Matematicieni femei

Hypatia din Alexandria

Prezentare realizată de Seican Valentina

Hypatia din Alexandria (n. între 350 - 370 e.n. – d. 415 e.n.) a fost o matematiciană, filozoafă și astronoamă greacă ce a trăit în Egiptul roman, la Alexandria[1]. A fost o filozoafă neoplatonistă, care a încurajat folosirea logicii și a matematicii împotriva misticismului. A fost ucisă de un grup de creștini copți care o acuzau de producerea unor tulburări religioase în oraș.[2]

Hypatia a fost fiica și eleva lui Theon, ultimul matematician asociat cu Musaeum din Alexandria.[3] A călătorit și studiat în Atena și în Italia,[4] înainte de a deveni liderul școlii platonice din Alexandria în jurul anului 400.[5] În enciclopedia bizantină din secolul 10 Suda apare o referință la munca ei ca profesoară de filosofie, predând lucrările lui Platon și Aristotel. Se crede că între studenții ei erau atât creștini cât și străini.[6]

Strălucită şi de mare frumuseţe, Hypatia din Alexandria este considerată prima femeie de ştiinţă din istorie. Într‑o vreme în care femeile nu aveau acces la cunoaştere, Hypatia a reuşit să‑şi deschidă drumul spre ştiinţă şi a ajuns să se bucure de aprecierea publică. Pentru aceasta a fost nevoită să renunţe la căsătorie şi la feminitate. Însă, destinul ei a fost tragic şi a avut parte de o moarte cumplită, notează ziarul El Pais.

S‑a născut în anul 370 după Hristos, în Alexandria. Cu timpul avea să devină o femeie strălucită şi de mare frumuseţe. Nu se cunosc date despre mama sa, dar se ştie că tatăl ei a fost un filozof reputat şi matematician. Teon din Alexandria a supravegheat personal educaţia fiicei sale, care, potrivit canoanelor epocii, trebuia să fie "o fiinţă umană perfectă". Hypatia a primit o educaţie ştiinţifică completă, dar şi o îngrijire atentă a aspectului ei fizic. În fiecare zi practica exerciţii fizice care îi menţineau corpul sănătos şi mintea activă. Toate acestea contrastau cu educaţia primită de majoritatea femeilor din epoca aceea, care nu aveau acces nici la cunoaştere nici la educaţie şi se ocupau doar de "treburile femeieşti". În ciuda frumuseţii sale, Hypatia a refuzat să se căsătorească, pentru a se dedica integral cultivării minţii sale.

Tatăl ei lucra la Museum, instituţie fondată de Ptolomeu (împăratul care i‑a succedat lui Alexandru cel Mare şi întemeiator al Alexandrei), şi s‑a dedicat cercetării şi educării. Museum avea peste o sută de profesori care trăiau aici şi mulţi care asistau periodic ca invitaţi. Hypatia a intrat alături de ei să studieze şi, deşi a călătorit la Atena şi Roma pentru a primi cursuri de filozofie, s‑a format ca om de ştiinţă la Museum şi a făcut parte din acesta pînă la moartea ei. A ajuns chiar la conducerea sa în anul 400. A obţinut de asemenea o catedră de filozofie platonică, motiv pentru care prietenii îi spuneau "filozoafa". Hypatia a predat însă multe materii: filozofie, matematică, astronomie şi muzică timp de mulţi ani.

Hypatia a devenit unul

din cei mai buni oameni de ştiinţă şi filozofi ai epocii sale. A ajuns să simbolizeze cunoaşterea şi ştiinţa pe care primii creştini ai epocii le identificau cu păgînismul. Erau atunci vremuri dificile pentru păgîni, avînd în vedere că creştinismul se impunea în Alexandria, aflată atunci sub stăpînire romană. Au fost vremuri de persecuţii pentru toţi cei care nu se converteau la creştinism şi nu se lepădau de toate cunoştinţele dobîndite.

Hypatia a refuzat să‑şi trădeze ideile şi să se convertească la creştinism, de aceea a fost acuzată de conspiraţie împotriva liderului creştinilor din Alexandria. Un grup de fanatici religioşi a profitat de aceasta acuzaţie şi, cu multă cruzime, i‑a pus capăt vieţii. A fost asasinată brutal, în timp ce se întorcea cu trăsura acasă; au lovit‑o, au dezbrăcat‑o şi au tîrît‑o prin tot oraşul. Trupul sau a fost tăiat în bucăţi, carnea a fost smulsă de pe oase cu scoici, iar resturile trupului au fost plimbate, triumfal, prin întreg oraşul pînă la Ciraneo (crematoriul de atunci) unde au fost aruncate in foc.

Deşi toate scrierile ei s‑au pierdut, există numeroase referiri la acestea. Lucrarea sa cea mai extinsă a fost de algebră. A scris un comentariu despre Aritmetica lui Diofant (considerat părintele algebrei), în care includea soluţii alternative şi noi probleme. A scris, în opt volume, un tratat de geometrie. A colaborat alături de tatăl său la editarea Elementelor de Geometrie a lui Euclid, care se foloseşte şi azi, scriind un tratat despre aceasta.

A scris un Canon de Astronomie şi a făcut o recenzie a Tablelor Astronomice ale lui Claudio Ptolomeu şi a cartografiat diverse corpuri cereşti, confecţionînd un planetariu. Pe lîngă filozofie, matematică şi astronomie s‑a interesat şi de mecanică şi tehnologie a practicilor. În scrisorile lui Sinesiu din Cireneo sînt incluse mai multe desene aparţinînd Hypatiei ale unor instrumente de măsurare, precum astrolabul, plan care serveşte la măsurarea poziţiei stelelor, planetelor şi a Soarelui.

Hypatia a inventat, de asemenea, un aparat pentru distilarea apei, un hidroscop pentru a măsura prezenţa şi nivelul apei, precum şi un hidrometru gradat pentru a determina greutatea lichidelor. Se crede totodată că a inventat aerometrul: instrumentul folosit pentru a măsura proprietăţile fizice ale aerului şi altor gaze.

PROIECTUL A FOST REALIZAT DE ELEVA CLASEI a IX a B LICEUL TEORETIC ,, NICOLAE JIGA’’ TINCA

SEICAN VALENTINA

S-AU FOLOSIT CA RESURSE BIBLIOGRAFICE: SURSE DE INFORMAŢIE WEB

PROFESOR COORDONATOR, ARDELEAN MARGA

VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE !