterior - lumina pur spiritualã - care în afarã este întuneric - ºi o esenþã spiritualã de o perfecþiune absolutã, care nu are nevoie de nici o existenþã exterioarã pentru a fi conºtientã de sine. 12 In continuarea evoluþiei, pe Saturn încep sã se desfãºoare fenomene de altã naturã. Dacã pînã aici totul era numai oglindire a unei vieþi ºi a unei sensibilitãþi exterioare, acum începe un fel de viaþã interioarã. In lumea vieþii saturniene apar, ici ºi colo, lumini care se aprind si apoi se sting.. In unele locuri apar licariri tremuratoare, fulgere care brãzdeazã cerul în altele. Corpurile de cãldurã încep sã scînteieze, sã strãluceascã ºi chiar sã radieze. ªi prin atingerea acestei trepte a evoluþiei, noi entitãþi dobîndesc posibilitatea exercitãrii unei activitãþi. 13 Este vorba de "Spiritele focului", cunoscute în creºtinism sub numele de „Arhangheli". Aceste entitãþi au percepþii ce constau în amintitele fenomene luminoase de pe Saturn, fenomene care constituie - într-un fel - „Eul" lor. 14 Aceste fiinþe posedã un corp astral, însã la acest nivel al evoluþiei lor nu-i pot da nici un impuls; dacã nu ar putea acþiona asupra corpurilor de cãldurã saturnianã, „Spiritele focului" n-ar fi capabile sã trezeascã vreo senzaþie sau vreun sentiment în corpul astral; aceastã activitate le dã posibilitatea conºtientizãrii propriei lor existenþe. Ele nu-ºi pot spune: „Exist", ci doar: „Ambianþa mea îmi permite sã exist". 15 Luminile intermitente de pe corpurile de caldura trezesc în „Spiritele focului" o anumitã conºtientã, pe care o putem considera ca „imaginara", asemãnãtoare cu cea a omului aflat în stare de vis, dar mult mai însufleþitã; este vorba de imagini nu coerente ºi fugare, si care au o adevãratã legãturã cu jocurile de lumini de pe Saturn. 16 Acest schimb între „Spiritele focului" ºi luminile de pe corpurile caloric saturniene face de asemenea sã aparã, pe calea evoluþiei, primii germeni ai organelor senzoriale omeneºti.. Organele cu ajutorul cãrora omul percepe astãzi lumea fizicã, încep sã se manifeste în prima lor formã de subtile rudimente eterice. Fantomele omeneºti - la care nu am vedea altceva decît arhetipurile luminoase ale organelor lor senzoriale - devin perceptibile viziunii clarvãzãtoare. Aceste organe sînt deci rodul activitãþii „Spiritelor focului"; 17 dar acestea nu participã singure la formarea lor. ªi alte fiinþe pãtrund odatã cu ele în universul saturnian. Sînt entitãþi aflate pe primul nivel

evolutiv, atît de ridicat, încît se pot servi de aceste organe senzoriale rudimentare pentru a contempla manifestãrile vieþii saturniene. Ele sunt „Spirite ale iubirii" sau „Serafimii" creºtinismului. Fãrã ele, „Arhanghelii" ('' Spiritele Focului '') nu ar putea avea conºtienta pe care am descris-o mai înainte. „Serafimii" ( Spiritele Iubirii) observã aceste manifestãri într-o stare de conºtientã ce le permite comunicarea lor „Arhanghelilor" sub formã de imagini. Ele renunþã la toate avantajele ce le-ar putea obþine de pe urma acestei contemplãri, la orice satisfacþie, la orice plãcere, lãsînd totul în favoarea „Arhanghelilor". 18 Dupã aceste experienþe, o nouã erã se deschide în existenþa saturnianã. In interiorul lui Saturn se produc un fel de frãmîntãri de senzaþii gustative; se resimt, în diferite regiuni, gusturi dulci, amare sau acre, percepute în spaþiul ceresc sub formã de sunete, ca un fel de muzicã. 19 Aceste fenomene dau unor noi entitãþi posibilitatea sã desfãºoare o activitate pe Saturn. Este vorba de „Fiii clarobscurului" sau „Fiii vieþii", pe care creºtinismul îi numeºte „Ingeri". Intre aceste fiinþe ºi frãmîntãrile de senzaþii gustative - care au, în interiorul globului, o miºcare de du-te-vino - se stabileºte un raport, fapt ce permite corpului eteric al acestor fiinþe sã intre în acþiune, ajungînd la un fel de metabolism. Ele fac sã pãtrundã viaþa în Saturn, ceea ce duce la producerea proceselor de nutriþie ºi secreþie. ªi asta nu fiindcã aceste fiinþe ar constitui cauza directã a acestor procese ci activitatea lor le provoacã în mod indirect. 20 Aceastã viaþã internã oferã ºi altor entitãþi posibilitatea de a interveni în globul saturnian; sînt , „Spiritele armoniilor", pe care creºtinismul le numeºte „Heruvimi". Aceºtia transmit „Fiilor vieþii" - sau „Ingerilor" - un fel de conºtientã obscurã - mai vagã ºi mai obscurã decît conºtienta de vis a omului din zilele noastre - asemãnãtoare cu cea pe care omul o are în somnul fãrã vise (adicã este atît de lipsitã de intensitate, încît nu putem fi conºtienþi de ea). ªi totuºi existã; ea diferã de conºtienta din starea de veghe atît prin intensitatea, cît ºi prin natura sa. 21 Aceastã „conºtientã a somnului profund" o au ºi plantele actuale. Chiar dacã nu transmite nici o impresie a lumii exterioare, ea coordoneazã totuºi procesele vitale, armonizîndu-le cu fenomenele cosmice. In faza saturnianã despre care vorbim, „Fiii vieþii" nu-ºi pot da seama de aceastã activitate de coordonare; însã „Spiritele armoniilor" o cunosc ºi, de aceea, ei sînt adevãraþii agenþi. Toatã aceastã viaþã se desfãºoarã în ceea ce am prezentat ca „fantome umane". Acestea apar viziunii supra-senzoriale ca fiinþe vii, însã viaþa lor nu este decît aparentã, în realitate fiind vorba de cea a „Fiilor vieþii", care se folosesc - într-un fel - de ele pentru a-ºi manifesta propria lor existenþã.22 Sã ne îndreptãm acum atenþia asupra acestor fantome umane înzestrate cu viaþã aparentã. In cursul perioadei saturaiene despre care vorbim, ele îºi schimbã mereu forma; iau cînd o înfãþiºare cînd alta. Dupa un timp aceste forme se fixeazã, pãstrîndu-se temporar. ªi asta datoritã faptului cã ele încep sã fie influenþate de acele spirite care au intervenit chiar la începutul evoluþiei saturaiene, adicã de „Spiritele voinþei" (sau „Tronurile"). 23 Ca urmare, fantoma umanã însãºi se prezintã într-o stare de conºtientã dintre cele mai rudimentare, mai simplã ºi decît cea a somnului fãrã vise. 24 Este starea de conºtientã a mineralelor din zilele noastre..

Ea stabileºte armonia dintre natura interioarã ºi lumea exterioarã. 25 Pe Saturn, coordonarea acestei armonii este realizata de „Spiritele armoniilor", astfel încît omul apare ca o imagine a însãºi masei saturniene. 26 In aceastã etapã, ceea ce Saturn este la nivel macro, omul este la nivel micro. ªi astfel a apãrut, primul germen a ceea ce ºi astãzi, la omul actual, se aflã în stare de germen : Omul-Spirit sau Atma. 27 In interiorul masei saturniene, aceastã voinþã umanã obscurã ( constienta de mineral) se dezvãluie percepþiei supra-senzoriale prin manifestãri ce pot fi asemãnate cu mirosurile. 28 In exterior, spre spaþiul cosmic, se manifestã ceva în genul unei personalitãþi care, în loc sã fie dirijatã de un „Eu" lãuntric, este mînuitã din afarã ca o maºinã iar cei care o mînuiesc sînt „Spiritele voinþei". Dacã revedem expunerile fãcute pînã aici, vom observa cã, începînd cu perioada de mijloc a evoluþiei saturniene, fazele acestei deveniri pot fi caracterizate comparînd efectele lor cu impresiile noastre senzoriale. La început Saturn se manifestã sub formã de cãldurã; apoi se produc fenomenele luminoase, dupã care intrã în joc gusturile ºi sonoritãþile; în sfîrºit apare ceva care se manifestã în interiorul globului sub formã de senzaþii olfactive, iar spre exterior ca un „Eu" omenesc acþionînd maºinal.Intreaga evoluþie saturnianã poate fi deci consideratã ca o prelucrare sãvîrºita de „Spiritele înþelepciunii", „Spiritele miºcarii", "Spiritele formei", etc., asupra emanaþiei „Spiritelor voinþei". 29 Prin aceastã activitate, înseºi aceste entitãþi spirituale parcurg o evoluþie. De exemplu, dupã ce viaþa le-a fost reflectatã de Saturn, „Spiritele înþelepciunii" se înalþã cu o treaptã. Rodul activitãþii lor dezvoltã facultãþile propriei lor naturi. Ca urmare, 30 dupã ce ºi-au încheiat activitatea, ele trec printr-o stare asemãnãtoare somnului. Perioadele lor de activitate pe Saturn sînt urmate de altele, în decursul cãrora trãiesc, - într-un fel - în alte lumi. Atunci interesul lor nu mai este îndreptat spre Saturn. Din aceastã cauzã, percepþia clarvãzãtoare distinge în evoluþia saturnianã o pantã ascendentã, urmatã de una descendenta. Faza de urcare dureazã pînã la formarea stãrii calorice. Apoi, odatã cu apariþia fenomenelor luminoase, începe declinul. ªi atunci cînd -datoritã „Spiritelor voinþei" - fantomele umane au cãpãtat formã, entitãþile spirituale încep sã se retragã puþin cîte puþin; lumea saturnianã piere ºi apoi dispare. Intervine un fel de pauzã, de timp de odihnã. 31 Germenul uman se dezorganizeazã; nu dispare, dar intrã într-o stare comparabilã cu cea a unei seminþe care se odihneºte în pãmînt, aºteptînd germinarea ce va da naºtere unei noi plante. 32 Iar la sosirea momentului germinarii, Entitãþile spirituale au dobîndit - în alte împrejurãri - facultãþi ce le vor permite sã acþioneze din nou asupra germenului uman. „Spiritele înþelepciunii" ºi-au dezvoltat - în corpul lor eteric - o facultate ce le permite sã se bucure de viaþã (ca pe Saturn), cit ºi sã extragã din ea propria lor naturã, pentru a o dãrui altor fiinþe. „Spiritele miºcãrii" sînt acum pe aceeaºi treaptã evolutivã pe care se aflau „Spiritele înþelepciunii" pe Saturn. Inainte, cel mai de jos element al lor era un corp astral; acum ele posedã un corp eteric. La fel, ºi celelalte entitãþi spirituale au atins un nivel evolutiv mai ridicat; ca urmare, toate pot acþiona asupra germenului uman altfel decît pe Saturn.. Dar, la sfîrºitul evoluþiei saturniene, acest germene uman se descompusese. Deci, pentru ca fiinþele spirituale - evoluate

între timp - sã-ºi poatã continua activitatea de unde au întrerupt-o, germenul uman trebuie sã treacã din nou, repede, prin fazele evoluþiei lui saturniene. Intr-adevãr, percepþia supra-senzoriala constata ca rudimentara fiinþã umanã reapare ºi începe sã se dezvolte ea însãºi, datoritã forþelor primite pe Saturn. Ea apare din întuneric ca o entitate-voinþã, dobîndeºte o aparenþã de viaþã ºi psihism, pînã la a se manifesta sub forma personalitãþii maºinale pe care o avea la sfîrºitul evoluþiei saturniene.

Cifrele ingrosate reprezinta raspunsuri la intrebari

Intrebari

Stiinta oculta- faza saturniana (pag. 107-119) - rezumat

I Cite corpuri are fiinta umana?II Care sunt starile planetare prin care a trecut si va trece in viitor Pamintul?III Care sunt Ierarhiile spirituale de sus in jos? IV Cite forme de constienta cunoasteti?

1 Care este inceputul fazei saturniene? 2 Din ce era formata atmosfera lui Saturn? 3 Cum erau reprezentate plantele pe Saturn?

4 Ce fac Spiritele Intelepciunii ? 5 Care este actiunea Spiritelor Miscarii? 6 Care este actiunea Spiritelor Formei ? 7 Care este rolul caldurii pe Saturn? 8 Cine atinge constienta starii umane pe planeta Saturn? 9 Ce reprezinta caldura in stiinta spirituala?10 Cand apare timpul ?11 Ce era inainte de inceputul timpului ?12 Cind incepe un fel de viata interioara pe planeta?13 Ce rol au luminile intermitente?14 Ce nivel de evolutie are corpul astral al Spiritelor Focului? 15 In ce mod realizeaza Spiritele Focului constienta imaginativa?16 Cum apar primii germeni ai organelor senzoriale omenesti?17 Care este actiunea Serafimilor?18 Ce reprezinta sunetele percepute in spatiul ceresc ca un fel de muzica?19 Cum apare metabolismul pe Saturn?20 Ce constienta au Fiii Vietii si cum apare ea?21 Care este actiunea Spiritelor Armoniilor si a Ingerilor in raport cu fantoma umana?22 Cine fixeaza temporar fantomele umane?23 Care este starea de constienta a fantomei umane?24 Cine stabileste armonia dintre interiorul si exteriorul fantomei umane?25 Cum actioneaza Heruvimii asupra fantomei uman?26 Cind apare Atma si in ce stare se afla?27 Ce manifestari pot fi asemanate cu mirosurile pe Saturn?28 Cine dirijaza Eu-l masinal al fantomei umane ?29 Ce se intampla cu Ierarhiile spirituale prin actiunile lor ?30 Ce urmeaza dupa faza saturniana ?31 Ce se intampla cu germenele uman dupa pauza ?32 Cum se prezinta Ierarhiile Spirituale dupa pauza ?

Rugaciune pentru vii si morti

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh, Amin! Slava Tie Dumnezeul nostru, Slava Tie! Imparate ceresc, Magaietorule, Duhul adevarului care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasueste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mintuieste Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare ,Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi! ( de trei ori). Slava Tatalui si Fiului si Sfintului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! Preasfinta Treime, miluieste-ne pe noi, Doamne curateste pacatele noastre, Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre pentru numele Tau. Doamne miluieste! Doamne miluieste! Doamne miluieste! . Slava Tatalui si Fiului si Sfintului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor . Amin! Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie Imparatia Ta , faca-se voia Ta precum in cer asa si pe pamint. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita ci ne izbaveste de cel viclean. Amin! Miluieste-ne pe noi Doamne ca nepricepindu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii, robii Tai, miluieste-ne pe noi. Slava Tie ! Doamne miluieste-ne pe noi ca intru Tine am nadajduit; Nu Te minia pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un Milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau; Toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam. Usa milostivirii deschide-o noua, Binecuvintata Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru Tine din nevoi. Acela ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre binele cel vesnic, hotarind tuturor vremea si felul sfirsitului, iarta, Doamne, pacatele celor din veac adormiti. Primeste-i in lacasul luminii si bucuriei si le deschide bratele parintesti. Auzi-ne, Milostive, pe noi cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal nostru, Iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai! Pe Adam cel cazut si pe tot neamul izbavindu-l de pierzarea cea vesnica, ai trimis in lume, Doamne, pe Fiul Tau rasadindu-ne viata vesnica prin Crucea si invierea Lui. Spre mila Ta nadajduim, asteptam Imparatia cea nestricacioasa, a slavei, cerem impartasirea la Domnul celor adormiti si ne rugam : Tatal nostru, fa ca sa uite ei toate scirbele si intristarile pamintesti. Tatal nostru, veseleste sufletele celor chinuiti in valurile vietii. Tatal nostru mingiie-i pe ei la sinul Tau precum mangaie mama copiii. Tatal nostru graieste lor: ''Pacatele vi s-au iertat!'' Tatal nostru, primeste-i in limanul cel fericit si linistit, deschide-le camarile ingerilor si sfintilor. Tatal nostru, pe parintii nostri si fratii nostri cei adormiti invredniceste-i vesnicelor Tale bunatati. Tatal nostru, Iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai! Ne aducem aminte de cuvantul lui Isaac Sirul , care spune :''Inima care iubeste si pe oameni si pe dobitoace se roaga intotdeauna cu lacrimi

pentru ca toata zidirea sa se curateasca.'' Deci si noi cu indraznire cerem la Dumnezeu ajutor tuturor celor din veac adormiti, srigind unele ca acestea : Tatal nostru, usureaza intristarea parintilor pentru pierderea fiilor. Tatal nostru, cei ce nu Te-au cunoscut pe Pamint, sa te cunoasca macar in Cer. Tatal nostru miluieste pe cei ce au fost ingropati fara rugaciuni. Primeste in lacasurile Tale pe cei ce au murit napraznic de scarbe sau de bucurie. Tatal nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea si odihna Sfintilor. Pentru rugaciunile celor ce au patimit fara vina iarta pe cei pacatosi. Tatal nostru rupe zapisul pacatelor parintilor si fratilor nostri raposati. Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai! Doamne, daruieste, tuturor carora le-ai luat viata din frageda tinerete, tuturor carora le-ai dat cununa cu spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pamanteasca, mila Ta cea nesfirsita. Tu le vei rasplati cu razele iubirii Tale desavirsite dincolo de mormant iar noi strgam asa :Tatal nostru, rasplateste celor ce au murit sub sarcinile grele ale ostenelilor. Tatal nostru, primeste in camarile Raiului pe adormitii prunci si fecioare. Invredniceste-i veseliei la Cina Fiului Tau. Tatal nostru, odihneste-i pe cei singuratici, pe orfanii si strainii pentru care nu are cine sa se roage. Sa se stinga pacatele lor de razele calde ale iertarii Tale. Tatal nostru, daruieste robilor Tai mai inainte preaslaviti parinti si frati ai nostri haina alba a biruintei. Tatal nostru, iubirea cea nemarginita odihneste sufletele adormitilor robilor Tai! Tatal nostru, ne intristam pentru hulitorii de sfintenie si pentru faradelegile lor; Tatal nostru , fa sa fie si asupra lor, voia Ta cea de mantuire. Fie-Ti mila de cei raniti cu necredinta cea pierzatoare. Iarta-i pe cei ce s-au sfirsit fara pocainta. Mintuieste pe cei ce s-au pierdut in pacate grele si intunecate. Tatal nostru, fa ca sa se stinga flacara necredintei in marea Bunatatii Tale. Izbaveste de osindirea in Iad pe parintii si fratii nostri, cei mutati din lume. Este grozav intunericul sufletului departat de Dumnezeu, chinuit de constiinta, de scrasnirea dintilor , de focul cel nestins si de viermele cel neadormit. Tremur si eu Doamne gindind ca poate aceea va fi si soarta mea. Deci , eu pentru mine insumi ma rog si pentru cei ce sufera in Iad ca sa se coboare peste noi mare Mila Ta. Hristoase Dumnezeule coboara-Te din nou intre cele mai de jos ale pamantului si scoate intru bucurie pe cei ce s-au despartit de Tine cu pacatele, insa de tine nu s-au departat. Tatal nostru, miluieste pe cei ce au prigonit adevarul din nestiinta. Tatal nostru, fie mijlocitoare Bisreica pentru cei morti sa le faca scara catre cer. Tatal nostru indura-Te de ei pentru solia Preasfintei Fecioare si a tuturor Sfintilor. Iarta Parinte ceresc parintii pentru nerautatea pruncilor . Pentru lacrimile maicilor, rascumpara pacatele fiilor. Va veni ziua vaietelor, ziua cea mare si infricosata a Judecatii de Apoi cind se vor descoperi cele ascunse oamenilor si se va deschide Cartea Cunostintei. Ajuta-ne Doamne sa ne impacam cu Tine mai inainte de acea zi. Doamne ajuta-ne , si cu lacrimile celor vii, implineste neajunsurile celor morti. Invredniceste-ne de mila cea aducatoare de bucurie. Te rugam Tata Ceresc sa daruiesti adevarul celor ce s-au curatit prin necazul lumii acesteia pamantesti, si sa incununezi cu slava pe cei ce au suferit munci pentru tine si pentru aproapele. Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor roblior Tai !

Tatal nostru, invredniceste-i maririi Tale pe parintii si pe fratii nostri si pe cei de aproape. Mintuieste pe cei ce mi-au binevestit mie cuvintul Tau.Asteptam bucuria intilnirii cu Domnul, asteptam razele luminoase ale Invierii, asteptam scularea din morminte a celor apropiati ai nostri, si imbracarea lor cu slava vie. Tatal nostru tu ai zidit lumea spre biruinta bucuriei si a binelui. Ridica-ne Doamne din adincul pacatului la sfintenie. Fie ca Hristos Domnul sa fie , raposatilor lumina pururi aprinsa. Tatal nostru da-ne si noua lumina ta ca impreuna sa praznuim Pastile Nestricaciunii. O! Preaindurate Parinte, Cela ce esti fara de inceput si voiesti ca toti sa se mantuiasca, Cel ce ai trimis la cei pierduti pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru , si ai turnat peste ei, Duhul cel de viata datator, miluieste, iarta si mantuieste pe rudeniile noastre si pe toti cei din veac adormiti, cu solirile lor, cerceteza-ne pe noi ca impreuna cu ei sa cintam Tie, Mantuitorului si Dumnezeului nostru , cantarea Aleluia! O, Preasfinta Nascatoare, catre Tine Preacurata nazuim. Tu esti cetatea tare si mijlocitoare si acoperamantul tuturor celor ce alearga la tine cu credinta si nadejde. Ceea ce esti binecuvantata , te rugam, asculta rugaciunea nevrednicilor robilor tai si soleste intotdeauna pentru adormitii robii tai. Te rugam sa mijlocesti pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreapta credinta, si care alearga sub acoperamantul tau, si se roaga cu credinta pentru cei bolnavi, napastuiti si intristati, insa mijlocirea Ta si rugaciunea Ta ne este si mai de trebuinta dupa moarte. Maica a Domnului roaga pe Fiul tau si Dumnezeul nostru sa daruiasca celor adormiti iertarea pacatelor. O, Presfinta, Imparateasa si Stapana, tu esti podul care duce la cer pe cei de pe pamant. Tu esti deschiderea usilor Raiului si tie slava iti inaltam si Tatalui si Fiului in vecii vecilor: Amin!Doamne Isuse Hristoase , fiul lui Dumnezeu te rog ai mila de mine si atunci cand sufletul meu se va infatisa inaintea Ta sa nu-l indepartezi de la Fata Ta. Te rog Doamne sa binevoiesti a ma primi in lacasurile tale ceresti ca in veci sa-Ti cant si sa te slavesc ! Amin!

Rugaciune pentru bolnavi

O, Spirit Divin, umple-ma, Dor adanc de sanatate,Umple-ma in sufletul meu; Sanatate si curaj mare,Sufletului meu da-i putere tare, Curaj mare ce-mi strabate membrele,Putere tare si inimii mele, Le strabate ca un nobil dar divin,Inimii mele care Te cauta Dar divin de la Tine, Spirit DivinTe cauta cu dor adanc, O, Spirir Divin, umple-ma !

