1

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului:

“CONSTRUIRE FERMĂ DE CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE PORCI 8.160 CAPETE –CERMEI 4

(COM. CERMEI, JUD. ARAD)“

II. Titular

2.1 Numele companiei: S.C. SUIN VLADIMIXT S.R.L.

2.2 Adresa poştală: jud. Arad, loc. Cermei Nr. 1043

2.3 Numărul de telefon: 0723202509

2.4 Numele persoanelor de contact: Buţ Teodor;

2.5 Responsabil protecţia mediului: Buţ Teodor.

III. Descrierea proiectului:

3.1. Un rezumat al proiectului:

Societatea comercială SUIN VLADIMIXT S.R.L. are ca obiect

principal de activitate în punctul de lucru CERMEI, creşterea şi îngrăşarea

suinelor.

Prin prezentul proiect se propune realizarea unei ferme de creştere şi

îngrăşare porci în sistem intensiv, cu cu amenajările / clădirile axiliare şi

tehnico-edilitare necesare. Capacitatea de cazare este de 8.160 capete/ciclu,

cu 2 cicluri creştere/an.

2

Zona studiată are 11,00 ha, iar propunerile din incintă se grupează pe

o suprafaţă de 5,14 ha. Intervenţiile din afara incintei se referă la

modernizarea căilor de acces şi evacuarea apelor pluviale în canalele de

desecare din zonă.

3.2. Justificarea necesităţii proiectului:

Investitia are ca obiectiv construirea unei ferme pentru creşterea

intensivă a porcilor la nivelul cerintelor sanitar – veterinare şi de mediu

naţionale şi ale UE. De asemenea, se are în vedere asigurarea creşterii

intensive a porcilor în concordanţă cu normele UE, prin utilizarea

tehnologiei corespunzatoare şi dotarea cu instalaţii şi echipamente de

hrănire, climatizare, adăpare, evacuare dejecţii în concordanţă cu Cele Mai

Bune Tehnici Disponibile – BAT.

3.3. Planşele anexate - reprezentând limitele amplasamentului proiectului,

inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de

situaţie şi amplasamente);

- plan de încadrare în zonă;

- plan de situaţie cu amplasamentul incintei;

3.4. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale

de construcţie etc.)

Prin proiect se prevăd următoarele construcţii:

A. Hale creştere porci (4 clădiri)

Capacitatea totală de producţie rezultată în urma investiţiei va fi

distribuită în 4 hale de producţie. Se vor realiza 2 hale reci şi 2 hale calde, cu

H max = 6,00 m, având o structură metalică şi închideri din panouri tip

sandwich. Halele asigură un spaţiu de 0,75 m2/cap porcine, în conformitate

cu legislaţia europeană.

3

Fiecare dintre hale va avea câte 2 silorzuri metalice exterioare de

capacitate 16 tone/siloz (H max = 6,00m) şi vor comunica prin intermediul

unei alei pietonale acoperite, de lăţime 1,50m.

Sc = Sd = 4 × 1.750 mp = 7.000 mp

B. Camere pompe căldură (2 clădiri anexate la 2 dintre hale)

Sc = Sd = 2 × 20,00 mp = 40 mp

C. Corp filtru şi administrativ

Sc = Sd = 70 mp

D. Tunel circulaţie, cameră frigo, necropsie

Sc = Sd = 200 mp

E. Depozit stocare dejecţii (2 bazine)

Dejecţiile provenite de la porcine vor fi colectate printr-un sistem de

canalizare şi deversate în cele 2 depozite de stocare dejecţii proiectate care,

după 6-9 luni, devin material de compost, utilizat ca îngrăşământ natural în

agricultură. Bazinele vor avea o capacitate totală de 10.000 mc.

Sc = Sd = 2 × 2.500 mp = 5.000 mp

F. Cabine puţuri forate

Sc = Sd = 5 mp

G. Construcţii conexe

Sc = Sd = 200 mp

H. Platforme betonate

Sc = 300 mp

4

Pentru circulaţia din incintă se vor realiza drumuri carosabile, de

lăţime 3,50 m, cu benzi de încadrare din pământ (0,50m), cu acces din

drumul de exploatare existent la vest de teren. În zona containerului

destinat biroului se vor realiza şi platforme de parcare pentru autovehicule

angajaţi.

Zona liberă rămasă, având o pondere de 65,36% din suprafaţa

terenului, va fi amenajată ca zonă verde şi perdele de protecţie.

Sc total = Sd total = 13.000 mp

S teren = 51.400 mp

Sistematizarea verticală:

Amplasamentul analizat reprezintă o zonă de teren arabil, mărginită

la est, vest şi nord de drumuri de exploatare şi canale de desecare.

Zona nu prezintă diferenţe de nivel semnificative: nivelmentul

terenului natural este cuprins între 106,60 NMN şi 107,00 NMN.

Sistematizarea terenului va urmări egalizarea cotei acestuia.

Criterii compoziţionale şi funcţionale:

Halele de creştere a porcinelor vor fi dispuse paralel cu laturile nord şi

sud ale terenului. În zona vestică a terenului vor fi dispuse majoritatea

construcţiilor anexă şi tehnico-edilitare necesare.

Regimul de aliniere:

Halele de creştere a porcinelor vor fi dispuse paralel cu laturile nord şi

sud ale terenului, la minim 12,00 m faţă de limitele nord şi sud ale acestuia şi

la minim 100 m faţă de limita vestică de proprietate. În zona estică, la minim

25,00 m faţă de hale, vor fi amplasate bazinele de dejecţie.

5

Regimul de înălţime:

Regimul maxim propus pentru construcţiile aferente fermei de

creşetere porci este de 6,00 m faţă de C.T.S., respectiv parter.

Modul de utilizare al terenului:

Au fost stabilite valori maxime pentru procentul de ocupare al

terenului şi de utilizare a terenului:

• P.O.T. 26,00 %

• C.U.T. 0,26

Plantaţii:

Datorită direcţiei de circulaţie a maselor de aer (dinspre sud spre est),

s-a propus realizarea unei perdele de protecţie de lăţime minimă 8,00 m,

amplasată de-a lungul laturilor nord şi est ale terenului. În această zonă vor

fi plantaţi arbori de înălţime medie/mare. Rolul perdelei de protecţie este

acela de a reduce/stopa transmiterea mirosurilor specifice activităţii de

creştere a porcinelor înspre alte zone, precum şi reducerea vitezei vântului,

regenerarea rezervei de oxigen, repartizarea uniformă a zăpezii, mărind

astfel rezerva de apă a solului.

Terenul rămas disponibil va fi înierbat.

Alimentarea cu apă potabilă:

Alimentarea cu apă potabilă (umană şi a porcinelor) se va realiza de la

2 puţuri forate de adâncime (cca. 200 m) propuse în incintă, prin intermediul

unei reţele de incintă de tip ramificat. Forajele vor fi echipate cu

electropompe submersibile. Se vor realiza 2 case pompă care vor conţine un

hidrofor dimensionat corespunzător şi instalaţia de automatizare. În cazul în

care va fi necesar, pe inelul de distribuţie a apei se va monta o micro-staţie

de tratare a apei.

6

Canalizare menajeră:

Apele uzate provenite de la corpul filtru-administrativ se vor colecta

într-un bazin vidanjabil cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină

sintetică armată cu fibră de sticlă, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.

Canalizare tehnologică:

Apele uzate (dejecţiile) rezultate din procesul tehnologic se vor colecta

în 2 bazine tip pungi, cu o capacitate totală de 10.000 mc. După 6-9 luni,

dejecţiile devin material de compost, utilizat ca îngrăşământ natural în

agricultură.Apele uzate provenite de pe platforma mini-incineratoarelor,

spaţiului de necropsie şi camera frigorifică se vor colecta în 1 sau 2 bazine

vidanjabile de mici dimensiuni, îngropate, de capacitate 2 mc.

Canalizare pluvială:

Apele pluviale de pe acoperişurile halelor şi a corpului filtru vor fi

preluate şi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către canalele de desecare

învecinate. Vehiculele care vor fi utilizate în acticitatea fermei vor fi

monitorizate din punct de vedere tehnic, pentru a preveni scurgerile

accidentale de carburanţi/uleiuri în sol.

Alimentare cu gaze naturale/energie termică:

Energia termică şi apa caldă menajeră necesară încălzirii corpului

filtru vor fi asigurate prin centrala murală proprie, alimentată cu GPL, cu

boilerul aferent.

Energia termică necesară încălzirii celor 2 hale calde se va realiza cu

ajutorul sistemului pompelor de căldură sol – apă, prin utilizarea energie

regenerabile a pământului. În cazul unor temperaturi extreme, se vor

adăuga încălzitoare alimentate cu GPL pentru asigurarea temperaturii

ambientale optime.

7

Alimentare cu energie electrică:

Energia electrică se va asigura printr-un post trafo propriu. Pentru

cazurile de avarie în incinta fermei se va prevedea un grup electrogen cu

motor diesel, cu pornire automată.

Nu se va construi sub culuarul de protecţie a liniei electrice aeriene de

medie tensiune (24 m).

Gospodărie comunală:

Containerul destinat administraţiei va avea amenajată o zonă pentru

depozitarea deşeurilor în vederea transportării lor la rampa de gunoi

ecologică a Mun. Arad. Se va asigura accesul autovehiculelor de transport la

aceste platforme. Deşeurile vor fi colectate selectiv, în vederea reciclării

acestora.

Transport în comun, parcaje:

Numărul relativ redus de locuri de muncă apărute o dată cu investiţia

propusă nu justifică apariţia transportului în comun în zonă.

În incintă vor fi amenajate la sol locuri de parcare pentru

autoturismele angajaţilor.

3.5. Profilul şi capacităţile de producţie:

Ferma Cermei 4 are ca obiectiv activitatea de creştere intensivă a

purceilor. În total, în incinta fermei sunt 4 hale de creştere şi îngrăşare, din

care două hale calde şi două reci, cu o capacitate totală de 8.160 locuri

îngrăşare.

În urma construirii şi dotării cu echipamente a acestor hale, se va

asigura eficientizarea procesului de producţie şi îngrijire a porcilor pentru

îngrăşare, asigurându-se astfel funcţionarea la întreaga capacitate de

producţie posibilă (8160 locuri de ingrasare).

8

3.6. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament (după caz)

Fluxul tehnologic constă în primirea porcilor în îngrăşătorie la

aproximativ 30 Kg - greutate vie, şi îngrăşarea până la vânzare cu o greutate

de 90-110 Kg, astfel încât să se poata optimiza toti parametrii zootehnici şi

sa se asigure calitatea tehnologica ceruta de clientii firmei, siguranta

alimentară şi bunăstarea animalelor.

Halele sunt dotate cu echipamente necesare pentru desfăşurarea

activităţii de îngrijire şi îngrăşare a porcilor, şi anume: sisteme de ventilaţie,

sisteme de încălzire, de hrănire, iluminat, sisteme de distribuire a furajelor

şi a apei potabile, sisteme de colectare şi evacuare dejecţii.

3.7. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în

funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea,

capacitatea.

În urma implementării proiectului propus, activitatea care se va

desfăşura va fi aceeaşi cu cea realizată în prezent în restul fermelor de

creştere şi îngrăşare a porcinelor, insa se vor implementa noi tehnologii de

exploatare. Acestea presupun un ansamblu de procese, operaţii sau faze ce

se desfăsoara într-o anumită ordine şi corelare (flux tehnologic), respectând

anumite condiţi şi folosind o gamă de utilaje mecanice ce se referă la

furajare, adăpare şi microclimat.

Pentru realizarea unei producţii constante şi calitative, se vor

implementa aceste tehnologii noi de exploatare prin care se urmăreşte:

• eficientizarea productiei,

• o mai buna valorificarea a potenţialului biologic al animalelor,

• utilizarea raţională a furajelor, a utilajelor din dotare, a adăposturilor

şi a forţei de muncă.

9

3.8. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de

asigurare al acestora.

În faza de implementarea a proiectului, materiile prime şi materialele

care se vor folosi vor fi cele necesare pentru realizarea construcţiilor.

Acestea vor consta, în principal, în beton şi armături, panouri termoizolante,

profile PVC, feronerie şi geamuri termopan. Materialele vor fi procurate de

la firme specializate şi vor fi aduse pe amplasament cu mijloace de transport

corespunzătoare.

În faza de construcţie se va utiliza energie electrică asigurată de

reţeaua electrică existentă ăn vecinătatea amplasamentului.

În perioada de utilizare a halelor, materiile prime sunt reprezentate

de: purcei de 32 kg, furaje concentrate, apă potabilă, vitamine, vaccinuri,

medicamente. Se mai utilizează şi materiale ca: substanţe de dezinsecţie,

substanţe de deratizare, substanţe de igienizare, G.P.L, motorină, energie

electrică, materiale de întreţinere şi reparaţii. Pentru funcţionarea

instalaţiilor se va utiliza energia electrică.

3.9. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă; Asigurarea

utilităţilor.

3.9.1. Alimentarea cu energie electrică:

Energia electrică se va asigura printr-un post trafo propriu. Pentru

cazurile de avarie în incinta fermei se va prevedea un grup electrogen cu

motor diesel, cu pornire automată.

Nu se va construi sub culuarul de protecţie a liniei electrice aeriene de

medie tensiune (24 m).

Soluţia de alimentare cu energie electrică din reţea şi puterea electrică

disponibilă se vor stabili într-o fază următoare de proiectare în urma

studiului de soluţie întocmit de furnizor.

10

Pentru realizarea efectivă a acestor lucrări, atât în ceea ce priveşte

soluţia de alimentare cu energie electrică, cât şi gestionarea instalaţiilor

electrice propuse, investitorul se va adresa direct, sau prin intermediul

proiectantului de specialitate, către operatorul de distribuţie a energiei

electrice Enel Distribuţie SA, UTR Arad pentru a obţine aprobările şi avizele

necesare.

Proiectarea şi executarea lucrărilor de mai sus se va face în

conformitate cu prevederile Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de

Distribuţie aprobat prin decizie ANRE, de către societăţi care deţin

competenţe în acest sens, fiind autorizate de către Autoritatea Naţională de

Reglementare a Energiei Electrice Bucureşti.

3.9.2. Alimentare cu apa.

Alimentarea cu apă potabilă (umană şi a porcinelor) se va realiza de la

2 puţuri forate de adâncime (cca. 200 m) propuse în incintă, prin intermediul

unei reţele de incintă de tip ramificat.

Forajele vor fi echipate cu electropompe submersibile. Se vor realiza 2

case pompă care vor conţine un hidrofor dimensionat corespunzător şi

instalaţia de automatizare. În cazul în care va fi necesar, pe inelul de

distribuţie a apei se va monta o micro-staţie de tratare a apei.

3.9.3. Evacuarea apelor uzate.

Canalizare menajeră:

Apele uzate provenite de la corpul filtru-administrativ se vor colecta

într-un bazin vidanjabil cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină

sintetică armată cu fibră de sticlă, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.

Canalizare tehnologică:

11

Apele uzate (dejecţiile) rezultate din procesul tehnologic se vor colecta

în 2 bazine tip pungi, cu o capacitate totală de 10.000 mc. După 6-9 luni,

dejecţiile devin material de compost, utilizat ca îngrăşământ natural în

agricultură.Apele uzate provenite de pe platforma mini-incineratoarelor,

spaţiului de necropsie şi camera frigorifică se vor colecta în 1 sau 2 bazine

vidanjabile de mici dimensiuni, îngropate, de capacitate 2 mc.

Canalizare pluvială:

Apele pluviale de pe acoperişurile halelor şi a corpului filtru vor fi

preluate şi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către canalele de desecare

învecinate. Vehiculele care vor fi utilizate în activitatea fermei vor fi

monitorizate din punct de vedere tehnic, pentru a preveni scurgerile

accidentale de carburanţi/uleiuri în sol.

3.9.4. Asigurarea apei tehologice, daca este cazul.

Alimentarea cu apă tehnologică se va realiza tot din cele 2 puţuri

forate de adâncime (cca. 200 m) propuse în incintă, prin intermediul unei

reţele de incintă de tip ramificat.

3.9.5. Asigurarea agentului termic.

Energia termică şi apa caldă menajeră necesară încălzirii corpului

filtru vor fi asigurate prin centrala murală proprie, alimentată cu GPL, cu

boilerul aferent.

Energia termică necesară încălzirii celor 2 hale calde se va realiza cu

ajutorul sistemului pompelor de căldură sol – apă, prin utilizarea energie

regenerabile a pământului. În cazul unor temperaturi extreme, se vor

12

adăuga încălzitoare alimentate cu GPL pentru asigurarea temperaturii

ambientale optime.

3.10. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona

afectată de execuţia investiţiei.

Lucrările se vor executa numai pe terenul proprietate a beneficiarului.

La finalizarea lucrărilor se vor îndepărta toate resturile de materiale rămase

în urma activităţii de construcţie şi se va proceda la valorificarea/eliminarea

tuturor categoriilor de deşeuri generate, cu respectarea prevederilor Legii

nr 211/2011 privind regimul deşeurilor, prin colaborarea cu firme

specializate de colectare şi valorificare deşeuri.

3.11. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.

Nu este cazul. Vor fi folosite căile de acces existente în prezent în

zonă.

Zona este accesibilă dinspre vest, prin intermediul drumului judeţean

DJ 793 (2.200m de la limita estică a com. Cermei). Acesta aparţine

domeniului public, aflat în administrarea Administraţiei de Drumuri şi

Poduri a Judeţului Arad şi este de categoria 2, cu o bandă de circulaţie auto

pe sens. Prospectul său este, conform categoriei în care se încadrează, de

6,00m. Drumul este modernizat, cu îmbrăcăminte asfaltică. Din drumul

judeţean se formează spre sud (pe o lungime de 2.900m) drumul de

exploatare De 846/1 şi spre est drumul de exploatare De 2237 (pe o lungime

de 1.500m). Acestea au lăţimea de 5,00 m şi sunt realizate dn piatră.

Intersecţia De 846/1 cu DJ 793 este amenajată.

3.12. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare.

În cadrul proiectului nu se vor folosi resurse naturale.

13

3.13. Metode folosite în construcţie

Metodele folosite în construcţie sunt metode uzuale pentru

construcţia şi renovarea diferitelor structuri civile obişnuite.

3.14. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în

funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Fazele de desfăşurare ale proiectului sunt următoarele:

� amenajarea organizării de şantier;

� realizarea căilor de acces din incinta şi a fundaţiilor;

� realizarea construcţiilor (hale şi construcţii anexe);

� îndepărtarea resturilor de materiale şi a deşeurilor rezultate în

urma construcţiei;

� montarea sistemelor de ventilaţie - răcire, boxare şi furajare

automată.

3.15. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Alternativa adoptată prin PUZ Ferma Cermei 4. Nu se cunosc alte

proiecte planificate care ar putea avea legătură cu proiectul studiat.

3.16. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de

exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau

linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea

apelor uzate şi a deşeurilor)

- nu este cazul.

3.17. Alte autorizaţii cerute pentru proiect

� documentaţie tehnică DTAC.

14

3.18. Localizarea proiectului.

Amplasamentul este situat în teritoriul administrativ al comunei

Cermei şi constă din 51.400 mp teren arabil în extravilan conform Extraselor

C.F. nr. 300303 Cermei (nr. CAD 300303) şi 300304 Cermei (nr. CAD 300304).

Zona studiată este situată în extravilanul comunei Cermei (în Câmpia

Teuzului), la sud de DJ 793 (tronsonul Cermei – Lunca Teuzului). Tereurile

sunt accesibile dinspre vest, prin intermediul drumului judeţean DJ 793

(2.200m de la limita estică a com. Cermei), apoi spre sud pe o lungime de

2.900m, pe drumul de exploatare De 846/1 şi spre est pe o lungime de

1.500m, pe drumul de exploatare De 2237.

Vecinătăţile amplasamentului sunt:

� la est: canal de desecare Cn 1294 şi drum de exploatare, păşuni

� la sud: păşuni

� la vest: canal de desecare Cn 1292 şi drumul de exploatare De 2237,

terenuri arabile

� la nord: canal de desecare Cn 1286/1 şi drum de exploatare De 1286,

fermă agrozootenică.

3.19. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa

Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context

transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea

nr. 22/2001;

Proiectul nu cade sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontieră.

3.20. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii

privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi

alte informaţii privind:

15

● folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi

pe zone adiacente acestuia;

Regimul juridic: teren în extravilanul localităţii Cermei, proprietatea

privată a beneficiarului.

Regimul economic:

- situaţia existentă: teren în extravilanul localităţii Cermei,

categoria de folosinţă - arabil;

- propunere: (prin Certificatul de urbanism eliberat de Primăria

comunei Cermei) – realizare fermă porci în intravilan, trup izolat - arabil.

● politici de zonare şi de folosire a terenului;

Zonarea şi folosirea terenului corespunde destinaţiei stabilite prin

planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului.

● arealele sensibile;

Proiectul propus de “Construire fermă de porci – 8160 capete”, ferma

Cermei 4 – comuna Cermei din judeţul Arad, se situează în situl de

importanţă avifaunistică ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului.

Suprafaţa ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului este de 19.976,80 hectare

şi se suprapune în proporţie de 100% peste teritoriul administrativ al

judeţului Arad (RO0051).

● detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

considerare.

Nu sunt mai multe variante de amplasament.

3.21. Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste

informaţii sunt disponibile:

Un impact destul de mic asupra factorilor de mediu.

3.22. O scurtă descriere a impactului potenţial, cu luarea în

considerare a următorilor factori:

16

3.22.1. Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei,

solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al

apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului

vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre

aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect,

secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar,

pozitiv şi negativ);

Impactul asupra sănătăţii umane nu este semnificativ, atât în perioada

de construire, cât şi în cea de funcţionare, datorită distanţei mari între fermă

şi localităţile învecinate: cca 3,5 km faţă de localitatea Cermei şi Lunca

Teuzului cca 2,8 km faţă de localitatea Avram Iancu.

În perioada de derulare a lucrãrilor de construire, solul poate fi

afectat în urma unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la

autovehiculele şi utilajele folosite, dar şi în urma depozitării necontrolate,

direct pe sol, a materialelor utilizate şi a deşeurilor rezultate.

Din punct de vedere al calităţii aerului, în perioada de construire,

există emisii provenite de la autovehiculele şi utilajele folosite pentru

transportul diverselor materiale, dar şi pulberi ca urmare a lucrărilor de

construire propri-zise. Având în vedere durata limitată a acestor lucrări,

impactul este redus.

În perioada de funcţionare, impactul asupra aerului poate fi

semnificativ, din cauza emisiilor provenite din dejecţii şi de la lagunele de

stocare. Datorită distanţei mari între fermă şi localităţile învecinate,

populaţia nu are de suferit din cauza acestor emisii. Totuşi, mirosul, poate

cauza discomfort populaţiei care lucrează ocazional în apropierea fermei.

În perioada de funcţionare, în condiţii normale, nu se va înregistra un

impact asupra apei. În cazul unor avarii sau a spargerii unei conducte care

direcţionează apele uzare menajere şi dejecţiile către zonele de stocare, pot

apărea infiltrări ale poluanţilor în apa freatică.

În perioada de construire, prin implementarea proiectului tehnic de

construcţie a halelor de producţie, sursele de zgomot şi vibraţii vor avea un

17

caracter temporar şi nu vor genera un impact major asupra populaţiei şi

sănătăţii umane.

În perioada de funcţionare, principalele surse generatoare de zgomot

sunt reprezentate de: sistemul de ventilaţie, sistemul de distribuire hrană,

sistemul de colectare al dejecţiilor şi curăţare al halelor, care sunt situate în

incintă închisă, acest lucru împiedicând producerea disconfortului în

exterior.

Nu există impact asupra peisajului şi mediului vizual datorită

amplasării fermei la o distanţă destul de mare faţă de drumul judeţean 793,

ceea ce face ca ferma să fie greu vizibilă.

Diversitatea faunei şi florei este redusă, pe amplasament, în

consecinţă impactul asupra acesteia va fi nesemnificativ.

Pe perioada de construire va exista un impact redus, pe termen scurt,

asupra atmosferei, prin pulberile şi praful rezultat în urma lucrărilor de

construcţie. Din transport vor mai rezulta pulberi şi gaze de eşapament.

Pe perioada fazei de funcţionare, impactul direct il au emisiile difuze şi

mirosul provenit în urma activităţii de creştere a purceilor. Datorită

amplasării fermei la distanţă de cca 2-4 km faţă de localităţile din jur,

impactul asupra populaţiei va fi nesemnificativ.

3.22.2. Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/

habitatelor/ speciilor afectate);

Extinderea spaţială a zonei de influenţă a impactului este în strânsă

legătură cu natura impactului, de asemenea, cu magnitudinea şi

complexitatea acestuia. Zona de impact va fi limitată la vecinătăţile

amplasamentului proiectului.

Pe perioada de construcţie, pulberile eliberate în atmosferă vor avea

impact asupra aerului şi vor fi limitate numai la zona în care se vor

desfăşura lucrările de construire.

18

Ferma de porcine are în vecinătate, pe trei laturi, numai terenuri

folosite în scop agricol. Pe amplasament, nu există habitate sau specii care

ar putea fi afectate de pe urma impactului asupra solului sau a aerului.

Pe perioada funcţionării, impactul nu se va resimţi asupra populaţiei

din localităţile adiacente, datorită distanţelor destul de mari între ferma şi

aşezările umane învecinate.

3.22.3. Magnitudinea şi complexitatea impactului;

Conform situatiei prezentate mai sus, magnitudinea impactului este

în strânsă corelaţie cu functionarea corecta a sistemelor de ventilatie şi de

evacuarea periodica a apelor uzate în cazul halelor de productie.

Magnitudinea impactului va fi mică. Complexitatea lui va fi mică.

3.22.4. Probabilitatea impactului;

Impactul cu probabilitatea cea mai ridicată va fi cel determinat de

emisiile atmosferice şi, în special, dacă nu se respectă condiţiile de control al

proceselor din bazinele de stocare a dejecţiilor şi, respectiv, timpii de

evacuare a dejecţiilor din halele producţie. În cazul celorlalte tipuri de

impact, acestea se pot produce, în mod special, accidental, de exemplu: la

spargerea unei conducte de transport dejecţii; la depăşirea capacităţii de

stocare a dejecţiilor în bazinele special destinate; la administrarea

necontrolată pe terenurile agricole, etc.

3.22.5. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;

Pe perioada de construire, durata impactului este limitată. Frecvenţa

acestuia este discontinuă în ceea ce priveşte zgomotul provenit de la

utilajele folosite.

19

Pe toată perioada funcţionării fermei, impactul va fi resimţit mai ales

în ceea ce privesc emisiile atmosferice, pe toate perioada de creştere a

porcinelor şi de stocare a dejecţiilor. Reversibilitatea este fezabila şi va avea

loc la un oarecare timp după încetarea activităţii, inclusiv îndepărtarea

totală a dejecţiilor stocate.

3.22.6. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului

semnificativ asupra mediului;

Pe perioada realizării construcţiilor se vor aplica următoarele măsuri

tehnice/operaţionale de evitare/reducere ale impactului de mediu:

• folosirea de utilaje de construcţie moderne;

• verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor şi echipamentelor;

• depozitarea temporară a deşeurilor de construcţie (dacă este cazul) pe

platforme protejate, special amenajate;

• executarea lucrărilor de construcţii numai pe suprafaţa special

destinată acestui lucru, fără a se afecta alte suprafeţe de teren;

• materialele pulverulente vor fi depozitate în spatii/recipiente, după

caz, închise etanş.

Pe perioada funcţionării fermei, se vor aplică următoarele măsuri de

evitare/reducere a impactului asupra mediului:

• respectarea măsurilor de igienă a producţiei prin urmărirea strictă a

programului de exploatare şi creştere a porcilor;

• utilizarea unui regim nutriţional adecvat pentru reducerea emisiilor

rău mirositoare;

• respectarea programului de eliminare a dejecţiilor, evitând stagnarea

lor în adăposturi;

• menţinerea condiţiilor aerobe în timpul eliminării manuale/mecanice

a reziduurilor;

20

• respectarea tehnologiei de colectare, precolectare şi evacuare a

deşeurilor menajere şi a dejecţiilor semilichide din grajduri;

• realizarea depozitării în siguranţă a materiilor prime şi a materialelor

şi manipularea corespunzătoare a acestora, a uleiurilor minerale,

inclusiv a celor uzate;

• respectarea tehnologiei de epurare finală a apelor uzate şi a utilizarii

nămolului deshidratat pentru fertilizarea terenurile agricole, conform

unui Plan de fertilizare aprobat de institutiile abilitate.

3.21.7. Natura transfrontieră a impactului.

Distanţa faţă de graniţe este foarte mare, astfel încât nu va există un

impact transfrontalier.

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi

dispersia poluanţilor în mediu.

4.1. Protecţia calităţii apelor.

4.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.

Poluarea apei se produce atunci când, în urma introducerii unor

substanţe determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele suferă

modificări fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii

sau periculoase pentru sănătatea publică, viaţa acvatică, pescuitul

industrial, industrie, turism ş.a.

În faza de construire, poluantul care ar putea ajunge în apele de

suprafaţă este reprezentat de praful rezultat din activităţile de construcţie,

eventual din depozitarea materiilor pulverulente precum şi a

hidrocarburilor, în cazul scurgerilor accidentale pe sol/subsol. Întrucât

21

proiectul se va desfasura la o distanta suficient de mare de apele de

suprafata din zonă, este putin probabil ca acestea să fie afectate. Pe de altă

parte, nici apele subterane nu vor fi afectate, dat fiind ca nu se vor executa

lucrări care să afecteze pânza freatică.

In perioada de functionare, apele (acviferul freatic) pot fi poluate pe

doua cai;

(i) accidental – ca urmare a unor incidente la sistemul de

transport/stocare a dejectiilor lichide/semilichide;

(ii) prin utilizarea, la fertilizare, pe terenuri în panta catre ape de

suprafata sau pe terenuri foarte permeabile, cu nivel freatic

ridicat, şi în condiţii necontrolate, respectiv de nerespectare a

dozei stabilite.

4.1.2. Staţiile şi instalaţiile de stocare, epurare sau de preepurare a apelor

uzate.

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare vor stocate în bazine

vidanjabile, de unde vor fi transferate priodic către o staţie de epurare de

către un operator specializat.

Apele uzate cu dejecţii din halele de productie (dejecţiile diluate în

apă) vor fi stocate în bazinele de stocare (lagune) şi apoi împrăştiate pe

câmp conform unui plan de fertilizare, avizat OSPA.

Având în vedere procesul de evaporatie foarte ridicat din timpul verii,

caracteristic zonei, fracţia lichidă se va evapora, reducând astfel cantitatea

de apă ce necesită manipulare/stocare/eliminare.

4.2. Protecţia aerului.

4.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi.

În perioada de realizare a construcţiei, emisiile vor consta în gazele de

eşapament de la utilaje/autovehicule, precum şi în pulberile/praful

antrenat.

22

În urma activităţii de creştere a porcilor, există trei surse generatoare

de emisii în atmosferă:

• activitatea de creştere a porcilor, în urma căreia rezultă poluanţi

ca: NH3, H2S, CH4 , N2O, pulberi, care sunt evacuate prin

sistemul de ventilaţie a halelor de creştere;

• centralele termice, tip apartament, pe bază de G.P.L, existente

inca din functionarea anterioara, în urma cărora rezultă: CO,

SO2, NOx, pulberi, care sunt captate prin sistemul de evacuare a

gazelor arse;

• lagunele de stocare de la care rezultă poluanţi precum : NH3,

H2S, CH4 , N2O şi mirosuri.

4.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.

În ceea ce priveşte reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă,

ferma este dotată cu un sistem mecanizat de ventilaţie, încălzire şi răcire al

aerului din hale, care controlează parametrii ca: temperatură, umiditate,

conţinut de amoniac, etc.

Ventilaţia naturală este asigurată prin intermediul coşurilor de

evacuare amplasate în acoperiş şi prin gurile de admisie amplasate partea

inferioară a pereţilor longitudinali. Ferestrele halelor sunt prevăzute cu un

sistem care le acţionează automat, iar ventilatoarele care asigură evacuarea

noxelor în exces, sunt acţionate printr-un senzor electronic.

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.

4.3.1. Sursele de zgomot şi de vibraţii.

În faza de construire, sursele de zgomot şi vibraţii care sunt

reprezentate de maşinile şi utilajele folosite pentru construcţia halelor şi

clădirilor anexe. Zgomotul şi vibraţiile nu vor atinge un nivel ridicat, ele

având un caracter temporar.

23

În faza de funcţionare, obiectivul nu va reprezenta o sursă de zgomot

şi vibraţii. Nivelul zgomotului va fi redus. Periodic, însă, când se face

livrarea animalelor sau când se primesc purceii pentru creştere se va

înregistra un nivel mai ridicat al zgomotului.

4.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi

vibraţiilor.

Nu sunt necesare, deoarece localitatile sunt situate la distante mari şi

în zona nu exista habitate a caror specii de fauna sa fie perturbate.

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor.

4.4.1. Sursele de radiaţii.

Din desfăşurarea activităţii de construcţie şi, ulterior, din activitatea

de creştere a porcilor, nu vor rezulta emisii de radiaţii.

4.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor; alte

măsuri.

Nu este cazul

4.5. Protecţia solului şi a subsolului.

4.5.1. Sursele de poluanţi pentru sol, subsol.

Poluarea solului rezultă în urma acumulării de compuşi chimici

toxici, săruri, materiale radioactive, metale grele, deşeuri, care are ca şi

consecinţă modificarea compoziţiei natural a acestuia.

Din funcţionarea normală a fermei de creştere a porcilor şi a

întregului sistem de colectare şi eliminare a dejecţiilor, nu rezultă surse de

24

poluanţi pentru sol/ subsol cu exceptia unor situatii accidentale (ex.

spargerea conductelor de transport dejectii/ pierderea impermeabilitatii

componentelor de stocare a dejecţiilor, etc.) sau de utilizare necontrolata a

dejectiilor la fertilizarea terenurilor agricole.

4.5.2. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

Utilajele/autovehiculele utilizate vor proveni din parcuri auto

controlate tehnic în mod corespunzător, cu verificările tehnice la zi, iar

materialele pulverulente vor fi depozitate în spaţii închise, fără a fi sub

influenţa curenţilor de aer.

Poluarea solului şi a subsolului în perioada de funcţionare este

prevenită datorită faptului că suprafeţele libere utilizate pentru diferite

actiuni (ex. alei transport auto; canale colectare ape pluviale) sunt

impermeabilizate (betonate).

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice.

4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect.

Proiectul propus de “Construire fermă de porci – 8160 capete”, ferma

Cermei 4 – comuna Cermei din judeţul Arad, se situează în situl de

importanţă avifaunistică ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului.

4.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii,

monumentelor naturii şi ariilor protejate.

Nu este cazul de măsuri speciale. Vor fi aplicate cele prezentate

anterior la analiza factorilor de mediu.

25

4.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public.

4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările

umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte

zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de

interes tradiţional etc.

Amplasamentul analizat se află situat la cca 3-4 km fata de localităţile

din jur. În zonă nu au fost identificate monumente istorice/de arhitectură

sau zone de interes tradiţional.

4.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a

obiectivelor protejate şi/sau de interes public.

Nu este cazul.

4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament.

4.8.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate.

În etapa de execuţie, principalele categorii de deşeuri care vor rezulta

sunt reprezentate de:

• deşeuri din construcţii:

� amestecuri metalice (cod 17 04 07);

� beton (cod 17 01 01);

� deşeuri menajere şi asimilabil menajere rezultate din activitatea

socială a personalului implicat în realizarea lucrărilor (cod 20 03

01);

� ambalaje de hârtie şi carton (cod 15 01 01);

� ambalaje de plastic (cod 15 01 02);

� ambalaje de lemn (cod 15 01 03);

26

� pământ şi pietre (cod 17 05 04);

� cabluri (cod 17 04 11);

� lemn (cod 17 02 01);

� sticlă (cod 17 02 02);

� materiale plastice (cod 17 02 03);

� materiale izolante cu conţinut de azbest (cod 17 06 01*).

În etapa de funcţionare, principalele categorii de deşeuri rezultate vor

fi reprezentate de:

• deşeuri provenite din activitatea de creştere a porcilor:

� dejecţii de animale (materii fecale, urină, inclusiv resturi

de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei (cod

02 01 06)

� deşeuri de ţesuturi animale (cod 02 01 02)

• deşeuri provenite din activitatea sanitar- veterinară ( cod 18 02 02*)

• deşeuri provenite din activitatea de înlocuire a uleiului uzat:

� ulei uzat (cod 13 02 05*)

• deşeuri provenite din activitatea de curăţenie în societate:

� deşeuri menajere (cod 20 03 01)

• deşeuri asimilabile din industrie:

� ambalaje de hârtie şi carton (cod 15 01 01);

� ambalaje de plastic (cod 15 01 02)

� materiale contaminate cu substanţe chimice (cod 15 01 10*)

4.8.2. Modul de gospodărire a deşeurilor.

Deşeurile generate în faza de construcţie vor fi eliminate prin agenţi

autorizaţi. În funcţie de categorie, aceste deşeuri pot fi utilizate la

amenajarea drumurilor (cele inerte fară conţinut de substanţe periculoase).

Materialele care nu se pot recupera sau valorifica, rămase în urma executării

lucrărilor de construire, se vor transporta la un depozit de deşeuri autorizat.

27

Pentru faza de funcţionare, unele deşeurile provenite din activitatea

de creştere a suinelor (deşeuri de ţesuturi animale ) vor fi depozitate

temporar într-o cameră frigorifică, pentru ca mai apoi să fie preluate de o

firmă specializată în vederea eliminării sau incinerate. Deşeurile ce constau

în dejecţiile de animale vor fi tratate până la stabilizare, urmând să fie

utilizate ca fertilizatori pentru terenurile agricole.

Deşeurile provenite din activităţi de curăţenie şi cele asimilabile se

vor depozita temporar în cadrul firmei, în spaţii special amenajate, până la

transportul la un deposit autorizat, de către o firmă specializată.

4.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

4.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau

produse.

În etapa de construcţie nu vor fi utilizate substanţe sau preparate

chimice periculoase.

În etapa de functionare, vor fi utilizate substanţe sau preparate

chimice periculoase pentru activitati de tip DDD prin contractarea unei

firme autorizate.

4.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice

periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu

şi a sănătăţii populaţiei.

Utilizarea se va face prin firme autorizate.

28

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului.

5.1. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de

poluanţi în mediu.

Conform precizărilor din cap. IV.

5.2. Sistemul de monitorizare – indicatori de calitate.

Pentru activitatea ce se va desfăşura în cadrul fermei, se va continua

programul specific de supraveghere, respectându-se cerinţele de

monitorizare impuse printr-o autorizaţie integrată de mediu.

In perioada de exploatare se vor realiza:

� monitorizarea freaticului, prin două foraje de hidroobservaţie, executate

în zona bazinelor de colectare, stocare şi fermentare un foraj de

hidroobservaţie amplasat în zona cea mai josa din incinta amplasamentului;

� monitorizarea apelor subterane din zonele terenurilor de fertilizare prin

foraje de control (conform Ord. MMGA nr. 242/2005);

� monitorizarea poluarii solului din zonele terenurilor de fertilizare prin

probe de sol (conform Ord. MMGA nr. 242/2005);

Se va realiza monitorizarea postinchidere, urmărindu-se în special:

• monitorizarea apelor subterane din zonele terenurilor de fertilizare prin

foraje de hidroobservaţie;

• monitorizarea poluării solului din zonele terenurilor de fertilizare prin

probe de sol.

Se vor respecta programele de monitorizare privind indicatorii

măsuraţi şi periodicitatea măsurătorilor stabilite de autorităţile abilitate prin

autorizaţiile emise. Efectuarea măsuratorilor de monitorizare se va face

folosind metode standardizate, în laboratoare autorizate. Rezultatele

29

automonitorizărilor vor fi inregistrate şi raportate autorităţii teritoriale

pentru protectia mediului.

VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile

altor acte normative naţionale care transpun legislaţia

comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă,

Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

Proiectul se încadrează în directiva IPPC transpusă în legislaţia

naţională prin O.U.G. nr. 152/10.10.2005 privind prevenirea şi controlul

integrat al poluării.

Activitatea este menţionată în Anexa 1 a O.U.G. nr. 152/10.10.2005,

punctul 6.6.B. Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor având o

capacitate mai mare de 2.000 de locuri pentru porcii de producţie (peste 30

kg).

VII. Lucrări necesare organizării de şantier.

7.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier.

Organizarea de şantier va consta în:

• amenajarea unei zone pentru depozitarea materialelor şi

echipamentelor de lucru. Materialele pulverulente vor fi depozitate în

recipienţi închişi.

• lucrări de asigurare, avertizare şi împrejmuire a organizării de şantier.

30

Se vor folosi utilităţile existente în cadrul fermei (apă potabilă, energie

electrică canalizare).

7.2. Localizarea organizării de şantier.

Organizarea de şantier va fi amplasată pe terenul aferent proiectului,

în incinta fermei.

7.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de

şantier.

Datorită anvergurii mici a organizării de şantier nu va exista un

impact semnificativ asupra mediului, în această etapă.

7.4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier.

În timpul etapei de construcţie singurul poluant va fi reprezentat de

praf la care se vor adăuga gazele de eşapament. Emisiile vor fi de durată

scurtă şi nu sunt necesare instalaţii pentru reţinerea sau dispersia acestora.

7.5. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în

mediu.

Folosirea utilajelor/autovehiculelor cu verificările tehnice la zi.

VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea

investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în

măsura în care aceste informaţii sunt disponibile.

8.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea

investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii.

La finalizarea investiţiei

31

• îndepărtarea tuturor utilajelor şi echipamentelor folosite, precum şi a

materialelor neutilizate;

• eliminarea deşeurilor cf. cerinţelor legislatiei gestionării deşeurilor;

• deşeurile valorificabile: cf. cerinţelor gestionării deşeurilor.

La încetarea activităţii

În primul rând se vor face deconectările de la reţelele de utilităţi, apoi

se va trece la desfiinţarea construcţiilor, prin aplicarea tehnicilor obişnuite

de demolare. În funcţie de destinaţia viitoare a amplasamentului se vor

putea stabili categoriile de lucrări necesare: fie aducerea amplasamentului la

starea iniţială, prin reconstrucţie ecologică, fie realizarea de noi obiective în

acord cu destinaţia actuală a zonei.

8.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de

poluări accidentale.

Constructorul va fi instruit cu privire la modul de răspuns în caz de

accidente/avarii care pot provoca poluări. Se va dota organizarea de şantier

cu materiale absorbante pentru situatiile accidentale de scurgeri de

hidrocarburi.

Instalaţiile şi echipamentele vor fi utilizate numai de către angajaţii

special instruiţi pentru a se preveni eventualele defecţiuni/avarii. Periodic,

se va face verificarea tehnică a echipamentelor şi sistemelor existente pe

amplasament.

8.3. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei.

V. cap. 8.1.

8.4. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării

ulterioare a terenului.

V. cap. 8.1.

32

IX. Anexe - piese desenate

9.1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de

planificare a utilizării suprafeţelor

- plan de încadrare în zonă;

- plan de situaţie cu amplasamentul perimetrului de exploatare.

9.2. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia

mediului.

Nu a fost cazul.

X. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială

autoritatea competentă pentru protecţia mediului a decis

necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul

va fi completat cu:

10.1. Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată

de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale

amplasamentului proiectului.

Societatea comercială SUIN VLADIMIXT S.R.L. are ca obiect

principal de activitate în punctul de lucru CERMEI, creşterea şi îngrăşarea

suinelor.

Prin prezentul proiect se propune realizarea unei ferme de creştere şi

îngrăşare porci în sistem intensiv, cu cu amenajările / clădirile axiliare şi

tehnico-edilitare necesare. Capacitatea de cazare este de 8.160 capete/ciclu,

cu 2 cicluri creştere/an.

33

Zona studiată are 11,00 ha, iar propunerile din incintă se grupează pe

o suprafaţă de 5,14 ha. Intervenţiile din afara incintei se referă la

modernizarea căilor de acces şi evacuarea apelor pluviale în canalele de

desecare din zonă.

Amplasamentul este situat în teritoriul administrativ al comunei

Cermei şi constă din 51.400 mp teren arabil în extravilan conform Extraselor

C.F. nr. 300303 Cermei (nr. CAD 300303) şi 300304 Cermei (nr. CAD 300304).

Zona studiată este situată în extravilanul comunei Cermei (în Câmpia

Teuzului), la sud de DJ 793 (tronsonul Cermei – Lunca Teuzului). Tereurile

sunt accesibile dinspre vest, prin intermediul drumului judeţean DJ 793

(2.200m de la limita estică a com. Cermei), apoi spre sud pe o lungime de

2.900m, pe drumul de exploatare De 846/1 şi spre est pe o lungime de

1.500m, pe drumul de exploatare De 2237.

Vecinătăţile amplasamentului sunt:

� la est: canal de desecare Cn 1294 şi drum de exploatare, păşuni

� la sud: păşuni

� la vest: canal de desecare Cn 1292 şi drumul de exploatare De 2237,

terenuri arabile

� la nord: canal de desecare Cn 1286/1 şi drum de exploatare De 1286,

fermă agrozootenică.

Coordonatele amplasamentului sunt redate în sistem STEREO 70, în

tabelul următor:

34

10.2. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunita.

Proiectul propus de “Construire fermă de porci – 8160 capete”,

ferma Cermei 4 – comuna Cermei din judeţul Arad, se situează în situl de

importanţă avifaunistică ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului.

10.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de

interes comunitar în zona proiectului.

ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului se află la poalele Munţilor Codru

Moma, fiind caracterizată de păduri de luncă, păşuni şi fâneţe umede,

heleştee şi mlaştini. În vecinătatea oraşului Ineu se găseşte Pădurea şi lacul

Rovina, respectiv pescăria Mocrea, zone importante pentru păsări răpitoare

şi de baltă. Pe râul Teuz se află acumularea Cărand, cu un mozaic de

habitate foarte diversificat: mlăştinişuri, cursuri părăsite, zăvoaie, la

marginea acumulării aflându-se şi Pădurea Sic. Pescăria Cermei şi Pădurea

Balta sunt alte zone importante, iar păşunile şi pâlcurile de arbori din

preajma localităţii Apateu sunt importante pentru specii de stepă.

Este o zonă de câmpie bogată în firuri de ape, cu păduri de foioase,

câmpuri şi pajişti umede, bălţi mici. Impactul antropic este mijlociu şi se

referă la tăieri de arbori în perioada de reproducere a unor specii, precum şi

la transformarea zonelor umede în terenuri agricole.

Lista floristică rezultată în urma deplasărilor pe teren însumează un

număr de 126 taxoni (toate apartin increngaturii Magnoliophyta). Lista a fost

întocmită coroborând datele din teren cu sursele bibliografice de specialitate

şi ulterior verificată în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele

nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale OUG 57/2007.

Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, niciuna

nu figurează în anexele menţionate ale OUG 57/2007. O altă verificare s-a

35

făcut pentru a evidenţia eventuali taxoni periclitaţi (conform Dihoru et

Negrean, 2009), nefiind identificat niciun asemenea taxon. Specii de plante

citate în formularul standard Natura 2000 al sitului ROSPA0014 – Câmpia

Cermeiului nu există, aşa cum nu nu exista enunţate nici habitate în lista

acestui sit Natura 2000.

