METALOGENEZA DOMENIULUI GETIC

Conf.univ.dr. NICOLAE LUDUŞAN, as.univ.drd. TEODORA BARDANUniversitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

ABSTRACT: The Getic area deposits. Given the current trend in metallic depositsresearch, namely to relate aspects of the genesis of mineralization in the tectonic evolutionof the area by developments in global tectonics, the paper tries to apply this principle ofmineralization in the Getic Domain of Southern Carpathians. This area has been stronglyinfluenced by the existence of two microtectonical plates that supports the two areas ofSouthern Carpathians, respectively Getic area and Danubian area, developments in theframework of a collision cycle convergence-divergence type with major implications both interms of genesis, as and the current spatial distribution of mineralization.

Key words: deposits, mineralization genesis, tectonic evolution, distribution.

Aspectul specific al structurii litosferei peteritoriul României constă în alcătuirea, înproporţie însemnată, din formaţiuniheterogene cu caracter continental, pe fondulcărora apar, cu dispunere intermitentă,formaţiuni crustale alpine de tip oceanic(ofiolote). Prezenţa acestora permite punereaîn evidenţă a unor unităţi crustale cu rang demicroplăci, a căror evoluţie diferă funcţie dedomeniile litosferice cărora le aparţin. Înacest context, unităţile metalogenetice îngeneral, şi în mod deosebit cele aparţinândDomeniului Carpatic, trebuie analizate prinprisma tipului de unitate crustală de careaparţin şi a evoluţiei acestei unităţi.

Sub acest aspect, Carpaţii Meridionalicuprind două subunităţi metalogeneticedistincte, aparţinând celor două domeniitectonice (Danubian şi Getic), acumulările pecare le cantonează fiind, aproape întotalitate, cu caracter relict [Gh.C. Popescu,1986].

Unitatea Getică, mai amplă din punct devedere spaţial decât cea Danubiană, prinacumulările asociate complexelor cristalinepe care le conţine, se constituie ca o unitateregenerată în procesul de convergenţă,proces care a dus, printre altele, şi la odispersare metalogenetică, drept urmare acoliziunii celor două microplăci pe care suntamplasate subunităţile metalogenetice(Fig.1). În fapt, exceptând acumulările

reziduale mezozoice, toate celelalteacumulări sunt regenerate, reprezentândfragmente ale unor unităţi prealpine.Argumentele în sprijinul acestei ipoteze suntoferite de de metalogeneza manganiferă care,în prealpin, a constituit o singură unitatemetalogenetică, dispersată la ora actuală întoate blocurile Geticului, apoi desimilitudinea petrografică a formaţiunilorcristalo-filiene şi în ultimă instanţă dedispunerea zonelor de forfecare (fracturi dedecroşare) şi a liniaţiilor, din toate acesteaputându-se deduce o desprindere şi deplasarea blocurilor dintr-o arie unitară, ca urmare acoliziunii cu Blocul Danubian.

Chiar dacă în cadrul Domeniului Geticpreponderen ţa este de ţ i n u tă demineralizaţiile prealpine, fragmentate şiregenerate, se regăsesc şi mineralizaţiiformate în diferitele faze de evoluţietectonică alpină.

1. Unităţi metalogenetice prealpine

Cele mai importante acumulări prealpinesunt reprezentate de concentraţiile deminereuri şi şisturi manganifere din parteacentrală a Munţilor Sebeş şi sud-vestulmunţilor Cibin, repatizate în două câmpurimetalogenetice, respectiv Câmpul Pravăţ-Bătrâna şi Câmpul Răscoala-Frumoasa(Fig.2).

25Metalogeneza Domeniului Getic

Fig. Poziţia probabilă a blocurilor de Cristalin Getic anterior coliziunii cu microplaca Danubiană

Fig. 2. Repartiţia actuală a blocurilor din Cristalinul Getic

26 N. Luduşan

Din punct de vedere al compoziţieimineralogice, minereurile şi şisturilemenganifere conţin parageneza spessartin-rodocrozit-knebelit-piroxmangit-rodonit-dannesonit,mai rar piemontit, iar în zona deoxidaţie apar, ca minerale secundare:piroluzit, psilomelan, goethit, lepidocrocit şihidrogöethit. Acumulările au un caracterlenticular-stratoid, concordante cuşistuozitatea formaţiunilor gazdă.

Plasarea şi asocierea mineralizaţiilormanganifere în acelaşi complex deformaţiuni cristaline şi comportamentulanalog al compuşilor manganiferi cumineralele formaţiunilor gazdă denotă oevoluţie comună a acestora şi, implicit,formarea mineral iza ţiei în etapapremetamorfică. Majoritatea ipotezelorgenetice admit că hidroxizii de fier şimangan s-au depus alături de sedimentele cugeluri silicioase în ape marine cu pHconvenabil, iar prin metamorfoză succesivăau reacţionat cu silicea, formând silicaţii demangan.

Acelaşi tip de mineralizaţie apare şi înMunţii Semenic, asociată preponderentformaţiiunilor mezometamorfice, şi mult maipuţin ultrabazitelor serpentinizate,caracteristici care se corelează cu cele dinMunţii Sebeşului.

Cel mai important sector manganifer alSemenicului este cel de la Delineşti, carecuprinde concentraţii de carbonaţi şi silicaţide mangan, plasate într-un orizont decuarţite. Amplasarea lor în acelaşi complexpetrografic ca şi în Munţii Sebeşului,respectiv complexul micaşisturilor, reflectăatât identitatea cât şi condiţiile de formaresimilare.

În aceeaşi categorie de unităţimetalogenetice pot fi incluse şi acumulărilede magnetit puse în evidenţă aproape întoate blocurile Cristalinului Getic.

În cadrul Masivului Sebeş-Cibin-Lotru,de o oarecare importenţă sunt cele careaparţin sectorului ferifer Răscoala-Tiţianu.Acumulările de la Răscoala apar sub formăde lentile concordante în amfibolite, cuarţite

şi calcare cristaline, asociate cu paragnaise şicuarţite cu biotit, pe când cele de la Tiţianuse prezintă sub formă de lentile discontinuide cuarţite, gnaise amfibolice sau amfibolitecu magnetit, concordante cu paragnaisele şimicaşisturile care le cantonează.

Cele mai importante acumulări de acesttip apar însă în Masivul Poiana Ruscă,asociate atât complexelor cristaline cu gradridicat de metamorfism, cât mai alesformaţiunilor epimetamorfice.

În prima categorie sunt cuprinseacumulările de tip lenticular, cantonate îngeneral în complexul amfibolitic, puse înevidenţă la Stârniosu, Bouţari şi ValeaFierului, în a căror parageneză predominămagnetitul, alături de care mai aparcarbonaţi de fier şi pirotină.

Cea de-a doua categorie includezăcăminte cu importanţă economicădeosebită, aparţinând atât tipului hematito-magnetitic, cât şi celui carbonato-hematitic.Iniţial aceste acumulări au aparţinut uneiformaţiuni considerată unitară, însăprocesele tectonice alpine au dus lafragmentarea şi dispersarea acesteia încâteva câmpuri metalogenetice cucaracteristici similare.

Câmpul metalogenetic cu sideroză,ankerit şi magnetit Teliuc-Ghelar, cuprindezăcăminte formate pe două nivele, nivelul inferior cuprinzândlentile cu siderit şi ankerit intercalate înşisturi cloritoase şi cuarţite, cel superior fiindcaracterizat prin prezenţa minereuluimagnetitic rubanat intercalat în şisturicloritoase şi cuarţite.

Câmpul cu sideroză şi magnetit Aluncuprinde lentile de dimensiuni mici, uneledintre ele exploatate în trecut.

Câmpul Ruşchiţa cuprinde acumulări cucaracter lenticular, situate în formaţiuni cugrad de metamorfism mai ridicat, afectateîntr-o mare măsură de activitatea magmaticăhercinică.

27Metalogeneza Domeniului Getic

2. Unităţi metalogenetice alpine

Acumulările de substanţe mineraleminerale utile aparţinând ciclului Alpin s-auformat atât în stadiul incipient al procesuluide expansiune, cât şi în faza de riftintercontinental, însă datorită antrenării înprocesele geodinamice ulterioare, dedeplasare şi transcurenţă cu caracterconvergent, aceste acumulări au în prezentun caracter relict. În cadrul DomeniuluiGetic sunt evidenţiate, cu certitudine, atâtacumulări formate în etapa de expansiune abazinului oceanic, cât şi în faza deconvergenţă-subducţie.

2.1. Unităţi metalogenetice formate înetapa de expansiune a bazinului oceanic

Reconstituirea situaţiilor de bazin oceanicîn expansiune are ca reper de bază existenţacomplexelor ofiolitice. În cadrul DomeniuluiGetic, complexe ofiolitice cu caracter alpinapar în Pânza de Severin, fiind considerate,în toate modelele geodinamice aleteritoriului României, drept resturi ale uneicruste oceanice, care s-a evidenţiat (probabilîn Jurasic) între microplăcile continentaleGetică şi Danubiană.

Transformările metamorfice intense lacare au fost supuse formaţiunile ofiolitice înevoluţia geologică ulterioară fac foartedificilă evidenţierea caracteristicilor iniţialeale complexului ofiolitic din Domeniul deSeverin, mai ales că acesta a migrat completdin poziţia iniţială în decursul etapelor deconvergenţă şi coliziune.

În cadrul acestui proces de migrare s-aprodus un melanj tectonic întrecomponentele complexului ofiolitic şiformaţiunile sedimentare pe de o parte, şi pede altă parte între formaţiunile aparţinândcelor două domenii continentale. Acelaşiproces tectonic a afectat şi zonelemineralizate asociate iniţial pilawlavelor,astfel că la ora actuală, în cazulmineralizaţiei pirito-cuprifere din zonaBaia de Aramă, formaţiunile la care acesteas-au asociat iniţial sunt deduse doar din

contextul geologic general, completat cu datede ordin petrografic şi geochimic.

În contextul actual, mineralizaţiile suntcantonate atât în formaţiuni bazalticelaminate cât şi în argilite laminate,prezentând un caracter lentiliform, texturafiind predominant diseminată şi, însubsidiar, compactă.

Parageneza este reprezentată de asociaţiapirită-calcopirită şi, în concentraţiinesemnificative, blendă şi pirotină, în uneleperimetre predominând caracterul cuprifer(Ceauna-Ponoare) iar în altele cel piritos(Dl. Ocnelor-Vf. Gorunului). Un elementimportant al paragenezei îl constituieprezenţa, în concentraţii interesante, aaurului şi argintului, fapt ce pledează înfavoarea repartizării metalogenezei la tipulCipru, întrucât şi mineralizaţiile dincomplexul ofiolitic Troodas conţin cantităţisemnificative de aur şi argint.

2.2. Unităţi metalogenetice formate în etapa de convergenţă-subducţie

Metalogeneza alpină formată în etapa deconvergenţă-subducţie este prezentă în toateunităţile orogene ale Carpaţilor, aspectelevariate pe care le îmbracă fiind o consecinţăa cadrului geodinamic concret în care s-auderulat procesele de subducţie, pe de o parte,şi gradul de dezvoltare al zonelor deforfecare care controlează, în primul rând,distribuţia spaţială a mineralizaţiilor, pe dealtă parte.

În cadrul Masivului Făgăraş suntsemnalate cel puţin două zone cumineralizaţii polimetalice alpine. Prima esteîncadrată în setorul polimetalic Bârza-Şinca-Holbav, situat în nord-vestulmasivului, şi cuprinde ocurenţe fărăimportanţă economică, cu caracterpolimetalic (Pb, Zn-Cu, Ag, Au), cantonateîn formaţiuni metamorfice, dar puse înlegătură cu granitoidul de Bârza şi cucorpurile filoniene, în cea mai mare partealpine.

O a doua zonă o constituie sectorulpolimetalic Porumbacu-Arpaş, care

28 N. Luduşan

cuprinde concentraţii de sulfuri polimetalicecantonate în seria epimetamorfică-retromorfăde Făgăraş, asupra genezei acesteia fiindformulate mai multe ipoteze. Ultima dintreacestea, [D. Giuşcă şi colab. 1975,1979],sus ţ ine caracterul epigenet ic almineralizaţiilor, apariţia sulfurilor fiindconsiderată contemporană cu procesul deretromorfism care a afectat formaţiunilemezometamorfice pe baza cărora s-a formatseria de Făgăraş. Din punct de vedereeconomic nu reprezintă o importanţădeosebită.

Masivul Sebeş-Cibin-Lotru reprezintăcea mai extinsă subunitate a DomeniuluiGetic, conturul actual al acestuia fiindmarcat, la sud, de limita Getic-Danubian.Prin această amplasare, masivul prezintă oimportanţa metalogenetică deosebită, atât înceea ce priveşte acumulările prealpine (cazulmineralizaţiilor manganifere), cât mai alesîn privinţa cumulărilor formate în etapa deconvergenţă-subducţie.

În acest sens, în ultima perioadă, de uninteres deosebit s-au dovedit mineralizaţiilecu caracter aurifer din cadrul zonei deforfecare Băileşti-Cioclovina-Grădiştea deMunte-Şugag [Gh. Udubaşa, H. Hann -1988, A. Apostoloiu et.al. - 1988, Gh.C.Popescu, M. Şeclăman şi colab. - 1995,Gh.C. Popescu, M. Lupulescu -1996], zonăsituată în extremitatea nordică a masivului.

Contextul tectonic al mineralizaţiei estedat de zonele de forfecare ductilă, reactivateşi dilatate de falierea decroşantă în regimdeformaţional casant-ductil şi casant.

Procesul de mineralizare este intimasociat cu cel de deformare, mineralizaţiaavând un caracter polistadial, amplasată înfiloane formate anterior deformaţiei ductileşi fără legătură genetică cu formaţiunilemagmatice.

Un alt tip de mineralizaţie aparţinândmetalogenezei de convergenţă-subducţie estecea asociată magmatitelor calcoalcaline(banatite), fiind evidenţiată pe douăaliniamente în cadrul Masivului PoianaRuscă.

Primul aliniament, dezvoltat pe direcţialocalităţilor Şopot-Văliug-Ruşchiţa,cuprinde o metalogeneză polimetalică cuparageneza Fe-Pb-Zn, de mică importanţă,singurul câmp metalogenetic în exploatarefiind cel de la Ruşchiţa. În prelungireasudică a aliniamentului sunt semnalateocurenţele aurifere de la Văliug şi celecupro-molibdenice de tip “porphyry” de laBozovici şi Şopotul Mare, aparţinândMunţilor Semenic.

Un al doilea aliniament, situat mai spreeste, cuprinde o singură acumulare maiimportantă, respectiv cea de cupru,molibden şi wolfram de la Mraconia şi douăocurenţe de mică importanţă, la LăpuşniculMare şi Turnu Rieni, în vestul masivuluiMuntele Mic.

De asemenea, şi în celelate masivecristaline ale Domneiului Getic, au fost puseîn evidenţa iviri de mineralizaţii aparţinândaceluiaşi ciclu tectonic, dar de mai micăextindere şi cu importanţă economică mairedusă.

CONCLUZII

Pe baza relaţiilor dintre proceseletectonice globale şi cele metalogenetice, sepot explica unele particularităţi specifice alemetalogenezei Domeniului Getic, cum ar fi:

-amplasarea preferenţială a acumulărilorîn apropierea zonelor de contact dintreunităţile tectono-structurale ale DomeniuluiGetic şi Autohtonului Danubian şi lipsaaproape totală a acestora în zonele maiîndepărtate (cazul Masivului Făgăraş);

-controlul amplasării acumulărilor înzonele mai îndepărtate, în mod deosebit, decătremodul de dezvoltare a zonelor deforfecare, cele care creează principalele căide acces şi migrare a materialului din surseleprimare la distanţe mai mari faţă decontactele tectonice.

Desigur că aspectele enunţate se referă cuprecădere la mineralizaţiile a căror genezăeste legată de Ciclul Alpin, însămanifestările tectonice ale acestuia au afectatşi mineralizaţiile mai vechi, care au fost fieremobilizate, fie redistribuite spaţial.

29Metalogeneza Domeniului Getic

Bibliografie

1. BLEAHU, M.: Tectonica globală, vol. I, II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1989.

2. FABIAN, C.: Studiul petrografic al rocilor metamorfice din masivul Cibin cu privirespecială asupra formaţiunilor migmatice, Editura Universităţii Bucureşti, 1995.

3. HANN, P.H.: Pegmatitele din Carpaţii Meridionali, Editura Academiei, Bucureşti, 1987.4. POPESCU, GH.C.: Metalogenia aplicată şi prognoză geologică, Univ. Bucureşti, 2008.5. POPESCU, C.GH.; ŞECLĂMAN, M.; SAVA, G.; LAZLO, K.: Studiul paragenezelor cu

sulfuri şi sulfosăruri auro-argentifere din cadrul aliniamentelor Cioclovina-Şugag şiSubcetate-Cărpiniş, Universitatea Bucureşti, 1993.

6. POPESCU, GH.C.; SAVA, C.; TAMAŞ, G.; BĂDESCU, S.; The mettalogeny ofNortehen Sebeş Mth, Geologica symposium Baia Mare, oct. 1993, Abstract volum.

7. POPESCU, GH.C.; LUPULESCU, M.: Trace element behaviour in granitic rocks fromthe northen part of Sebeş Mountains, în R.I.Min, vol. 77, supl. nr. 1, p. 37, 1995.

8. POPESCU, GH.C.; LUPULESCU, M.: Shear-zone related gold sulphide mineralisationin the South Carpathians (Romania), în: Terranes of Serbia; The formations ofGeological Frame work of Serbia and Adjacent regions, Eds: Knežević, V. & Krstić, B..pp 299-304, Belgrad, 1996.

9. POPESCU,GH.C.; ŞECLĂMAN,M; SAVA, G.; LAZLO, K.: Studiul paragenezelor cusulfuri şi sulfosăruri auro-argentifere din cadrul aliniamentelor Cioclovina-Sugag şiSubcetate-Cărpiniş, Universitatea din Bucureşti, 1992.

10. STUMBEA, D.: Geologia zăcămintelor de minereuri, Casa editorială Demiurg, Iaşi,2007.

11. UDUBAŞA, GH.; HANN, H.: A shear-zone related Cu-Au ore ocuurence, Valea lui Stan,South Carpathians, în D.S. IGG, nr. 72-73, pag.259-282, 1988.