Psalmul 23

Al Domnului este pamantul si implinirea luiLa loc de pasune, acolo m-a salasuit; La apa odihnei m-a hranitSufletul meu l-a intors, Povatuitu-m-a pe caile dreptatii, pentru numele LuiCa de voi umbla chiar in mijlocul mortii, Nu ma voi teme de rele; caci Tu cu mine estiToiagul Tau si varga Ta ,acestea m-au mangaiat.Gatit-ai masa inaintea mea impotriva celor ce ma necajesc.Uns-ai cu untdelemn capul meuSi cu psharul Tau m-ai adapat ca Atotputernic ce EstiMila Ta ma va urma in toate zilele vietii mele,Ca sa locuiesc in casa Domnului, Intru lungime de zile

Domnul este pastorul meu,Nimic nu-mi va lipsiPe iarba proaspata ma lasa sa ma culc;Si spre curentul viu al vietii ma conduce.Sufletul bolnav imi lecuieste,Si ma ajuta sa umblu pe calea adevaruluiIn forta ce pulseaza a Eu-lui sau mareChiar de-as ajunge in abisul intunecatei umbre a mortiiNu ma mai tem de-al Raului pericol,Caci Tu esti langa mine.Toiagul Tau mi-e reazem, mangaiere,Si-n fata celor ce-mi vor raul, Tu masa-mi pregatesti, Si capul cu ulei mi-l ungiPaharul Tu mi-l umpli pana sus.O bunatate nesfarsita ma poarta-ntreaga viata,Si-n casa Domnului ce-n mine Eu-l il rosteste, Pe veci vreau sa raman. Amin !

Psalmul 50

Milueste-ma Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.Mai vartos ma spala de faradelagea mea si de pacatul meu ma curateste ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie Unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.

Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucurase-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel sfant nu-L lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste.

Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu : duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru buna voirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului.

Slujba pentru cei morti - de Rudolf Steiner

Voi, cei care vegheati peste sufletele din sferele cosmice!Voi, care urziti la substanta sufletelor aflatoare in cosmos!Voi care v-ati nascut din IntelepciunePentru a actiona in Iubire!Voi care ocrotiti fiinta omeneasca Cea aprinsa in stare de suflet!

SPIRITELOR!Priviti iubirea noastra,Ascultati rugaciunile noastre,Ce voiesc a se impleti,Fluviului fortelor voastreAducatoare de ajutor,Spre a presimti mai bine SpiritulSi pentru a radia Iubire!

Din Spirit izvoraste toata fiintarea,In Spirit isi are radacinile intreaga viata,Spre Spirit evolueaza toate fiintele.Sa ne indreptam acum spre sferele spirituale,

Cu iubirea si fidelitatea pe care am trezit-o in noiSpre a ne uni cu sufletul lui.........( numele )........Tu suflete al lui..............Cu iubire trebuie sa intilnesti gindurile noastre,Cind din regiunea luminoasa in care planezi acum, Dorinta ta te indreapta catre sufletele noastreSpre a gasi aici ceea ce tu astepti de la noi.Fie ca iubirea noastra sa fie primita ca o jertfaSi intretesuta vesmintului care acum pe tine te invaluieRacorind a ta fierbinteala Incalzind ceea ce ca gerul invaluie fiinta taInaltat de iubireStrabatut de lumina,Sa urci spre inaltimi!Ceea ce in cosmos fiinteazaNu exista decit pentru a crea premisele unei vieti noi.

Sufletul nu cedeaza in fata mortii,Decit pentru a evolua cu un elan nemuritorSpre forme de viata mereu reinoite .Ingeri, Arhangheli, Arhai,Primesc in tesatura eteruluiDestinul urzit pe Pamint de catre iubitul (a) nostru ......(numele)...........

Exusiai, Dynamis, Kyriotetes ,Incorporeaza vietii astrale a cosmosului Consecintele faptelor savirsite pe Pamant de catre iubitul nostru...............In sinul Tronurilor, Heruvimilor si Serafimilor,Invie ca reflex al naturii lor, Actiunile creatoare savirsite pe Pamant de catre iubitul nostru........

P

O, tu , ocrotitor al sufletului lui..............Pazitor plin de grija!Fie ca aripa taSa duca iubirea imploratoare a sufletelor noastre,Fiintei omenesti a lui...........

Care in sfere,Este incredintata pazei tale,

Pentru ca rugaciunile noastre,Unite cu puterile tale,

Sa ocroteasca prin iradierea lor Pe ............ care cu dragoste te cauta!Imi inalt privirile sore tine, iubitul (a) nostru..........