36

O altă verificare s-a făcut pentru a evidenţia eventuali taxoni

periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), nefiind identificat nici un alt

taxon.

Caracteristicile generale ale sitului Câmpia Cermeiului sunt

următoarele:

Cod

% CLC Clase de habitate

N07

5 411, 412 Mlaştini, turbării

N12

47 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 33 231 Păşuni

N15

2 242, 243 Alte terenuri arabile

N16

11 311 Păduri de foioase

N21

2 221, 222 Vii şi livezi

Speciile care pot fi afectate prin implementarea PP. Habitatele

diversificate semi-naturale permit stabilirea a unui număr mare de specii,

dintre care importante sunt cristelul de câmp, respectiv creşteţul pestriţ.

Codalbul cuibăreşte în partea de sud a zonei, iar perechi de vânturel de

seară pot fi observate pe păşunile din nordul sitului. Pe lângă cele

menţionate, mai remarcăm ca specie clocitoare stârcul galben (Ardeola

ralloides), şerparul (Circaetus gallicus) şi gaia neagră (Milvus migrans). În

perioada de pasaj zona joacă rol ca loc de popas pentru un număr relativ

mare de păsări de apă. ROSPA 0014 – Câmpia Cermeiului se protejează

pentru:

C1 – specii de interes conservativ global – 2 specii: cristelul de câmp

(Crex crex) şi vânturel de seară (Falco vespertinus);

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii

Europene – 2 specii: codalb (Haliaeetus albicilla), creşteţ pestriţ (Porzana

parva).

37

Alături de speciile enumerate anterior, mai pot fi afectate speciile de

avifaună ce se regăsesc în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE şi

sunt cuprinse în formularul standard al sitului.

Cod Specie.

Pop.

rezidentă

Cuibărit Ierna

t

Pasaj Sit

Pop

Cons

erv

Izola

re

Glob

al

A029 Ardea purpurea 0-1 p D

A024 Ardeola ralloides 2 p D

A060 Aythya nyroca 5-7 p C B C B

A021 Botaurus stellaris 2-4 p D

A031 Ciconia ciconia 15-20 p C B C B

A030 Ciconia nigra 0-2 p D

A080 Circaetus gallicus 1 p D

A081 Circus aeruginosus 2-3 p D

A026 Egretta garzetta 3-4 p D

A075 Haliaeetus albicilla 1 p B B B B

A022 Ixobrychus minutus 15-20 p D

A246 Lullula arborea 40-60 p D

A023 Nycticorax nycticorax 5 p D

A072 Pernis apivorus 2-4 p D

A122 Crex crex 25-40 p C B C B

A097 Falco vespertinus 10-12 p C C C C

A119 Porzana porzana 30-50 p D

A338 Lanius collurio 200-500 p D

A339 Lanius minor 50-80 p C B C B

A089 Aquila pomarina 1-2 p D

A224 Caprimulgus europaeus 8-10 p D

A234 Picus canus 2-3 p D

A196 Chlidonias hybridus 10-12 p C B B B

A073 Milvus migrans 1-2 p C B C B

A236 Dryocopus martiu 1-2 D

A429 Dendrocopos syriacus 20-40 p D

A229 Alcedo atthis 1-3 p D

A307 Sylvia nisoria 2-4 p D

A238 Dendrocopos medius 10-12 p D

38

Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate

de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot

produce în viitor.

ROSPA0014 Câmpia Cermeiului este un sit desemnat pentru protecţia

spciilor şi habitatelor de importanta avifaunistică (SPA), situat în regiunea

de Vest a României, pe teritoriul administrativ a judeţului Arad. Se

regăseşte pe teritoriul administrativ a 6 localităţi: Apateu (12%), Beliu (34%),

Bocsig (65%), Cărand (26%), Cermei (42%), Ineu (40%) şi ocupă o suprafaţă

de 19.976,80 ha.

În cadrul sitului sunt două rezervaţii naturale: Balta Rovina, Sârcii

cenuşii de la Sâc. În rezervaţiile naturale desemnate toate activităţile umane

sunt restricţionate, fiind permisă doar vizitarea acestora în scop turistic.

Tipurile de proprietăţi de pe suprafaţa sitului sunt împărţite astfel:

Proprietate de stat. Statul român deţine în proprietate cursul râurilor

şi cea mai mare parte din păduri,

Proprietate a comunei. Primăriile deţin o mică parte din păduri şi

majoritatea păşunilor,

Persoane fizice. Acestea deţin în principal terenurile arabile,

fâneţele şi mică parte din păduri. În general proprietăţile sunt foarte

mici şi ca urmare pentru stabilirea măsurilor de management e nevoie

de contactarea a numeroşi proprietari.

Se constată o tendinţă de depopulare a zonei, mulţi tineri stabilindu-se

la oraşe. Ca urmare a retrocedării terenurilor agricole şi a pădurilor care nu

este încheiat pentru România, cea mai mare parte a terenurilor din sit vor fi

în proprietate privată. Acestea deţin şi în acest moment cea mai mare

pondere.

Cele mai multe terenuri din interiorul sitului sunt în proprietate

privată (peste 50%), urmată de proprietatea de stat (35%). Proprietarii

privaţi deţin în cea mai mare parte terenuri arabile, fâneţe, livezi, grădini,

media unei proprietăţi fiind în jurul unui hectar. Ca urmare sunt peste 3.000

39

de deţinători privaţi de astfel de terenuri în interiorul sitului. Exploataţiile

agricole sunt deseori mărginite de tufărişuri şi canale care au marginile

acoperite cu arbori sau tufărişuri. O parte din aceşti proprietari deţin şi

păduri în proprietate care sunt gospodărite de ocoalele silvice de stat aflate

în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva sau ocoale silvice

particulare care au început să funcţioneze de doar 4 ani. Tot ei deţin

majoritatea livezilor şi fâneţelor care sunt folosite ca locuri de cuibărire

pentru Crex crex şi pentru Dendropopos syriacus.

Primăriile deţin cele mai multe păşuni din acest teritoriu, precum şi

majoritatea păşunilor împădurite în decursul timpului. Aceste păşuni

împădurite în care păşunatul nu mai este posibil în acest moment, ocupă o

suprafaţă importantă în interiorul sitului Natura 2000, adăpostind o mare

biodiversitate.

Luând în considerare situaţia existentă, privitor la statutul de

conservare a speciilor şi habitatelor, structura şi funcționalitatea

ecosistemelor, precum şi activitățile umane desfăşurate în sit, nu se

preconizează a apărea evoluții semnificative şi schimbări în starea ariei

protejate. Pe viitor, se preconizează posibila apariție a unor schimbări

punctiforme, de mică anvergură, datorate în principal posibilii schimbări a

destinației unor terenuri sau unor activități umane, însă acestea vor putea fi

remediate sau evitate prin implicarea custozilor ariei protejate şi a

autorităţilor relevante de mediu.

A N E X E

41

Fermă creştere şi îngrăşare porci 8160 capete, Cermei 4 - Incadrare în zonă.