Le inalt in lumile spirituale unde te gasesti de acum incolo. Fie ca iubirea mea,Sa potoleasca senzatiile frigului care te chinuie!Fie ca iubirea mea sa-ti aline arsurile!Fie ca ea sa te patrunda si sa te asiste,In timpul cand din intuneicul adincurilorTu te indrepti spre lumile spiritului!Fie ca sufletul meu sa te poata urmaPrin regiunile spiritualeCu iubirea si fidelitatea care il umplea pePamant pentru tine,Atunci cind ochii mei te mai vedeau inca!Fie ca iubirea mea sa poata fi un balsamPentru ceea ce acum ca un sloi de gheata, te cuprindeFie ca ea sa poata trai pentru tine in unireaPe care nu a putut-o desface trecerea pragului!In lumina gindurilor cosmice,Actioneaza acum sufletul lui.............Care pe Pamant a fost unit cu sufletul meu.Fie ca viata ce arde in inima meaSa te ajunga ca un suflu de calduraAjutindu-te sa treci prin ceea ce ca gerul te asalteaza!Sa te ajute ca suflul unui Zefir racorosIn tot ce asemenea flacarilor ca de foc te cuprindeIncat gandurile mele sa traiasca in gindurile taleIncat gandurile tale sa traiasca in gindurile mele!

II

Prin viata,Spiritul nu-si manifesta decat fortaPrin moarte, El isi manifesta puterea tainicaDe a merge spre o viata mai inaltaTrecand prin fiecare moarte Pentru a invia tot mai mult.

Ingerii, Arhanghelii, si Arhaii, Primesc in tesatura eteruluiDestinul urzit pe pamant de catre iubitul (a) nostru ......(numele)...........Exusiaii, Dynamisii, Kyriotetesii Incorporeaza vietii astrale a cosmosului Consecintele faptelor savirsite pe Pamint de catre iubitul nostru...............In sanul Tronurilor, Heruvimilor si Serafimilor, Invie ca reflex al naturii lor, Faptele creatoare savarsite pe Pamint

De catre raposatul..... PLa inceput era Cuvantul Si Cuvantul era la Dumnezeu Si un Dumnezeu era Cuvantul.Acesta era la inceput la DumnezeuTotul prin El s-a facut

Si nimic nu s-a facut Decit numai prin Cuvant.In Cuvant era viataSi viata era Lumina oamenilor,Sine originara din care toate au purces,Sine originara in care toate se intorc,Sine originara care traiesti in mine,Spre tine aspir eu.

Iubirea inimii se inaltaDevine iubirea sufletuluiCaldura ce radiazaDevine Lumina a SpirituluiEu pot prin aceste etapeSa ma apropii de TineGandind cu Tine ale Spiritului ganduri!Simtind impreuna cu TineIubirea cosmicaVoind cu Tine vointele divineFiind una cu Tine

Raposatul ne vorbeste

In ceea ce straluceste ca lumina,Acolo este actionanda viata mea,Moartea m-a trezit din somn.In duhul meu eu dormeamEu voi fi, Eu voi faceCeea ce Lumina va faceSa straluceasca in mine

La inceput era puterea amintiriiPuterea amintirii trebuie sa devina dumnezeiascaO fiinta dumnezeiasca, aceasta va fi puterea amintiriiTot ce se naste in EuTrebuie sa devina astfelIncat sa ia fiinta din amintireaTransformata de Hristos,

Transformata de Dumnezeu. In ea trebuie sa fie viata

Si in ea sa fie lumina care radiazaCare din gandirea ce-si amintesteIsi trimite razele in intunericul din prezent, In tenebrele asa cum ele sunt azi.Fie ca ele sa poata cuprinde lumina amintiriiDevenita dumnezeiasca!

Eram cu voi unit, Ramaneti in mine uniti,Impreuna vom vurbiCuvantul vietii vesnice.Noi vom actiona impreunaNoi vom trai in SpiritAcolo unde gandurile oamenilorSe integreaza cuvantului gandurilor vesnice.

III

Ingerii, Arhanghelii si arhaiiPrimesc in tesatura eteruluiDestinul pe care si l-a urzit pe PamantRaposatul.........

Exusiaii, Dynamisii si KyriotetesiiIntegreaza vietii astrale a cosmosuluiConsecintele faptelor traite pe Pamant De catre raposatul.........

In sanul Tronurilor, Heruvimilor si SerafimilorInvie ca un reflex al naturii lor, Faptele creatoare savarsite pe PamantDe catre raposatul.......

Ex Deo nascimur,In Cristo morimurPer Spiritum Sanctum reviviscimus!Amin! Din Dumnezeu ne nastem,In Hristos murim,Prin Duhul Sfant ne renastem! Amin

Rugaciune pentru sanatatea Pamantului Doamne Dumnezeule, in genunchi te rugam, ajuta-ne caci suntem neputinciosi si poftele ne imping continuu la pacate. Prin solii Tai ne-ai atras atentia asupra pacatului suprem de a distruge aceasta bijuterie a

universului, singura planeta cunoscuta plina de viata si de frumusete, care este Pamantul nostru. Suntem ticalosi, Doamne, si asemenea lui Lucifer care a vroit sa se urce mai sus decat Dumnezeu, aceasta dorim si noi. Gustul puterii ne face sa nu avem masura si intelepciune in ceea ce facem si sa ne talharim unii pe altii si plini de ipocrizie sa urmarim de fapt puterea si implinirea poftelor pe toate planurile. In genunchi Te rugam Tata ceresc, sa ne dai inteleciunea de a fi chibzuiti si de a nu distruge casa aceasta minunata pe care Tu ne-ai daruit-o. Ne-ai avertizat prin solii Tai sa ne comportam cuviincios cu planeta noastra si pana acum tot nu am vrut sa te ascultam. Ne bati cu furtuni, cu extinderea deserturilor, cu inundatii, cu lipsa apei, cu topirea ghetarilor, cu incalzirea climei, cu seceta, cu saracie, cu impartirea lumii in bogati si saraci, cu foamete, cu boli, etc. si tot nu intelegem. Te rugam Tata Sfant sa ne ierti pentru ce am facut pana acum si sa ne dai intelepciunea de a nu mai polua Pamantul nostru scump nici fizic si nici moral astfel ca sa-ti fim placuti Tie si sa ne primesti in Imparatia Ta cea plina de Lumina, de Bunatate , de Fericire , de Pace si Dreptate, de Milostivire si Intelepciune in vecii vecilor. Amin !

Batrana cersetoare - de Gheorghe Blajan

Nu-mi aruncati,va rog,macar un leu,Desi spre voi intinsa mi-e o mana.N-aveti cum sti cat de bogata-s eu ,Cand ma vedeti in zdrente si batrana.

Nu vreau sa va induiosez cu ea ,O lacrima din ochi de-mi e prelinsa.Ma rog in gand ca bogatia mea,De nici un rau sa nu fie atinsa.

Saraca doar atunci as putea fi,Cand as afla cumva Doamne fereste! Ca mi-a plecat vreunul din copii Sau ca vreunul din nepoti boleste.

Pana acum, din ce-am putut afla,Pe unde-or fi, sunt sanatosi si bineDe-l paste vreun necaz pe careva,Necazul sa se-drepte catre mine

.

Il duc mai bine eu,nu este-asa ?

Cu ele sunt de ani si ani deprinsaS-apoi ce daca vantul va sufla In lumanarea mea; i-aproape stinsa

Sa nu se-atinga insa de-ale lor,De-abia au inceput sa se aprinda,Si le va fi si lor pesemne dor Sa-si vada copilasii dati de grinda.

Si totusi,nici un leu nu-mi dati va rog,Dasi intinsa mana-mi este. O bogatasa nu e un milog,Si mi-am adus aminte fara veste,

Cum am putut uita asa de tot ?De-o cumparati, in san am o icoana .De vine pe acasa vreun nepot,Sa nu-i dau si eu barem o bomboana ?

Conditia umana - de Adrian Paunescu

Conditia umana e-n pericol deci,Cand se sfarseste veacul douazeci.Nu numai armele care ne-au podidit,Ci faptu-ngrozitor ca le-am gandit.

Inseamna ca primejdia-i aici in noi,Degeaba amanam acest razboi.Pericolul va doar trece-n clipa cand, Ne vom spala pe creier de-acest gand.

Nu mai luptati cu fumul ca tot n-aveti noroc,Intoarceti-va gandul catre foc.Nu blocuri, tari sau oameni ci priviti lucid,Conditia umana e la zid.

Si omul insusi moare,cat e el de omSi parca nu avem nici un simptom.Civilizatiile ne amageau mereu,Si omu-n cer parea un ultim Zeu.

Ce bine poarta, iata,ca pe-un dulce dar,Giocond, azi, vestonul militar.Pamantul are un miros de glonte trasSi surdo-mutii se intrec la glas.

Natura e bolnava de imprejurariSi lumea-I numai ierarhii si scariPamantul nostru este tuns chilug ,Si-l duc inchizitorii catre rug.

Lalele pot muri si pot si invia, Dar nu-mpuscati ideea de lalea.Ce-i grav nu-i raul meu si nu-I nici raul tau Ci ca ne-am invatat cu acest rau

Tot inervam Pamantul de atatia ani Si ne miram ca ne raspund vulcani.O sa cadem, candva, in univers in botCu masti cu scar, cu scaune cu tot